(1)

Programul Vamă 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 (3), și predecesoarele sale au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării vamale. Multe dintre activitățile din domeniul vamal vamale sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate statele membre și, prin urmare, nu pot fi realizate puse în aplicare în mod eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. Un program pentru domeniul vamal la nivelul Uniunii, paneuropean pus în aplicare de Comisie, le oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii pentru a dezvolta aceste activități de cooperare, ceea ce este mai eficient din punctul de vedere al costurilor rentabil decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa cadrul propriul său individual cadru de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Acestui program îi revine, de asemenea, un rol determinant în protejarea intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor membre ale acesteia prin asigurarea colectării eficace a taxelor vamale, constituind astfel o sursă importantă de venit pentru bugetul Uniunii și pentru bugetele naționale, inclusiv prin consolidarea capacităților în domeniul tehnologiilor informației și prin intensificarea cooperării în domeniul vamal. De asemenea, sunt necesare mecanisme de control armonizate și standardizate pentru a urmări fluxurile transfrontaliere ilegale de bunuri și pentru a combate fraudele. Prin urmare, este oportun și necesar pentru asigurarea eficienței să se asigure continuitatea finanțării de către Uniune a activităților din domeniul cooperării vamale prin instituirea unui nou program în același domeniu, programul Vamă „Vamă” (denumit în continuare „programul”) . [AM 1]

(1a)

Timp de 50 de ani, uniunea vamală, pusă în aplicare de către autoritățile vamale naționale, a fost piatra de temelie a Uniunii, aceasta din urmă fiind unul dintre cele mai mari blocuri comerciale din lume. Uniunea vamală constituie un exemplu semnificativ al integrării cu succes a Uniunii și este esențială pentru buna funcționare a pieței unice atât în beneficiul întreprinderilor, cât și al cetățenilor. În Rezoluția sa din 14 martie 2018 intitulată „Următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020”, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea deosebită cu privire la frauda vamală. O Uniune mai puternică și mai ambițioasă se poate realiza numai dacă acesteia i se asigură mijloace financiare mai consistente, un sprijin constant pentru politicile existente și resurse suplimentare. [AM 2]

(2)

Uniunea vamală a evoluat considerabil în ultimii cincizeci 50 de ani, iar în prezent administrațiile vamale îndeplinesc cu succes o gamă largă de sarcini la frontiere. Acționând împreună, ele lucrează depun eforturi pentru a facilita schimburile comerciale etice și echitabile și pentru a reduce birocrația, pentru a colecta venituri pentru bugetele destinate bugetelor naționale și bugetul bugetului UE, dar și pentru a proteja populația contribui la protecția populației atât împotriva amenințărilor teroriste, sanitare sau de mediu, cât și împotriva altor amenințări. În special, prin introducerea la nivelul UE a unui cadru comun de gestionare a riscurilor vamale (4) și prin controlul vamal al fluxurilor de numerar în cantități mari pentru combaterea în scopul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, autoritățile vamale își asumă o poziție de primă linie în lupta împotriva terorismului și, a criminalității organizate și a concurenței neloiale . Având în vedere amplul lor mandat, autoritățile vamale sunt acum cu adevărat autoritățile principale pentru controlul mărfurilor la frontierele externe ale Uniunii. În acest context, programul Vamă ar trebui să acopere nu doar cooperarea vamală, ci să acorde sprijin și pentru misiunea extinsă a autorităților vamale, astfel cum este prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, și anume supravegherea comerțului internațional al Uniunii, implementarea aspectelor externe ale pieței interne, a politicii comerciale comune și a celorlalte politici comune ale Uniunii cu un impact asupra comerțului, precum și securitatea și a securității lanțului de aprovizionare. Temeiul juridic va acoperi al prezentului regulament ar trebui să acopere , prin urmare, cooperarea vamală (articolul 33 din TFUE), piața internă (articolul 114 din TFUE) și politica comercială (articolul 207 din TFUE). [AM 3]

(3)

Prin Ca obiectiv general, programul ar trebui să le acorde asistență statelor membre și Comisiei prin asigurarea unui cadru pentru acțiuni, care are drept să aibă ca obiectiv sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale, programul ar trebui în vederea atingerii obiectivului pe termen lung de a face astfel încât toate administrațiile vamale din Uniune să colaboreze cât mai strâns posibil, să contribuie la protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii UE și ale statelor sale membre, la protejarea Uniunii să protejeze Uniunea de practicile comerciale neloiale și ilegale, încurajând în același timp activitățile economice legitime, la garantarea securității să garanteze securitatea și siguranței siguranța Uniunii și a rezidenților acesteia, precum îmbunătățind astfel protecția consumatorilor, și la facilitarea comerțului să faciliteze comerțul legitim, astfel încât întreprinderile și cetățenii să poată beneficia de întregul potențial al pieței interne și al comerțului mondial. [AM 4]

(3a)

Unul dintre principalele obiective specifice ale programului ar trebui să fie acordarea de asistență statelor membre și Comisiei în ceea ce privește instalarea sistemelor electronice, deoarece este evident că unele sisteme menționate la articolul 278 din Codul vamal al Uniunii vor putea fi instalate numai parțial până la 31 decembrie 2020, cu consecința că după acea dată se va recurge în continuare la sisteme neelectronice, iar în lipsa unor modificări legislative care să extindă acest termen, întreprinderile și autoritățile vamale nu vor fi în măsură să își îndeplinească îndatoririle și obligațiile legale aferente operațiunilor vamale. [AM 5]

(3b)

Gestionarea și controlul frontierelor este un domeniu de politică dinamic, care se confruntă cu noi provocări ce apar ca rezultat al evoluției constante a modelelor comerciale și a lanțurilor de aprovizionare, precum și ca rezultat al schimbării practicilor de consum și al digitalizării, cum ar fi comerțul electronic, inclusiv internetul obiectelor, analiza datelor, inteligența artificială și tehnologia block chain. Programul ar trebui să sprijine gestionarea vămilor în astfel de situații și să permită recurgerea la soluții inovatoare. Aceste provocări scot în evidență, de asemenea, nevoia îmbunătățirii cooperării între autoritățile vamale și necesitatea unei interpretări și aplicări uniforme a legislației vamale. Atunci când finanțele publice sunt solicitate, iar volumul schimburilor comerciale la nivel mondial se află în creștere, frauda și contrabanda trezesc preocupări din ce în ce mai puternice. Programul ar trebui să contribuie la soluționarea acestor probleme. [AM 6]

(3c)

Pentru a se asigura o eficiență maximă și pentru a se evita suprapunerile, Comisia ar trebui să coordoneze punerea în practică a programului cu alte programe și fonduri conexe ale Uniunii. Printre acestea se află programul Fiscalis, Programul UE de luptă antifraudă și Programul privind piața unică, precum și Fondul pentru securitate internă și Fondul de gestionare integrată a frontierelor, Programul de sprijin pentru reforme, Programul „Europa digitală”, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Decizia Consiliului privind resursele proprii ale Uniunii Europene, precum și regulamentele și măsurile de punere în aplicare. [AM 7]

(3d)

În ceea ce privește posibila retragere a Regatului Unit din Uniune, pachetul financiar prevăzut pentru program nu ține seama de costurile generate de semnarea acordului de retragere și nici de posibila relație viitoare dintre Regatul Unit și Uniune. Semnarea acordului și retragerea Regatului Unit din toate sistemele vamale și acțiunile de cooperare vamală existente, precum și expirarea obligațiilor sale legale în acest domeniu ar putea genera costuri suplimentare, care nu pot fi estimate exact în momentul instituirii programului. De aceea, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea asigurării unor rezerve suficiente pentru a putea face față acestor eventuale costuri. Totuși, aceste costuri nu ar trebui să fie acoperite din pachetul financiar al programului, deoarece bugetul prevăzut al programului va fi suficient numai pentru acoperirea cheltuielilor care pot fi prevăzute în mod realist în momentul instituirii programului. [AM 8]

(4)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (5), pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(5)

Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, programul ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și a țărilor candidate, precum și a candidaților potențiali și a țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții toate condițiile . De asemenea, acesta poate fi deschis și pentru alte țări terțe, în conformitate cu dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în cadrul unor acorduri specifice între Uniunea Europeană Uniune și țările respective privind participarea lor la orice program al Uniunii , dacă participarea acestor țări este în interesul Uniunii și are un impact pozitiv asupra pieței interne fără efecte negative asupra protecției consumatorilor . [AM 9]

(6)

Acest program face obiectul Regulamentului Programul ar trebui să se afle sub incidența Regulamentului (UE, Euratom) [2018/ 1046 XXX] al Parlamentului European și al Consiliului (6) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar prevede normele de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice și rambursarea cheltuielilor experților externi. [AM 10]

(7)

Acțiunile aplicate în cadrul programului Vamă 2020 și care s-au dovedit adecvate ar trebui și, prin urmare, să fie menținute, iar cele care s-au dovedit neadecvate ar trebui menținute încetate . Pentru a asigura o un grad mai mare de simplitate și flexibilitate în executarea programului și, prin urmare, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui să fie definite numai în termeni de categorii generale, cu o listă de exemple ilustrative de activități concrete. Prin cooperare și consolidarea capacităților, programul Vamă ar trebui, de asemenea, să promoveze și să sprijine adoptarea inovațiilor și efectul de pârghie al acestora pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile de realizare a priorităților centrale ale vămilor. [AM 11]

(8)

Regulamentul [2018/XXX] instituie, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, un Instrument pentru echipamente de control vamal (7) (denumit în continuare „Instrumentul ECV”). Pentru a menține coerența și coordonarea orizontală a tuturor acțiunilor de cooperare referitoare la vamă și la echipamentele de control vamal, este oportun ca punerea lor în aplicare să fie reglementată de un singur act juridic și de un set unic de reguli, acest act și anume aceste norme regăsindu-se în prezentul regulament. Prin urmare, Instrumentul ECV ar trebui să sprijine doar achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile, în timp ce prezentul program ar trebui să sprijine toate acțiunile asociate, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea necesităților de echipamente sau, după caz, activitățile de formare legate de echipamentele achiziționate. [AM 12]

(9)

Schimburile de informații vamale și de informații conexe sunt esențiale pentru buna funcționare a vămilor și ele depășesc cu mult sfera schimburilor din cadrul uniunii vamale. Adaptările sau extinderile sistemelor electronice europene asupra unor țări terțe care nu sunt asociate la program și asupra unor organizații internaționale ar putea, într-adevăr, să prezinte interes pentru Uniune sau pentru statele membre. Prin urmare, atunci când acest lucru este justificat de un astfel de interes, adaptările sau extinderile unor sisteme electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe și organizații internaționale ar trebui să constituie costuri eligibile în cadrul programului.

(10)

Având în vedere importanța globalizării, programul ar trebui să continue să prevadă posibilitatea de a implica experți externi, în sensul articolului 238 din Regulamentul financiar. Experții externi respectivi ar trebui să fie în principal reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv din țări terțe neasociate, precum și reprezentanți ai mediilor academice și ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici și ai societății civile. [AM 13]

(11)

În conformitate cu angajamentul Comisiei de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, stabilit în comunicarea din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE (8)”, resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate din cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, având în vedere faptul că suma alocată acestui program este calculată fără a se ține seama de eventuale cheltuieli neprevăzute, excluzând totuși dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să asigure coerența în ceea ce privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul uniunii vamale și al autorităților vamale. [AM 14]

(11a)

Ar trebui să fie eligibilă pentru finanțare achiziția de programe informatice necesare pentru efectuarea unor controale stricte la frontieră. De asemenea, ar trebui privilegiate programele informatice care pot fi utilizate în toate statele membre, pentru a facilita schimburile de date. [AM 15]

(12)

Acțiunile de consolidare a capacităților în materie de tehnologia informației (IT) vor atrage cea mai mare o parte mai importantă a bugetului în cadrul programului. Dispozițiile specifice ar trebui să descrie componentele comune și, respectiv, componentele naționale ale sistemelor electronice europene. În plus, ar trebui să fie clar definite atât domeniul de aplicare al acțiunilor, cât și responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre. Pentru a asigura coerența și coordonarea măsurilor de dezvoltare a capacităților informatice, programul ar trebui să prevadă elaborarea și actualizarea de către Comisie a unui plan vamal strategic multianual (PSM-V) cu scopul de a crea un mediu electronic care să garanteze coerența și interoperabilitatea sistemelor vamale din Uniune. [AM 16]

(13)

Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) solicită Comisiei să elaboreze un plan strategic multianual pentru domeniul vamal în scopul creării unui mediu vamal electronic coerent și interoperabil pentru Uniune. Dezvoltarea și operarea sistemelor electronice incluse în planul strategic multianual sunt, în principal, finanțate în cadrul programului. În vederea asigurării coerenței și a coordonării programului cu planul strategic multianual, în prezentul regulament ar trebui incluse dispozițiile relevante din decizia menționată. Întrucât toate dispozițiile relevante din Decizia nr. 70/2008/CE sunt în prezent preluate fie de Regulamentul (UE) nr. 952/2013, fie de prezentul regulament, Decizia nr. 70/2008/CE ar trebui abrogată.

(14)

Prezentul regulament Comisia ar trebui să fie pus în aplicare prin intermediul programelor adopte programe de lucru pentru a deservi scopurile urmărite de prezentul regulament . Având în vedere atât obiectivele urmărite pe termen mediu și lung, cât și experiența dobândită de-a lungul timpului, programele de lucru ar trebui să poată cuprinde mai mulți ani. Trecerea de la programele anuale de lucru la cele multianuale va reduce sarcina administrativă atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre. [AM 62]

(14a)

În conformitate cu constatările din cele două rapoarte speciale referitoare la domeniul vamal, adoptate recent de Curtea de Conturi Europeană, și anume Raportul special nr. 19/2017 din 5 decembrie 2017 intitulat „Proceduri de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE” și Raportul special nr. 26/2018 din 10 octombrie 2018 intitulat „O serie de întârzieri înregistrate în implementarea sistemelor informatice vamale: ce anume nu a funcționat?”, măsurile întreprinse în cadrul programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal ar trebui să aibă ca scop eliminarea deficiențelor semnalate. [AM 17]

(14b)

La 4 octombrie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la combaterea fraudei vamale și protejarea resurselor proprii ale Uniunii. La punerea în practică a acțiunilor din cadrul programului ar trebui să se țină seama de concluziile incluse în această rezoluție. [AM 18]

(15)

Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10). [AM 63]

(16)

În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (11), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor instrumentului pe teren.

(17)

Pentru a răspunde în mod adecvat schimbărilor în materie de priorități ale politicilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor specifice ale programului , legat de întocmirea și actualizarea planului strategic multianual pentru domeniul vamal și de întocmirea programelor de lucru multianuale . Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (12). În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [AM 64]

(18)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului (14), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (15) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (16), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționate, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (17). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(19)

Prezentul regulament face obiectul normelor financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină, în special, procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau execuție indirectă; ele conțin și dispoziții de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE.

(20)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține cele mai bune rezultate, luând în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul estimat de nerespectare a normelor. Acestea ar trebui să ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. [AM 19]

(21)

Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(22)

Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, care ar trebui, prin urmare, să fie abrogat,