Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52019AE5232

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Strategia anuală privind creșterea durabilă 2020 [COM(2019) 650 final]

EESC 2019/05232

JO C 120, 14.4.2020, p. 1–6 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Date of document:
19/02/2020; data votului
Date of vote:
19/02/2020
Date lodged:
06/02/2020
Author:
Comitetul Economic şi Social European
Responsible body:
EESC_ECO
Rapporteur:
Tommaso DI FAZIO
Form:
Aviz
Term of office:
2015-2020
Internal reference:
ECO/502, AVIS-SECTION 2019/5232 FIN
Session:
550
Treaty:
Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene
Legal basis:
Link
Link
Link
Select all documents mentioning this document
Earlier related instruments:
Instruments cited:
Link

14.4.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/1

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Strategia anuală privind creșterea durabilă 2020

[COM(2019) 650 final]

(2020/C 120/01)

Raportor:

Tommaso DI FAZIO

Sesizare

Comisia Europeană, 6.2.2020

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială

Data adoptării în secțiune

4.2.2020

Data adoptării în sesiunea plenară

19.2.2020

Sesiunea plenară nr.

550

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

120/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

 CESE salută abordarea strategiei anuale de creștere pentru 2020, bazată pe patru piloni fundamentali: mediu, productivitate, stabilitate și echitate. În special, consideră că obiectivul de durabilitate a mediului, astfel cum a fost susținut în mod legitim în strategie, reprezintă un punct central în jurul căruia trebuie unificate deciziile și eforturile întregii societăți, precum și mijloacele de care acest obiectiv va putea și va dori să dispună, pentru a urmări în mod adecvat îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru 2030 și realizarea neutralității climatice în 2050. În acest sens, CESE recomandă să se aibă în vedere posibilitatea de a atinge anticipat aceste obiective, în cazul în care indicatorii de degradare a mediului o vor impune.

1.2.

 CESE salută includerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU pentru 2030 în viziunea strategică a Comisiei, în toate politicile economice și de ocupare a forței de muncă, aceasta contribuind la o economie socială europeană de piață în slujba tuturor și asigurând durabilitatea, caracterul incluziv și competitivitatea creșterii economice.

1.3.

 CESE este convins că durabilitatea este o componentă esențială a oricărei strategii de succes în materie de competitivitate și că Europa ar trebui să își consolideze motoarele economice, reafirmându-și poziția de inovator la nivel mondial, pe baza modelului economiei circulare și a tranziției către noi paradigme durabile de dezvoltare, și creând următoarea generație de oportunități de afaceri în temeiul cererii de soluții durabile.

1.4.

 CESE salută modificarea anunțată a strategiei anuale, pentru a nu mai programa, ca până în prezent, obiective pe termen scurt și mediu și pentru a adopta în sfârșit strategii pe termen lung, care sunt necesare pentru investițiile pe care le implică punerea în aplicare a strategiei de durabilitate ecologică, prin intermediul complexelor planuri naționale integrate privind energia și clima, elaborate de statele membre și aprobate de Comisie.

1.5.

 CESE îndeamnă Comisia să includă în această viziune strategică necesitatea dezvoltării rapide a unor rețele de infrastructură inteligente, interoperabile, tangibile și imateriale, care sunt esențiale pentru realizarea și dezvoltarea durabilă a unei piețe unice continentale echipate și bazate pe coeziune, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă, echitabilă și favorabilă incluziunii.

1.6.

 CESE susține orientările stabilite în strategia anuală privind investițiile în sectoarele intangibile ale educației, formării și dezvoltării competențelor, considerând că acestea sunt indispensabile și hotărâtoare. Este vorba de investiții pe termen lung și foarte lung, menite a îmbunătăți societatea, precum și cultura și competitivitatea sa la nivel internațional.

1.7.

 CESE sprijină și este de acord cu orientările privind dezvoltarea cercetării și a inovării și creșterea finanțării acestora, ele reprezentând investiții pe termen lung, strategice pentru competitivitatea întregii UE la nivel internațional. Acest lucru este în special valabil în domeniul modernizării și înlocuirii tehnologiilor existente cu unele curate în sectoarele energiei, transporturilor și încălzirii și răcirii clădirilor, precum și în toate sectoarele industriale, dar și în agricultură și servicii, prin utilizarea sporită a tehnologiilor inovatoare, în special a celor digitale, a inteligenței artificiale și a tehnologiei 5G.

1.8.

 CESE regretă că în comunicarea Comisiei se alocă un spațiu limitat analizei anuale a creșterii în Uniune, afirmându-se doar că „perspectivele economice pe termen scurt sunt umbrite de un mediu economic și geopolitic mult mai puțin favorabil și de un grad ridicat de incertitudine” și că „investițiile și creșterea potențială înregistrează în continuare niveluri sub cele din perioada anterioară crizei”. Această situație ar putea fi afectată și de un proces nearmonizat al Brexitului. În opinia CESE, principala prioritate este de a relansa creșterea durabilă, în special în țările și regiunile mai puțin dezvoltate, în condițiile unei creșteri puternice a PIB-ului Europei, pentru a genera prosperitatea și bogăția absolut necesare pentru susținerea strategiei.

1.9.

 Cu toate acestea, CESE sprijină fiecare dintre orientările strategice propuse în favoarea creșterii și pentru definirea semestrului european 2020. El recunoaște, de asemenea, obstacolele detectate în calea realizării fiecăruia dintre obiective, în special cel legat de investițiile necesare pentru punerea în aplicare a programelor de mediu, care, în virtutea actualului Pact de stabilitate și a normelor sale stricte, pot îngreuna asigurarea unei aplicări uniforme a planurilor naționale integrate privind energia și clima în statele membre. Se poate constata cu ușurință că obiectivele de reabilitare a mediului sunt îndeplinite numai de către state membre ale UE care respectă sau depășesc cerințele Pactului de stabilitate; se îngreunează astfel îndeplinirea obiectivului global pe care UE trebuie să îl atingă, ceea ce duce în schimb la un rezultat parțial pentru întreaga planetă și la subminarea năzuinței de a face din întreaga UE un model pentru celelalte țări ale lumii.

1.10.

 Prin urmare, CESE dorește să se analizeze și să se adopte măsuri de reglementare a investițiilor care, ținând seama de constrângerile Pactului de stabilitate sau, făcând abstracție de acestea și de normele privind ajutoarele de stat, să permită tuturor țărilor să investească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor lor stabilite în planurile integrate privind energia și clima aprobate de Comisie.

1.11.

 CESE salută propunerea din Strategia pentru 2020 privind creșterea de a se utiliza toate mijloacele și pârghiile financiare deja disponibile prin intermediul instrumentelor existente prevăzute în Planul financiar multianual 2021-2027, care a fost, de asemenea, făcut public prin prezentarea în fața Parlamentului European la 15 ianuarie 2020, dar solicită, de asemenea, o ajustare în sens ascendent a mijloacelor financiare, dacă este necesar pentru atingerea obiectivelor.

1.12.

 CESE solicită o monitorizare eficace și proactivă din partea Comisiei a rezultatelor care trebuie obținute de diferitele state membre pe baza planurilor naționale integrate privind energia și clima convenite, cu încurajarea activităților de sprijin pentru rezolvarea problemelor, atât financiare cât și metodologice, și nu a cenzurii.

1.13.

 CESE este de acord cu necesitatea de a întări stabilitatea și reziliența sistemului financiar și de a înăspri normele care reglementează piețele financiare, pentru a consolida rolul internațional al monedei europene și pentru a lua măsuri de precauție față de eventualele crize viitoare care ar putea apărea în altă parte a lumii și ar putea avea efecte în Europa, ca urmare a globalizării. Acest lucru se poate realiza prin norme macroprudențiale mai stricte și prin alte măsuri menite să mențină stabilitatea financiară a statelor membre. Pe lângă procesul actual de finalizare a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital, viitoarea revizuire strategică a politicii monetare a BCE (1) ar trebui să se axeze în mod mai specific pe stimularea creșterii economice în zona euro și pe consolidarea rolului internațional al monedei euro.

1.14.

 CESE subliniază importanța menținerii în centrul strategiei de creștere economică 2020 a bunăstării cetățenilor, prin menținerea și consolidarea realizărilor sociale care fac din UE principalul reper în materie la nivel global.

1.15.

 În ceea ce privește pilonul fundamental al drepturilor sociale, CESE salută faptul că acestea sunt reluate în Strategia pentru 2020 privind creșterea durabilă. CESE speră că, printre obiectivele semestrului european, se va acorda o atenție deosebită problemei egalității de gen, în special în ceea ce privește drepturile femeilor la locul de muncă, realizarea egalizării salariale, protecția locului de muncă al femeilor mame, inclusiv în vederea combaterii tendințelor demografice descrescătoare, precum și introducerii unor îmbunătățiri substanțiale în legislația privind protecția familiei, care să vizeze, printre altele, condiții mai bune pentru tați în materie de concediu pentru creștere a copilului și asigurarea unui mediu de lucru favorabil pentru prevenirea tuturor formelor de violență fizică și psihologică împotriva femeilor. În ceea ce privește egalitatea de gen, ar trebui să se aplice, de asemenea, consecvent și uniform legislația în materie de divorț, pentru a se asigura că drepturile ambilor soți în ce privește copiii minori rămân întotdeauna egale.

1.16.

 În opinia CESE, UE trebuie să își consolideze poziția pe scena internațională pentru a proteja prosperitatea, securitatea și valorile pe care se întemeiază, asumându-și rolul de lider pe scena mondială prin sprijinirea unei puneri depline în aplicare, convingătoare și coerente, a ODD ale ONU și a unei ordini mondiale multilaterale bazate pe norme, cu Organizația Națiunilor Unite în centru, în timp ce apără cu fermitate principiile democrației și protejării planetei, statul de drept și drepturile fundamentale.

1.17.

 CESE este convins că realizarea unei piețe unice bine echipate și coerente, axate pe nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, poate aduce o contribuție esențială la creșterea economică, dacă este centrată pe cetățeni și întreprinderi, și trebuie să se afle în centrul unei integrări europene armonioase și favorabile incluziunii, revitalizate, actualizate și în consonanță cu noile tehnologii și infrastructuri ale unei piețe unice digitale pe deplin interoperabile. În tranziția către Pactul ecologic european, o atenție deosebită ar urma să fie acordată rolului modelului de întreprindere orientat către persoane, întâlnit, de exemplu, în întreprinderile din sectorul economiei sociale.

1.18.

 CESE consideră că este nevoie, pe lângă o simplificare administrativă aprofundată, un amplu proces de digitalizare și consolidare intensivă a capacităților tuturor părților interesate, de dezvoltarea unei infrastructuri de guvernanță a pieței unice consolidate la nivelul UE și la nivel național.

1.19.

 CESE consideră că realizarea viziunii strategice propuse se poate confrunta cu riscuri și cu rezistență în absența unor noi mecanisme de guvernanță care să implice cetățenii și întreprinderile în calitate de actori proactivi, precum și actorii publici și privați la nivel local și regional, într-un proces ascendent, capabil să facă auzite și respectate solicitările și problemele concrete de pe teren.

1.20.

 Prin urmare, CESE recomandă noi structuri de guvernanță la diferite niveluri, pentru a asigura participarea și implicarea structurii locale și a societății civile locale în elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri echitabile și adaptate la condițiile în care își desfășoară activitatea.

2.   Strategia anuală de creștere durabilă pentru 2020 propusă de Comisie

2.1.

 Pare a fi deja unanim recunoscută necesitatea unei noi strategii globale pe termen lung pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pentru viitorul Europei, însoțite de un plan cuprinzător de punere în aplicare, pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) până în 2030, care să acopere toate aspectele care afectează societatea și cetățenii europeni, întreprinderile și mediul în care își desfășoară activitatea, industria și competitivitatea acesteia, de la investiții și achiziții publice la comerț, competențe, inovare și sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

2.2.

 Odată cu analiza anuală a creșterii UE, statele membre ar trebui să ia în considerare prioritățile stabilite în aceasta de către Comisie atunci când elaborează politici și strategii naționale care vor contribui la programele lor de stabilitate sau de convergență și la programele naționale de reformă.

2.3.

 Comunicarea privind analiza strategică anuală a creșterii în Uniunea Europeană pentru 2020 (2) este menită să reprezinte punctul de vedere al Comisiei cu privire la prioritățile politice care trebuie luate în considerare de către statele membre la elaborarea politicilor lor economice pentru anul 2020 și se bazează pe integrarea ODD ale ONU pentru 2030 în politicile europene și, în special:

—

durabilitatea mediului, creșterea productivității, echitatea și stabilitatea macroeconomică ca piloni ai unei noi paradigme a politicii economice a UE în anii următori;

—

necesitatea de a dezvolta această nouă paradigmă de creștere pentru a aborda în mod eficient problemele pe termen lung, care sunt menite să transforme societatea europeană;

—

atingerea unei poziții de lider la nivel mondial, pe plan politic și economic, pe baza noii paradigme, ca factor de stimulare a creșterii potențiale;

—

echilibrarea costurilor și a beneficiilor pe termen scurt și lung ale acestor politici și reforme structurale: beneficiile ar trebui să fie partajate, iar costurile nu trebuie să fie suportate de persoanele cele mai vulnerabile;

—

investiții publice și private considerabile pentru a maximiza sinergiile dintre diferitele obiective de politică identificate, inclusiv pentru a investi „sume record în cercetarea și în inovarea de vârf” și în formare și, în special, pentru „atingerea obiectivelor fixate în prezent pentru 2030 în materie de climă și energie”;

—

optimizarea factorului-cheie al bugetului UE pentru perioada 2021-2027 în vederea realizării acestor ambiții politice: „Bazat pe mecanisme existente sau noi, Planul de investiții pentru o Europă durabilă va asigura investițiile necesare pentru realizarea obiectivelor Pactului ecologic european”, iar „Mecanismul pentru o tranziție echitabilă va sprijini regiunile cele mai afectate și va oferi asigurarea că nimeni nu este exclus”;

—

consolidarea guvernanței economice și a responsabilității democratice trebuie să meargă mână în mână: asumarea acestei responsabilități democratice sporite în contextul semestrului european și, în sens mai larg, intenția Comisiei de a continua dialogul cu statele membre și de a le invita să implice parlamentele naționale, partenerii sociali și toate celelalte părți interesate relevante.

2.4.

 UE și statele membre ar trebui să traducă acum aceste priorități într-o strategie și într-un set de acțiuni care să poată fi puse în aplicare. Pentru ca durabilitatea să fie o piatră de temelie a politicii și a acțiunii, instituțiile europene, statele membre și regiunile ar trebui să pună în comun o varietate de instrumente pentru a permite participarea tuturor cetățenilor, îmbunătățind, în același timp, calitatea vieții și competitivitatea economiei UE.

2.5.

 În rezoluția sa din 30 octombrie 2019, CESE a subliniat că trebuie „să acționăm simultan la toate nivelurile și să creăm o dinamică de acțiune pentru a aborda cele mai urgente provocări” pe plan economic, social și de mediu (3), solicitând „o strategie globală a UE pentru 2050 privind durabilitatea în vederea punerii în aplicare a Agendei 2030 a ONU” (4).

2.6.

 În această rezoluție, CESE a subliniat, de asemenea, că „această schimbare de paradigmă necesită […]:

—

schimbări în ceea ce privește guvernanța – cu alte cuvinte, sunt necesare mecanisme de guvernanță specifice pentru abordarea mai rapidă a problemelor urgente și soluționarea problemelor complexe. Rolul acestor mecanisme ar fi acela de a stabili o legătură între nivelul UE și cel al statelor membre, și nu de a înlocui acțiunea la oricare dintre aceste niveluri; […]

—

integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) în procesele de monitorizare economică și socială și în procesele bugetare ale UE;”

—

oportunitatea echipării semestrului european cu „indicatori sociali, economici și de mediu noi, îmbunătățiți, măsurabili și complementari, pentru a monitoriza și a urmări toate aspectele și principiile Pilonului european al drepturilor sociale, precum și cele 17 ODD”.

2.7.

 Durabilitatea este o componentă esențială a oricărei strategii de succes în materie de competitivitate, iar Europa ar trebui să își consolideze motoarele economice, confirmându-și poziția de inovator la nivel mondial, pe baza modelului economiei circulare, și creând următoarea generație de oportunități de afaceri, pe baza cererii de soluții durabile. O creștere robustă a cererii de soluții durabile pe piață necesită coerență între obiectivele de politică orientate către durabilitate.

2.8.

 În avizul său suplimentar privind analiza anuală a creșterii pentru 2019 (5), CESE a subliniat:

—

necesitatea de a crește investițiile publice și private, în special în ceea ce privește infrastructura socială și educațională;

—

alinierea la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030 și la planul de tranziție energetică și climatică;

—

intensificarea reformelor structurale, în special pentru dezechilibrele structurale și excedentele actuale;

—

utilizarea fondurilor pentru investiții fizice, digitale și de mediu, precum și pentru dezvoltarea competențelor și a calificărilor;

—

rolul central al apărării drepturilor sociale care urmează să fie incluse în semestrul european, la același nivel ca și obiectivele macroeconomice și bugetare;

—

impozitarea pentru favorizarea investițiilor productive și a cheltuielilor în economia reală;

—

consultarea partenerilor sociali în diversele etape ale punerii în aplicare a semestrului european;

—

excluderea de la privatizare a bunurilor importante din punct de vedere strategic.

2.9.

 Pe plan macroeconomic, „există o nevoie clară de o nouă strategie economică europeană: un discurs pozitiv cu privire la viitoarea dezvoltare a economiei UE la nivel mondial, care să contribuie la consolidarea rezilienței UE în raport cu șocurile economice și la sustenabilitatea – economică, socială și ecologică – a modelului său economic, restaurând astfel încrederea, stabilitatea și prosperitatea comună a tuturor europenilor” (6).

2.10.

 Sunt necesare: o „creștere durabilă și favorabilă incluziunii, reducerea inegalităților, convergență ascendentă, asigurarea creșterii productivității și competitivității în sensul obiectivelor strategiei Europa 2020, un mediu favorabil întreprinderilor și investițiilor, locuri de muncă de calitate și remunerare adecvată, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, finanțe publice stabile și orientate către sustenabilitate, un sector financiar stabil și atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice” (7).

2.11.

 Având convingerea că un viitor realist al Uniunii Europene se poate baza doar pe îmbinarea unei baze economice solide cu o dimensiune socială puternică (8), CESE „a pledat în mod constant pentru o convergență ascendentă și o politică socială mai eficace atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre” (9), solicitându-se „o foaie de parcurs clară și coordonată, care să stabilească prioritățile pentru punerea în aplicare a pilonului și asigurarea respectării drepturilor și standardelor sociale existente”. „Un nou proces al semestrului european ar trebui să realizeze obiectivele sociale în contextul unei monitorizări a dezechilibrelor sociale și ar trebui introduși indicatori noi și măsurabili, împreună cu recomandări de țară specifice domeniului social” (10).

2.12.

 În cadrul acțiunilor de consolidare a pieței unice, trebuie să se încurajeze „crearea unui context adecvat pentru dezvoltarea mai multor forme de întreprindere, pregătite să facă față provocărilor cu care se confruntă societatea”. „Este necesar să se reunească și să se integreze diferitele forme de întreprindere, însă fiecare dintre aceste domenii merită o atenție specială în ceea ce privește intervenția legislativă și investițiile publice”, respingându-se astfel abordarea unică (one size fits all) (11).

2.13.

 CESE a subliniat că „schimbările pe care noile tehnologii, inteligența artificială și volumele mari de date le imprimă proceselor de producție și economiei în general vor schimba în profunzime și piața forței de muncă”, dar și că este important ca „aceste procese de schimbare să aibă loc în contextul unui dialog social fructuos, cu respectarea drepturilor și a calității vieții lucrătorilor” (12).

3.   Observații generale

3.1.

 CESE consideră că este absolut prioritar să se recomande consolidarea creșterii economice durabile. Aceasta va permite crearea de locuri de muncă noi și durabile, generarea prosperității necesare pentru a sprijini investițiile menite să intensifice creșterea productivității totale a factorilor într-o economie circulară, pentru intensificarea reformelor structurale care urmăresc îmbunătățirea guvernanței și sporirea responsabilității, în special în domeniul digital și al mediului, precum și pentru dezvoltarea competențelor și a calificărilor și apărarea drepturilor sociale necesare noii paradigme a Pactului ecologic european.

3.2.

 Trecerea la un nou model de dezvoltare trebuie să se bazeze pe durabilitatea competitivității, ca piatră de temelie a unei economii europene sociale de piață de succes. În viitor, această durabilitate ar trebui să rămână principiul director, cu condiția să protejeze persoanele și regiunile de costurile schimbărilor care vor apărea inevitabil, prin investiții în sisteme de protecție socială eficace și integrate.

3.3.

 Criza financiară a evidențiat importanța unor piețe financiare și de capital stabile și integrate, în care fragmentarea continuă să constituie o barieră în calea creșterii întreprinderilor și a investițiilor: ar trebui luate măsuri suplimentare, în special în sectorul financiar, pentru a restabili încrederea pieței și încrederea în toate statele membre.

3.4.

 Uniunea Europeană are nevoie de o nouă strategie economică, care să promoveze o dezvoltare economică continuă, favorabilă incluziunii și durabilă, și care să asigure ocuparea forței de muncă deplină și productivă, precum și locuri de muncă decente pentru toți. CESE este convins că realizarea unei piețe unice bine echipate și coerente, axată pe nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, trebuie să se afle în centrul unei integrări europene armonioase și favorabile incluziunii, revitalizate, actualizate și în consonanță cu noile tehnologii și infrastructuri ale unei piețe unice digitale pe deplin interoperabilă. În tranziția către Pactul ecologic european, o atenție deosebită ar urma să fie acordată rolului modelului de întreprindere orientat către persoane, întâlnit, de exemplu, în întreprinderile din sectorul economiei sociale.

3.5.

 Pe lângă o simplificare administrativă profundă, un proces amplu de digitalizare și un efort intens de consolidare a capacităților tuturor părților interesate, CESE consideră că este necesară crearea unei infrastructuri de guvernanță a pieței unice consolidate la nivelul UE și la nivel național, la care să participe în mod proactiv cetățenii, consumatorii și întreprinderile, în vederea dezvoltării unor concepte simplificate și ușor de utilizat și să permită aplicarea oportună, transparentă și eficientă a normelor pieței unice ca bază pentru o tranziție reușită către o Uniune Europeană digitală, eficientă, coerentă, echilibrată și durabilă din punct de vedere economic, ecologic și social.

3.6.

 CESE subliniază cele menționate anterior în ce privește necesitatea „eliminării cât mai rapide – atât la nivel de infrastructură, cât și sub aspect teritorial și cultural –, a decalajului digital, care încă reprezintă un obstacol în calea dezvoltării economice și sociale a UE, precum și o sursă de inegalitate din perspectiva condițiilor de viață și a oportunităților pentru cetățeni și întreprinderi” (13).

3.7.

 CESE consideră că, în absența unor noi mecanisme de guvernanță capabile să implice în mod proactiv atât cetățenii și întreprinderile, cât și actorii publici și privați de la nivel local și regional într-un proces ascendent, care să facă auzite și respectate solicitările și problemele concrete de pe teren, realizarea viziunii strategice propuse poate întâmpina dificultăți și rezistență; întrucât aceasta poate încetini procesul de punere în aplicare, recomandă instituțiilor europene și naționale adoptarea de noi structuri de guvernanță, care să asigure participarea și implicarea structurii locale și a societății civile în elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri echitabile și adecvate condițiilor în care își desfășoară activitatea.

Bruxelles, 19 februarie 2020.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1)  Declarație introductivă, conferință de presă, Christine Lagarde, președintele BCE, 12 decembrie 2019

(2)  Strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă [COM(2019) 650 final].

(3)  Rezoluția CESE pe tema „Contribuția Comitetului Economic și Social European la programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și pentru perioada ulterioară” (JO C 47, 11.2.2020, p.1).

(4)  Transforming our World: The 2030 Agenda for Sustainable Development

(5)  JO C 190, 5.6.2019, p. 24

(6)  Avizul CESE din 17 iulie 2019, pe tema „Către o economie europeană mai rezilientă și mai durabilă” (JO C 353, 18.10.2019, p. 23).

(7)  Avizul CESE din 17 iulie 2019, pe tema „O nouă viziune pentru finalizarea uniunii economice și monetare” (JO C 353, 18.10.2019, p. 32).

(8)  Avizul CESE din 19 octombrie 2017 pe tema „Impactul dimensiunii sociale și al Pilonului european al drepturilor sociale asupra viitorului Uniunii Europene” (JO C 81, 2.3.2018, p. 145), punctele 1.2 și 2.2.

(9)  A se vedea următoarele avize: „Principii pentru sisteme de prestații sociale eficiente și fiabile” (JO C 13, 15.1.2016, p. 40); „Impactul dimensiunii sociale și al Pilonului european al drepturilor sociale asupra viitorului Uniunii Europene” (JO C 81, 2.3.2018, p. 145) și „Propunere de recomandare a Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă” (JO C 440, 6.12.2018, p. 135).

(10)  Avizul CESE din 25 septembrie 2019 pe tema „Pilonul european al drepturilor sociale – evaluarea punerii în aplicare inițiale și recomandări pentru viitor” (JO C 14, 15.1.2020, p. 1).

(11)  Avizul CESE din 17 iulie 2019 privind „Încurajarea unei piețe unice favorabile spiritului antreprenorial și inovării – promovarea unor noi modele economice pentru abordarea provocărilor sociale și a tranzițiilor” (JO C 353, 18.10.2019, p. 6), punctele 1.3 și 1.5.

(12)  Avizul CESE din 17 iulie 2019 privind „Încurajarea unei piețe unice favorabile spiritului antreprenorial și inovării – promovarea unor noi modele economice pentru abordarea provocărilor sociale și a tranzițiilor” (JO C 353, 18.10.2019, p. 6), punctele 1.3 și 1.5.

(13)  Avizul CESE din 18 octombrie 2017 pe tema „Piața unică digitală/Evaluare la jumătatea perioadei” (JO C 81, 2.3.2018, p. 102), punctul 1.8.

Top