COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.6.2018

COM(2018) 442 final

2018/0232(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal

{SEC(2018) 295 final}
{SWD(2018) 321 final}
{SWD(2018) 322 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

La 2 mai 2018, Comisia a adoptat un pachet referitor la următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 1 . Comisia a propus un nou buget pe termen lung, modern și bine adaptat la prioritățile politice ale Uniunii cu 27 de state membre. Bugetul propus combină instrumente noi cu programe modernizate, vizând să asigure îndeplinirea în mod eficient a priorităților Uniunii. Pe aceste baze, Comisia propune un nou program Vamă în cadrul rubricii bugetare „Piața unică, inovarea și sectorul digital”. Acest program va sprijini activitatea autorităților vamale și cooperarea dintre ele, astfel cum se menționează în comunicarea care însoțește propunerea privind cadrul financiar multianual 2 .

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, de la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

•Motivele și obiectivele propunerii

Timp de 50 de ani, uniunea vamală s-a dovedit a fi un exemplu semnificativ de integrare reușită în UE. Acesta este unul dintre puținele domenii care țin de competența exclusivă a UE, fără de care eliminarea frontierelor interne nu ar fi fost posibilă. UE este cel mai mare bloc comercial din lume și deține o cotă de 15 % din totalul schimburilor comerciale la nivel mondial. Numărul total de declarații vamale a fost în continuă creștere în ultimii cinci ani, atingând 313 milioane în 2016, mai exact 10 declarații pe secundă, iar 98 % din declarațiile vamale au fost întocmite pe cale electronică.

Autoritățile vamale contribuie la protejarea intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor membre, iar în rolul lor de gardieni ai graniței externe a UE pentru mărfuri, protejează populația atât împotriva amenințărilor teroriste, sanitare sau de mediu, cât și împotriva altor amenințări. Pe lângă actele legislative din domeniul vamal, autoritățile vamale aplică peste 60 de alte acte legislative referitoare, printre altele, la produsele cu dublă utilizare, armele de foc, precursorii drogurilor, mișcările de numerar, drepturile de proprietate intelectuală, sănătatea publică, siguranța produselor și protecția consumatorilor, protecția vieții sălbatice și a mediului. Autoritățile vamale joacă, de asemenea, un rol esențial în ceea ce privește asigurarea integrității lanțului de aprovizionare și împiedicarea transferurilor libere de fonduri de către organizațiile teroriste. Viitorul sistem de control al importurilor 2 (ICS2) pentru gestionarea riscurilor vamale va contribui în mod decisiv la securitatea Uniunii, a cetățenilor și a întreprinderilor de pe teritoriul ei. În plus, noile provocări legate de evoluția rapidă a tehnologiilor (digitalizarea, interconectarea, internetul obiectelor, tehnologia blockchain) și a modelelor de afaceri (comerțul electronic, optimizarea lanțului de aprovizionare), precum și provocările legate de diminuarea mijloacelor financiare publice, de creșterea volumului schimburilor comerciale la nivel mondial, de persistența criminalității transnaționale și a amenințărilor la adresa securității, sporesc în mod constant presiunea de a ameliora performanța uniunii vamale și de a extinde sfera sarcinilor care trebuie efectuate de administrațiile vamale.

Începând din 2016, Codul vamal al Uniunii este noul cadru juridic vamal. Principalele obiective ale Codului vamal al Uniunii sunt eliminarea procedurilor pe suport de hârtie și digitalizarea interacțiunilor dintre operatorii comerciali și serviciile vamale, precum și gestionarea consolidată a riscurilor cu scopul de a colecta informații prealabile cu privire la mărfuri. Ca atare, Codul vamal al Uniunii a inițiat un proiect masiv de digitalizare, în urma căruia până în 2020 vor fi implementate aproape complet 17 sisteme electronice diferite. Unele sisteme vor fi implementate treptat până în 2025. Aceste sisteme electronice vizează toate regimurile vamale și, prin urmare, vor constitui baza funcționării uniunii vamale. Atunci când va fi pus în aplicare integral, Codul vamal al Uniunii va spori competitivitatea întreprinderilor europene și va restabili echilibrul esențial între controalele vamale și facilitarea fluxului legitim de mărfuri care tranzitează Uniunea sau care intră și ies din Uniune.

Viitoarea retragere a Regatului Unit din UE implică decuplarea Regatului Unit în calitate de stat membru de la toate sistemele electronice vamale existente finanțate prin programul Vamă 2020. Aceste implicații și costuri nu pot fi însă estimate cu precizie și, în consecință, nu sunt incluse în prezentul document, întrucât continuă să fie în mare parte necunoscute în acest stadiu al negocierilor în curs dintre UE și Regatul Unit.

Implementarea tuturor acestor aspecte nu poate fi realizată decât prin intermediul cooperării operaționale intense dintre administrațiile vamale ale statelor membre, atât între ele cât și cu alte autorități, cu operatorii economici și cu alte părți terțe. Programul propus, care este succesorul programului Vamă 2020, va sprijini cooperarea în domeniul vamal.

Cooperarea vamală și consolidarea capacităților va fi organizată în clustere: pe de o parte, acțiuni de dezvoltarea a rețelelor și a competențelor umane, iar pe de altă parte, acțiuni de consolidare a capacităților în materie de tehnologie a informației (IT). Primul cluster va raționaliza schimbul de bune practici și de cunoștințe operaționale între statele membre și alte țări participante la program, axându-se în principal pe o colaborare structurată pe bază de proiecte care să permită forme integrate de cooperare aprofundată între țările participante, pregătind astfel terenul pentru evoluția viitoare a uniunii vamale. Cel de al doilea cluster permite programului să finanțeze un set complet de infrastructuri și sisteme informatice, inclusiv digitalizarea interacțiunilor dintre operatorii comerciali și serviciile vamale, precum și gestionarea consolidată a riscurilor, care vor permite administrațiilor vamale din Uniune să devină veritabile administrații electronice.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Prezenta propunere este în concordanță cu Codul vamal al Uniunii 3 și cu alte texte legislative pe care autoritățile vamale trebuie să le aplice.

De asemenea, prezenta propunere este coerentă cu programul Vamă 2020 existent, al cărui obiectiv este de a sprijini funcționarea și modernizarea uniunii vamale în vederea consolidării pieței interne prin intermediul cooperării între țările participante, autoritățile lor vamale și funcționarii acestora. Prezenta propunere va oferi, în egală măsură, cadrul operațional, organizațional, metodologic și bugetar pentru implementarea obiectivelor și activităților prevăzute de politica vamală a UE.

Ca atare, propunerea reprezintă o continuare a programului actual, însă va presupune un grad mai ridicat de intensitate atât în ceea ce privește modalitățile de cooperare, cât și în ceea ce privește numărul de sisteme electronice și posibilitatea de a adopta un anumit nivel de inovare.

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Propunerea este coerentă cu alte politici ale Uniunii și, în special, cu alte programe și fonduri pentru acțiuni propuse ale UE care urmăresc obiective similare în domenii de competență corelate.

Programul este în strânsă legătură cu noul Instrument pentru echipamente de control vamal (unul dintre cele două componente ale noului Fond de gestionare integrată a frontierelor), care va sprijini achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile. În schimb, programul vamal va fi utilizat pentru a sprijini toate acțiunile aferente, cum ar fi activitățile de cooperare pentru evaluările nevoilor în materie de echipamente, formarea personalului pentru utilizarea echipamentelor achiziționate etc.

În plus, având în vedere că programul vamal vizează sprijinirea autorităților vamale, inter alia, în protejarea intereselor financiare ale UE, acesta are legături cu activitățile desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă în ceea ce privește combaterea fraudei pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul 325 din TFUE și cu programul antifraudă al UE. Vor exista sinergii între programul antifraudă al UE, care urmărește în mod specific obiectivul de protejare a intereselor financiare ale Uniunii, și programul vamal, care sprijină buna funcționare a uniunii vamale și contribuie astfel la protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Fiecare program se va axa, prin urmare, pe obiective distincte, dar cu potențial pentru acțiuni complementare. De asemenea, vor fi posibile sinergii cu activitățile Parchetului European și cu programul Justiție din cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori în ceea ce privește formarea privind aplicarea legislației vamale a UE.

Programul vamal vizează, de asemenea, să garanteze siguranța produselor și protecția consumatorilor europeni, dar și să asigure condiții de concurență echitabile pentru industria din UE. Prin urmare, acesta se intersectează cu inițiativele programului „Piața unică” menite să consolideze supravegherea pieței și să garanteze că pe piața UE nu intră decât produsele conforme și sigure.

Pentru a răspunde provocărilor în materie de securitate și a combate activitățile infracționale, ar putea fi explorate eventualele sinergii cu Fondul pentru securitate internă. Economiile de scară ar putea, în special, să se refere la cooperarea între mai multe agenții, la echipamentele de control vamal și la alte acțiuni de consolidare a capacităților.

Mai mult, există sinergii considerabile la nivel operațional cu programul Fiscalis care sprijină cooperarea în domeniul fiscal. În domeniul sistemelor electronice, există interacțiuni și finanțare mixtă a componentelor comune, cum ar fi infrastructura centrului de date și rețeaua comună de comunicații. Sunt deja puse în practică abordări identice de gestionare IT și mecanisme comune de sprijin orizontal. Se urmăresc aceleași tipuri de acțiuni comune și o abordare similară pentru consolidarea capacităților umane și formare. Gestionarea programelor este pe deplin raționalizată în toate etapele, de la propunere, management, gestionare a acțiunilor, acte de punere în aplicare și până la monitorizarea performanței. În plus, se remarcă o nevoie emergentă și din ce în ce mai pronunțată de activități comune între autoritățile fiscale și cele vamale, în special în domeniul comerțului electronic.

Decizia 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț prevede un plan strategic multianual (PSM) pentru domeniul vamal în scopul coordonării dezvoltării și operării sistemelor electronice vamale, care sunt, în principal, finanțate în cadrul programului. În vederea asigurării coerenței și a coordonării programului cu PSM, dispozițiile relevante din decizie vor fi incluse în program. În consecință, noua propunere va abroga actuala decizie privind vama electronică 4 și, prin urmare, va deveni baza pentru Planul strategic multianual pentru sistemele electronice vamale (PSM-V).

În fine, ar putea fi exploatate și alte sinergii în domeniul IT cu diferite inițiative ale Uniunii, de exemplu Programul Europa digitală 5 , toate programele care gestionează sisteme electronice (semnificative), reutilizarea elementelor constitutive 6 ale Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), Cadrul european de interoperabilitate 7 , Planul de acțiune pentru standardizarea TIC 8 , planul de acțiune privind FinTech 9 , Orizont Europa 10 , lucrările Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain 11 și alte inițiative referitoare la riscurile de fraudă și securitate cibernetică.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Prezenta propunere necesită combinarea mai multor temeiuri juridice, dat fiind că poate avea mai multe scopuri distincte, dar corelate:

–articolul 33 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede acțiuni la nivelul Uniunii cu privire la cooperarea vamală și uniunea vamală a UE;

–articolul 114 din TFUE, care prevede acțiuni la nivelul Uniunii cu privire la piața internă; precum și

–articolul 207 din TFUE, care prevede acțiuni la nivelul Uniunii cu privire la politica comercială comună.

Articolul 33 din TFUE este prevăzut ca o continuare a cooperării vamale în cadrul programului actual. În plus, pentru a acoperi marea varietate de sarcini pe care trebuie să le efectueze autoritățile vamale la frontieră într-o multitudine de alte domenii, pe lângă simpla cooperare vamală, propunerea se bazează și pe articolele 114 și 207 din TFUE.

De asemenea, sunt necesare acțiuni la nivelul UE și în temeiul obligațiilor care decurg din acordurile internaționale, în special sub egida Organizației Mondiale a Comerțului.

•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

Este necesar să se acționeze la nivelul Uniunii, mai degrabă decât la nivel național, din următoarele motive:

–Uniunea vamală este o competență exclusivă a Uniunii. Prin transferul competențelor lor către Uniune, statele membre au convenit că acțiunile în domeniul vamal vor fi întreprinse mai eficient la nivelul Uniunii. Cu toate acestea, cadrul juridic al Uniunii, în sine, nu garantează suficient buna funcționare a uniunii vamale. Acesta ar trebui completat prin măsuri de sprijin, astfel cum prevede programul Vamă, pentru a garanta că legislația Uniunii în domeniul vamal este aplicată într-un mod convergent și armonizat.

–Multe dintre activitățile din domeniul vamal sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate statele membre și, prin urmare, nu pot fi realizate în mod eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. Este nevoie de acțiuni la nivelul Uniunii pentru a consolida dimensiunea europeană a activității vamale, pentru a evita denaturarea pieței interne și a sprijini protecția eficace a frontierelor externe ale Uniunii.

–În acest sens, acțiunea la nivelul Uniunii este justificată pentru a se asigura buna funcționare și dezvoltarea ulterioară a uniunii vamale și a cadrului său comun de reglementare, deoarece s-a demonstrat că reprezintă reacția cea mai eficientă și mai eficace la deficiențele și provocările apărute în punerea în aplicare a uniunii vamale și a cooperării vamale.

•Proporționalitate

Acțiunile la nivelul UE sunt mult mai eficiente decât dacă ar fi lăsate la latitudinea statelor membre.

Marea majoritate a bugetului propus se va cheltui pentru activități de consolidare a capacităților informatice. Cooperarea vamală se sprijină pe o rețea de comunicații specializată, cu un grad înalt de securitate. Această rețea comună garantează că fiecare administrație națională trebuie să se conecteze doar o singură dată la această infrastructură comună pentru a fi în măsură să schimbe orice fel de informații. În lipsa unei asemenea infrastructuri, statele membre ar trebui să stabilească 26 de legături cu sistemele naționale ale fiecăruia dintre celelalte state membre. Abordarea aleasă se bazează pe un model de arhitectură IT în care sistemele electronice europene sunt alcătuite dintr-o combinație de componente comune și naționale. A fost ales acest model în defavoarea unui model de arhitectură IT complet centralizat, deoarece el atribuie o parte din responsabilitatea bugetară statelor membre, care vor dezvolta componentele electronice naționale la nivel național, luând în considerare, de asemenea, preferințele, cerințele și constrângerile naționale. Consolidarea interoperabilității și a interconectării în favoarea pieței interne se realizează așadar în mod proporționat.

Comisia exercită funcții de coordonare, de executare și de administrare, în conformitate cu condițiile prevăzute în tratate. Coordonarea de către Comisie trebuie să se realizeze împreună cu autoritățile vamale naționale, cu reprezentanți de specialitate, la nivel operațional și pe termen lung, ținând seama de provocările existente și viitoare pentru Uniune identificate în domeniul vamal. Diferitele foruri și instrumente de care dispune programul oferă un cadru adecvat care să permită Comisiei să își preia rolul de coordonare în domeniul vamal.

•Alegerea instrumentului

În conformitate cu concluziile evaluării impactului, este oportună intervenția UE prin intermediul unui program de finanțare. Comisia propune un succesor al programului Vamă 2020.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Propunerea ia în considerare recomandările evaluării finale a programului Vamă 2013, precum și rezultatele preliminare ale evaluării la jumătatea perioadei a programului Vamă 2020, în curs de desfășurare. Rezultatele evaluării finale a programului Vamă 2013 12 au fost în general pozitive atât în ceea ce privește contribuția programului Vamă 2013 la atingerea obiectivelor la nivel de politică, cât și în ceea ce privește contribuția lui la unificarea acțiunilor autorităților vamale. Principalele realizări pot fi rezumate după cum urmează:

–Consolidarea siguranței și a securității, inclusiv punerea integrală în aplicare a sistemului de control al importurilor și a sistemului de gestionare a riscurilor în domeniul vamal, precum și integrarea sistemelor referitoare la operatorii economici autorizați și la operatorii economici.

–Facilitarea schimburilor comerciale, permițând uniunii vamale să accelereze circulația, acordarea liberului de vamă și vămuirea mărfurilor, inclusiv în cazul mărfurilor în tranzit, și garantând în același timp siguranța mărfurilor.

–Protejarea intereselor financiare ale UE, datorită utilizării unor baze de date centralizate și eficacității sporite a sistemelor de gestionare a riscurilor.

Progresele realizate în perioada analizată nu au fost evaluate drept o simplă evoluție a tendințelor deja în curs, ci au fost considerate semnificative și inovatoare (mai ales în ceea ce privește introducerea sistemelor electronice legate de securitate și siguranță), indicând evoluții majore în direcția atingerii obiectivelor principale ale programului.

Evaluarea a identificat argumente puternice în sprijinul valorii adăugate europene a programului, în special în ceea ce privește rolul acestuia în sprijinirea punerii în aplicare la nivel național a legislației UE. Sistemele electronice finanțate în cadrul programului sunt complementare inițiativelor naționale și se referă în principal la punerea în aplicare a legislației menționate. Acest lucru a dus la reducerea costurilor administrative care ar fi rezultat dacă fiecare stat membru ar fi trebuit să dezvolte sisteme electronice similare pe cont propriu. Crearea de rețele promovată prin acțiunile comune ale programului a fost considerată, de asemenea, crucială din mai multe motive, printre care se numără garantarea aplicării coerente a legislației comune, difuzarea celor mai bune practici și construirea încrederii necesare pentru ca administrațiile să acționeze ca și cum ar constitui o administrație unică.

Constatările preliminare ale evaluării la jumătatea perioadei a programului Vamă 2020, aflată încă în desfășurare, pot fi sintetizate după cum urmează 13 :

–Relevanța: nivelul de interes manifestat de administrațiile naționale în a se angaja activ în program sugerează că există o aliniere între activitățile din cadrul programului și necesitățile reale. Vizitele de lucru au fost considerate de către autoritățile naționale cel mai util tip de acțiuni comune, urmate îndeaproape de seminare, ateliere, grupuri de proiect și recent introdusele echipe de experți.

–Eficacitatea: autoritățile vamale sunt de acord că acțiunile comune din cadrul programului au contribuit la îmbunătățirea schimbului de informații între administrații. Modulele de formare elaborate în cadrul programului au dus la o abordare mai uniformă a aplicării legislației vamale a UE în țările participante.

–Eficiența: procedurile de pregătire a ciclului programului și a programelor anuale de lucru au fost în general pozitive. În ceea ce privește cadrul de evaluare a performanțelor (PMF), punerea sa în aplicare a fost considerată, în mare parte, un succes. Deși datele generate sunt, în principal, autoraportate, se pare că sunt colectate în mod sistematic și că generează informații utile. Cu toate acestea, nu este clar în ce măsură sunt utilizate datele PMF pentru a lua decizii de gestionare sau ca sistem de alertă timpurie pentru a orienta intervențiile din cadrul programului. Este necesar să se simplifice actualul sistem de monitorizare, în special în ceea ce privește numărul indicatorilor de impact și lungimea formularelor de monitorizare a acțiunilor.

–Coerența: în general, există un consens larg în ceea ce privește contribuția acțiunilor comune la inițiativele naționale prin sprijinirea aplicării consecvente a legislației UE și prin gestionarea sistemelor electronice europene. De asemenea, s-a raportat că inițiativele susținute în cadrul programului sunt complementare cu inițiativele la nivel național.

–Valoarea adăugată europeană: administrațiile vamale naționale au, în general, o atitudine pozitivă cu privire la măsura în care programul conduce la rezultate care nu ar fi putut fi obținute dacă administrațiile naționale ar fi acționat pe cont propriu. Un număr mare de respondenți la chestionarele de evaluare au considerat, de asemenea, că programul este esențial pentru consolidarea încrederii și că acesta duce la o mai mare convergență a administrațiilor vamale ale statelor membre ale UE și ale altor țări participante (țările candidate și candidații potențiali). În interviurile inițiale se menționează, de asemenea, câștiguri în materie de eficiență prin punerea în comun a resurselor, în special în domeniul IT (economii de scară și reducerea costurilor de dezvoltare). Constatările inițiale sugerează, de asemenea, că autoritățile naționale se confruntă cu provocări în alinierea considerentelor naționale cu cerințele vamale ale UE: în unele cazuri, interesele divergente pot să constituie o barieră în calea realizării valorii adăugate europene, iar câteva autorități naționale și-au exprimat, de asemenea, frustrarea indusă de faptul că trebuie să își ajusteze aspirațiile pentru a coincide cu cele ale administrațiilor vamale naționale mai puțin avansate.

•Consultările părților interesate

Comisia a contractat un studiu extern pentru a sprijini evaluarea impactului, care a inclus o consultare specifică pentru a colecta o gamă mai largă de puncte de vedere ale părților interesate. Având în vedere sfera specifică de aplicare a programului (administrațiile vamale sunt singurii beneficiari direcți), aceste consultări s-au concentrat asupra administrațiilor vamale prin intermediul discuțiilor în cadrul unui grup de proiect, al vizitelor în diverse țări/al studiilor de caz și al sondajelor specifice. În completarea acestor activități, au fost realizate interviuri cu asociații comerciale, cu operatori economici, cu reprezentanți ai mediului academic, dar și cu participanți la programul Vamă 2020 și cu organizații internaționale (de exemplu, Organizația Mondială a Vămilor).

A avut loc și o consultare publică deschisă pe tema „fondurilor UE în domeniul investițiilor, al cercetării și inovării, al IMM-urilor și al pieței unice”. Consultarea a colectat opiniile cetățenilor privind, printre altele, provocările politice și necesitatea de a interveni la nivelul UE în ceea ce privește uniunea vamală.

•Expertiza externă

Comisia a contractat un studiu extern în sprijinul prezentei evaluări a impactului, care să furnizeze informații cantitative și calitative. Obiectivul acestui studiu a fost: (1) să identifice principalii factori de influență asupra scenei vamale în contextul post 2020, precum și problemele cu care se va confrunta uniunea vamală și administrațiile vamale ale statelor membre și obiectivele pentru o intervenție la nivelul UE pe baza factorilor și a problemelor identificate; (2) să identifice eventualele opțiuni de politică a UE în vederea atingerii obiectivelor și a instrumentării unei viitoare intervenții de finanțare din partea UE și să evalueze impactul preconizat la nivel economic, social și ecologic al opțiunilor identificate; și (3) să compare opțiunile în funcție de criteriile stabilite (și anume, eficiența, eficacitatea, relevanța, coerența) și să le clasifice cu argumente bine întemeiate.

Studiul extern și activitățile de consultare asociate au confirmat că administrațiile vamale urmează să traverseze o perioadă plină de provocări și că este necesar un program ambițios, axat pe două dimensiuni principale: pe de o parte, continuitatea și consolidarea capacităților (în domeniul IT și al resurselor umane) și acțiuni de cooperare pentru o interpretare și punere în aplicare uniformă a uniunii vamale și, pe de altă parte, o cooperare operațională sporită și o mai bună abordare a inovării.

•Evaluarea impactului

La 27 aprilie 2018, Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv privind evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere, cu recomandarea de a îmbunătăți raportul cu privire la unele aspecte-cheie, de exemplu prin a furniza elemente suplimentare referitoare la sistemele electronice pentru a justifica majorarea bugetului și prin a furniza detalii privind simplificarea măsurilor de monitorizare și a indicatorilor, fără a se limita la temeiul juridic.

În versiunea finală a evaluării impactului s-a ținut cont de aceste două aspecte. Au fost incluse clarificări cu privire la contextul juridic (obligații care decurg, în special, din Codul vamal al Uniunii) și la complexitatea sistemelor electronice europene pentru a explica creșterea semnificativă a bugetului. Indicatorii care oferă informații referitoare la performanță vor fi simplificați, deoarece această componentă a sistemului de monitorizare a constituit o povară substanțială pentru administrațiile statelor membre și pentru DG TAXUD, fără a aduce la îmbunătățiri importante în materie de elaborare și gestionare a programului.

Au fost analizate patru scenarii principale:

–Scenariul de referință UE 27: Uniunea ar trebui să își revizuiască legislația vamală și să abroge o parte semnificativă a îmbunătățirilor aduse operațiunilor vamale prin adoptarea noului CVU în 2016. Drept urmare, acest lucru ar putea afecta angajamentele internaționale ale UE și ar compromite de asemenea realizarea altor obiective de politică ale UE, în special în ceea ce privește agenda privind securitatea.

–Scenariul masei critice: nicio altă evoluție nu ar fi posibilă după punerea lor în aplicare, iar cooperarea ar fi limitată la sprijinirea punerii în aplicare a CVU. Acest lucru ar fi în esență un regres în ceea ce privește tehnologia informației și operațiunile vamale în general.

–Scenariul continuității „plus”: atât nivelul minim necesar pentru uniunea vamală, pentru a continua să funcționeze și să își atingă obiectivele, cât și următoarea etapă logică, după adoptarea CVU.

–Scenariul centralizării structurale: centralizarea, fie tranzitorie, fie direct și integral structurală, ar putea consolida performanțelor administrațiilor vamale din UE și ar contribui la realizarea obiectivelor programului. Totuși, această opțiune ar reprezenta o schimbare a modelului de operare, care necesită pregătire și, prin urmare, este în mare parte nerealistă pentru următorul cadru financiar multianual.

Scenariul ales după o analiză la nivel politic este scenariul continuității „plus”. Actualele mecanisme și instrumente de cooperare trebuie să fie optimizate în continuare pentru a se valorifica la maximum avantajele uniunii vamale și ale pieței interne: în concordanță cu angajamentele internaționale ale UE în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, administrațiile vamale ale statelor membre ar trebui să lucreze și să funcționeze ca și cum ar fi o singură entitate. Acest lucru ar fi în concordanță cu mesajele politice din comunicarea recentă a Comisiei privind dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanței acesteia. Realizarea tuturor acestor deziderate într-o perioadă în care Uniunea este supusă presiunii unor mari așteptări în ceea ce privește realizarea principiilor sale fundamentale, printre care se numără și uniunea vamală, este, prin urmare, vitală din punct de vedere politic și economic. Această decizie se reflectă, de asemenea, în pachetul de propuneri privind cadrul financiar multianual post-2020, prezentat de Comisie la 2 mai 2018 14 .

În urma unei observații tehnice transmise de Comitetul de analiză a reglementării, a fost inclus un indicator suplimentar în ceea ce privește rata de finalizare a CVU, care permite, de asemenea, furnizarea de detalii referitoare la dezvoltarea sistemelor electronice prevăzute de CVU care beneficiază de suport în cadrul programului și care consumă o parte substanțială din bugetul acestuia.

•Simplificarea

Programul în curs de desfășurare este deja raționalizat, punându-se un accent puternic pe realizări și rezultate. Acesta pune în aplicare toate simplificările identificate în evaluările anterioare. Principalele simplificări suplimentare identificate ar consta în utilizarea pe scară largă a sumelor forfetare/costurilor unitare și în posibilitatea de a adopta programe de lucru multianuale pentru a evita sarcina administrativă anuală pe care o reprezintă procedura comitetului.

•Drepturile fundamentale

Propunerea nu are niciun impact asupra drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Calendarul de revizuire a programelor de finanțare ale UE este legat de propunerea pentru un nou cadru financiar multianual, prezentată la de 2 mai 2018 15 . În conformitate cu această propunere, prezentul regulament privind programul Vamă cuprinde un cadru bugetar de 950 milioane EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2021-2027.

Programul Vamă va fi pus în aplicare prin gestiune directă și pe bază de priorități. Se elaborează, împreună cu părțile interesate, programe de lucru care stabilesc prioritățile pentru o anumită perioadă.

Programul Vamă va avea un impact asupra veniturilor Uniunii și ale statelor membre. Deși necuantificabil, programul va facilita și va simplifica activitatea desfășurată de autoritățile vamale pentru colectarea taxelor vamale, a TVA-ului și a accizelor la import. Prin sporirea calității muncii prin cooperare, consolidarea capacității informatice și dezvoltarea competențelor umane, administrațiile vamale vor proteja mai eficient interesele financiare ale Uniunii și ale statelor membre.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Impactul programului Vamă propus va fi evaluat atât prin intermediul unor evaluări intermediare și finale, cât și prin monitorizarea continuă a unui set de indicatori-cheie de performanță la nivel înalt. Evaluările menționate vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 16 , prin care cele trei instituții confirmă faptul că evaluările legislației și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Evaluările vor analiza efectele instrumentului pe teren, atât pe baza unor indicatori și ținte, cât și pe baza unei analize detaliate a măsurii în care se poate considera că un instrument este relevant, eficace și eficient, aduce suficientă valoare adăugată europeană și este coerent cu alte politici ale UE. Acestea vor include experiența acumulată pentru a identifica orice carențe ori probleme sau pentru a releva potențialul de îmbunătățire în continuare a acțiunilor sau a rezultatelor lor și pentru a le maximiza impactul. De asemenea, acestea vor include identificarea și cuantificarea costurilor, a beneficiilor și a economiilor legate de reglementare.

Sistemul de raportare în scopul evaluării asigură colectarea datelor pentru evaluarea programului cu eficiență și eficacitate, în timp util și la un nivel adecvat de detaliu; aceste date și informații vor fi comunicate Comisiei, într-un mod care este conform cu alte dispoziții legale; de exemplu, dacă este necesar, datele cu caracter personal sunt anonimizate. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.

Rezultatele și realizările programului vor fi evaluate în mod regulat prin intermediul unui sistem de monitorizare cuprinzător, bazat pe indicatori bine definiți, ținând cont de necesitatea optimizării resurselor.

Datele necesare pentru măsurarea performanțelor vor fi obținute cu ajutorul a diverse sisteme electronice și instrumente de colectare a datelor. Principalele instrumente avute în vedere în prezent sunt formularele de monitorizare a acțiunilor, formularele de evaluare a evenimentelor și sondajele efectuate regulat în rândul funcționarilor vamali.

Întrucât programul are rol de sprijin, ajutând administrațiile țărilor participante să facă schimb de informații și să își augmenteze capacitățile, sistemul de monitorizare se axează pe urmărirea progreselor activităților programului în termeni de indicatori la nivelul rezultatelor. Ori de câte ori este posibil, sunt urmăriți și indicatori în domenii care vizează obiectivele programului la nivel înalt.

Comisia va prezenta, o dată pe an, un raport privind progresele înregistrate de program, care conține un rezumat al performanței în vederea îndeplinirii obiectivelor programului, precum și indicatorii de realizări și rezultate aferenți.

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Capitolul I - Dispoziții generale

Programul propus va oferi sprijin uniunii vamale și autorităților vamale pentru a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, pentru a proteja Uniunea de practicile comerciale neloiale și ilegale, încurajând în același timp activitățile economice legitime, pentru a garanta securitatea și siguranța Uniunii și a rezidenților acesteia și pentru a menține un echilibru adecvat între controalele vamale și facilitarea comerțului legitim. Acest obiectiv a fost adaptat pentru a permite acordarea de sprijin într-un mod mai cuprinzător uniunii vamale și autorităților vamale în ceea ce privește întreaga gamă a misiunilor lor, astfel cum este definită în Codul vamal al Uniunii, și ținând seama de nevoile emergente, astfel cum se precizează în detaliu în evaluarea impactului.

La fel ca și programul Vamă 2020 aflat în desfășurare, noul program va fi deschis participării statelor membre, țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și candidaților potențiali. De asemenea, în conformitate cu politica generală a Uniunii, vor avea posibilitatea de a participa la program, în anumite condiții, atât țările vizate de politica europeană de vecinătate, cât și țările terțe în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul acordurilor specifice dintre Uniune și țările respective.

Ca și în trecut, programul va oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, în special granturi, achiziții publice și rambursarea cheltuielilor. Dacă se consideră oportun, se poate avea în vedere și acordarea de premii pentru acțiuni specifice, caz în care criteriile și modalitățile de punere în aplicare vor fi precizate în detaliu în programele de lucru.

Capitolul II - Eligibilitate

Tipurile de acțiuni considerate eligibile pentru finanțare în cadrul programului sunt, în esență, similare cu cele din cadrul programului actual. Tipologia acestora a fost, totuși, simplificată și redusă, pentru a oferi mai multă flexibilitate. Lista orientativă din anexa 1 oferă o imagine de ansamblu a acțiunilor concrete care ar putea beneficia de finanțare în cadrul programului.

Pe baza experienței acumulate cu actualul instrument al echipelor de experți în cadrul programului Vamă 2020, propunerea pune un accent specific pe cooperarea structurată pe bază de proiecte care vizează impulsionarea cooperării consolidate la nivel operațional, vizând forme de cooperare aprofundată și integrată între țările participante și deschizând astfel calea evoluției continue a uniunii vamale.

O noutate în comparație cu actualul program Vamă 2020 este reprezentată de includerea acțiunilor de completare sau de sprijinire a acțiunilor de punere în aplicare a obiectivelor Instrumentului pentru echipamente de control vamal nou înființat, care face parte din Fondul de gestionare integrată a frontierelor. Mai exact, Instrumentul pentru echipamente de control vamal va sprijini doar achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile, în timp ce programul Vamă va sprijini toate acțiunile asociate, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea necesităților de echipamente sau, după caz, activitățile de formare legate de echipamentele achiziționate.

Având în vedere importanța globalizării, programul va continua să ofere posibilitatea de a implica reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv din țări terțe, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici sau ai societății civile, în calitate de experți externi, în cazul în care aceste intervenții sunt benefice pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului programului.

Capitolul III - Granturi

Punerea în aplicare a programului va avea loc prin intermediul celor mai frecvent utilizate mecanisme de cheltuieli ale bugetului Uniunii, și anume achizițiile publice și granturile. În ceea ce privește granturile, propunerea prevede că nu se va aplica nicio cerere de propuneri în cazul în care entitățile eligibile sunt autorități vamale.

Ca și în trecut, programul ar trebui să finanțeze acțiuni în proporție de până la 100 %, dată fiind puternica lor valoare adăugată europeană. În cazul în care acțiunile necesită acordarea de granturi, rata de cofinanțare aplicabilă va fi prevăzută în programele de lucru.

Capitolul IV - Dispoziții specifice pentru acțiunile de consolidare a capacităților informatice

Dispozițiile de la acest capitol vizează să ofere un cadru îmbunătățit și să amelioreze guvernanța pentru acțiunile de consolidare a capacităților informatice desfășurate în cadrul programului. Pe baza experienței acumulate în urma aplicării programelor Vamă anterioare și având în vedere numărul tot mai mare de sisteme electronice europene, se propun câteva noutăți. A fost integrată o definiție mai precisă a „componentelor comune” și a „componentelor naționale” ale sistemelor electronice europene, care reflectă mai exact realitatea sistemelor electronice și caracteristicile lor. Au fost enumerate, pe de o parte, sarcinile care îi revin Comisiei și, pe de altă parte, sarcinile care le revin statelor membre. În fine, un plan strategic multianual pentru domeniul vamal (PSM-V) care urmează a fi elaborat de către Comisie, în parteneriat cu statele membre, va permite o mai bună planificare a resurselor umane și bugetare atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Au fost introduse obligațiile de raportare asociate, pentru a permite o mai bună monitorizare a acțiunilor de consolidare a capacităților informatice.

Capitolul V - Programare, monitorizare, evaluare și control

Având în vedere atât obiectivele urmărite pe termen mediu și lung, cât și experiența dobândită de-a lungul timpului, programele de lucru ar trebui să cuprindă mai mulți ani. Aceasta este o noutate în comparație cu actualul program Vamă 2020, care prevede programe anuale de lucru. Trecerea de la programele anuale de lucru la cele multianuale va reduce sarcina administrativă atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre.

În anexa 2 a fost adăugată o listă de indicatori de bază pentru a îmbunătăți monitorizarea programului și performanța acestuia încă de la început. Comisia va fi împuternicită să adopte acte delegate pentru a elabora dispozițiile privind un cadru de monitorizare și de evaluare, inclusiv prin modificări ale anexei 2 pentru a revizui și/sau a completa lista de indicatori acolo unde este necesar.

Evaluările intermediare și finale se vor efectua în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

Capitolul VI - Exercitarea delegării de competențe și procedura comitetului

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în ceea ce privește revizuirea cadrului de monitorizare a performanțelor și a indicatorilor aferenți.

Comisia va fi asistată de un comitet pentru programul Vamă (procedura de examinare).

Capitolul VII – Dispoziții tranzitorii și finale

Se va asigura furnizarea de informații coerente, eficiente și proporționate, care vizează audiențe multiple, inclusiv mass-media și publicul larg.

2018/0232 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 33, 114 și 207,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 17 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Programul Vamă 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 18 , și predecesoarele sale au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării vamale. Multe dintre activitățile din domeniul vamal sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate statele membre și, prin urmare, nu pot fi realizate în mod eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. Un program pentru domeniul vamal la nivelul Uniunii, pus în aplicare de Comisie, oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii pentru a dezvolta aceste activități de cooperare, ceea ce este mai eficient din punctul de vedere al costurilor decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa cadrul său individual de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Prin urmare, este oportun să se asigure continuitatea finanțării de către Uniune a activităților din domeniul cooperării vamale prin instituirea unui nou program în același domeniu, programul Vamă.

(2)Uniunea vamală a evoluat considerabil în ultimii cincizeci de ani, iar în prezent administrațiile vamale îndeplinesc cu succes o gamă largă de sarcini la frontiere. Acționând împreună, ele lucrează pentru a facilita schimburile comerciale și pentru a reduce birocrația, pentru a colecta venituri pentru bugetele naționale și bugetul UE, dar și pentru a proteja populația atât împotriva amenințărilor teroriste, sanitare sau de mediu, cât și împotriva altor amenințări. În special, prin introducerea la nivelul UE a unui cadru comun de gestionare a riscurilor vamale 19 și prin controlul vamal al fluxurilor de numerar în cantități mari pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, autoritățile vamale își asumă o poziție de primă linie în lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate. Având în vedere amplul lor mandat, autoritățile vamale sunt acum cu adevărat autoritățile principale pentru controlul mărfurilor la frontierele externe ale Uniunii. În acest context, programul Vamă ar trebui să acopere nu doar cooperarea vamală, ci să acorde sprijin și pentru misiunea extinsă a autorităților vamale, astfel cum este prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, și anume supravegherea comerțului internațional al Uniunii, implementarea aspectelor externe ale pieței interne, a politicii comerciale comune și a celorlalte politici comune ale Uniunii cu impact asupra comerțului, precum și securitatea lanțului de aprovizionare. Temeiul juridic va acoperi, prin urmare, cooperarea vamală (articolul 33 din TFUE), piața internă (articolul 114 din TFUE) și politica comercială (articolul 207 din TFUE).

(3)Prin asigurarea unui cadru pentru acțiuni, care are drept obiectiv sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale, programul ar trebui să contribuie la protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, la protejarea Uniunii de practicile comerciale neloiale și ilegale, încurajând în același timp activitățile economice legitime, la garantarea securității și siguranței Uniunii și a rezidenților acesteia, precum și la facilitarea comerțului legitim, astfel încât întreprinderile și cetățenii să poată beneficia de întregul potențial al pieței interne și al comerțului mondial.

(4)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 20 , pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(5)Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, programul ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și a țărilor candidate, precum și a candidaților potențiali și a țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. De asemenea, acesta poate fi deschis și pentru alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul unor acorduri specifice între Uniunea Europeană și țările respective privind participarea lor la orice program al Uniunii.

(6)Acest program face obiectul Regulamentului (UE, Euratom) [2018/XXX] al Parlamentului European și al Consiliului 21 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul prevede normele de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice și rambursarea cheltuielilor experților externi.

(7)Acțiunile aplicate în cadrul programului Vamă 2020 s-au dovedit adecvate și, prin urmare, ar trebui menținute. Pentru a asigura o mai mare simplitate și flexibilitate în executarea programului și, prin urmare, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui să fie definite numai în termeni de categorii generale, cu o listă de exemple ilustrative de activități concrete. Prin cooperare și consolidarea capacităților, programul Vamă ar trebui, de asemenea, să promoveze și să sprijine adoptarea inovațiilor și efectul de pârghie al acestora pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile de realizare a priorităților centrale ale vămilor.

(8)Regulamentul [2018/XXX] instituie, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, un Instrument pentru echipamente de control vamal 22 (denumit în continuare „Instrumentul ECV”). Pentru a menține coerența și coordonarea orizontală a tuturor acțiunilor de cooperare referitoare la vamă și la echipamentele de control vamal, este oportun ca punerea lor în aplicare să fie reglementată de un singur act juridic și de un set unic de reguli, și anume prezentul regulament. Prin urmare, Instrumentul ECV ar trebui să sprijine doar achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile, în timp ce prezentul program ar trebui să sprijine toate acțiunile asociate, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea necesităților de echipamente sau, după caz, activitățile de formare legate de echipamentele achiziționate.

(9)Schimburile de informații vamale și de informații conexe sunt esențiale pentru buna funcționare a vămilor și ele depășesc cu mult sfera schimburilor din cadrul uniunii vamale. Adaptările sau extinderile sistemelor electronice europene asupra unor țări terțe care nu sunt asociate la program și asupra unor organizații internaționale ar putea, într-adevăr, să prezinte interes pentru Uniune sau pentru statele membre. Prin urmare, atunci când acest lucru este justificat de un astfel de interes, adaptările sau extinderile unor sisteme electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe și organizații internaționale ar trebui să constituie costuri eligibile în cadrul programului.

(10)Având în vedere importanța globalizării, programul ar trebui să continue să prevadă posibilitatea de a implica experți externi, în sensul articolului 238 din Regulamentul financiar. Experții externi respectivi ar trebui să fie în principal reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv din țări terțe neasociate, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici și ai societății civile.

(11)În conformitate cu angajamentul Comisiei de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, stabilit în comunicarea din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE 23 ”, resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate din cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să asigure coerența în ceea ce privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul uniunii vamale și al autorităților vamale.

(12)Acțiunile de consolidare a capacităților în materie de tehnologia informației (IT) vor atrage cea mai mare parte a bugetului în cadrul programului. Dispozițiile specifice ar trebui să descrie componentele comune și, respectiv, componentele naționale ale sistemelor electronice europene. În plus, ar trebui să fie clar definite atât domeniul de aplicare al acțiunilor, cât și responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre.

(13)Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului 24 solicită Comisiei să elaboreze un plan strategic multianual pentru domeniul vamal în scopul creării unui mediu vamal electronic coerent și interoperabil pentru Uniune. Dezvoltarea și operarea sistemelor electronice incluse în planul strategic multianual sunt, în principal, finanțate în cadrul programului. În vederea asigurării coerenței și a coordonării programului cu planul strategic multianual, în prezentul regulament ar trebui incluse dispozițiile relevante din decizia menționată. Întrucât toate dispozițiile relevante din Decizia nr. 70/2008/CE sunt în prezent preluate fie de Regulamentul (UE) nr. 952/2013, fie de prezentul regulament, Decizia nr. 70/2008/CE ar trebui abrogată.

(14)Prezentul regulament ar trebui să fie pus în aplicare prin intermediul programelor de lucru. Având în vedere atât obiectivele urmărite pe termen mediu și lung, cât și experiența dobândită de-a lungul timpului, programele de lucru ar trebui să poată cuprinde mai mulți ani. Trecerea de la programele anuale de lucru la cele multianuale va reduce sarcina administrativă atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre.

(15)Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 25 .

(16)În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 26 , este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor instrumentului pe teren.

(17)Pentru a răspunde în mod adecvat schimbărilor în materie de priorități ale politicilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor specifice ale programului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(18)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 27 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 28 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 29 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 30 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționate, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 31 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(19)Prezentul regulament face obiectul normelor financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină, în special, procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau execuție indirectă; ele conțin și dispoziții de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE.

(20)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luând în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul estimat de nerespectare a normelor. Acestea ar trebui să ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(21)Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(22)Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, care ar trebui, prin urmare, să fie abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

1.Prezentul regulament instituie programul „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal (denumit în continuare programul).

2.El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„autorități vamale” înseamnă autoritățile definite la articolul 5 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(2)„sisteme electronice europene” înseamnă sistemele electronice necesare pentru uniunea vamală și pentru îndeplinirea misiunii autorităților vamale;

(3)„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii.

Articolul 3

Obiectivele programului

1.Programul are ca obiectiv general sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale pentru a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, pentru a garanta securitatea și siguranța în Uniune și pentru a proteja Uniunea împotriva practicilor comerciale neloiale și ilegale, facilitând în același timp, activitățile comerciale legitime.

2.Programul are ca obiectiv specific să sprijine pregătirea și punerea în aplicare uniformă a legislației și politicii vamale, precum și cooperarea vamală și consolidarea capacității administrative, inclusiv competențele umane și dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene.

Articolul 4

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021 - 2027 este de 950 000 000 EUR la prețurile curente.

2.Suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a programului și de evaluare a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(b)țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective, cu condiția ca țările respective să fi ajuns la un nivel satisfăcător de apropiere a legislației și a metodelor administrative relevante de cele ale Uniunii;

(c)alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

–să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile tării terțe care participă la programele Uniunii;

–să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul [2018/XXX] [noul regulament financiar];

–să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

–să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

1.Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar.

2.Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, mai precis granturi, premii, achiziții publice și rambursarea cheltuielilor de călătorie și de ședere suportate de experții externi.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 7

Acțiuni eligibile

1.Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

2.Acțiunile care completează sau care sprijină acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) [2018/XXX] [instrumentul ECV] sunt, de asemenea, eligibile pentru finanțare în cadrul prezentului program.

3.Acțiunile menționate la alineatele (1) și (2) includ următoarele:

(a)reuniuni și evenimente ad hoc similare;

(b)colaborarea structurată pe bază de proiecte;

(c)acțiuni de consolidare a capacităților IT, în special dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene;

(d)acțiuni de dezvoltare a competențelor umane și acțiuni de consolidare a capacităților;

(e)acțiuni de sprijin și alte acțiuni, inclusiv:

(1)studii;

(2)activități de inovare, în special inițiative de demonstrare a fezabilității conceptelor (proof-of-concepts), proiecte-pilot și prototipuri;

(3)acțiuni de comunicare elaborate în comun;

(4)orice alte acțiuni prevăzute în programele de lucru menționate la articolul 13, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 sau în sprijinul atingerii lor.

Formele posibile ale acțiunilor menționate la literele (a), (b) și (d) sunt prezentate în lista neexhaustivă din anexa 1.

4.Acțiunile care constau în dezvoltarea și operarea unor adaptări sau extinderi ale componentelor comune ale sistemelor electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe care nu sunt asociate programului sau cu organizații internaționale sunt eligibile pentru finanțare dacă prezintă interes pentru Uniune. Comisia instituie măsurile administrative necesare, care pot prevedea o contribuție financiară pentru aceste acțiuni din partea părților terțe vizate.

5.În cazul în care o acțiune de consolidare a capacităților IT menționată la alineatul (3) litera (c) se referă la dezvoltarea și operarea unui sistem electronic european, numai costurile legate de responsabilitățile încredințate Comisiei în temeiul articolului 11 alineatul (2) sunt eligibile pentru finanțare în cadrul programului. Statele membre suportă costurile legate de responsabilitățile care le sunt încredințate în temeiul articolului 11 alineatul (3).

Articolul 8

Experți externi

1.Ori de câte ori acest lucru este benefic pentru realizarea acțiunilor în vederea punerii în aplicare a obiectivelor menționate la articolul 3, reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv cei ai țărilor terțe care nu sunt asociate la program în temeiul articolului 5, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai altor organizații relevante, reprezentanți ai operatorilor economici și ai organizațiilor care reprezintă operatori economici, precum și reprezentanți ai societății civile pot participa în calitate de experți externi la acțiunile organizate în cadrul programului.

2.Cheltuielile suportate de experții externi menționați la alineatul (1) sunt eligibile pentru rambursare în cadrul programului, în conformitate cu dispozițiile articolului 238 din Regulamentul financiar.

3.Experții externi sunt selectați de Comisie, pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor relevante ale acestora pentru acțiunea specifică avută în vedere, evitând orice potențial conflict de interese.

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 9

Atribuirea, complementaritatea și finanțarea combinată

1.Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

2.O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca această contribuție să nu acopere aceleași costuri. Orice contribuție la acțiune face obiectul normelor aplicabile programului Uniunii din care s-a acordat respectiva contribuție. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

3.În conformitate cu articolul 198 litera (f) din Regulamentul financiar, granturile vor fi acordate fără o cerere de propuneri dacă entitățile eligibile sunt autorități vamale din statele membre și din țările terțe asociate la program, astfel cum se menționează la articolul 5 din prezentul regulament, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul respectiv.

Articolul 10

Rata de cofinanțare

1.Prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni.

2.Rata de cofinanțare aplicabilă în cazul în care acțiunile necesită atribuirea de granturi se stabilește în programele de lucru multianuale menționate la articolul 13.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII SPECIFICE PENTRU ACȚIUNILE DE CONSOLIDARE A CAPACITĂȚILOR INFORMATICE

Articolul 11

Responsabilități

1.Comisia și statele membre asigură în comun dezvoltarea și operarea, inclusiv proiectarea, specificațiile, testarea conformității, implementarea, întreținerea, evoluția, securitatea, asigurarea calității și controlul calității sistemelor electronice europene incluse în planul strategic multianual pentru domeniul vamal menționat la articolul 12.

2.Comisia asigură în special:

(a)dezvoltarea și operarea componentelor comune astfel cum s-a stabilit în planul strategic multianual pentru domeniul vamal prevăzut la articolul 12;

(b)coordonarea de ansamblu a dezvoltării și operării sistemelor electronice europene având în vedere operabilitatea, interconectarea și îmbunătățirea lor continuă, precum și implementarea lor în mod sincronizat;

(c)coordonarea, la nivelul Uniunii, a sistemelor electronice europene în vederea promovării și implementării lor la nivel național;

(d)coordonarea dezvoltării și operării sistemelor electronice europene în ceea ce privește interacțiunile lor cu părți terțe, cu excepția acțiunilor destinate satisfacerii cerințelor naționale;

(e)coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante referitoare la guvernarea electronică la nivelul Uniunii.

3.Statele membre asigură în special:

(a)dezvoltarea și operarea componentelor naționale astfel cum s-a stabilit în planul strategic multianual pentru domeniul vamal prevăzut la articolul 12;

(b)coordonarea dezvoltării și operării componentelor naționale ale sistemelor electronice europene la nivel național;

(c)coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante referitoare la guvernarea electronică la nivel național;

(d)furnizarea periodică de informații Comisiei cu privire la măsurile adoptate pentru a le permite autorităților sau operatorilor economici respectivi să utilizeze pe deplin sistemele electronice europene;

(e)implementarea la nivel național a sistemelor electronice europene.

Articolul 12

Planul strategic multianual pentru domeniul vamal (PSM-V)

1.Comisia elaborează și actualizează un plan strategic multianual pentru domeniul vamal care enumeră toate sarcinile relevante pentru dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene și care clasifică fiecare sistem sau parte a unui sistem ca fiind:

(a)o componentă comună: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivelul Uniunii care este disponibilă pentru toate statele membre sau identificată a fi comună de către Comisie din motive care țin de eficiență, securitate și raționalizare;

(b)o componentă națională: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivel național, care este disponibilă în statul membru care a creat o astfel de componentă sau a contribuit la crearea sa în comun cu alte state;

(c)sau o combinație între cele două.

2.Planul strategic multianual pentru domeniul vamal include, de asemenea, acțiuni de inovare și acțiuni pilot, precum și metodologiile și instrumentele de sprijin aferente sistemelor electronice europene.

3.Statele membre notifică Comisiei finalizarea fiecărei sarcini care le-a fost atribuită în cadrul planului strategic multianual pentru domeniul vamal menționat la alineatul (1). De asemenea, ele raportează periodic Comisiei progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor care le sunt atribuite.

4.Cel târziu până la data de 31 martie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei rapoartele de progres anuale cu privire la punerea în aplicare a planului strategic multianual pentru domeniul vamal menționat la alineatul (1), care acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie a anului precedent. Rapoartele anuale menționate se bazează pe un format prestabilit.

5.Cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, Comisia, pe baza rapoartelor anuale menționate la alineatul (4), întocmește un raport consolidat de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre și de Comisie în punerea în aplicare a planului menționat la alineatul (1) și pune raportul respectiv la dispoziția publicului.

CAPITOLUL V

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 13

Programul de lucru

1.Programul va fi pus în aplicare prin programe de lucru multianuale menționate la articolul 108 din Regulamentul financiar.

2.Programele de lucru multianuale se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 18 alineatul (2).

Articolul 14

Monitorizare și raportare

1.În anexa 2 sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3.

2.Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru a modifica anexa 2 în scopul de a revizui sau completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

3.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.

Articolul 15

Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului.

3.La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

4.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 16

Audituri și investigații

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă acordă drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele care le-au fost atribuite. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

CAPITOLUL VI

EXERCITAREA DELEGĂRII DE COMPETENȚE ȘI PROCEDURA COMITETULUI

Articolul 17

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 14 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 14 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (2) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet denumit „Comitetul pentru programul Vamă”. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 19

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 20

Abrogare

1.Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

2.Decizia nr. 70/2008/CE se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 21

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1294/2013, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

2.Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul programului anterior, prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 1294/2013, la programul actual.

3.Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (2), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

◻ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 32  

X prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

X durată limitată

–X    în vigoare de la 1.1.2021 la 31.12.2027

–X    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în 2030 pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 33  

X Gestiune directă asigurată de către Comisie

– X prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

–X    nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–X    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

X     asupra resurselor proprii

◻ asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    COM(2018) 322 final.

(2)    COM(2018) 321 final.

(3)    Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(4)    Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț (JO L 23, 26.1.2008, p. 21).

(5)    COM(2018) 434.

(6)     https://ec.europa.eu/cefdigital/wiki/display/CEFDIGITAL/CEF+Digital+Home  

(7)    COM(2017)134.

(8)     https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/ict-standardisation_en  

(9)     https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/banking-and-finance/fintech_en#action-plan  

(10)     https://ec.europa.eu/info/designing-next-research-and-innovation-framework-programme/what-shapes-next-framework-programme_en  

(11)     https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/european-commission-launches-eu-blockchain-observatory-and-forum  

(12)    https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/common/
publications/studies/customs_2013_final_evaluation_report.pdf

(13)    O acoperire limitată a domeniului IT, deoarece răspunsurile la chestionarul IT și studiile de caz nu erau încă finalizate la momentul elaborării prezentei evaluări a impactului.

(14)    COM(2018) 321 final.

(15)    COM(2018) 322 final.

(16)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1–14.

(17)    JO C , , p. .

(18)    Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE, JO L 347, 20.12.2013, p. 209.

(19)     https://ec.europa.eu/taxation_customs/general-information-customs/customs-risk-management/measures-customs-risk-management-framework-crmf_en  

(20)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(21)    COM(2016) 605 final.

(22)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a Instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal

(23)    COM (2010) 700 final.

(24)    Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț (JO L 23, 26.1.2008, p. 21).

(25)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(26)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1–14.

(27)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(28)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(29)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(30)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(31)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(32)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(33)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(34)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(35)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(36)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(37)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(38)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(39)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(40)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(41)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea costurilor de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,8.6.2018

COM(2018) 442 final

ANEXE

la Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal

{SEC(2018) 295 final}
{SWD(2018) 321 final}
{SWD(2018) 322 final}

ANEXA 1

Listă neexhaustivă a formelor posibile de acțiuni
menționate la articolul 7 alineatul (3) primul paragraf literele (a), (b) și (d)

Acțiunile menționate la articolul 7 alineatul (3) primul paragraf literele (a), (b) și (d) pot lua, printre altele, următoarele forme:

(a)    În ceea ce privește reuniunile și evenimentele ad hoc similare:

–seminar și atelier, la care participă, în general, toate țările și în cadrul căruia se fac prezentări, iar participanții sunt angrenați în discuții și activități intensive pe un anumit subiect;

–vizită de lucru organizată pentru a le permite funcționarilor să dobândească sau să își dezvolte experiența sau cunoștințele în domeniul vamal.

(b)    În ceea ce privește colaborarea structurată pe bază de proiecte:

–grup de proiect, în general compus dintr-un număr limitat de țări, care funcționează pentru o perioadă limitată și urmărește realizarea unui obiectiv predefinit, cu rezultate definite cu precizie, inclusiv coordonarea sau analiza comparativă;

–grup operativ, și anume forme structurate de cooperare, cu un caracter permanent sau temporar, care pun în comun expertiza pentru a îndeplini atribuții în domenii specifice sau pentru a efectua activități operaționale, beneficiind eventual de sprijinul serviciilor de colaborare online, de asistență administrativă și de infrastructură și echipamente;

–activitate de monitorizare efectuată de echipe mixte formate din funcționari ai Comisiei și funcționari ai autorităților eligibile pentru a analiza practicile vamale, pentru a identifica eventualele dificultăți în punerea în aplicare a normelor și, după caz, pentru a formula sugestii în vederea adaptării normelor și a metodelor de lucru ale Uniunii.

(d)    În ceea ce privește acțiunile de dezvoltare a competențelor umane și acțiunile de consolidare a capacităților:

–acțiuni comune de formare sau dezvoltarea unor programe de învățare online (eLearning), care să sprijine formarea competențelor și dobândirea cunoștințelor profesionale necesare în domeniul vamal;

–asistență tehnică, menită să îmbunătățească procedurile administrative, să consolideze capacitatea administrativă și să amelioreze funcționarea și operațiunile autorităților vamale prin inițierea și schimbul de bune practici.

ANEXA 2

Indicatori

Obiectiv specific: să sprijine pregătirea și punerea în aplicare uniformă a legislației și politicii vamale, precum și cooperarea vamală și consolidarea capacității administrative, inclusiv competențele umane și dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene pentru domeniul vamal.

1. Consolidarea capacităților (capacități administrative, umane și informatice):

1.Indexul privind aplicarea și implementarea legislației și a politicilor Uniunii (numărul de acțiuni din cadrul programului organizate în acest domeniu și recomandări emise în urma acțiunilor respective)

2.Indexul privind învățarea (modulele de învățare utilizate; numărul de funcționari formați; scorul de calitate per participant)

3.Disponibilitatea sistemelor electronice europene (în procente de timp)

4.Disponibilitatea rețelei comune de comunicații (în procente de timp)

5.Utilizarea principalelor sisteme electronice europene care vizează creșterea interconectării și trecerea la o uniune vamală fără proceduri pe suport de hârtie (numărul de mesaje schimbate și consultările efectuate)

6.Rata de finalizare a implementării CVU (procentajul etapelor încheiate în procesul de implementare a sistemelor prevăzute de CVU)

2. Schimbul de cunoștințe și colaborarea în rețele:

1.Indexul privind robustețea colaborării (gradul de colaborare în rețea generat, numărul de reuniuni față în față, numărul de grupuri de colaborare online)

2.Indexul privind bunele practici și orientări (indicele numărului de acțiuni din cadrul programului organizate în acest domeniu; procentul de participanți care au utilizat o practică de lucru/orientare dezvoltată cu sprijinul programului)