EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018PC0437

Propunere de REGULAMENT AL CONSILIULUI de instituire a programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 de completare a programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa”

COM/2018/437 final - 2018/0226 (NLE)

Bruxelles,7.6.2018

COM(2018) 437 final

2018/0226(NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 de completare a programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa”

{SEC(2018) 291 final}
{SWD(2018) 307 final}
{SWD(2018) 308 final}
{SWD(2018) 309 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.Contextul propunerii

1.1.Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta propunere face parte din pachetul legislativ referitor la programul-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa”. Ea vizează punerea în aplicare a următorului cadru financiar pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, a priorităților stabilite în agenda Comisiei pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice, precum și a priorităților politice globale ale Comisiei (Orizont Europa).

Propunerea de program pentru cercetare și formare al Euratom vizează chestiunea esențială a diverselor aplicații ale energiei nucleare în Europa. Utilizarea aplicațiilor energetice și neenergetice ale energiei nucleare în beneficiul publicului larg din Europa necesită eforturi pe termen lung pentru reducerea riscurilor la adresa securității și siguranței și pentru sprijinirea dezvoltării unor tehnologii nucleare sigure și a unei radioprotecții optime. Cercetarea publică și privată la nivel național joacă un rol important în acest sens. Euratom are sarcina de a completa contribuțiile statelor membre prin intermediul unui program de cercetare și formare la nivelul Comunității.

În prezenta propunere de program de cercetare și formare al Euratom pentru perioada 2021-2025 (denumit în continuare „programul”), Comisia solicită acordul Consiliului cu privire la un program pe cinci ani 1 menit să continue principalele activități de cercetare ale programului în curs 2 , să extindă cercetarea la aplicațiile neenergetice ale radiațiilor ionizante și să aducă îmbunătățiri în domeniul educației, al formării și al accesului la infrastructurile de cercetare. Programul propus va completa programul „Orizont Europa” utilizând instrumente și norme de participare identice. Propunerea stabilește bugetul și un set comun de obiective de cercetare pentru acțiunile directe 3 și indirecte 4 , care urmează să fie puse în aplicare în conformitate cu programele de lucru convenite cu statele membre.

Programul va sprijini cercetarea referitoare la radioprotecție atât în contextul producerii de energie nucleară, cât și în cel al aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante. Cercetarea referitoare la aceste aplicații va fi concepută astfel încât să reducă riscurile de expunere la doze scăzute care decurg din utilizarea acestor tehnologii. Cercetarea în domeniul radioprotecției a adus deja beneficii în sectorul medical. Există, de asemenea, un potențial semnificativ de beneficii publice în sectoare precum industria, agricultura, mediul și securitatea. O dispoziție care permite activități transversale și sinergii cu programul „Orizont Europa” va fi, de asemenea, utilă pentru continuarea cercetării referitoare la aplicațiile neenergetice ale radiațiilor. Unul dintre obiectivele programului este de a face tehnologiile nucleare mai sigure prin dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a îmbătrânirii reactoarelor nucleare și prin îmbunătățirea strategiilor de gestionare a accidentelor. Programul va sprijini, de asemenea, cercetarea privind evaluarea și demonstrarea aspectelor de siguranță ale viitoarelor tehnologii de fisiune, în măsura necesară pentru menținerea expertizei în materie de siguranță în cadrul Comunității. Creșterea rapidă a utilizării tehnologiilor de fisiune nucleară în întreaga lume sporește și mai mult importanța acestui domeniu de cercetare al Euratom. Programul va include și alte sarcini la fel de importante: promovarea modalităților posibile de gestionare și de eliminare a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, precum și sprijinirea pregătirii pentru situațiile de urgență care implică radiații.

Având în vedere creșterea substanțială a implementării tehnologiilor de fisiune nucleară la nivel mondial, Euratom trebuie să își continue cercetarea privind dezvoltarea de tehnici menite să sprijine eforturile în materie de garanții nucleare, de siguranță și de neproliferare.

Programul se concentrează, de asemenea, pe dezvoltarea energiei de fuziune, una dintre puținele posibilități viitoare de a produce energie electrică de bază cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Cercetarea cu privire la fezabilitatea acestei tehnologii este necesară pentru a asigura bunăstarea generațiilor viitoare. În timp ce instalarea centralelor energetice de fuziune care pot contribui la decarbonizarea mixului energetic al UE rămâne o perspectivă îndepărtată, programul vizează punerea în aplicare a foii de parcurs europene privind fuziunea pentru a îndeplini obiectivul producerii de energie electrică prin fuziune. Aceasta include demonstrarea fezabilității fuziunii ca sursă de energie prin exploatarea instalațiilor de fuziune existente și viitoare, inclusiv a ITER 5 , precum și pregătirea viitoarelor centrale energetice de fuziune prin dezvoltarea de proiecte, materiale și tehnologii.

În eforturile sale pentru dezvoltarea energiei de fuziune, programul va spori implicarea și rolul industriei, acordând o atenție specială înlesnirii transferului de cunoștințe de la laboratoarele de fuziune către industrie, care ar trebui să își asume responsabilitatea pentru proiectarea DEMO 6 la momentul oportun.

În plus față de aceste activități de cercetare, propunerea prevede o cercetare mai specifică referitoare la dezafectarea instalațiilor nucleare. Programul va aborda chestiuni precum îmbunătățirea competențelor necesare, schimbul de bune practici, dezvoltarea de tehnici și cofinanțarea cercetării referitoare la probleme comune legate de dezafectarea nucleară.

În ceea ce privește expertiza nucleară și excelența în cadrul Comunității, propunerea de regulament Euratom și propunerea referitoare la „Orizont Europa” vor permite de acum înainte cercetătorilor din domeniul nuclear să participe la programe de educație și de formare, precum acțiunile Marie Skłodowska-Curie, ceea ce va contribui la menținerea competențelor necesare în cadrul Comunității.

În ceea ce privește infrastructurile de cercetare, propunerea oferă sprijin financiar pentru furnizarea și punerea la dispoziție a infrastructurilor de cercetare europene și internaționale, inclusiv cele ale JRC, și pentru oferirea unui acces corespunzător la aceste infrastructuri.

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare de la 1 ianuarie 2021. Ea vizează o Uniune cu 27 de state membre, având în vedere notificarea Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum este aplicat prin articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

1.2.Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Programul reia principalele obiective ale activităților de cercetare ale programului Euratom 2014-2020 7 , punând totodată în aplicare modificările explicate mai sus.

Programul este, de asemenea, în concordanță cu propunerile referitoare la „Orizont Europa”, acestea fiind singurele programe ale UE și ale Euratom care sprijină cercetarea și inovarea și care completează finanțările naționale. Majoritatea dispozițiilor în materie de punere în aplicare, de evaluare și de guvernanță sunt identice pentru cele două programe. Domeniile de cercetare sprijinite de programul Euratom nu sunt incluse în „Orizont Europa”, din motive atât de ordin juridic (tratate distincte), cât și managerial (evitarea duplicărilor). Cu toate acestea, se va acorda mai multă atenție dezvoltării de sinergii cu programul „Orizont Europa”.

1.3.Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea este pe deplin coerentă și compatibilă cu politicile în vigoare ale UE. Această inițiativă a fost elaborată ținându-se cont de prioritățile actuale ale Comisiei 8 , de inițiativa intitulată „Buget pentru rezultate” (ceea ce înseamnă că programele de cheltuieli ale UE trebuie să fie și mai rentabile decât în trecut), de punerea în aplicare a Strategiei globale a UE 9 și de propunerea Comisiei privind următorul cadru financiar al UE pe termen lung.

Programul este, de asemenea, în concordanță cu politicile UE referitoare la aspectele nucleare și de siguranță. Astfel, el sprijină punerea în aplicare a următoarelor acte legislative:

Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare 10 , astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/87/Euratom a Consiliului 11 ;

Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive 12 ;

Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante 13 ;

capitolul 7 din Tratatul Euratom, referitor la sistemul de garanții nucleare al UE. Programul contribuie, de asemenea, la programele și la strategiile Comunității în materie de securitate 14 .

Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate, în mod proporțional, pentru a remedia deficiențele pieței și cazurile de investiții suboptime fără a duplica eforturile și fără a exclude finanțarea privată, precum și să prezinte o valoare adăugată europeană clară. Acest lucru va asigura coerența între acțiunile programului și normele UE privind ajutoarele de stat, evitând denaturările nejustificate ale concurenței pe piața internă.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

2.1.Temei juridic

Tratatul Euratom prevede că Comisia are sarcina să promoveze și să faciliteze cercetările nucleare în statele membre și să le completeze prin aplicarea unui program de cercetare și formare la nivelul Comunității (articolul 4 din tratat). Acest program trebuie să fie adoptat de Consiliu, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei (articolul 7 din tratat).

2.2.Subsidiaritate

Problema abordată de programul Euratom se aplică UE în ansamblul său, întrucât aspectele de securitate și de siguranță nucleară depășesc frontierele și dezvoltarea energiei de fuziune necesită eforturi de cercetare pe o scară foarte largă. Deși numai jumătate din statele membre exploatează centrale nucleare în cadrul mixului energetic național, multe altele exploatează reactoare în scopuri de cercetare sau pentru producția de radioizotopi. Dat fiind că un accident nuclear ar putea afecta mai multe state membre, independent de frontiere, toate țările UE au un interes în ceea ce privește securitatea nucleară, chiar dacă nu exploatează reactoare.

Toate statele membre utilizează radiațiile în scopuri medicale și în aplicații industriale (agricultură, iradierea produselor alimentare, metrologie etc.). Deși importanța relativă a chestiunii poate varia în cadrul UE, toate statele membre au, prin urmare, un interes în ceea ce privește securitatea nucleară și protecția împotriva radiațiilor și produc cantități variabile de deșeuri radioactive care trebuie să fie tratate și apoi eliminate. Standardele armonizate prevăzute în diferitele directive și implicațiile lor în materie de cercetare subliniază în mod clar necesitatea unei abordări uniforme a chestiunilor tehnice și de formare pe teritoriul UE.

Deși siguranța nucleară constituie o responsabilitate națională, acțiunile directe ale programului contribuie la surmontarea unora dintre provocările în materie de siguranță cu care se confruntă UE, precum și la integrarea dimensiunilor lor globale în domeniul detectării nucleare, al criminalisticii nucleare și al formărilor conexe.

2.3.Proporționalitate

La nivelul UE se vor lua măsuri cu scopul de a consolida cadrul general al cercetării și inovării și de a coordona eforturile de cercetare ale statelor membre pentru a se evita astfel duplicarea eforturilor, menținându-se masa critică în domenii-cheie și asigurându-se utilizarea optimă a finanțării publice. Aceste măsuri pot mobiliza investiții publice și private suplimentare în favoarea cercetării și a inovării. Ele sunt necesare, de asemenea, pentru sprijinirea elaborării politicilor UE și pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în aceste politici. Măsurile propuse nu depășesc ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor Comunității.

2.4.Alegerea instrumentului

Actul legislativ ia forma unui regulament, deoarece acesta creează pentru beneficiari drepturi și obligații care sunt obligatorii în toate elementele lor și se aplică direct în toate statele membre ale UE și în țările asociate la program.

3.Rezultatele evaluărilor ex-post, ale consultărilor cu părțile interesate și ale evaluărilor impactului

3.1.Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente

Evaluarea intermediară a programului Euratom 2014-2018 15 a concluzionat că acest program este foarte relevant în ceea ce privește toate activitățile vizate, inclusiv în ceea ce privește securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, gestionarea deșeurilor radioactive, radioprotecția și energia de fuziune. În ceea ce privește eficiența și eficacitatea sa, evaluarea a identificat o serie de domenii care necesită acțiuni din partea Comisiei și/sau a beneficiarilor. În concluzie, se indică necesitatea adoptării următoarelor măsuri:

continuarea sprijinirii cercetării nucleare, punând accentul pe securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, pe gestionarea deșeurilor și pe radioprotecție și dezvoltând fuziunea;

continuarea îmbunătățirii, împreună cu beneficiarii, a organizării și a gestionării programelor comune europene din domeniul nuclear;

continuarea și intensificarea măsurilor de educație și de formare ale Euratom, în vederea dezvoltării unor cunoștințe și competențe relevante care să stea la baza tuturor aspectelor securității nucleare, ale siguranței și ale radioprotecției;

continuarea valorificării sinergiilor dintre programul Euratom și alte domenii tematice ale programului-cadru al Uniunii, abordând aspecte transversale precum aplicațiile medicale ale radiațiilor, schimbările climatice, siguranța, pregătirea pentru situațiile de urgență și contribuția la știința nucleară;

continuarea valorificării sinergiilor dintre acțiunile directe și indirecte din cadrul programului Euratom.

Evaluarea impactului conține o explicație mai detaliată a modului în care aceste aspecte sunt abordate în prezenta propunere.

3.2.Consultări cu părțile interesate

Serviciile Comisiei au desfășurat următoarele consultări: o consultare generală privind cadrul financiar multianual (CFM) și capitolul „Competitivitate”, inclusiv cercetarea (ianuarie-martie 2018), o consultare specifică cu privire la unele dintre activitățile programului pe baza unui chestionar online (ianuarie-februarie 2018) și un atelier cu părțile interesate din sectorul cercetării care a avut loc la 21 februarie 2018 la Bruxelles. Consultările au vizat principalele domenii relevante pentru evaluarea impactului, inclusiv relevanța, eficacitatea, eficiența, punerea în aplicare și valoarea adăugată europeană. De asemenea, mai multe părți interesate din sectorul cercetării au prezentat Comisiei documente de poziție cu privire la diferite aspecte ale cercetării Euratom. Evaluarea impactului prezintă o sinteză a contribuțiilor primite și a modului în care acestea au fost luate în considerare în propunere.

3.3.Obținerea și utilizarea expertizei

În cursul elaborării propunerii sale, Comisia a colectat contribuții și s-a bazat pe expertiza provenită din mai multe surse. În 2017, Comitetul științific și tehnic al Euratom (CST) a emis un aviz privind viitorul program Euratom, iar două grupuri de experți independenți au prezentat un raport privind evaluarea intermediară a acțiunilor directe și indirecte puse în aplicare în cadrul programului Euratom 2014-2018 16 . În 2016, un grup separat de experți a efectuat o evaluare la jumătatea perioadei a programului european comun de cercetare în domeniul fuziunii pus în aplicare de consorțiul EUROfusion. Evaluarea impactului conține detalii referitoare la expertiza primită și la modul în care aceasta a fost luată în considerare în propunere.

3.4.Evaluarea impactului

Prezenta propunere este susținută de o evaluare a impactului, care a primit un aviz pozitiv din partea Comitetului de analiză a reglementării.

Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere se axează pe rezultatele evaluării intermediare a programului Euratom și ale consultării părților interesate. Ea identifică modificările care trebuie aduse domeniului de aplicare, obiectivelor și modalităților de punere în aplicare ale programului și ține cont de obiectivele transversale ale noului CFM (flexibilitate; accentul pus pe performanță, coerență și sinergii; și simplificare). Ea îndeplinește cerințele Regulamentului financiar în ceea ce privește realizarea unei evaluări ex-ante a propunerii de regulament al Consiliului de instituire a programului pentru cercetare și formare al Euratom pentru perioada 2021-2025.

3.5.Simplificare

Programul va fi pus în aplicare cu ajutorul instrumentelor și al normelor de participare aplicabile programului-cadru „Orizont Europa”. Măsurile de simplificare propuse în „Orizont Europa” se vor aplica în cazul solicitanților și al beneficiarilor din cadrul programului Euratom. Asigurând exigența de continuitate, după caz, normele propuse ar trebui să reducă și mai mult sarcina administrativă, continuând procesul de simplificare urmărit de programele actuale. Programul va fi simplificat și mai mult, în sensul în care va propune o singură listă de obiective pentru acțiunile directe și indirecte. Efectele posibile asupra simplificării și asupra sarcinii administrative sunt analizate mai detaliat în evaluarea impactului.

3.6.Drepturi fundamentale

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

4.Implicații bugetare

Bugetul prezentei propuneri este prezentat în prețuri curente. Fișa financiară legislativă anexată la propunere stabilește implicațiile bugetare, precum și implicațiile asupra resurselor umane și administrative.

5.Alte aspecte

5.1.Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, de evaluare și de raportare

Serviciile Comisiei vor pune în aplicare programul. Cu toate acestea, Comisia poate decide, în cazul în care acest lucru pare oportun, să delege punerea în aplicare a anumitor părți ale programului unor state membre, persoane sau întreprinderi ori unor țări terțe, organizații internaționale sau resortisanți ai unor țări terțe, astfel cum se prevede la articolul 10 din Tratatul Euratom.

Evaluările vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 17 , prin care cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările actelor legislative și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Evaluările vor examina efectele programului pe teren, pe baza indicatorilor/obiectivelor programului și a unei analize detaliate care indică în ce măsură programul poate fi considerat relevant, eficace, eficient, oferă suficientă valoare adăugată europeană și este coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include lecțiile învățate pentru a identifica eventualele deficiențe/probleme sau orice potențial de a îmbunătăți în continuare acțiunile sau rezultatele acestora și de a contribui la maximizarea exploatării/impactului lor.

Sistemul de monitorizare și evaluare, utilizat în comun cu „Orizont Europa”, prevede căi de impact esențiale care vor contribui la raportarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor programului. Ele se încadrează în patru categorii de impact complementare (impact științific, social, în materie de inovare și politic), care reflectă natura investițiilor în cercetare și inovare. Pentru fiecare categorie de impact, vor fi folosiți indicatori pentru a raporta progresele înregistrate pe termen scurt, mediu și lung. Acțiunile directe și indirecte vor face obiectul unei evaluări intermediare comune.

5.2.Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Propunerea va modifica programul Euratom actual după cum urmează:

Structura obiectivelor specifice (articolul 3 și anexa I): actul de bază prevede un singur set de obiective specifice atât pentru acțiunile directe, cât și pentru cele indirecte. Acest lucru va permite Comisiei să elaboreze programele de lucru propunând combinarea instrumentelor și a activelor, precum propriile sale infrastructuri de cercetare și baza de cunoștințe a JRC. Este vorba despre o abordare concepută pentru a îndeplini unul dintre obiectivele transversale ale CFM: simplificarea și realizarea de sinergii.

Revizuirea obiectivelor specifice (articolul 3 și anexa I):

·reducerea numărului de obiective specifice de la 13, în cazul programului 2014-2018, la patru, atât pentru acțiunile directe, cât și pentru cele indirecte;

·introducerea unui obiectiv specific de sprijinire a politicii UE privind securitatea, siguranța și garanțiile nucleare;

·definirea sprijinului acordat cercetării referitoare la dezafectare: măsurile eligibile includ cercetarea care sprijină dezvoltarea și evaluarea tehnologiilor în materie de dezafectare și de reabilitare ecologică a instalațiilor nucleare, precum și schimbul de bune practici și de cunoștințe. Accentul pus pe dezafectare reflectă creșterea cererii pentru astfel de servicii, principiul reabilitării ecologice și numărul mare de reactoare nucleare care vor fi închise definitiv;

·revizuirea domeniului de aplicare al cercetării în domeniul radioprotecției, menită să contribuie la utilizarea în condiții de siguranță a aplicațiilor științifice și tehnologice nucleare ale radiațiilor ionizante, inclusiv la furnizarea și utilizarea radioizotopilor în condiții de siguranță și de securitate. Printre opțiuni se numără aplicațiile medicale, industriale, spațiale și de cercetare;

·obiectivul specific unic al cercetării în domeniul fuziunii reflectă o evoluție către proiectarea viitoarelor centrale energetice de fuziune. Noul obiectiv al cercetării în domeniul fuziunii combină trei obiective specifice ale programului actual;

·un obiectiv specific unic pentru toate măsurile necesare pentru menținerea și dezvoltarea în continuare a expertizei și a excelenței în UE. El include măsuri de educație și de formare, sprijinul pentru mobilitate, accesul la infrastructurile de cercetare, transferul de tehnologie, precum și gestionarea și difuzarea cunoștințelor (programul actual conține obiective distincte pentru aceste măsuri).

Deschiderea „acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA)” pentru cercetătorii din domeniul nuclear: noile dispoziții propuse pentru „Orizont Europa” și programul Euratom vor permite studenților și cercetătorilor din domeniul nuclear să fie eligibili pentru MSCA. Prin utilizarea unui instrument consacrat pentru sprijinirea educației și a formării în Europa, noul program este conceput pentru a îndeplini unul dintre obiectivele transversale ale CFM: realizarea de sinergii între instrumentele de finanțare.

Dispoziții juridice pentru facilitarea sinergiilor între programul Euratom și „Orizont Europa” (anexa 1 la actul de bază pentru „Orizont Europa”): ambele acte de bază vor crea sinergii, ale căror detalii vor fi stabilite în programele de lucru, în consultare cu statele membre.

În cazul noului program Euratom, la fel ca în cazul programelor precedente, criteriile de atribuire vor fi excelența, impactul, precum și calitatea și eficiența punerii în aplicare.

Normele de participare și de diseminare ale programului „Orizont Europa” se vor aplica și în cazul programului Euratom.

La punerea în aplicare a programului, Comisia va fi asistată de un comitet (a se vedea articolul 16) în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. El ar urma să se întrunească în două formațiuni (fisiune și fuziune), în funcție de subiectul în discuție.

2018/0226 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 de completare a programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa”

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 7 primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European 18 ,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 19 ,

întrucât:

(1)Unul dintre obiectivele Comunității Europene a Energiei Atomice (denumită în continuare „Comunitatea”) este de a contribui la ridicarea nivelului de trai în statele membre, inclusiv prin promovarea și facilitarea cercetării nucleare în statele membre, precum și prin completarea acesteia prin intermediul unui program de cercetare și formare desfășurat la nivelul Comunității.

(2)Cercetarea nucleară poate contribui la bunăstarea socială, la prosperitatea economică și la sustenabilitatea mediului prin îmbunătățirea securității nucleare, a siguranței și a radioprotecției. Cercetarea referitoare la radioprotecție a condus la îmbunătățiri în ceea ce privește tehnologiile medicale de care beneficiază numeroși cetățeni, iar această cercetare poate aduce acum îmbunătățiri și în alte sectoare, precum industria, agricultura, mediul și securitatea. La fel de importantă este contribuția potențială a cercetării nucleare la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic în condiții de siguranță, eficiență și securitate.

(3)Pentru a se asigura continuitatea cercetării nucleare la nivelul Comunității, este necesar să se instituie Programul pentru cercetare și formare al Comunității pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2025 (denumit în continuare „programul”). Programul ar trebui să continue efectuarea principalelor activități de cercetare ale programelor anterioare introducând noi obiective specifice, precum și să utilizeze același mod de punere în aplicare.

(4)Raportul Comisiei privind evaluarea intermediară a Programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice 2014-2018 [COM (2017) 697 final] prevede o serie de principii directoare pentru program. Acestea includ: continuarea sprijinirii cercetării nucleare axate pe securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, pe gestionarea deșeurilor, pe radioprotecție și pe dezvoltarea fuziunii; continuarea îmbunătățirii, împreună cu beneficiarii, a organizării și a gestionării programelor comune europene din domeniul nuclear; continuarea și consolidarea acțiunilor de educație și de formare ale Euratom, în vederea dezvoltării unor competențe relevante care să stea la baza tuturor aspectelor securității nucleare, ale siguranței și ale radioprotecției; continuarea valorificării sinergiilor dintre programul Euratom și alte domenii tematice ale programului-cadru al Uniunii; și continuarea valorificării sinergiilor dintre acțiunile directe și indirecte ale programului Euratom.

(5)Programul este conceput și elaborat în funcție de necesitatea stabilirii unei mase critice de activități care beneficiază de sprijin. Acest rezultat este obținut prin stabilirea unui număr limitat de obiective specifice axate pe utilizarea în condiții de siguranță a fisiunii nucleare pentru aplicațiile energetice și neenergetice, prin menținerea și dezvoltarea expertizei necesare, prin promovarea energiei de fuziune și prin sprijinirea politicii Uniunii privind securitatea, siguranța și garanțiile nucleare.

(6)Cercetarea în domeniul energiei de fuziune este pusă în aplicare în conformitate cu foaia de parcurs europeană privind fuziunea, care definește cercetările și dezvoltările necesare pentru a stabili bazele unei centrale energetice de fuziune producătoare de energie electrică. Pe termen scurt sau mediu, etapa principală constă în construirea și exploatarea ITER; un program robust de cercetare în domeniul fuziunii completează activitățile europene referitoare la ITER cu scopul de a sprijini viitoarele operațiuni ale ITER și lucrările pregătitoare pentru DEMO.

(7)Prin sprijinirea cercetării nucleare, programul ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa” (denumit în continuare „Orizont Europa”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului 20 și să faciliteze atât punerea în aplicare a Strategiei Europa 2030, cât și consolidarea Spațiului European al Cercetării.

(8)    Programul ar trebui să urmărească realizarea de sinergii cu „Orizont Europa” și cu alte programe ale Uniunii, din etapa de elaborare și planificare strategică până în etapa de selectare a proiectelor, de gestionare, comunicare, diseminare și exploatare a rezultatelor, precum și de monitorizare, de audit și de guvernanță. Pentru a se evita suprapunerile și duplicarea eforturilor și pentru a se spori efectul de levier al fondurilor UE, pot avea loc transferuri de la alte programe ale Uniunii către activitățile programului „Orizont Europa”. În astfel de cazuri, ele vor respecta normele aplicabile programului „Orizont Europa”.    

(9)Cu toate acestea, acțiunile programului ar trebui să fie utilizate, în mod proporțional, pentru a remedia deficiențele pieței și cazurile de investiții suboptime fără a duplica eforturile și fără a exclude finanțarea privată, precum și să prezinte o valoare adăugată europeană clară. Acest lucru va asigura coerența între acțiunile programului și normele UE privind ajutoarele de stat, evitând denaturările nejustificate ale concurenței pe piața internă.

(10)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru Programul Euratom pentru cercetare și formare, care va constitui principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară], pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(11)Regulamentul (UE, Euratom) nr. [...] al Parlamentului European și al Consiliului 21 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) ar trebui să se aplice programului, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(12)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, ar trebui să se țină cont și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare.

(13)Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 106a din Tratatul Euratom se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și instituie în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin intermediul granturilor, al achizițiilor publice, al premiilor și al execuției indirecte, precum și verificări privind responsabilitatea actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE și al articolului 106a din Tratatul Euratom vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace din partea Comunității.

(14)Obiectivele politice ale prezentului program pot beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare din cadrul componentei „Cercetare și inovare” a Fondului InvestEU. Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat, în mod proporțional, pentru a remedia deficiențele pieței și cazurile de investiții suboptime, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară.

(15)Pentru a asigura o punere în aplicare cât mai eficientă posibil și pentru a crea un cadru coerent, cuprinzător și transparent pentru beneficiari, participarea la program și diseminarea rezultatelor cercetării ar trebui să facă obiectul normelor relevante ale programului „Orizont Europa”, cu anumite adaptări sau excepții. Definițiile și principalele tipuri de acțiuni stabilite în „Orizont Europa” ar trebui să se aplice programului.

(16)Fondul de garantare pentru participanți înființat în cadrul programului Orizont 2020 și gestionat de Comisie s-a dovedit a fi un important mecanism de garantare, care atenuează riscurile asociate sumelor datorate și nerambursate de participanții care nu își respectă obligațiile. Prin urmare, el ar trebui să fie menținut, iar mecanismul de asigurare reciprocă („mecanismul”) instituit în temeiul programului „Orizont Europa” ar trebui să vizeze și acțiunile desfășurate în temeiul prezentului regulament.

(17)Centrul Comun de Cercetare (JRC) ar trebui să ofere în continuare politicilor Uniunii sprijin tehnic și dovezi științifice independente și orientate către client pe parcursul întregului ciclu al politicilor. Acțiunile directe ale JRC ar trebui să fie puse în aplicare în mod flexibil, eficient și transparent, ținând seama de necesitățile relevante ale utilizatorilor JRC și de necesitățile politicilor Uniunii și asigurând protecția intereselor financiare ale Uniunii. JRC ar trebui să continue să genereze resurse suplimentare.

(18)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 22 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 23 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 24 și Regulamentul (UE) 2017/193 al Consiliului 25 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 26 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(19)Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul programului, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 27 .

(20)În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, dacă este cazul, pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(21)Consiliul de administrație al Centrului Comun de Cercetare (JRC), instituit prin Decizia 96/282/Euratom a Comisiei 28 , a fost consultat cu privire la conținutul științific și tehnologic al acțiunilor directe ale JRC.

(22)Comisia a consultat Comitetul științific și tehnic al Euratom.

(23)Din motive de securitate juridică, Regulamentul (Euratom) nr. […] ar trebui să fie abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect 

Prezentul regulament instituie Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2025 (denumit în continuare „programul”) și stabilește normele de participare și de diseminare referitoare la acțiunile indirecte din cadrul acestui program.

El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2025, formele de finanțare din partea Comunității Europene a Energiei Atomice (denumită în continuare „Comunitatea”) și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. xxx al Parlamentului European și al Consiliului („Orizont Europa”) 29 . Trimiterile la Uniune și la program care figurează în definiții se interpretează ca trimiteri la Comunitate și la prezentul program. Prin derogare, „program de lucru” înseamnă documentul adoptat de Comisie pentru punerea în aplicare a programului în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)Programul are următoarele obiective generale:

(a)de a desfășura activități de cercetare și formare în domeniul nuclear pentru a sprijini îmbunătățirea continuă a securității nucleare, a siguranței și a radioprotecției;

(b)de a contribui potențial la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic în condiții de siguranță, eficiență și securitate.

(2)Programul are următoarele obiective specifice:

(a)de a îmbunătăți utilizarea în condiții de siguranță și securitate a energiei nucleare și a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante, inclusiv în ceea ce privește securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, radioprotecția, gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive și dezafectarea;

(b)de a menține și a dezvolta în continuare expertiza și competența în cadrul Comunității;

(c)de a promova dezvoltarea energiei de fuziune și de a contribui la punerea în aplicare a foii de parcurs privind fuziunea;

(d)de a sprijini politica Comunității privind siguranța, securitatea și garanțiile nucleare.

(3)Obiectivele menționate la alineatele (1) și (2) sunt puse în aplicare în conformitate cu anexa I.

Articolul 4

Buget

(1)Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului este de 1 675 000 000 EUR în prețuri curente.

(2)Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(a)724 563 000 EUR pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul fuziunii; 

(b)330 930 000 EUR pentru fisiunea nucleară, securitate și radioprotecție;

(c)619 507 000 EUR pentru acțiunile directe desfășurate de Centrul Comun de Cercetare.

Comisia nu se poate abate, în cadrul procedurii bugetare anuale, de la suma menționată la alineatul (2) litera (c) din prezentul articol.

(3)Suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități și cheltuieli necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a programului, inclusiv toate cheltuielile administrative, precum și pentru evaluarea îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.

(4)Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2025, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la alineatul (3), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

(5)Angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(6)Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

(7)Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate și transferabile în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX […Regulamentul privind dispozițiile comune] pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

 

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

(1)Programul este deschis asocierii următoarelor țări terțe:

(a)țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Comunității instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Comunitate și țările respective;

(b)țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Comunității instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Comunitate și țările respective;

(c)țările terțe și teritoriile care îndeplinesc toate criteriile următoare:

dispun de o bună capacitate în domeniile științei, tehnologiei și inovării;

se angajează în favoarea unei economii de piață deschise, bazate pe norme, incluzând un tratament corect și echitabil al drepturilor de proprietate intelectuală, și susținută de instituții democratice;

promovează în mod activ politici menite să amelioreze bunăstarea economică și socială a cetățenilor.

Asocierea la program a fiecărei țări terțe în temeiul literei (c) este în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Comunității sau al Uniunii, cu condiția ca acordul:

să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile tării terțe care participă la program;

să stabilească condițiile de participare la program, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la program și costurile administrative ale acestuia. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

(2)Domeniul de aplicare al asocierii fiecărei țări terțe la program ține cont de obiectivul de stimulare a creșterii economice în Uniune prin intermediul inovării. În consecință, cu excepția țărilor în curs de aderare, a țărilor candidate și a candidaților potențiali, anumite părți ale programului pot fi excluse de la un acord de asociere cu o anumită țară.

(3)Acordul de asociere stabilește, dacă este cazul, participarea entităților juridice stabilite în Uniune la programele echivalente din țările asociate, în conformitate cu condițiile stabilite în acesta.

(4)Condițiile care determină nivelul contribuției financiare asigură o corecție automată a oricărui dezechilibru semnificativ comparativ cu suma pe care entitățile stabilite în țara asociată o primesc prin participarea la program, ținând seama de costurile de gestionare, execuție și exploatare a programului.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare

(1)Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele de finanțare menționate la articolul 61 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

(2)Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

(3)Principalele tipuri de acțiuni care urmează să fie folosite în cadrul programului sunt stabilite și definite în anexa II la programul „Orizont Europa”.

(4)Programul sprijină, de asemenea, acțiunile directe desfășurate de JRC.

Articolul 7

Parteneriate europene

(1)Anumite părți ale programului pot fi puse în aplicare prin intermediul parteneriatelor europene.

(2)Implicarea Comunității în parteneriatele europene poate lua una dintre următoarele forme:

(a)participarea la parteneriate create pe baza unor memorandumuri de înțelegere sau a unor angajamente contractuale între Comisie și partenerii publici sau privați, care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele aferente privind contribuțiile financiare și/sau contribuțiile în natură ale partenerilor, indicatorii-cheie de performanță și de impact, precum și rezultatele care trebuie obținute. Acestea includ identificarea activităților de cercetare și inovare complementare care sunt puse în aplicare de parteneri și de program (parteneriate europene programate în comun);

(b)participarea și contribuția financiară la un program de activități de cercetare și inovare, pe baza angajamentului partenerilor privind contribuții financiare și în natură și a integrării activităților relevante ale acestora utilizând o acțiune de cofinanțare din cadrul programului (parteneriate europene cofinanțate).

(3)Parteneriatele europene:

(a)sunt stabilite în cazurile în care vor permite atingerea obiectivelor programului în mod mai eficient decât Comunitatea singură;

(b)aderă la principiul valorii adăugate a Uniunii, transparenței, deschiderii, impactului, efectului de levier, angajamentului financiar pe termen lung asumat de toate părțile implicate, flexibilității, coerenței și complementarității cu inițiativele Uniunii și cu inițiative locale, regionale, naționale și internaționale;

(c)sunt limitate în timp și includ condiții pentru eliminarea treptată a finanțării din partea programului.

(4)Dispozițiile și criteriile privind selecția, punerea lor în aplicare, monitorizarea, evaluarea și eliminarea treptată sunt stabilite în anexa III la programul „Orizont Europa”.

Articolul 8

Accesul liber și știința deschisă

Dispozițiile referitoare la accesul liber și la știința deschisă stabilite în „Orizont Europa” se aplică programului.

Articolul 9

Acțiuni eligibile și norme de participare și de diseminare a rezultatelor cercetării

(1)Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

(2)Sub rezerva alineatului al treilea și al patrulea din prezentul articol, titlul II din „Orizont Europa” referitor la normele de participare se aplică acțiunilor care beneficiază de sprijin în cadrul programului. Trimiterile la Uniune și la program din cadrul acestuia se interpretează, după caz, ca trimiteri la Comunitate și la prezentul program. Trimiterile la „normele de securitate” din cadrul acestuia includ interesele de apărare ale statelor membre, în sensul articolului 24 din Tratatul Euratom.

(3)Prin derogare de la dispozițiile articolului 36 alineatul (4) din „Orizont Europa”, dreptul de opoziție se poate extinde la acordarea de licențe neexclusive.

(4)Prin derogare de la dispozițiile articolului 37 alineatul (5) din „Orizont Europa”, un beneficiar care a primit finanțare din partea Comunității trebuie să acorde acces la rezultatele sale instituțiilor comunitare, organismelor de finanțare sau întreprinderii comune „Fusion for Energy” în scopul elaborării, al punerii în aplicare și al monitorizării politicilor și programelor Comunității sau a obligațiilor asumate în cadrul cooperării internaționale cu țări terțe și cu organizații internaționale. Astfel de drepturi de acces includ dreptul de a autoriza terți să utilizeze rezultatele în cadrul unor achiziții publice și dreptul de a acorda sublicențe; ele sunt limitate la utilizarea necomercială și neconcurențială și se acordă cu scutire de redevențe.

(5)Mecanismul de asigurare reciprocă stabilit în conformitate cu „Orizont Europa” acoperă riscurile asociate cu nerecuperarea sumelor datorate de beneficiari Comisiei sau organismelor de finanțare în temeiul prezentului regulament.

Articolul 10

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

(1)    Programul este pus în aplicare în sinergie cu alte programe de finanțare ale Uniunii. În scopul realizării obiectivelor programului și al abordării provocărilor comune programului și programului „Orizont Europa”, activitățile transversale din cadrul obiectivelor stabilite în program și/sau cele de punere în aplicare a programului „Orizont Europa” pot beneficia de o contribuție financiară din partea Comunității. În special, programul poate oferi o contribuție financiară la acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) pentru a sprijini activitățile relevante pentru cercetarea nucleară.

(2)    O acțiune care a beneficiat de o contribuție din partea unui alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui program de contribuție al Uniunii se aplică în cazul contribuției programului respectiv la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii și sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional, în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile acordării sprijinului.

(3)    Acțiunile care îndeplinesc următoarele condiții cumulative și comparative:

(a)    au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în temeiul programului;

(b)    respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)    nu pot fi finanțate în cadrul respectivei cereri de propuneri din motive de constrângeri bugetare,

pot beneficia de sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului de coeziune, a Fondului social european+ sau a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], în măsura în care aceste acțiuni sunt conforme cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului care acordă sprijinul.

CAPITOLUL II

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 11

Programe de lucru

(1)Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16 alineatul (4). Programele de lucru stabilesc, unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

(2)În plus față de cerințele prevăzute la articolul 110 din Regulamentul financiar, programele de lucru includ următoarele elemente:

(a)o indicație a sumei alocate pentru fiecare acțiune, precum și un calendar orientativ de punere în aplicare;

(b)pentru subvenții, prioritățile, criteriile de selecție și de atribuire și ponderea relativă a diferitelor criterii de atribuire, precum și rata maximă a finanțării costurilor eligibile totale;

(c)orice obligații suplimentare care le revin beneficiarilor în conformitate cu articolele 35 și 37 din „Orizont Europa”.

(3)Pentru programul de lucru multianual referitor la acțiunile directe desfășurate de JRC, Comisia solicită avizul Consiliului de administrație al JRC în conformitate cu Decizia 96/282/Euratom.

Articolul 12

Monitorizare și raportare

(1)În anexa II, alături de căile de impact, sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 3.

(2)În vederea asigurării unei evaluări eficace a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu scopul de a elabora dispoziții privind un cadru de monitorizare și de evaluare, inclusiv prin modificări aduse anexei II, pentru a revizui și a completa indicatorii căilor de impact acolo unde este necesar și pentru a stabili valori de referință și ținte. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 16 alineatul (3).

(3)Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Comunității și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 13

Informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare

(1)Destinatarii fondurilor acordate în cadrul programului recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Comunității (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)Comisia implementează activități de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Comunității, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

(3)    Comisia stabilește, de asemenea, o strategie de diseminare și exploatare pentru a spori disponibilitatea și difuzarea rezultatelor programului în materie de cercetare și inovare și a cunoștințelor produse, cu scopul de a accelera exploatarea rezultatelor în vederea comercializării și de a amplifica impactul programului. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Comunității, precum și a activităților de informare, comunicare, publicitate, diseminare și exploatare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 14

Evaluare

(1)Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional referitor la program, la programul care îi va succeda acestuia și la alte inițiative relevante în materie de cercetare și inovare.

(2)Evaluarea intermediară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de trei ani de la începerea punerii în aplicare a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor Euratom anterioare și constituie baza de ajustare a punerii în aplicare a programului, după caz.

(3)La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului. Ea include o evaluare a impactului pe termen lung al programelor anterioare.

(4)Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 15

Audituri

(1)Sistemul de control al programului asigură un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de costurile administrative și de alte costuri ale controalelor de la toate nivelurile, în special pentru beneficiari.

(2)Acțiunile care beneficiază de finanțare comună din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care vizează toate programele implicate și normele aplicabile acestora.

(3)Comisia sau organismul de finanțare se poate baza pe evaluări combinate ale sistemelor la nivelul beneficiarilor. Aceste evaluări combinate sunt facultative pentru anumite tipuri de beneficiari și constau într-un audit al sistemelor și al proceselor, completat de un audit al operațiunilor, realizat de un auditor independent care are competența de a efectua audituri legale ale documentelor contabile în conformitate cu Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Ele pot fi utilizate de Comisie sau de organismul de finanțare pentru a determina asigurarea globală în ceea ce privește buna gestiune financiară a cheltuielilor, precum și pentru a reexamina nivelul auditurilor ex-post și al certificatelor referitoare la situațiile financiare.

(4)În conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar, Comisia sau organismul de finanțare se poate baza pe audituri referitoare la utilizarea contribuțiilor Comunității efectuate de alte persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii

(5)Auditurile pot fi efectuate în termen de maximum doi ani de la plata soldului.

Articolul 16

Procedura comitetului

(1)Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)Comitetul se întrunește în două configurații diferite, care se ocupă cu aspectele programului legate de fisiune și, respectiv, de fuziune.

(3)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(5)În cazul în care avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, această procedură se încheie fără rezultat dacă, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide astfel sau o majoritate simplă a membrilor comitetului solicită acest lucru.

(6)Comisia informează periodic comitetul cu privire la evoluția generală a punerii în aplicare a programului și îi furnizează informații în timp util cu privire la toate acțiunile propuse sau finanțate în cadrul programului.

Articolul 17

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

1.Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a efectua audituri sau, în cazul organizațiilor internaționale, competența de a efectua verificări în conformitate cu acordurile convenite cu acestea, atât pe bază de documente, cât și la fața locului, în ceea ce privește toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament.

2.Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua anchete administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului, cu scopul de a identifica cazurile de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu finanțarea din partea Uniunii sau cu garanțiile bugetare în temeiul prezentului regulament.

3.Autorităților competente din țările terțe și organizațiilor internaționale li se poate solicita, de asemenea, să coopereze cu Parchetul European (EPPO), în conformitate cu acordurile de asistență juridică reciprocă, atunci când acesta efectuează investigații referitoare la infracțiuni care intră în sfera sa de competență în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939.

4.Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și alte angajamente juridice, precum și acordurile de stabilire a unei garanții bugetare, rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament, conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului, în limitele competențelor lor respective. Este vorba inclusiv despre dispoziții menite să garanteze că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii sau a unei operațiuni de finanțare sprijinite, în totalitate sau parțial, de o garanție bugetară acordă drepturi echivalente.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 18

Abrogare

Regulamentul [nr. …de instituire a programului Euratom 2019-2020] se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

(1)Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate în temeiul [programului Euratom 2019-2020], care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea lor. 

(2)Dacă este necesar, orice sarcini rămase neefectuate de către comitetul instituit prin Regulamentul [programul Euratom 2019-2020] sunt preluate de comitetul menționat la articolul 16.

(3)Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în cadrul programului anterior, [programul Euratom 2019-2020].

(4)Restituirile aferente instrumentelor financiare instituite prin Regulamentul [programul Euratom 2019-2020] pot fi investite în programul InvestEU instituit prin Regulamentul XX 30 .

Articolul 20

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

   Pentru Consiliu

   Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Regulament al Consiliului de instituire a programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 de completare a programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa” și de abrogare a Regulamentul Consiliului privind programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice (2019-2020) de completare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

01.03 Programul Euratom pentru cercetare și formare

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

X o acțiune nouă

o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 31  

prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Utilizarea aplicațiilor energetice și neenergetice ale energiei nucleare necesită un efort continuu pentru reducerea riscurilor la adresa securității și a siguranței și pentru sprijinirea dezvoltării unor tehnologii nucleare în condiții de siguranță și de securitate și a unei radioprotecții optime. Numărul din ce în ce mai mare al diverselor aplicații ale radiațiilor ionizante impune protecția persoanelor și a mediului împotriva unei expuneri inutile la radiații. Tehnologiile radiațiilor ionizante sunt utilizate în fiecare zi în Europa într-o serie de domenii precum sănătatea, industria și cercetarea, furnizând beneficii considerabile cetățenilor europeni și economiei europene. Cercetarea publică și privată din statele membre poate contribui în mod semnificativ la furnizarea acestor beneficii, iar sarcina Euratom este de a completa eforturile naționale prin desfășurarea unui program pentru cercetare și formare la nivelul Comunității.

Cercetarea finanțată de Euratom ar trebui să ajute statele membre și industria să respecte cerințele prevăzute în Tratatul Euratom și într-o serie de directive:

Directiva 2014/87/Euratom a Consiliului din 8 iulie 2014 de modificare a Directivei 2009/71/Euratom de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare, care introduce un obiectiv de securitate de nivel înalt în întreaga UE pentru a preveni accidentele și a evita eliberarea unor cantități de efluenți radioactivi în afara unei instalații nucleare. Această directivă subliniază necesitatea ca statele membre să utilizeze rezultatele cercetării în cadrul punerii sale în aplicare și creează un sistem de evaluări inter pares;

Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive;

Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante;

dispozițiile cerințelor Euratom în materie de garanții, prevăzute în capitolul 7 din Tratatul Euratom, precum și reglementările referitoare la aplicarea lor.

Programul propus va fi pus în aplicare începând din 2021 pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu articolul 7 din Tratatul Euratom, cu o posibilitate de prelungire de 2 ani, până în 2027, în funcție de durata programului „Orizont Europa” și a cadrului financiar multianual.

Programul propus va continua principalele activități de cercetare ale programului Euratom în curs de desfășurare (radioprotecția, securitatea nucleară, siguranța, gestionarea deșeurilor și energia de fuziune), acordând o atenție sporită aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante și dezafectării.

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

Principala valoare adăugată europeană a programului este mobilizarea unui portofoliu mai amplu de excelență, competență și multidisciplinaritate în domeniul cercetării privind fisiunea și fuziunea nucleară decât este posibil la nivelul statelor membre individuale. Tehnologiile radiațiilor nucleare și ionizante continuă să îndeplinească un rol important în viața cetățenilor europeni, indiferent dacă este vorba despre energie și securitatea aprovizionării cu energie sau despre utilizarea radiațiilor și a radionuclizilor în aplicații medicale și industriale. Utilizarea acestor tehnologii în condiții de siguranță și securitate este de o importanță capitală, iar programele de cercetare contribuie la menținerea celor mai înalte standarde de siguranță, securitate și garanții în acest domeniu. Programul se concentrează, de asemenea, pe dezvoltarea energiei de fuziune, care reprezintă o sursă potențial inepuizabilă de energie, ce nu afectează clima.

O abordare la nivelul UE în materie de securitate nucleară, de gestionare a deșeurilor radioactive și de radioprotecție este importantă pentru a se asigura cele mai înalte standarde de protecție a cetățenilor și a mediului în Europa și dincolo de granițele acesteia. Programul permite, de asemenea, o coordonare mai amplă a educației și a formării în întreaga Europă, utilizarea infrastructurilor de cercetare și cooperarea internațională. Acest aspect aduce beneficii în special statelor membre mai mici, care pot profita de economiile de scară rezultate din punerea în comun a resurselor la nivel european. Prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (JRC), programul furnizează o importantă consultanță științifică independentă în sprijinul punerii în aplicare a politicilor europene în domeniul securității nucleare, al gestionării deșeurilor radioactive, al radioprotecției, al siguranței nucleare, al garanțiilor și al neproliferării. Datorită infrastructurilor și laboratoarelor sale unice, JRC joacă un rol esențial în cadrul cercetării și al formărilor din domeniul nuclear în Europa. Implicarea industriei europene în activitățile de cercetare privind fuziunea încurajează inovarea, de exemplu, prin dezvoltarea de produse derivate de înaltă tehnologie pentru alte sectoare, cum ar fi sectorul medical și aviația.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

În conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (Euratom) nr. 1314/2013, în 2017 Comisia a efectuat o evaluare intermediară a programului Euratom 2014-2018. Raportul său [COM(2017) 697] prezintă o imagine de ansamblu strategică a procesului de evaluare și răspunsurile sale la recomandările grupurilor de experți independenți. Documentele de lucru al serviciilor Comisiei care însoțesc acest raport [SWD(2017)426 și 427] oferă mai multe detalii legate de evaluare în ceea ce privește relevanța, eficiența, eficacitatea și valoarea adăugată europeană. Principalele mesaje ale evaluării sunt următoarele:

continuarea sprijinirii cercetării nucleare axate pe securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, pe gestionarea deșeurilor, pe radioprotecție și pe dezvoltarea fuziunii;

continuarea îmbunătățirii, împreună cu beneficiarii, a organizării și a gestionării programelor comune europene din domeniul nuclear;

continuarea și consolidarea acțiunilor de educație și de formare ale Euratom, în vederea dezvoltării unor competențe relevante care să stea la baza tuturor aspectelor securității nucleare, ale siguranței și ale radioprotecției;

continuarea valorificării sinergiilor dintre programul Euratom și alte domenii tematice ale programului-cadru al UE, pentru a aborda aspecte transversale precum aplicațiile medicale ale radiațiilor, schimbările climatice, securitatea, pregătirea pentru situațiile de urgență și contribuția științei nucleare;

continuarea valorificării sinergiilor dintre acțiunile directe și indirecte ale programului Euratom.

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Programul Euratom completează programul pentru cercetare și inovare „Orizont Europa” și asigură sinergii cu acesta în domenii precum sănătatea (aplicațiile medicale ale radiațiilor ionizante), securitatea, energia și educația și formarea. Programul Euratom de cercetare în domeniul fuziunii va fi derulat în deplină complementaritate și coordonare cu activitățile ITER. Prin punerea în aplicare a programelor comune europene, programul va continua alinierea programelor statelor membre privind fuziunea, radioprotecția și gestionarea deșeurilor radioactive. În plus, în domenii precum dezvoltarea și testarea tehnologiilor, formarea și schimbul de bune practici, sunt de așteptat sinergii cu programele de dezafectare a instalațiilor nucleare.

Programul este coerent cu toate politicile relevante ale Uniunii din domeniile legate de cercetare și de inovare, în general, și de aspectele nucleare și de securitate conexe, în special. Astfel, el sprijină punerea în aplicare a următoarelor acte legislative:

Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/87/Euratom a Consiliului;

Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive;

Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante;

capitolul 7 din Tratatul Euratom, referitor la sistemul de garanții nucleare al UE.

1.5.Durata și impactul financiar

X durată limitată

X    în vigoare de la 1.1.2021 până la 31.12.2025.

X    Impact financiar din 2021 până în 2025 pentru credite de angajament și din 2021 până în 2031 pentru credite de plată.

 durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 32  

X Gestiune directă asigurată de către Comisie

X prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

BEI și Fondului european de investiții;

organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

Programul va fi pus în aplicare direct de către serviciile Comisiei. Cu toate acestea, Comisia poate decide, în cazul în care consideră oportun, să încredințeze efectuarea anumitor părți ale programului unor state membre, persoane sau întreprinderi ori unor țări terțe, organizații internaționale sau resortisanți ai unor țări terțe, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul Euratom.

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Au fost stabiliți indicatori pe termen scurt, mediu și lung, pe baza mai multor căi de impact. Normele de raportare pentru participanți au fost concepute pe baza acestor indicatori, dar și cu o intenție conștientă de a limita sarcina administrativă pentru participanți. Ori de câte ori va fi posibil, datele vor fi colectate din surse deschise.

Toate datele privind procesul de gestionare (aplicații, rate de succes, timpul necesar, tipul de beneficiari etc.) vor fi colectate, depozitate și puse la dispoziție în timp real prin intermediul unui depozit de date special. În prezent, sistemul de referință (CORDA) funcționează satisfăcător și este disponibil pentru statele membre și alte organisme interesate.

Vor fi elaborate rapoarte care vor furniza informații privind procesele de gestionare (începând din primul an) și, treptat, informații privind produsele și rezultatele. Sunt planificate o evaluare intermediară și o evaluare finală.

În plus, acțiunile directe ale JRC sunt evaluate la nivel intern în cadrul unei evaluări interne anuale și la nivel extern prin intermediul unei evaluări inter pares realizate de o serie de experți de nivel înalt, selecționați în consultare cu Consiliul de administrație al JRC.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Programul Euratom va fi pus în aplicare prin gestionare directă. Cu toate acestea, Comisia poate decide, în cazul în care consideră că este oportun și eficace, punerea în aplicare a activităților Euratom în gestiune partajată și/sau în gestiune indirectă.

Strategia de control se va baza pe:

procedurile de selecționare a celor mai bune proiecte și transpunerea acestor proceduri în instrumente juridice;

gestionarea proiectelor și a contractelor pe întreaga durată de viață a fiecărui proiect;

verificări ex-ante pentru 100 % dintre solicitări;

certificate privind situațiile financiare care depășesc un anumit prag;

audituri ex-post ale unui eșantion de solicitări plătite;

și evaluarea științifică a rezultatelor proiectelor.

Primele constatări ale auditurilor din cadrul programului „Orizont 2020” (inclusiv programul Euratom) indică faptul că ratele de eroare au fost menținute în intervalul preconizat (a se vedea punctul 2.2.2). Aceasta demonstrează că măsurile de simplificare deja introduse, chiar dacă mai pot fi încă dezvoltate, au fost eficace.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

Până în prezent, modelul de finanțare de bază a fost rambursarea costurilor eligibile. După cum a subliniat în mod constant Curtea de Conturi Europeană, cel mai recent în raportul său anual pentru 2016, „principalul risc pentru regularitatea operațiunilor îl constituie faptul că beneficiarii pot declara costuri neeligibile, care nu sunt nici detectate, nici corectate înainte [de rambursare]. Acest risc este deosebit de ridicat în cazul celui de Al șaptelea program-cadru [și, prin analogie, în cazul programului Euratom], întrucât acest program este reglementat de norme complexe privind eligibilitatea, care sunt adesea interpretate în mod eronat de către beneficiari (mai ales de către cei care sunt mai puțin familiarizați cu normele aferente, de exemplu IMM-urile, participanții pentru prima dată la acest program și diversele entități din țările terțe)”.

Curtea a recunoscut valoarea simplificărilor introduse în cadrul programului „Orizont 2020” [și, prin urmare, și în cazul programului Euratom 2014-2018]. Cu toate acestea, ea a recomandat, în raportul său anual pentru 2016, o utilizare la scară mai largă a opțiunilor simplificate în materie de costuri (OSC). Aceste OSC sunt deja utilizate în unele părți ale programului sau pentru anumite tipuri de cheltuieli.

În ceea ce privește granturile, rata de eroare reprezentativă estimată pentru cel de-Al șaptelea program-cadru [inclusiv Euratom] a fost de 5 %, cu o rată de eroare „reziduală” de aproximativ 3 %, după luarea în considerare a tuturor recuperărilor și corecțiilor care au fost sau vor fi puse în aplicare. Cu toate acestea, ratele de eroare au fost mai scăzute în acele părți ale programului unde a fost posibilă utilizarea la scară mai largă a opțiunilor simplificare în materie de costuri (OSC) și/sau în care a fost implicat un grup redus și stabil de beneficiari.

Primele rezultate ale programului „Orizont 2020” (inclusiv programul Euratom) sugerează o rată de eroare reprezentativă de aproximativ 3 %, cu o rată de eroare reziduală mai mică de 2,5 %. De remarcat însă că aceasta este o estimare timpurie care ar trebui utilizată cu prudență, căci este foarte probabil să crească, posibil spre nivelul de 3-4 % (nivelul de eroare anticipat de Comisie în vederea propunerii sale privind „Orizont 2020” și Euratom 2014-2018 a fost de 3,5 %, deși aceasta nu ține seama de diverse complicații suplimentare adăugate pe parcursul procesului legislativ). Rata de eroare reziduală ar trebui să rămână undeva sub 3 %, dar este prea devreme să se știe dacă se va atinge o rată de 2 %.

Unele erori apar deoarece beneficiarii nu au înțeles normele. Aceste erori pot fi soluționate prin simplificare, deși va rămâne mereu un anumit grad de complexitate. Alte erori apar deoarece beneficiarii nu au respectat normele. Deși această problemă apare într-un număr redus de cazuri, simplificarea normelor actuale nu o va putea rezolva.

O analiză a ratelor de eroare 33 a fost realizată pentru „Orizont 2020” (inclusiv programul Euratom) și auditurile efectuate până în prezent arată că:

- aproximativ 63 % dintre erori se referă la erori de facturare a costurilor cu personalul. Problemele identificate cu regularitate sunt calcularea incorectă a orelor productive, a ratelor sau a numărului de ore facturate;

- aproximativ 22 % dintre erori se referă la alte costuri directe (nu cu personalul). Eroarea identificată cu cea mai mare regularitate este lipsa măsurării directe a costurilor;

- aproximativ 6 % dintre erori se referă la costurile de subcontractare, 4 % la cheltuielile de deplasare și 5 % la alte categorii. De remarcat faptul că costurile indirecte, reprezentând 28 % din erorile din cadrul celui de-Al șaptelea program-cadru (inclusiv Euratom), au fost reduse aproape la zero datorită introducerii ratei forfetare a costurilor indirecte.

Erorile identificate în cursul auditurilor din cadrul „Orizont 2020” și al programului Euratom demonstrează că unele dintre acestea ar putea fi evitate prin simplificare și prin evitarea formalismului inutil în ceea ce privește normele. Au fost efectuate deja unele modificări în cadrul „Orizont 2020” și al programului Euratom (norme noi privind, de exemplu, facturarea internă și remunerația suplimentară), iar altele vor fi efectuate, acolo unde este posibil, în programul „Orizont Europa” și în programul Euratom 2021-2025. Totuși, aceste modificări vor avea, de data aceasta, un efect limitat asupra ratei de eroare, în general evitând numai erorile mici.

Utilizarea pe o scară mai largă a OSC, cum ar fi ratele forfetare și costurile unitare, precum și continuarea simplificării normelor vor contribui la scăderea viitoarei rate de eroare, estimată la 3-4 % pe o bază reprezentativă. Cu toate acestea, persistă problema de bază legată de erorile prezente într-o metodă de finanțare bazată pe rambursarea costurilor eligibile. Într-un astfel de sistem, rata de eroare reprezentativă ar putea fi redusă la 2,5-3,5 %, preconizându-se că rata de eroare reziduală, după aplicarea corecțiilor, va fi de aproximativ 2 % (dar nu neapărat mai scăzută).

În cadrul programului „Orizont 2020” a fost introdusă finanțarea pe bază de sumă forfetară pentru proiectul IMM-uri faza 1. Aceasta permite plata a 50 000 EUR la livrarea unui produs științific satisfăcător. Pentru a beneficia de această plată, nu sunt necesare niciun fel de documente justificative suplimentare, cum ar fi facturi, fișe de pontaj, dovezi de plată etc. Nu există erori financiare.

Finanțarea pe bază de sumă forfetară a fost propusă pentru programul „Orizont 2020”, dar a fost considerată neadecvată sau prematură. Cu toate acestea, Comisia, în programul de lucru „Orizont 2020” pentru 2018, pune în aplicare proiecte-pilot pe bază de sumă forfetară. În același timp, aceasta a întreprins o serie de acțiuni de comunicare pentru a răspunde preocupărilor părților interesate legate de această formă de finanțare.

Proiectul-pilot trebuie evaluat, în special pentru a se vedea dacă acesta îndeplinește toate obiectivele programului (nu doar pe cel privind reducerea ratei de eroare). Însă, în mod evident, utilizarea pe o scară mai largă a finanțării forfetare ar reduce rata de eroare. Totuși, aceasta ar deplasa riscurile către alte etape ale sistemului de control intern – evaluarea ar deveni mai importantă, la fel ca și evaluarea produsului final.

Propunerea referitoare la programul Euratom permite Comisiei să utilizeze modelul de finanțare pe bază de sumă forfetară, iar Comisia intenționează să aplice acest model de finanțare pe o scară mai largă. Cu toate acestea, este prea devreme să se afirme pe ce scară poate fi utilizat. Aceasta va depinde de rezultatele proiectelor-pilot aflate în curs de desfășurare.

Numărul tranzacțiilor efectuate înseamnă că un nivel ridicat de control ex-ante sistematic ar fi foarte costisitor. Prin urmare, actuala strategie de control se bazează pe controale ex-ante bazate pe riscuri și pe controale ex-post pentru a evalua nivelul de eroare și pentru a detecta și a recupera sumele neeligibile. Întrucât ratele de eroare au rămas în intervalul stabilit, această strategie de control este considerată eficace. Este inclusă dezvoltarea în continuare a anumitor aspecte, de exemplu, includerea auditului privind sistemele și procesele, însă nu sunt propuse modificări radicale.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

Estimările costurilor aferente sistemului de control (evaluare, selecție, gestionarea proiectelor, control ex-ante și ex-post) se situează în intervalul de 3-4 % pentru toate serviciile Comisiei responsabile cu punerea în aplicare a programelor-cadru anterioare pentru 2017 (inclusiv costurile cu gestionarea celui de-Al șaptelea program-cadru și a programului „Orizont 2020”). Aceste costuri sunt considerate a fi rezonabile, având în vedere eforturile necesare pentru asigurarea atingerii obiectivelor și numărul tranzacțiilor realizate.

Riscul preconizat de eroare în etapa efectuării plăților pentru granturile cu un model de finanțare bazat pe rambursarea costurilor eligibile este de 2,5-3,5 %. Riscul de eroare în etapa finală (după efectul controalelor și corecțiilor) este de aproximativ 2 % (dar nu neapărat mai scăzut). Riscul preconizat de eroare pentru granturile cu un model de finanțare pe bază de sumă forfetară este apropiat de 0 % (în etapa efectuării plăților și în etapa finală). Estimările globale privind ratele de eroare vor depinde de echilibrul dintre cele două metode de finanțare (rambursarea costurilor eligibile și sumele forfetare). Obiectivul Comisiei este de a aplica modelul de finanțare pe bază de sumă forfetară acolo unde este necesar. Cu toate acestea, principalul factor determinant pentru adoptarea finanțării pe bază de sumă forfetară nu va fi reducerea ratei de eroare, ci îndeplinirea tuturor obiectivelor programului. Acest scenariu se bazează pe ipoteza că măsurile de simplificare nu sunt supuse unor modificări substanțiale în procesul decizional.

Notă: această secțiune se referă doar la procesul de gestionare a granturilor; pentru cheltuielile administrative și operaționale realizate prin intermediul procedurilor de achiziții publice, riscul de eroare în etapa efectuării plăților și în etapa finală ar trebui să fie mai mic de 2 %.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Serviciile Comisiei însărcinate cu punerea în aplicare a programului Euratom sunt hotărâte să lupte împotriva fraudei în toate etapele procesului de gestionare a granturilor. Ele au creat și implementează strategii antifraudă, inclusiv o utilizare intensificată a informațiilor, în special cu ajutorul instrumentelor informatice avansate, precum și prin intermediul formării și al informării personalului. Eforturile în această direcție vor continua. În ansamblu, măsurile propuse ar trebui să aibă un impact pozitiv în lupta împotriva fraudei, în special în ceea ce privește accentul mai mare asupra auditului bazat pe risc și consolidarea evaluării științifice și a controlului.

Actuala strategie antifraudă a serviciilor Comisiei responsabile cu punerea în aplicare a programelor Euratom anterioare, referitoare la granturi, precum și strategiile antifraudă legate de alte cheltuieli vor fi actualizate după revizuirea strategiei antifraudă a Comisiei în 2018. Aceasta va acoperi, de asemenea, riscurile legate de finanțarea pe bază de sumă forfetară, care prezintă riscuri diferite ce trebuie luate în considerare.

Ar trebui subliniat faptul că fraudele descoperite au avut o pondere foarte mică în raport cu cheltuielile totale; totuși, direcțiile generale însărcinate cu execuția bugetului pentru cercetare sunt în continuare hotărâte să le combată.

Legislația va asigura faptul că serviciile Comisiei, inclusiv OLAF, pot efectua audituri și verificări la fața locului utilizând dispozițiile standard recomandate de OLAF.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și noua linie (noile linii) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

1. Piața unică, inovarea și

mediul digital

Dif./ Nedif. 34

din țări AELS 35

din țări candidate 36

din țări terțe

în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar

H1

01.010301 Cheltuieli cu funcționarii și agenții temporari care pun în aplicare programele de cercetare și inovare - programul Euratom

01.010302 Personal extern care pune în aplicare programele de cercetare și inovare - programul Euratom

01.010303 Alte cheltuieli de gestionare pentru programele de cercetare și inovare - programul Euratom 

01.030100 Cercetare și dezvoltare în domeniul fuziunii

01.030201 Fisiune nucleară, securitate și radioprotecție

01.030202 Acțiuni directe desfășurate de Centrul Comun de Cercetare

Nedif.

Dif.

NU

DA

DA

NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

1

Piața unică, inovarea și mediul digital

2021

2022

2023

2024

2025

După 2025

TOTAL

Credite operaționale (împărțite în funcție de liniile bugetare enumerate la punctul 3.1)

Angajamente

(1)

202,364

205,998

210,531

214,085

219,475

1 052,453

Plăți

(2)

4,171

174,120

180,924

196,838

202,306

294,094

1 052,453

01 03 01 Cercetare și dezvoltare în domeniul fuziunii

Angajamente

(1a)

130,964

133,300

136,249

138,523

142,054

 

681,089

Plăți

(2a)

 

125,000

128,000

132,000

135,000

161,089

681,089

01 03 02 01 Fisiune nucleară, securitate și radioprotecție

Angajamente

(1b)

59,815

60,882

62,229

63,268

64,881

 

311,074

Plăți

(2b)

 

40,000

42,000

53,000

55,000

121,074

311,074

01 03 02 02 Acțiuni directe desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC)

Angajamente

(1c)

11,585

11,817

12,053

12,294

12,541

 

60,290

Plăți

(2c)

4,171

9,120

10,924

11,838

12,306

11,931

60,290

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului 37  

Angajamente = Plăți

(3)

119,636

122,002

124,469

126,915

129,525

 

622,547

TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului

Angajamente

=1+3

322,000

328,000

335,000

341,000

349,000

1 675,000

Plăți

=2+3

123,807

296,122

305,393

323,753

331,831

294,094

1 675,000



Rubrica din cadrul financiar
multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

După 2025

TOTAL

Resurse umane

Alte cheltuieli administrative

TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

După 2025

TOTAL

TOTAL credite
în RUBRICILE
din cadrul financiar multianual
 

Angajamente

322,000

328,000

335,000

341,000

349,000

1 675,000

Plăți

123,807

296,121

305,393

323,753

331,831

294,094

1 675,000

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Ani

2021

2022

2023

2024

2025

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli administrative

Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

În afara RUBRICII 7 38
din cadrul financiar multianual

Resurse umane 39  

79,863

81,550

83,274

85,034

86,833

416,554

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ 40

39,773

40,452

41,195

41,881

42,692

205,993

Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

119,636

122,002

124,469

126,915

129,525

622,547

TOTAL

119,636

122,002

124,469

126,915

129,525

622,547

Necesarul de credite administrative va fi asigurat din creditele alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare existente.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Ani

2021

2022

2023

2024

2025

Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei

Delegații

Cercetare

556

556

556

556

556

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED

Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual 

- la sediu

- în delegații

Finanțare din pachetul financiar al programului  41

- la sediu

- în delegații

Cercetare

185

185

185

185

185

Altele (a se preciza)

TOTAL

741

741

741

741

741

Aceste cifre includ numai personalul autorizat angajat în 2020 în cadrul direcțiilor generale și nu includ personalul suplimentar plătit din contribuțiile viitoarelor țări asociate, și nici personalul necesar în cazul în care Comisia decide, dacă se consideră oportun, să delege realizarea anumitor părți ale programului, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul Euratom.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Sarcini derivate din gestionarea și din punerea în aplicare a programului de cercetare și formare în domeniul nuclear, legate în special de gestionarea deșeurilor nucleare, de securitatea nucleară, de garanțiile nucleare, de siguranță și de fuziunea nucleară.

Personal extern

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

   nu prevede cofinanțare din partea terților

X    prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Ani

2021

2022

2023

2024

2025

TOTAL

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate 42  

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

X    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

X     asupra altor venituri

       vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli X

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Impactul propunerii/inițiativei

2021

2022

2023

2024

2025

Punctul 6011

Punctul 6012

Punctul 6013

Punctul 6031

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

01.03XX Credite care provin din contribuții ale unor terți

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

Țările terțe pot contribui la program prin intermediul unor acorduri de asociere. Condițiile care determină nivelul contribuției financiare vor fi stabilite în acordurile de asociere încheiate cu fiecare țară și vor asigura o corecție automată a oricărui dezechilibru semnificativ comparativ cu suma pe care entitățile stabilite în țara asociată o primesc prin participarea la program, ținând seama de costurile de gestionare a programului.

(1)    Termenul de cinci ani este stabilit la articolul 7 din Tratatul Euratom.
(2)    Printre acestea se numără securitatea nucleară, siguranța, gestionarea deșeurilor radioactive și a combustibilului uzat, radioprotecția și energia de fuziune.
(3)    „Acțiuni directe” înseamnă activitățile de cercetare și inovare desfășurate de Comisie prin intermediul Centrului său Comun de Cercetare (denumit în continuare „JRC”).
(4)    „Acțiuni indirecte” înseamnă activitățile de cercetare și inovare desfășurate de participanți și care beneficiază de sprijin financiar din partea Comunității Europene a Energiei Atomice.
(5)

   Instalație de cercetare menită să demonstreze principiile fundamentale ale centralelor energetice de fuziune la scară industrială. ITER nu va produce energie electrică.

(6)    Centrală energetică de fuziune demonstrativă – instalație prevăzută după ITER pentru a demonstra toate elementele unei centrale energetice de fuziune, inclusiv producția de energie electrică cu ciclu de combustibil închis.
(7)    Inclusiv propunerea de prelungire a programului pentru perioada 2019-2020 [COM(2017) 698].
(8)    Această inițiativă contribuie la realizarea următoarelor priorități ale Comisiei: locuri de muncă, creștere și investiții; piața unică digitală; o uniune energetică rezilientă, cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice; o piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată; o UE mai puternică pe plan mondial.
(9)     „Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene” , iunie 2016.
(10)    JO L 172, 2.7.2009, p. 18.
(11)    JO L 219, 25.7.2014, p. 42.
(12)    JO L 199, 2.8.2011, p. 48.
(13)    JO L 13, 17.1.2014, p. 1.
(14)    Agenda europeană privind securitatea, COM(2015) 185 final; Planul de acțiune în domeniul CBRN, COM(2017) 610 final.
(15)    COM(2017) 697, SWD(2017) 426 și 427.
(16)     https://ec.europa.eu/research/evaluations/index_en.cfm?pg=h2020evaluation  
(17)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1-14.
(18)    Avizul ..... Aviz emis în urma unei consultări facultative.
(19)    JO C..... Aviz emis în urma unei consultări facultative.
(20)    Regulamentul (UE) nr. […] al Parlamentului European și al Consiliului din […] de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare PC9 al UE (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1291/2013 (JO […]).
(21)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(22)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(23)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(24)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(25)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(26)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(27)

   Decizia 96/282/Euratom a Comisiei din 10 aprilie 1996 privind reorganizarea Centrului comun de cercetare (JO L    107, 30.4.1996, p. 12).

(28)    Titlul complet + referința JO.
(29)    Astfel cum sunt menționate la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(30)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  
(31)    % din valoarea în EUR, în comparație cu toate ajustările costurilor directe în favoarea bugetului UE.
(32)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(33)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(34)    Țările candidate și, după caz, candidați potențiali din Balcanii de Vest.
(35)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(36)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(37)    Aceste cifre includ numai personalul autorizat angajat în 2020 în cadrul direcțiilor generale și nu includ personalul suplimentar plătit din contribuțiile viitoarelor țări asociate, și nici personalul necesar în cazul în care Comisia decide, dacă se consideră oportun, să delege realizarea anumitor părți ale programului, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul Euratom.
(38)    Aceste cifre reprezintă o estimare a cheltuielilor administrative maxime necesare pentru punerea în aplicare a temeiului juridic.
(39)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(40)    Acordurile bilaterale de asociere nu sunt încă stabilite. Contribuțiile din partea țărilor asociate se vor adăuga la sumele prezentate în prezenta fișă financiară legislativă.
Top

Bruxelles,7.6.2018

COM(2018) 437 final

ANEXE

la

Propunerea de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 de completare a programului-cadru pentru cercetare și inovare „Orizont Europa”


ANEXA I

Obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) vor fi urmărite la nivelul întregului program, în conformitate cu liniile generale de activitate descrise în prezenta anexă. Prin punerea în aplicare a acestor obiective specifice, programul sprijină statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Euratom 1 și consolidează eforturile de cercetare ale acestora și ale sectorului privat.

În vederea atingerii obiectivelor specifice, programul va sprijini activități transversale care asigură sinergia eforturilor de cercetare pentru rezolvarea provocărilor comune. Se vor asigura legături și interfețe adecvate, cum ar fi cereri de propuneri comune, cu programul „Orizont Europa”. Activitățile de cercetare și de inovare conexe pot beneficia, de asemenea, de sprijinul financiar acordat prin fondurile din cadrul regulamentului [Regulamentul privind dispozițiile comune], în măsura în care ele sunt conforme cu obiectivele și cu reglementările acestor fonduri.

Activitățile enumerate în prezenta anexă includ cooperarea internațională privind cercetarea și inovarea în domeniul nuclear în scopuri pașnice, bazată pe obiective comune și pe încredere reciprocă, în vederea producerii unor beneficii clare și semnificative pentru Uniune, pentru cetățenii săi și pentru mediu. Aceasta include cooperarea internațională prin intermediul cadrelor multilaterale (precum AIEA, AIE, OCDE, ITER și GIF). Ca agent de implementare al Euratom în cadrul Forumului Internațional Generația IV (GIF), JRC va coordona în continuare contribuția Comunității la GIF.

Prioritățile programelor de lucru trebuie să fie stabilite de către Comisie pe baza priorităților sale politice, a contribuțiilor autorităților publice naționale și ale părților interesate din domeniul cercetării nucleare, grupate în organisme sau cadre cum sunt platformele tehnologice europene, asociațiile, inițiativele și forumurile tehnice dedicate sistemelor și securității nucleare, gestionării deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat, radioprotecției/riscurilor la doze scăzute, garanțiilor și siguranței nucleare și cercetării legate de fuziune, sau orice altă organizație relevantă sau forum al părților interesate din sectorul nuclear.

Cercetarea și formarea în următoarele domenii vor fi eligibile pentru finanțare în cadrul programului:

(a)Îmbunătățirea utilizării în condiții de siguranță și securitate a energiei nucleare și a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante, inclusiv securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, radioprotecția, gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive și dezafectarea

(1)Securitatea nucleară: securitatea sistemelor de reactoare și a ciclurilor de combustibil aflate în uz în Comunitate sau, în măsura în care este necesar pentru menținerea expertizei largi în materie de securitate nucleară în Comunitate, a acelor tipuri de reactoare și cicluri de combustibil care ar putea fi utilizate în viitor, accentul punându-se exclusiv pe aspectele legate de securitate, inclusiv pe toate aspectele legate de ciclul combustibilului, cum ar fi separarea și transmutarea.

(2)Gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive: gestionarea și, în special, eliminarea deșeurilor radioactive cu un nivel înalt și mediu de radioactivitate și cu durată de viață lungă și a combustibilului nuclear uzat, precum și a altor fluxuri și tipuri de deșeuri radioactive pentru care nu există în prezent procese care să fi atins maturitatea industrială; reducerea la minimum a deșeurilor radioactive și reducerea radiotoxicității acestor deșeuri; gestionarea și transferul cunoștințelor și competențelor între generații și între programele statelor membre privind gestionarea deșeurilor radioactive și a combustibilului uzat.

(3)Dezafectare: cercetare pentru dezvoltarea și evaluarea tehnologiilor în materie de dezafectare și de reabilitare ecologică a instalațiilor nucleare; sprijin pentru schimbul de bune practici și de cunoștințe cu privire la dezafectare.

(4)Aplicații ale științei nucleare și ale radiațiilor ionizante, radioprotecție, pregătire pentru situațiile de urgență:

aplicații ale științei nucleare și ale tehnologiilor radiațiilor ionizante în scopuri medicale, industriale și de cercetare;

riscuri rezultate din dozele scăzute cauzate de expunerea industrială, medicală sau din mediu;

pregătirea pentru situații de urgență legate de accidente care implică radiații și cercetarea în domeniul radioecologiei;

furnizarea și utilizarea radioizotopilor;

cercetarea cu privire la modelele de dispersie radiologică în mediul înconjurător, precum și sprijinul pentru schimbul de date, pentru sistemele de alertă și pentru cooperarea în materie de tehnici de măsurare 2 (de pus în aplicare prin acțiuni directe).

(5)Siguranță nucleară, garanții nucleare și neproliferare (de pus în aplicare prin acțiuni directe):

metode și tehnologii menite să sprijine și să consolideze garanțiile nucleare internaționale și ale Comunității;

sprijin operațional și formare pentru sistemul de garanții al Euratom;

sprijinul tehnic pentru punerea în aplicare a Tratatului de neproliferare în domeniul garanțiilor nucleare, inclusiv sprijin pentru consolidarea regimului UE de control al exporturilor;

sprijinul acordat cadrului global CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear) și strategiilor conexe ale Comunității;

metode și tehnologii de detectare a materialelor nucleare și radioactive nereglementate, prevenirea incidentelor care implică astfel de materiale și reacția la incidentele de acest tip, inclusiv criminalistica nucleară;

sprijin pentru consolidarea capacităților în domeniul siguranței nucleare cu ajutorul Centrului european de formare în domeniul siguranței nucleare.

(b)Menținerea și dezvoltarea în continuare a expertizei și a competenței în cadrul Uniunii

(1)Educație, formare și mobilitate, inclusiv programele de educație și de formare, cum ar fi acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA).

(2)Promovarea inovării, gestionarea cunoștințelor, diseminarea și valorificarea științei și tehnologiei nucleare.

(3)Sprijin pentru transferul de tehnologie de la cercetare către industrie.

(4)Sprijin pentru pregătirea și dezvoltarea unei capacități industriale europene competitive în domeniul fuziunii.

(5)Sprijin pentru furnizarea și disponibilitatea unor infrastructuri de cercetare europene și internaționale, inclusiv infrastructurile JRC, și pentru oferirea unui acces corespunzător la acestea 3 .

(6)Pentru promovarea științei nucleare ca bază de sprijin a standardizării, acțiunile directe vor furniza date de referință, materiale și măsurători de ultimă generație în domeniul securității, al garanțiilor și al siguranței nucleare, precum și pentru alte aplicații, cum ar fi medicina nucleară.

(c)Promovarea dezvoltării energiei de fuziune și contribuirea la punerea în aplicare a foii de parcurs privind fuziunea

Un parteneriat european cofinanțat pentru cercetarea în domeniul fuziunii va pune în aplicare foaia de parcurs în vederea atingerii obiectivului de producere a energiei electrice prin fuziune până în cea de-a doua jumătate a acestui secol. Activitățile pot include, printre altele:

(1)Exploatarea instalațiilor de fuziune existente și viitoare. În acest scop pot fi atribuite, după caz, granturi de funcționare pentru infrastructurile de cercetare în domeniul fuziunii.

(2)Pregătirea viitoarelor centrale energetice de fuziune prin dezvoltarea tuturor aspectelor relevante, inclusiv a materialelor, a tehnologiilor și a proiectelor.

(3)Punerea în aplicare a unui program de educație și de formare specific, în plus față de activitățile prevăzute la litera (b) punctul (1).

(4)Coordonarea activităților comune cu întreprinderea comună „Fusion for Energy”.

(5)Colaborarea cu Organizația ITER.

(6)Colaborarea științifică în cadrul acordurilor internaționale ale Euratom.

Parteneriatul european cofinanțat în domeniul fuziunii va fi pus în aplicare prin intermediul unui grant care urmează să fie atribuit entităților juridice instituite sau desemnate de statele membre și de orice țară terță asociată la program. Grantul poate include resurse în natură din partea Comunității sau detașarea de personal al Comisiei.

(d)Sprijinirea politicii Comunității privind securitatea, siguranța și garanțiile nucleare 

Acțiunile directe vor sprijini politica Uniunii privind securitatea, siguranța și garanțiile nucleare și punerea în aplicare a legislației relevante, furnizând o expertiză și elemente științifice și tehnice independente.


ANEXA II

Indicatori-cheie ai căilor de impact

Căile de impact și indicatorii-cheie asociați acestora structurează monitorizarea performanței programului Euratom în ceea ce privește atingerea obiectivelor sale specifice. Căile de impact sunt sensibile la factorul timp: se realizează o distincție între termenul scurt, cel mediu și cel lung. Indicatorii căilor de impact servesc drept mijloace de raportare privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice. Microdatele care stau la baza indicatorilor-cheie ai căilor de impact, utilizați în comun cu „Orizont Europa”, vor fi colectate în mod centralizat și armonizat, reducându-se la minimum sarcina de raportare a beneficiarilor. Indicatorii-cheie ai căilor de impact pot fi rafinați pe parcursul punerii în aplicare a programului.

Indicatorii căilor de impact științific

Programul ar trebui să conducă la progrese în ceea ce privește cunoștințele necesare pentru consolidarea securității și a siguranței nucleare; aplicațiile sigure ale radiațiilor ionizante; gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive; radioprotecția; și dezvoltarea energiei de fuziune. Progresele înregistrate în acest domeniu vor fi măsurate prin indicatori privind publicațiile științifice, progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a foii de parcurs privind fuziunea, dezvoltarea expertizei și a competențelor și accesul la infrastructurile de cercetare.

Obținerea unui impact științific

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen lung

 

Îmbunătățirea utilizării în condiții de siguranță și securitate a energiei nucleare și a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante, inclusiv securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, radioprotecția, gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive și dezafectarea

Publicații

numărul de publicații științifice ale Euratom evaluate inter pares

Citări

indicele citărilor ponderat în funcție de domeniu pentru publicațiile științifice ale Euratom evaluate inter pares

Știință de talie mondială – numărul și ponderea publicațiilor evaluate inter pares din cadrul programului Euratom care contribuie în mod fundamental la domenii științifice

Cunoștințe partajate

ponderea rezultatelor cercetării (date deschise/publicații/programe informatice etc.) partajate prin intermediul unei infrastructuri de cunoștințe deschise

Difuzarea cunoștințelor – ponderea rezultatelor cercetării cu acces deschis care sunt utilizate/citate în mod activ

Noi colaborări – ponderea beneficiarilor Euratom care au dezvoltat noi colaborări transdisciplinare/transsectoriale cu utilizatorii rezultatelor activităților lor deschise de cercetare și inovare din cadrul Euratom

Promovarea dezvoltării energiei de fuziune

Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a foii de parcurs privind fuziunea

procentul etapelor prezentate în foaia de parcurs privind fuziunea, stabilită pentru perioada 2021-2025, care a fost realizat de programul Euratom

Menținerea și dezvoltarea în continuare a expertizei și a excelenței în Uniune

Competențe

numărul de cercetători care au beneficiat de activități de actualizare a competențelor în cadrul programului Euratom (prin formare, mobilitate și acces la infrastructură)

Cariere

numărul și ponderea cercetătorilor care și-au îmbunătățit competențele și a căror influență a sporit în domeniul lor de cercetare și inovare

Condiții de muncă - 
numărul și ponderea cercetătorilor care și-au îmbunătățit competențele și care se bucură de condiții de muncă mai bune 

Numărul de cercetători care au acces la infrastructuri de cercetare cu sprijinul programului

Materiale de referință furnizate și măsurători de referință incluse într-o bibliotecă

Numărul de standarde internaționale modificate

Indicatorii căilor de impact societal

Programul permite abordarea priorităților politice ale UE în ceea ce privește securitatea și siguranța nucleară, radioprotecția și aplicațiile radiațiilor ionizante prin intermediul cercetării și al inovării, fapt demonstrat de portofoliile de proiecte ale căror rezultate contribuie la abordarea provocărilor din aceste domenii. Impactul societal este măsurat și în termeni de dezvoltare specifică în domeniul siguranței și al garanțiilor nucleare.

Obținerea unui impact societal

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen lung

Îmbunătățirea utilizării în condiții de siguranță și securitate a energiei nucleare și a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante, inclusiv securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, radioprotecția, gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive și dezafectarea

Rezultate
numărul și ponderea rezultatelor menite să răspundă unor priorități politice specifice ale UE

Soluții
numărul și ponderea inovațiilor și rezultatelor științifice care răspund unor priorități politice specifice ale UE

Beneficii
estimarea efectelor agregate rezultate din utilizarea rezultatelor finanțate de Euratom privind abordarea priorităților politice specifice ale UE, inclusiv contribuția la elaborarea politicilor și a legislației

Numărul de servicii furnizate în sprijinul garanțiilor nucleare din UE

Numărul de sisteme tehnice furnizate și aflate în uz

Numărul de sesiuni de formare furnizate agenților de teren

Creare în comun
numărul și ponderea proiectelor Euratom în cazul cărora cetățenii și utilizatorii finali din UE contribuie la crearea în comun a unui conținut de cercetare și inovare

Implicare
numărul și ponderea entităților beneficiare ale Euratom care au prevăzut mecanisme de implicare a cetățenilor și a utilizatorilor finali în urma unui proiect Euratom

Aplicarea cercetării și inovării în societate –
aplicarea și difuzarea rezultatelor științifice și a soluțiilor inovatoare create în comun în cadrul Euratom

Indicatorii căilor de impact în materie de inovare

Programul ar trebui să producă un impact în materie de inovare de natură să sprijine progresele în direcția îndeplinirii obiectivelor sale specifice. Progresele din acest domeniu vor fi măsurate prin indicatori referitori la drepturile de proprietate intelectuală (DPI), la produsele, metodele și procesele inovatoare și la utilizarea acestora, precum și la crearea de locuri de muncă.

Obținerea unui impact economic/în materie de inovare

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen lung

Îmbunătățirea utilizării în condiții de siguranță și securitate a energiei nucleare și a aplicațiilor neenergetice ale radiațiilor ionizante, inclusiv securitatea, siguranța și garanțiile nucleare, radioprotecția, gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive și dezafectarea

Promovarea dezvoltării energiei de fuziune

Menținerea și dezvoltarea în continuare a expertizei și a excelenței în Uniune

Rezultate inovatoare -

numărul de produse, procese sau metode inovatoare din cadrul programului Euratom (pe tip de inovare) și de cereri de acordare a unor drepturi de proprietate intelectuală (DPI)

Inovații

numărul de inovații rezultate din proiectele Euratom (pe tip de inovare), inclusiv din DPI atribuite

Creștere economică

creare, creștere și cote de piață ale întreprinderilor care au dezvoltat inovații finanțate de Euratom

Sprijin pentru ocuparea forței de muncă -

numărul de locuri de muncă ENI create și numărul de locuri de muncă menținute în entitățile beneficiare pentru proiectul Euratom (pe tip de loc de muncă)

Menținerea ocupării forței de muncă

creșterea numărului de locuri de muncă ENI din entitățile beneficiare în urma unui proiect Euratom (pe tip de loc de muncă)

Ocuparea totală a forței de muncă – numărul de locuri de muncă directe și indirecte create sau menținute datorită difuzării rezultatelor Euratom (pe tip de loc de muncă)

Valoarea investițiilor publice și private mobilizate cu ajutorul investiției inițiale a Euratom

Valoarea investițiilor publice și private mobilizate pentru valorificarea sau amplificarea rezultatelor Euratom

Progresele înregistrate de UE în direcția îndeplinirii obiectivului de 3 % din PIB datorită programului Euratom

Indicatorii căilor de impact asupra politicilor

Programul furnizează dovezi științifice pentru elaborarea politicilor. Este vorba în special despre sprijinul științific acordat altor servicii ale Comisiei, cum ar fi sprijinul acordat garanțiilor nucleare ale Euratom sau punerii în aplicare de către statele membre a directivelor din domeniul energiei nucleare și al radiațiilor ionizante 4 .

Obținerea unui impact asupra politicilor

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen lung

Sprijinirea politicii Uniunii privind securitatea, siguranța și garanțiile nucleare



Numărul și ponderea proiectelor Euratom care produc rezultate relevante pentru politici



Numărul de rezultate care au un impact demonstrabil asupra politicii UE

Numărul și ponderea rezultatelor proiectelor Euratom citate în documentele de politică/programatice

Vor fi definite obiective atât pentru acțiunile indirecte, cât și pentru acțiunile directe, în funcție de rezultatele preconizate pentru fiecare parte a programului.

(1)    În special Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/87/Euratom a Consiliului din 8 iulie 2014; Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive; Directiva 2006/117/Euratom a Consiliului din 20 noiembrie 2006 privind supravegherea și controlul transferurilor de deșeuri radioactive și combustibil uzat între statele membre, precum și la intrarea sau la ieșirea din Comunitate; Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom; Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului din 22 octombrie 2013 de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman; și Regulamentul (Euratom) 2016/52 al Consiliului din 15 ianuarie 2016 de stabilire a nivelurilor maxime permise de contaminare radioactivă a alimentelor și furajelor în urma unui accident nuclear sau a oricărui alt caz de urgență radiologică.
(2)    Articolele 35, 36, 38 Euratom; Decizia 87/600/Euratom a Consiliului.
(3)

   Pe baza planului de investiții flexibil pentru infrastructurile JRC.

(4)

   Directiva 2014/87/Euratom a Consiliului din 8 iulie 2014 de modificare a Directivei 2009/71/Euratom de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare; Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive; și Regulamentul (Euratom) nr. 302/2005 al Comisiei din 8 februarie 2005 privind aplicarea garanțiilor nucleare Euratom.

Top