COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.5.2018

COM(2018) 323 final

2018/0137(NLE)

Propunere de

acord interinstituțional

între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA EUROPEANĂ,

denumite în continuare „instituțiile”,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

1.Obiectivul prezentului acord, adoptat în conformitate cu articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”) este punerea în aplicare a disciplinei bugetare și îmbunătățirea funcționării procedurii bugetare anuale și a cooperării între instituții privind chestiunile bugetare, precum și asigurarea bunei gestiuni financiare.

2.Disciplina bugetară prevăzută de prezentul acord se referă la totalitatea cheltuielilor. Acordul este obligatoriu pentru toate instituțiile pentru întreaga perioadă în care este în vigoare.

3.Prezentul acord nu aduce atingere competențelor bugetare respective ale instituțiilor, astfel cum au fost stabilite în tratate, în Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX/20XX al Consiliului 1 (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”) și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX/20XX al Parlamentului European și al Consiliului 2 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).

4.Orice modificare a dispozițiilor prezentului acord necesită acordul tuturor instituțiilor.

5.Prezentul acord cuprinde trei părți:

–    partea I conține dispoziții privind cadrul financiar multianual (CFM) și instrumentele speciale;

–    partea a II-a se referă la cooperarea interinstituțională pe durata procedurii bugetare;

–    partea a III-a cuprinde dispoziții referitoare la buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii.

6.Prezentul acord intră în vigoare la XX/XX/XXXX și înlocuiește Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară 3 .

PARTEA I
CFM ȘI INSTRUMENTELE SPECIALE

A. Dispoziții referitoare la CFM

7.În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile trebuie să asigure, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM.

Actualizarea previziunilor privind creditele de plată pentru perioada de după 2027

8.În 2024, Comisia actualizează previziunile privind creditele de plată pentru perioada de după 2027.

Actualizarea respectivă ține seama de toate informațiile relevante, inclusiv de execuția efectivă a creditelor bugetare pentru angajamente și a creditelor bugetare pentru plăți, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut al Uniunii.

B. Dispoziții referitoare la instrumentele speciale

Fondul european de ajustare la globalizare

9.Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

Transferurile referitoare la Fondul de ajustare la globalizare se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene

10.Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de instituire a instrumentului bugetar adecvat, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Rezerva pentru ajutoare de urgență

11.Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezerva pentru ajutoare de urgență, aceasta prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer de credite din rezervă către liniile bugetare corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Instrumentul de flexibilitate

12.Comisia prezintă o propunere de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate după ce a examinat toate posibilitățile de realocare a creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Propunerea identifică nevoile care urmează a fi acoperite și suma aferentă. O astfel de propunere poate fi formulată în ceea ce privește un proiect de buget sau un proiect de buget rectificativ.

Instrumentul de flexibilitate poate fi mobilizat de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.

Marja pentru situații neprevăzute

13.Mobilizarea integrală sau parțială a marjei pentru situații neprevăzute este propusă de Comisie după o analiză aprofundată a tuturor celorlalte posibilități financiare. O astfel de propunere poate fi formulată în ceea ce privește un proiect de buget sau un proiect de buget rectificativ.

Marja pentru situații neprevăzute poate fi mobilizată de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.

PARTEA A II-A
ÎMBUNĂTĂȚIREA COOPERĂRII INTERINSTITUȚIONALE ÎN CHESTIUNI BUGETARE

A. Procedura de cooperare interinstituțională

14.Detaliile cooperării interinstituționale pe parcursul procedurii bugetare sunt prevăzute în anexă.

Transparența bugetară

15.Comisia întocmește un raport anual care să însoțească bugetul general al Uniunii, reunind informațiile disponibile și neconfidențiale privind:

   activele și pasivele Uniunii, inclusiv cele rezultate în urma operațiunilor de acordare și de luare de credite efectuate de Uniune conform competențelor sale în temeiul tratatelor;

   veniturile, cheltuielile, activele și pasivele Fondului european de dezvoltare (FED) 4 , ale Fondului european de stabilitate financiară (FESF), ale Mecanismului european de stabilitate (MES) și ale altor mecanisme viitoare posibile;

–    cheltuielile suportate de statele membre în cadrul cooperării consolidate, în măsura în care acestea nu sunt incluse în bugetul general al Uniunii.

B. Încorporarea dispozițiilor financiare în actele legislative

16.Fiecare act legislativ privind un program multianual adoptat prin procedura legislativă ordinară trebuie să conțină o dispoziție prin care legiuitorul stabilește pachetul financiar aferent programului.

Suma respectivă constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

Parlamentul European și Consiliul, precum și Comisia atunci când întocmește proiectul de buget, se angajează să nu se abată cu mai mult de 15 % de la suma respectivă pentru întreaga durată a programului în cauză, cu excepția cazului în care apar circumstanțe noi, obiective și pe termen lung, justificate în mod explicit și precis, ținându-se seama de rezultatele obținute prin punerea în aplicare a programului, în special pe baza evaluărilor. Orice majorare rezultată din astfel de variații trebuie să rămână sub plafonul existent pentru rubrica respectivă, fără a aduce atingere utilizării instrumentelor menționate în Regulamentul privind CFM și în prezentul acord.

Prezentul punct nu se aplică creditelor pentru coeziune adoptate prin procedura legislativă ordinară și prealocate pentru fiecare stat membru, care cuprind un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, și nici proiectelor de mare anvergură prevăzute la articolul 21 din Regulamentul privind CFM.

17.Actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii referitoare la programele multianuale, care nu fac obiectul procedurii legislative ordinare, nu trebuie să conțină o „sumă considerată necesară”.

În cazul în care Consiliul dorește să includă o valoare de referință financiară, această valoare este considerată ca o expresie a voinței legiuitorului și nu aduce atingere competențelor bugetare ale Parlamentului European și ale Consiliului, astfel cum sunt prevăzute în TFUE. O dispoziție în acest sens trebuie inclusă în toate actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii care cuprind o astfel de valoare de referință financiară.

C. Cheltuieli privind acorduri în domeniul pescuitului

18.Cheltuielile legate de acordurile în domeniul pescuitului sunt supuse următoarelor reguli specifice.

Comisia se angajează să informeze periodic Parlamentul European cu privire la pregătirea și desfășurarea negocierilor, inclusiv cu privire la implicațiile bugetare ale acestora.

În cursul procedurii legislative privind acordurile în domeniul pescuitului, instituțiile se angajează să depună toate eforturile pentru a asigura executarea tuturor procedurilor în cel mai scurt timp posibil.

Sumele prevăzute în buget pentru noile acorduri în domeniul pescuitului sau pentru reînnoirea acordurilor în domeniul pescuitului care intră în vigoare după data de 1 ianuarie a exercițiului financiar aferent sunt trecute în rezervă.

În cazul în care creditele aferente acordurilor în domeniul pescuitului (inclusiv rezerva) se dovedesc insuficiente, Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului informațiile necesare privind cauzele situației și măsurile care ar putea fi adoptate în cadrul procedurilor stabilite. Dacă este necesar, Comisia propune măsuri adecvate.

În fiecare trimestru, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații detaliate privind punerea în aplicare a acordurilor în vigoare în domeniul pescuitului și previziunile financiare pentru restul anului.

19.Fără a aduce atingere procedurii relevante care reglementează negocierea acordurilor în domeniul pescuitului, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea corespunzătoare a acordurilor în domeniul pescuitului.

D. Finanțarea politicii externe și de securitate comune (PESC)

20.Cuantumul total al cheltuielilor operaționale aferente PESC este înscris în întregime într-un singur capitol bugetar, denumit PESC. Cuantumul respectiv acoperă nevoile reale previzibile, evaluate în cadrul elaborării proiectului de buget, pe baza previziunilor realizate anual de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”). Este permisă o marjă rezonabilă care să acopere acțiuni neprevăzute. Nu pot fi înscrise fonduri într-o rezervă.

21.În ceea ce privește cheltuielile PESC înscrise în bugetul general al Uniunii, în conformitate cu articolul 41 din Tratatul privind Uniunea Europeană, instituțiile depun eforturi pentru a ajunge în fiecare an, în cadrul comitetului de conciliere și pe baza proiectului de buget elaborat de Comisie, la un acord privind cuantumul cheltuielilor operaționale și privind distribuirea acestui cuantum între articolele din capitolul bugetar PESC. În lipsa unui acord, Parlamentul European și Consiliul înscriu în buget suma prevăzută în bugetul anterior sau suma propusă în proiectul de buget, dacă aceasta este mai mică.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale PESC este distribuit între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum se indică în al treilea paragraf. Fiecare articol vizează acțiunile deja adoptate, acțiunile prevăzute, dar care nu sunt încă adoptate, precum și cuantumurile pentru acțiuni viitoare — dar neprevăzute — care urmează să fie adoptate de Consiliu în cursul exercițiului financiar în cauză.

În cadrul capitolului bugetar PESC, articolele la care trebuie înscrise acțiunile PESC ar putea fi următoarele:

–    misiunile unice majore, astfel cum sunt menționate la articolul 52 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul financiar;

–    alte misiuni (pentru operațiuni de gestionare a crizelor, pentru prevenirea, rezolvarea și stabilizarea conflictelor, precum și pentru monitorizarea și punerea în aplicare a proceselor de pace și securitate);

–    neproliferarea și dezarmarea;

–    măsuri de urgență;

–    acțiuni pregătitoare și de urmărire;

–    reprezentanți speciali ai Uniunii Europene.

Întrucât Comisia are, în temeiul Regulamentului financiar, autoritatea de a transfera în mod autonom credite între articolele din capitolul bugetar PESC, flexibilitatea considerată necesară pentru punerea rapidă în aplicare a acțiunilor PESC este, prin urmare, asigurată. În cazul în care suma înscrisă în capitolul bugetar PESC este insuficientă în cursul exercițiului financiar pentru a acoperi cheltuielile necesare, Parlamentul European și Consiliul caută de urgență o soluție, la propunerea Comisiei.

22.În fiecare an, Înaltul Reprezentant consultă Parlamentul European cu privire la un document prospectiv, care este transmis până la data de 15 iunie a anului în cauză și în care sunt prezentate principalele aspecte și opțiunile de bază ale PESC, inclusiv implicațiile financiare asupra bugetului general al Uniunii, o evaluare a măsurilor lansate în anul n-1 și o evaluare a coordonării și a complementarității PESC cu celelalte instrumente financiare externe ale Uniunii. În plus, Înaltul Reprezentant informează periodic Parlamentul European prin organizarea, de cel puțin cinci ori pe an, a unor reuniuni comune de consultare, în cadrul dialogului politic periodic privind PESC, asupra cărora urmează să se convină, cel târziu, la data de 30 noiembrie a fiecărui an. Participarea la reuniunile respective este stabilită de Parlamentul European și, respectiv, de Consiliu, ținându-se seama de obiectivul și de natura informațiilor schimbate în cadrul reuniunilor respective.

Comisia este invitată să ia parte la aceste reuniuni.

Atunci când Consiliul adoptă o decizie în domeniul PESC care presupune cheltuieli, Înaltul Reprezentant trimite Parlamentului European imediat și, în orice caz, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la adoptarea deciziei, o estimare a costurilor avute în vedere („fișa financiară”), în special costurile privind calendarul, personalul angajat, utilizarea spațiilor și a altor infrastructuri, facilitățile de transport, cerințele de formare profesională și dispozițiile în materie de securitate.

Trimestrial, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în privința punerii în aplicare a acțiunilor PESC și a previziunilor financiare pentru perioada rămasă până la sfârșitul exercițiului financiar.

E. Implicarea instituțiilor în ceea ce privește aspectele politicii de dezvoltare

23.Comisia instituie un dialog informal cu Parlamentul European privind aspectele politicii de dezvoltare, indiferent de sursa de finanțare a acestora.

PARTEA A III-A
BUNA GESTIUNE FINANCIARĂ A FONDURILOR UNIUNII

A. Programarea financiară

24.Comisia prezintă de două ori pe an, prima dată împreună cu documentele care însoțesc proiectul de buget și a doua oară după adoptarea bugetului general al Uniunii, programarea financiară completă pentru rubricile I, II (cu excepția subplafonului „Coeziune economică, socială și teritorială”), III (pentru „mediu și politici climatice” și „afaceri maritime și pescuit”), IV, V și VI din CFM. Programarea respectivă, structurată pe rubrici, domenii de politică și linii bugetare, ar trebui să identifice:

(a)legislația în vigoare, făcând distincție între programele multianuale și acțiunile anuale:

–pentru programele multianuale, Comisia ar trebui să menționeze procedura prin care au fost adoptate (procedura legislativă ordinară sau cea specială), durata acestora, pachetul financiar total și partea alocată pentru cheltuieli administrative;

–pentru acțiunile anuale (referitoare la proiecte-pilot, acțiuni pregătitoare și agenții) și pentru acțiunile finanțate în cadrul prerogativelor Comisiei, Comisia ar trebui să includă estimări multianuale.

(b)propunerile legislative în curs: propunerile în curs ale Comisiei, în versiunea lor actualizată.

Comisia ar trebui să ia în considerare modalitățile de corelare a programării financiare cu programarea sa legislativă, pentru a emite previziuni mai precise și mai fiabile. Pentru fiecare propunere legislativă, Comisia ar trebui să indice dacă aceasta este sau nu inclusă în programarea comunicată în momentul elaborării proiectului de buget sau după adoptarea finală a bugetului. Parlamentul European și Consiliul ar trebui informate în special cu privire la:

(a)toate noile acte legislative adoptate și toate propunerile în curs de adoptare prezentate, dar neincluse în programarea comunicată în momentul stabilirii proiectului de buget sau după adoptarea finală a bugetului (cu sumele corespunzătoare);

(b)legislația prevăzută în programul de lucru legislativ anual al Comisiei, indicându-se dacă acțiunile sunt susceptibile de a avea un impact financiar.

Comisia ar trebui să menționeze, ori de câte ori este cazul, reprogramarea generată de noile propuneri legislative.

B. Agențiile și școlile Europene

25.Înaintea prezentării unei propuneri de creare a unei noi agenții, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare solidă, completă și obiectivă a impactului, ținând seama, printre altele, de masa critică a personalului și a competențelor, de aspectele legate de raportul costuri-beneficii, de subsidiaritate și proporționalitate, de impactul asupra activităților naționale și la nivelul Uniunii, precum și de implicațiile bugetare pentru rubrica de cheltuieli în cauză. Pe baza informațiilor respective și fără a aduce atingere procedurilor legislative care reglementează înființarea agenției, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea agenției propuse.

Se aplică următoarele etape procedurale:

–    în primul rând, Comisia prezintă în mod sistematic orice propunere de înființare a unei noi agenții în cadrul primului trilog care urmează adoptării propunerii sale, prezintă fișa financiară care însoțește proiectul de act legislativ prin care se propune crearea agenției și descrie consecințele acesteia pentru restul perioadei din programarea financiară;

–    în al doilea rând, în cursul procesului legislativ, Comisia asistă legiuitorul la evaluarea consecințelor financiare ale modificărilor propuse. Consecințele financiare respective ar trebui să fie luate în considerare în cadrul trilogurilor legislative relevante;

–    în al treilea rând, înainte de încheierea procesului legislativ, Comisia prezintă o fișă financiară actualizată care ține seama de posibilele modificări efectuate de legiuitor; această fișă financiară finală este inclusă pe ordinea de zi a trilogului legislativ final și este aprobată în mod oficial de legiuitor. Aceasta este, de asemenea, inclusă pe ordinea de zi a unui trilog bugetar ulterior (în cazuri urgente, în formă simplificată), în vederea obținerii unui acord cu privire la finanțare;

–    în al patrulea rând, acordul la care s-a ajuns în cadrul trilogului, ținând seama de evaluarea bugetară a Comisiei cu privire la conținutul procesului legislativ, trebuie confirmat printr-o declarație comună. Acordul respectiv este supus aprobării de către Parlamentul European și Consiliu, în conformitate cu propriile regulamente de procedură.

Aceeași procedură s-ar aplica oricărei modificări a unui act juridic referitor la o agenție care ar avea un impact asupra resurselor agenției în cauză.

În cazul modificării substanțiale a sarcinilor unei agenții fără modificarea actului juridic de înființare a agenției în cauză, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul prin intermediul unei fișe financiare revizuite, astfel încât să permită Parlamentului European și Consiliului să ajungă la un acord în timp util cu privire la finanțarea agenției.

26.Dispozițiile relevante din abordarea comună anexată la Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate semnată la 19 iulie 2012 ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în cadrul procedurii bugetare.

27.Atunci când Consiliul guvernatorilor are în vedere crearea unei noi școli europene, se aplică o procedură similară, mutatis mutandis, în ceea ce privește implicațiile bugetare ale acesteia asupra bugetului general al Uniunii.

Adoptat la Bruxelles,

(1)    JO L , p. .

(2)    JO L..., p. .

(3)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(4)    Astfel cum se prevede în Acordul intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, cu privire la finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și cu privire la alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări pentru care se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 210, 6.8.2013), precum și în acordurile interne precedente.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.5.2018

COM(2018) 323 final

ANEXĂ

la

Propunerea de acord interinstituțional

între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

ANEXĂ – COOPERAREA INTERINSTITUȚIONALĂ ÎN CURSUL PROCEDURII BUGETARE

Partea A. Calendarul procedurii bugetare

1.Instituțiile convin în fiecare an asupra unui calendar pragmatic, în timp util înainte de începerea procedurii bugetare, pe baza practicii curente.

Partea B. Prioritățile procedurii bugetare

2.În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget, se convoacă un trilog pentru a fi discutate eventualele priorități bugetare ale exercițiului financiar următor.

Partea C. Întocmirea proiectului de buget și actualizarea estimărilor

3.Instituțiile, cu excepția Comisiei, sunt invitate să își adopte situația estimărilor de venituri și cheltuieli înainte de sfârșitul lunii martie.

4.Comisia prezintă în fiecare an un proiect de buget în care evidențiază necesitățile reale de finanțare ale Uniunii.

Comisia ține seama de:

(a)previziunile furnizate de statele membre referitoare la fondurile structurale;

(b)capacitatea de utilizare a creditelor, încercând să se asigure menținerea unei relații stricte între creditele pentru angajamente și creditele pentru plăți;

(c)posibilitățile de a demara noi politici prin proiecte-pilot, noi acțiuni pregătitoare sau ambele, sau de a continua acțiuni multianuale care se apropie de finalizare, după evaluarea posibilității de a obține un act de bază, în sensul Regulamentului financiar (definiția actului de bază, necesitatea unui act de bază în vederea execuției și excepții);

(d)necesitatea de a se asigura că orice modificare a cheltuielilor în raport cu exercițiul anterior este conformă cu imperativele disciplinei bugetare.

5.Instituțiile evită, pe cât posibil, înscrierea în buget a unor elemente care implică valori nesemnificative ale cheltuielilor privind operațiunile.

6.Parlamentul European și Consiliul se angajează, de asemenea, să țină seama de evaluarea posibilităților de execuție bugetară, efectuată de Comisie în proiectele sale, precum și în legătură cu execuția bugetului curent.

7.În scopul unei bune gestiuni financiare și dat fiind efectul pe care modificările majore ale titlurilor și ale capitolelor din nomenclatorul bugetar îl au asupra responsabilităților serviciilor Comisiei în materie de raportare privind gestiunea, Parlamentul European și Consiliul se angajează să discute cu Comisia orice modificare majoră, în cadrul procedurii de conciliere.

8.În vederea unei cooperări instituționale loiale și solide, Parlamentul European și Consiliul se angajează să mențină contacte periodice și active la toate nivelurile, prin intermediul negociatorilor lor respectivi, pe întreaga durată a procedurii bugetare și, în special, în perioada de conciliere. Parlamentul European și Consiliul se angajează să asigure schimbul reciproc prompt și constant de informații și documente relevante la nivel formal și informal, precum și să organizeze, în cooperare cu Comisia, reuniuni tehnice sau informale, după caz, în perioada de conciliere. Comisia asigură accesul prompt și echitabil la informații și documente pentru Parlamentul European și Consiliu.

9.Până la convocarea comitetului de conciliere, Comisia poate transmite scrisori rectificative la proiectul de buget, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 314 alineatul (2) din TFUE, inclusiv o scrisoare rectificativă de actualizare, în special, a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii. Comisia transmite spre examinare Parlamentului European și Consiliului informații privind actualizările, de îndată ce acestea sunt disponibile. Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului toate justificările pe care acestea le-ar putea solicita.

Partea D. Procedura bugetară înainte de procedura de conciliere

10.Pentru a permite instituțiilor să realizeze un schimb de opinii cu privire la proiectul de buget, se convoacă un trilog în timp util înainte de lectura de către Consiliu.

11.Pentru a permite Comisiei să evalueze în timp util caracterul executabil al modificărilor avute în vedere de Parlamentul European și de Consiliu, prin care se creează noi acțiuni pregătitoare sau proiecte-pilot sau se prelungesc cele existente, Parlamentul European și Consiliul informează Comisia cu privire la intențiile pe care le au în acest sens, astfel încât o primă discuție să poată avea loc deja în cadrul acestui trilog.

12.Se poate convoca un trilog înainte de votul în plen al Parlamentului European.

Partea E. Procedura de conciliere

13.În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente la poziția Consiliului, președintele Consiliului ia act, în cursul aceleiași ședințe plenare, de diferențele dintre pozițiile celor două instituții și își dă acordul ca președintele Parlamentului European să convoace de îndată comitetul de conciliere. Scrisoarea prin care este convocat comitetul de conciliere este trimisă cel târziu în prima zi lucrătoare a săptămânii ce urmează după încheierea perioadei de sesiune parlamentară în care a avut loc votul în plen, iar perioada de conciliere începe în ziua imediat următoare. Perioada de 21 de zile se calculează în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului ( 1 ).

14.În cazul în care nu poate accepta toate amendamentele adoptate de Parlamentul European, Consiliul ar trebui să își confirme poziția printr-o scrisoare, trimisă înaintea primei reuniuni prevăzute în perioada de conciliere. În acest caz, comitetul de conciliere procedează conform condițiilor stabilite la punctele următoare.

15.Președinția comitetului de conciliere este exercitată în comun de reprezentanți ai Parlamentului European și ai Consiliului. Reuniunile comitetului de conciliere sunt prezidate de copreședintele instituției care găzduiește reuniunea. Fiecare instituție își desemnează, în conformitate cu propriile regulamente de procedură, participanții pentru fiecare reuniune și își definește mandatul pentru negocieri. Parlamentul European și Consiliul sunt reprezentate în cadrul comitetului de conciliere la un nivel corespunzător, care să permită fiecărei delegații să angajeze din punct de vedere politic instituția respectivă și care să facă posibilă realizarea unor progrese reale în vederea acordului final.

16.În conformitate cu articolul 314 alineatul (5) al doilea paragraf din TFUE, Comisia participă la lucrările comitetului de conciliere și adoptă toate inițiativele necesare pentru promovarea apropierii pozițiilor Parlamentului European și ale Consiliului.

17.Pe parcursul procedurii de conciliere au loc triloguri, la diferite niveluri de reprezentare, în vederea soluționării problemelor restante și a pregătirii terenului pentru obținerea unui acord în cadrul comitetului de conciliere.

18.Reuniunile comitetului de conciliere și trilogurile se organizează alternativ în clădirile Parlamentului European și ale Consiliului, în vederea împărțirii în mod egal a resurselor, inclusiv a serviciilor de interpretare.

19.Datele reuniunilor comitetului de conciliere și ale trilogurilor sunt stabilite în prealabil de comun acord de cele trei instituții.

20.Mai multe documente comune („documente de lucru”) care compară diferitele etape ale procedurii bugetare sunt puse la dispoziția comitetului de conciliere ( 2 ). Aceste documente includ cifrele „linie cu linie”, totalurile pentru fiecare rubrică a CFM și un document consolidat cu cifre și observații pentru toate liniile bugetare considerate ca fiind „deschise” din punct de vedere tehnic. Fără a aduce atingere deciziei finale a comitetului de conciliere, toate liniile bugetare considerate ca fiind închise din punct de vedere tehnic sunt cuprinse într-un document specific ( 3 ). Aceste documente sunt clasificate în funcție de nomenclatorul bugetar.

Se anexează și alte documente la documentele de lucru destinate comitetului de conciliere, inclusiv o scrisoare privind caracterul executabil, elaborată de Comisie, referitoare la poziția Consiliului și amendamentele Parlamentului European și orice scrisoare sau scrisori din partea altor instituții privind poziția Consiliului sau amendamentele Parlamentului European.

21.În vederea ajungerii la un acord până la sfârșitul perioadei de conciliere, trilogurile:

–definesc sfera negocierilor privind aspectele bugetare care urmează să fie abordate;

–aprobă lista liniilor bugetare considerate închise din punct de vedere tehnic, sub rezerva acordului final privind întregul buget aferent exercițiului financiar;

–examinează aspectele menționate la prima liniuță în vederea ajungerii la eventuale acorduri care urmează să fie supuse aprobării de către comitetul de conciliere;

–abordează chestiuni tematice, inclusiv pe rubrici ale CFM.

Pe parcursul fiecărui trilog sau imediat după acesta, se stabilesc în comun concluzii provizorii, și, concomitent, se convine asupra ordinii de zi a viitoarei reuniuni. Concluziile respective sunt înregistrate de instituția ce găzduiește trilogul și sunt considerate aprobate cu titlu provizoriu după 24 de ore, fără a aduce atingere deciziei finale a comitetului de conciliere.

22.Concluziile trilogurilor și un document pentru o eventuală aprobare sunt disponibile în cadrul reuniunilor comitetului de conciliere, împreună cu liniile bugetare asupra cărora s-a ajuns la un acord provizoriu în cursul acestor triloguri.

23.Proiectul comun prevăzut la articolul 314 alineatul (5) din TFUE este elaborat de Secretariatele Parlamentului European și Consiliului, cu sprijinul Comisiei. Proiectul comun cuprinde o scrisoare de transmitere adresată de președinții celor două delegații președinților Parlamentului European și Consiliului, menționând data la care s-a obținut acordul în comitetul de conciliere, precum și anexe care includ:

–sumele aferente fiecărei linii pentru toate posturile bugetare și sumele sintetice pe rubrici ale CFM;

–un document consolidat cuprinzând sumele și textul final pentru toate liniile care au fost modificate în cadrul procedurii de conciliere;

–lista liniilor care nu au fost modificate în raport cu proiectul de buget sau poziția Consiliului cu privire la acesta.

Comitetul de conciliere poate aproba și concluziile și eventualele declarații comune referitoare la buget.

24.Proiectul comun este tradus în limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii (de către serviciile Parlamentului European) și este înaintat Parlamentului European și Consiliului spre aprobare într-un termen de 14 zile calculat de la data acordului privind proiectul comun în temeiul punctului 23.

Bugetul face obiectul unei finalizări juridico-lingvistice după adoptarea proiectului comun prin integrarea anexelor la proiectul comun cu liniile bugetare care nu au fost modificate pe parcursul procedurii de conciliere.

25.Instituția care găzduiește reuniunea (trilog sau conciliere) furnizează servicii de interpretare cu un regim lingvistic integral aplicabil reuniunilor comitetului de conciliere și un regim lingvistic ad-hoc pentru triloguri.

Instituția care găzduiește reuniunea asigură serviciile de copiere și de distribuire a documentelor de ședință.

Serviciile celor trei instituții cooperează pentru a codifica rezultatele negocierilor în vederea finalizării proiectului comun.

Partea F. Bugetele rectificative

Principii generale

26.Ținând seama de faptul că bugetele rectificative sunt adesea consacrate chestiunilor specifice și uneori urgente, instituțiile convin asupra următoarelor principii pentru a asigura cooperarea interinstituțională adecvată în vederea derulării rapide și în bune condiții a procesului decizional privind bugetele rectificative, evitând în același timp, pe cât posibil, necesitatea convocării unei reuniuni de conciliere cu privire la bugetele rectificative.

27.În măsura posibilităților, instituțiile depun eforturi pentru a limita numărul bugetelor rectificative.

Calendar

28.Comisia informează în prealabil Parlamentul European și Consiliul cu privire la datele la care pot fi adoptate proiectele de bugete rectificative, fără a aduce atingere datei finale de adoptare.

29.În conformitate cu propriile regulamente de procedură, Parlamentul European și Consiliul depun eforturi pentru examinarea proiectului de buget rectificativ propus de Comisie la scurt timp după adoptarea acestuia de către Comisie.

30.Pentru a accelera procedura, Parlamentul European și Consiliul asigură, în măsura posibilităților, coordonarea calendarelor lor de lucru respective în vederea facilitării unei desfășurări coerente și convergente a procedurilor. Prin urmare, acestea încearcă să stabilească, în cel mai scurt timp, un calendar indicativ al diverselor etape care conduc la adoptarea finală a bugetului rectificativ.

Parlamentul European și Consiliul țin seama de caracterul relativ urgent al bugetului rectificativ și de necesitatea de a-l aproba în timp util pentru a putea produce efecte în cursul exercițiului financiar vizat.

Cooperarea pe parcursul lecturilor

31.Instituțiile cooperează cu bună-credință pe parcursul procedurii pentru a permite, în măsura posibilităților, adoptarea bugetelor rectificative într-un stadiu incipient al procedurii.

Dacă este cazul și atunci când există posibile divergențe, Parlamentul European sau Consiliul, înainte de a-și adopta poziția finală privind bugetul rectificativ, sau Comisia în orice moment, pot propune convocarea unui trilog specific pentru a discuta divergențele și pentru a încerca să ajungă la un compromis.

32.Toate proiectele de bugete rectificative propuse de Comisie care nu au fost încă aprobate definitiv sunt introduse sistematic pe ordinea de zi a trilogurilor planificate în cadrul procedurii bugetare anuale. Comisia prezintă proiectele de bugete rectificative, iar Parlamentul European și Consiliul fac cunoscute, în măsura posibilităților, pozițiile lor respective înainte de trilog.

33.În cazul în care se ajunge la un compromis în timpul trilogului, Parlamentul European și Consiliul se angajează să țină cont de rezultatele trilogului atunci când deliberează cu privire la bugetul rectificativ în conformitate cu TFUE și cu regulamentele lor de procedură.

Cooperarea după lecturi

34.În cazul în care Parlamentul European aprobă fără amendamente poziția Consiliului, bugetul rectificativ este adoptat în conformitate cu TFUE.

35.În cazul în care Parlamentul European adoptă amendamente cu majoritatea membrilor săi, se aplică articolul 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE. Cu toate acestea, înainte de reuniunea comitetului de conciliere, se convoacă un trilog:

–în cazul în care se ajunge la un acord în cadrul trilogului și cu condiția ca Parlamentul European și Consiliul să fie de acord cu rezultatele trilogului, concilierea se încheie printr-un schimb de scrisori, fără o reuniune a comitetului de conciliere;

–în cazul în care nu se ajunge la un acord în cadrul trilogului, comitetul de conciliere se reunește și își organizează lucrările în funcție de circumstanțe, în scopul de a finaliza, în măsura posibilului, procesul decizional înainte de expirarea termenului de 21 de zile stabilit la articolul 314 alineatul (5) din TFUE. Comitetul de conciliere își poate încheia lucrările printr-un schimb de scrisori.

Partea G. Angajamente restante (Reste à liquider – RAL)

36.Având în vedere necesitatea asigurării unei progresii ordonate a creditelor totale pentru plăți în raport cu creditele pentru angajamente pentru a se evita transferul anormal de RAL de la un an la altul, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin să monitorizeze îndeaproape nivelul RAL cu scopul de a reduce riscul împiedicării punerii în aplicare a programelor Uniunii din cauza lipsei creditelor de plată la încheierea CFM.

Pentru a asigura un nivel și un profil gestionabile ale plăților în cadrul tuturor rubricilor, normele privind dezangajarea se aplică cu strictețe în cadrul tuturor rubricilor, în special normele privind dezangajările automate.

În cursul procedurii bugetare, instituțiile se întrunesc periodic pentru a efectua o evaluare comună privind situația și perspectiva execuției bugetare în anul curent și în anii viitori. Aceste întruniri îmbracă forma unor reuniuni interinstituționale specifice, desfășurate la nivelul adecvat, înaintea cărora Comisia furnizează situația detaliată, defalcată pentru fiecare fond și stat membru în parte, cu privire la execuția plăților, la cererile de rambursare primite și la previziunile revizuite. În special, pentru a asigura faptul că Uniunea este în măsură să își îndeplinească toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2021-2027 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul analizează și discută estimările Comisiei referitoare la nivelul necesar al creditelor de plată.

(1)    Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).

(2)      Diversele etape includ: bugetul aferent exercițiului financiar în curs (inclusiv bugetele rectificative adoptate); proiectul inițial de buget; poziția Consiliului privind proiectul de buget; amendamentele Parlamentului European la poziția Consiliului și scrisorile rectificative prezentate de Comisie (dacă nu au fost încă aprobate integral de toate instituțiile).

(3)      O linie bugetară care este considerată închisă din punct de vedere tehnic este o linie în cazul căreia nu se înregistrează dezacorduri între Parlamentul European și Consiliu și pentru care nu a fost prezentată nicio scrisoare rectificativă.