This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52018PC0115
Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing a multi-annual plan for the fisheries exploiting demersal stocks in the western Mediterranean Sea
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane
COM/2018/0115 final - 2018/050 (COD)
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 8.3.2018
COM(2018) 115 final
2018/0050(COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI
privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane
{SWD(2018) 59 final}
{SWD(2018) 60 final}
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Vestul Mării Mediterane este una dintre cele mai dezvoltate subregiuni din punctul de vedere al pescuitului din Marea Mediterană. Aceasta reprezintă aproximativ 31% din totalul debarcărilor (1,35 miliarde EUR dintr-un total de 4,76 miliarde EUR) și aproximativ 19% din flota de pescuit raportată oficial din Marea Mediterană 1 .
Deși nu reprezintă cea mai mare proporție a debarcărilor, activitățile de pescuit de specii demersale sunt foarte căutate de pescari, dată fiind înalta lor valoare comercială. Activitățile de pescuit de specii demersale în Marea Mediterană sunt extrem de complexe și implică multe specii de pești și crustacee. Principalele specii demersale capturate în vestul Mării Mediterane sunt merluciu (Merluccius merluccius), barbun (Mullus barbatus), crevete din specia Aristaeomorpha foliacea, crevete din specia Parapenaeus longirostris, crevete din specia Aristeus antennatus și langustină Nephrops norvegicus. Aceste activități de pescuit au un pronunțat caracter mixt, iar unele dintre stocurile de pește se deplasează în apele teritoriale ale mai multor state membre. Principalele unelte folosite pentru speciile demersale sunt traulele, care au cea mai mare capacitate de capturare din cadrul flotei, dar uneltele pasive, cum sunt setcile cu sirec, setcile simple, capcanele și paragatele sunt, de asemenea, importante.
Activitățile de pescuit de specii demersale în vestul Mării Mediterane sunt în prezent gestionate prin intermediul unor planuri naționale de gestionare adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului (denumit în continuare „MedReg”) 2 . Italia are trei planuri de gestionare pentru traulere (adoptate într-un singur act legislativ în 2011) 3 , Franța are un plan de gestionare pentru traulere (adoptat în 2013) 4 , la fel ca Spania (planul său a intrat în vigoare în 2013) 5 . Planurile se bazează pe controlul intrărilor, și anume pe limitarea efortului de pescuit. Această abordare a gestionării implică, de regulă, măsuri precum restricțiile privind uneltele de pescuit și numărul de autorizații și licențe de pescuit, stabilirea unui număr maxim de zile de pescuit și încetarea permanentă sau temporară a activităților de pescuit. La nivelul UE, în 2016 a fost adoptat un plan pe trei ani privind aruncarea capturilor înapoi în mare 6 , 7 , în vederea implementării obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 8 („Regulamentul PCP”) pentru speciile care fac obiectul unor dimensiuni minime de referință pentru conservare. La nivel internațional, CGPM a adoptat în 2009 o recomandare privind stabilirea unei zone de pescuit cu acces restricționat în Golful Lion (partea de nord a vestului Mării Mediterane) pentru protejarea populațiilor reproducătoare (în special pentru merluciu) și a habitatelor sensibile de mare adâncime 9 . Așa cum reiese din cele ce urmează, aceste măsuri nu sunt suficient de restrictive pentru a orienta activitățile de pescuit către obiectivele de conservare stabilite în MedReg și în politica comună în domeniul pescuitului (PCP).
Majoritatea stocurilor comerciale din vestul Mării Mediterane sunt exploatate la niveluri care depășesc cu mult intervalele ratei mortalității prin pescuit compatibile cu țintele producției maxime durabile (FMSY): peste 80% dintre stocurile evaluate sunt supraexploatate în cadrul acestei subregiuni 10 . În plus, biomasa unora dintre aceste stocuri este aproape de nivelul-limită de referință (BLIM) 11 , ceea ce indică faptul că există o probabilitate ridicată de epuizare. Merluciul și barbunul sunt stocurile cel mai frecvent supraexploatate, nivelurile actuale de exploatare fiind de până la 10 ori mai mari decât țintele FMSY estimate. Deși starea multor altor stocuri de pește este necunoscută, este foarte probabil ca ele să se afle într-o situație similară. În cadrul diferitelor consultări desfășurate în 2015 și 2016, inclusiv ca parte a „procesului de la Catania”, părțile interesate au fost de acord, într-o proporție covârșitoare, că stocurile de pește din Marea Mediterană sunt puternic supraexploatate. În plus, comunitatea științifică de la nivel european și internațional a subliniat în mod repetat necesitatea de a lua măsuri urgente pentru a reduce nivelurile ridicate ale pescuitului excesiv în toate țările din bazinul mediteraneean.
Prezenta propunere abordează nivelurile ridicate ale pescuitului excesiv și ineficiența cadrului de reglementare prin introducerea, pentru prima dată, a unui plan multianual la nivelul UE. Ea are ca scop îndeplinirea obiectivelor Regulamentului PCP (articolul 2) în cadrul pescuitului demersal din vestul Mării Mediterane, mai exact asigurarea faptului că activitățile de pescuit sunt sustenabile din punct de vedere ecologic pe termen lung și sunt gestionate într-un mod care asigură beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă. Planul va facilita, de asemenea, punerea în aplicare a obligației de debarcare și va permite o abordare regionalizată, prin care statele membre în cauză vor fi implicate în conceperea măsurilor de gestionare.
Regulamentul PCP instituie un cadru general și identifică situațiile în care Consiliul și Parlamentul European trebuie să adopte planuri multianuale; mai exact:
–articolul 9 stabilește principiile și obiectivele planurilor multianuale. În particular, ar trebui luate măsuri de conservare pentru refacerea și menținerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă (MSY);
–articolul 10 precizează conținutul planurilor multianuale. Țintele cuantificabile corespunzătoare producției maxime durabile sunt exprimate ca intervale FMSY. Acestea permit o anumită flexibilitate pentru a reflecta activitățile de pescuit mixte și asigură o mai mare consecvență în ceea ce privește stabilirea măsurilor de gestionare pentru diferitele stocuri, deoarece oferă o marjă de manevră. Țintele trebuie completate cu dispoziții de salvgardare legate de nivelurile de precauție și de nivelurile-limită de referință pentru conservare;
–articolul 15 prevede că planurile trebuie să precizeze detaliile cu privire la modul în care va fi îndeplinită obligația de debarcare, inclusiv: dispoziții specifice privind activitățile de pescuit sau speciile care fac obiectul obligației de debarcare; excepțiile, inclusiv excepțiile de minimis de până la 5% din capturile totale anuale din toate speciile care fac obiectul obligației; dispoziții privind documentarea capturilor; după caz, stabilirea dimensiunilor minime de referință pentru conservare; și
–articolul 18 prevede un cadru pentru cooperarea regională în privința măsurilor de conservare. Statele membre cu un interes direct de gestionare pot prezenta recomandări comune pentru anumite măsuri care urmează să fie luate de Comisie, atunci când aceasta a fost împuternicită să adopte acte delegate sau de punere în aplicare care vizează realizarea obiectivelor prevăzute în plan. Planul stabilește cooperarea regională dintre statele membre în vederea adoptării dispozițiilor pentru obligația de debarcare și a măsurilor specifice de conservare pentru anumite stocuri.
Secțiunea 5 oferă o imagine de ansamblu asupra dispozițiilor specifice ale planului multianual.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică
Prezenta propunere privind un plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane este conformă cu Regulamentul PCP și cu planurile multianuale precedente pentru cod, hering și șprot în Marea Baltică 12 , pentru stocurile demersale din Marea Nordului 13 și pentru speciile pelagice mici din Marea Adriatică 14 .
MedReg stabilește măsuri tehnice de conservare, cum ar fi dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă, distanțele și adâncimile minime pentru utilizarea uneltelor de pescuit și dimensiunile minime de debarcare. Multe dintre aceste măsuri vor fi înlocuite dacă propunerea Comisiei de regulament privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice 15 va fi adoptată.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Propunerea și obiectivele sale sunt compatibile cu alte politici ale Uniunii, în special cu politicile de mediu precum cele cuprinse în Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” 16 și cu obiectivul de a asigura o stare ecologică bună a apelor marine ale UE până în 2020.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Temeiul juridic al prezentei propuneri îl constituie articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
•Subsidiaritate
Propunerea se referă la conservarea resurselor biologice marine, care intră în sfera competenței exclusive a UE. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.
•Proporționalitate
Măsurile propuse respectă principiul proporționalității deoarece sunt adecvate și necesare și nu sunt disponibile alte măsuri mai puțin restrictive pentru atingerea obiectivelor de politică dorite.
•Alegerea instrumentului
Instrumentul propus este un regulament al Parlamentului European și al Consiliului.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente
Nu se aplică.
•Consultări cu părțile interesate
În 2016 și 2017 au avut loc consultări intensive cu părțile interesate. Acestea au avut următoarele obiective: (i) să sensibilizeze opinia publică cu privire la situația alarmantă a marii majorități a stocurilor de pește din Marea Mediterană; (ii) să se ajungă la un acord cu privire la necesitatea de a întreprinde acțiuni urgente la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional; și (iii) să se colecteze informații și opinii de la cât mai multe părți interesate cu privire la cele mai bune modalități de abordare a situației.
Pentru simplificare, am grupat activitățile de consultare în trei contexte: Consiliul consultativ pentru Marea Mediterană, „procesul de la Catania” și consultarea publică.
Consiliului consultativ pentru Marea Mediterană (MEDAC)
MEDAC este cea mai reprezentativă organizație a părților interesate din domeniul pescuitului pentru regiunea mediteraneeană. Ea reprezintă toate părțile vizate de prezenta inițiativă: sectorul pescuitului (inclusiv pescuitul la scară mică), sindicatele și alte grupuri de interese precum organizații de mediu, grupuri de consumatori și asociații de pescuit sportiv/recreativ care operează în zona mediteraneeană în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului.
În 2017, MEDAC a organizat patru reuniuni specifice cu privire la planul multianual, la care au participat reprezentanți ai industriei, ai autorităților din domeniul pescuitului din statele membre, ai comunității de cercetare științifică, ai Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului și ai DG MARE. Lucrările au avut ca rezultat adoptarea unui aviz în noiembrie 2017 17 . Majoritatea elementelor recomandate de MEDAC au fost incluse în prezenta propunere, și anume:
–domeniul său de aplicare în ceea ce privește acoperirea geografică, stocurile și uneltele de pescuit (inclusiv pentru pescuitul recreativ);
–utilizarea posibilităților de pescuit pe baza limitelor efortului de pescuit (exprimate în zile pe mare/nave pe zi) în conformitate cu avizele științifice;
–extinderea interdicției utilizării uneltelor de fund tractate de la 50 m la o adâncime adecvată pentru a spori protecția habitatelor piscicole esențiale din zonele de coastă;
–utilizarea interdicțiilor spațio-temporale pentru protecția zonelor de reproducere și de creștere;
–actualizarea dimensiunilor minime de debarcare a speciilor enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului.
Două elemente (introducerea de sisteme electronice de monitorizare pentru toate navele care fac obiectul planului multianual și sprijinul suplimentar din partea FEPAM) nu au fost incluse în propunere, deoarece cadrele juridice transsectoriale au fost considerate mai adecvate.
„Procesul de la Catania”
La reuniunea la nivel înalt din februarie 2016, care a marcat începutul procesului de la Catania, participanții au recunoscut progresele înregistrate cu privire la avizele științifice, la cooperarea interguvernamentală prin intermediul CGPM și (într-o mai mică măsură) la adoptarea unor măsuri de gestionare pentru anumite stocuri de pește. Pe de altă parte, s-a constatat că aceste progrese nu s-au tradus într-o îmbunătățire a situației stocurilor de pește. În Marea Mediterană, peste 90% dintre stocurile comerciale de pește evaluate sunt exploatate cu mult peste limitele biologice de siguranță, iar starea unui mare număr de stocuri rămâne necunoscută. Pentru a remedia această situație, participanții au solicitat în unanimitate un angajament reînnoit pentru adoptarea unor măsuri specifice care să permită refacerea stocurilor din Marea Mediterană.
Pe fondul acestui impuls politic, responsabilii în domeniul pescuitului din cele opt state membre mediteraneene s-au reunit în iunie 2016 cu scopul de a depăși angajamentele generale pe hârtie și a se asigura că UE adoptă acțiuni concrete pentru a-și îndeplini responsabilitățile. Totodată, aceștia au identificat domeniile prioritare în care trebuie adoptate măsuri suplimentare la nivel național. Pentru vestul Mării Mediterane, Franța și Spania au propus instituirea unei interdicții spațio-temporale comune în Golful Lion în vederea reducerii efortului de pescuit și a îmbunătățirii selectivității pentru merluciu.
Procesul de consultare s-a încheiat în martie 2017 cu semnarea unei declarații ministeriale privind sustenabilitatea pescuitului în Marea Mediterană 18 , care stabilește un nou cadru strategic pentru guvernanța pescuitului în regiune și un set de cinci acțiuni cu rezultate măsurabile pentru următorii 10 ani. Această inițiativă face parte din acțiunile întreprinse la nivelul UE pentru a reface stocurile de pește la niveluri sustenabile în vestul Mării Mediterane.
Consultarea publică
DG MARE a organizat o consultare publică online pe tema unui „plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane” în perioada 30 mai-30 septembrie 2015. Obiectivul global a fost de a obține opiniile părților interesate, în special în etapa inițială de concepere.
Respondenții au fost invitați să completeze un chestionar alcătuit din întrebări deschise și închise, dintre care șase legate de ei înșiși și 18 de aspectele biologice, tehnice și socioeconomice ale pescuitului de specii demersale în vestul Mării Mediterane. Printre subiectele abordate s-au numărat percepția problemei, opțiunile de gestionare și domeniul de aplicare și conținutul unui eventual plan multianual.
Principalele constatări au fost următoarele 19 :
(1)marea majoritate a respondenților au fost de acord că actualul cadru de gestionare (și anume planurile naționale de gestionare în cadrul MedReg) nu este suficient pentru a îndeplini obiectivele PCP. În plus, 67% au considerat că suplimentarea cadrului actual cu măsuri pe termen scurt, la nivel național sau la nivelul UE, nu ar fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor;
(2)majoritatea respondenților au considerat că actualul cadru de gestionare a fost pus în aplicare într-un mod necorespunzător în multe privințe și inegal între țări și flote de pescuit. Doi factori principali au contribuit la ineficiența acestuia: (i) lipsa de implicare a părților interesate (inclusiv a sectorului pescuitului) în conceperea măsurilor; și (ii) lipsa unor controale eficiente;
(3)majoritatea respondenților au considerat un plan multianual al UE pentru pescuitul speciilor demersale în vestul Mării Mediterane ca fiind cea mai bună soluție pe termen lung. Această abordare a fost justificată de caracterul mixt al activităților de pescuit, de numărul de state membre implicate și de interacțiunile dintre diferitele tipuri de unelte de pescuit și de activități de pescuit;
(4)o mare majoritate a respondenților au sprijinit includerea următoarelor obiective în planul multianual: (i) atingerea producției maxime durabile; (ii) adoptarea unui cadru de gestionare eficient și transparent; (iii) consolidarea sistemelor de control, monitorizare și supraveghere; și (iv) asigurarea stabilității socioeconomice a sectorului pescuitului;
(5)consultarea publică a analizat, de asemenea, problema identificării unor măsuri alternative pentru activitățile de pescuit de specii demersale din Marea Mediterană, cum ar fi stabilirea de TAC-uri. Această măsură a fost sprijinită de către ONG-uri și o parte dintre cetățeni. Cu toate acestea, niciuna dintre asociațiile de pescari și administrațiile publice nu a sprijinit-o, invocând complexitatea punerii în aplicare a TAC-urilor în activitățile de pescuit mixte;
(6)aproape toți respondenții s-au declarat în favoarea combinării unui regim de gestionare a efortului cu măsuri tehnice de conservare, acesta fiind considerat cel mai bun mod de a gestiona activitățile de pescuit de specii demersale din vestul Mării Mediterane. Măsurile care au beneficiat de cea mai largă susținere au fost interdicțiile spatio-temporale, modificările tehnice în vederea îmbunătățirii selectivității, dimensiunile minime de referință pentru conservare și sistemele de gestionare în comun.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Aspectele științifice și tehnice ale acestei inițiative au fost abordate în primul rând de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), DG MARE și Observatorul pieței europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură (EUMOFA). Două grupuri de lucru formate din experți ai CSTEP s-au reunit în 2015 și 2016 pentru a realiza o evaluare biologică a opțiunilor de politică și a formula recomandări cu privire la diferite aspecte ale planului multianual. În 2017, serviciile Comisiei au identificat părțile interesate afectate și au efectuat o analiză socioeconomică. EUMOFA a furnizat date suplimentare privind dinamica pieței în vestul Mării Mediterane.
Evaluarea stării stocurilor demersale din vestul Mării Mediterane se bazează pe cele mai recente activități realizate de CSTEP și de Comitetul științific consultativ al CGPM.
În plus, două studii au contribuit la această inițiativă:
–o evaluare retrospectivă a MedReg 20 a fost utilizată pentru a examina punerea în aplicare a regulamentului de către statele membre și a evalua măsura în care acesta a contribuit la realizarea obiectivelor PCP. Studiul de caz al Golfului Lion a fost esențial pentru definirea naturii problemei; și
–analiza riguroasă efectuată de CSTEP cu privire la planurile de gestionare ale statelor membre 21 , 22 a contribuit la definirea problemei, în special în ceea ce privește motivele pentru care planurile au fost considerate insuficiente pentru a atinge niveluri sustenabile ale pescuitului până în 2020.
Au fost colectate materiale justificative suplimentare provenind din publicații științifice, rapoarte tehnice și cărți.
•Evaluarea impactului
În conformitate cu orientările privind o mai bună legiferare, Comisia a realizat o evaluare a impactului, colectând și analizând toate dovezile necesare în sprijinul acestei inițiative. Acest lucru a presupus verificarea existenței unei probleme, prezentarea principalelor opțiuni strategice și analizarea impacturilor lor sociale, economice și de mediu potențiale.
Două probleme majore afectează pescuitul speciilor demersale în vestul Mării Mediterane, și anume nivelurile ridicate ale pescuitului excesiv și ineficiența cadrului de reglementare. Utilizarea excesivă a capacității de pescuit (prea multe nave de pescuit și prea mult efort de pescuit) a fost identificată drept principala cauză a pescuitului excesiv. În același timp, cadrul de reglementare actual este ineficient din cauza domeniului său de aplicare limitat, a implementării lente și insuficiente și a lipsei de asumare de către părțile interesate. Aceste probleme au generat, în mod direct sau indirect, situația alarmantă a stocurilor demersale (peste 80% dintre stocurile evaluate sunt supraexploatate, iar biomasa unora dintre acestea este foarte scăzută, ceea ce indică o probabilitate ridicată de epuizare), implicațiile socioeconomice pentru pescari și sectorul pescuitului, precum și consecințele asupra mediului marin.
Problemele descrise mai sus afectează în primul rând flotele UE din Franța, Italia și Spania. Potrivit datelor raportate în cadrul UE de colectare a datelor de pescuit, aproximativ 13 000 de nave ar putea fi afectate de această inițiativă 23 . Aproximativ 76 % sunt italiene, 15 % spaniole și 9 % franceze. Segmentele de flotă cele mai mici sunt în principal unelte pasive și nave de pescuit cu paragate (aproape 10 400 de nave care capturează aproximativ 1 500 de tone), iar cele mai mari sunt în principal traulere de fund (aproape 2 800 de nave care capturează aproximativ 13 500 de tone). Marea majoritate a întreprinderilor de pescuit implicate sunt microîntreprinderi (în medie, 89 % dintre întreprinderi au o singură navă).
În acest context, au fost avute în vedere trei opțiuni de politică:
–opțiunea 1, „menținerea politicilor actuale” sau statu-quo (cadrul de reglementare existent ar continua să se aplice) - este utilizată ca referință în funcție de care sunt comparate celelalte opțiuni;
–opțiunea 2, „modificarea cadrului actual de gestionare” - planurile de gestionare naționale ar urma să fie revizuite pentru a include obiectivele PCP, în special prin: modificări aduse domeniului lor de aplicare actual (în ceea ce privește stocurile de pește, activitățile de pescuit și zonele acoperite), noi obiective de conservare, cum ar fi producția maximă durabilă, obiective cuantificabile și calendare și noi măsuri de salvgardare; și
–opțiunea 3, „adoptarea unui plan multianual la nivelul UE” - obiectivul ar fi asigurarea faptului că flotele de pescuit ale UE care vizează specii demersale în vestul Mării Mediterane sunt acoperite de un cadru de reglementare raționalizat și integrat la nivelul UE.
Ținând cont de ansamblul elementelor de probă colectate și analizate prin procesul de evaluare a impactului, opțiunea preferată este opțiunea 3: un plan multianual la nivelul UE. Motivele sunt enumerate mai jos:
(1)planul multianual ar avea mai multe efecte pozitive asupra mediului. În mod concret, probabilitatea de atingere a ratelor-țintă ale mortalității prin pescuit pentru toate stocurile ar fi de aproximativ 36%. Deși acest indicator rămâne scăzut și departe de obiectivul MSY, el oferă rezultate mai bune decât opțiunile 1 (0 %) și 2 (28 %);
(2)aproximativ 70% dintre stocurile evaluate s-ar reface la niveluri ale biomasei stocului de reproducere care depășesc nivelurile de referință de precauție (BPA), comparativ cu 5% pentru opțiunea 1 și 72% pentru opțiunea 2. Planul ar introduce totodată măsuri de salvgardare a biomasei care ar impune măsuri predefinite pentru refacerea stocurilor care se află în afara limitelor biologice de siguranță, sporind astfel probabilitatea menținerii unor niveluri sustenabile ale biomasei. În plus, atingerea obiectivului FMSY este inerent mai riscantă în opțiunea 2 decât în cadrul planului, din două motive principale: (i) trebuie îndeplinite mult mai multe condiții pentru a crea un cadru de gestionare eficace (de exemplu, o întărire a cooperării, a armonizării și a coordonării între statele membre); și (ii) modificarea cadrului actual nu garantează că punerea în aplicare defectuoasă observată până în prezent va înceta;
(3)deși, ca urmare a reducerii efortului de pescuit, planul presupune, inițial, costuri mai ridicate legate de ocuparea forței de muncă și de rentabilitate, se preconizează o îmbunătățire a performanței socioeconomice a tuturor flotelor până în 2025, o singură flotă confruntându-se cu un risc financiar până în 2025 (risc care ar afecta nouă segmente de flotă în opțiunea 1 și patru în opțiunea 2);
(4)în comparație cu planurile de gestionare naționale actuale, un plan multianual ar fi simplificat (un cadru unic de reglementare), stabil (cu o perspectivă pe termen lung) și transparent (cele trei state membre vizate ar aduce în comun mortalitatea prin pescuit la niveluri sustenabile);
(5)planurile multianuale sunt mai compatibile cu PCP reformată, în special cu articolul 2, ele fiind de departe instrumentul preferat pentru gestionarea exploatării sustenabile a stocurilor de pește.
În fine, consultarea amplă a arătat că majoritatea părților interesate (administrații publice, sectorul pescuitului, ONG-uri și publicul larg) consideră că un plan multianual al UE ar fi cea mai bună opțiune pentru gestionarea pescuitului de specii demersale în vestul Mării Mediterane.
•Adecvarea reglementărilor și simplificare
Prezenta propunere nu este o inițiativă în cadrul Programului Comisiei privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), însă ar introduce un cadru de gestionare mai simplu, mai stabil și mai transparent. Simplificarea s-ar putea concretiza după o perioadă de tranziție, deoarece planul multianual ar înlocui dispozițiile incluse în prezent în planurile de gestionare naționale și ar asigura coerența între diferitele instrumente de gestionare utilizate pentru acest tip de pescuit.
Propunerea ar crea totodată un sistem mai clar pentru transpunerea avizelor științifice în măsuri de gestionare. Cercetătorii ar furniza avize pe o bază anuală, inclusiv cu privire la limitele efortului de pescuit, pentru a asigura niveluri de pescuit sustenabile, avize care ar urma apoi să fie transpuse într-o propunere anuală a Comisiei în regulamentul privind posibilitățile de pescuit.
•Drepturi fundamentale
Nu se aplică.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Nu există implicații bugetare.
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare
Monitorizarea unora dintre efectele măsurilor de gestionare este realizată ca parte a activității de rutină asociate cu punerea în aplicare a PCP. În temeiul legislației UE privind colectarea de date, statele membre colectează deja datele necesare pentru monitorizarea impacturilor socioeconomice și de mediu ale propunerii. CSTEP furnizează deja avize științifice privind stocurile demersale în cauză (și anume merluciu, barbun, crevete din specia Aristeus antennatus, crevete din specia Parapenaeus longirostris, crevete din specia Aristaeomorpha foliacea și langustină). Impacturile asupra piețelor vor fi monitorizate prin intermediul Observatorului pieței europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură (EUMOFA).
În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul PCP, planurile multianuale prevăd o primă evaluare ex post și apoi evaluări ulterioare, în special pentru a lua în considerare modificările aduse avizelor științifice. CSTEP ar urma să evalueze planul și impactul acestuia la cinci ani după intrarea sa în vigoare. Comisia va prezenta ulterior un raport Parlamentului European și Consiliului. O evaluare mai rapidă nu este fezabilă, întrucât ar exista un interval de timp considerabil între punerea în aplicare a planului și momentul în care datele necesare pentru evaluare ar fi disponibile. Cu toate acestea, frecvența evaluării nu îi împiedică pe legiuitori să modifice planul ca răspuns la evoluțiile științifice, politice sau socioeconomice.
•Documente explicative
Nu se aplică.
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Principalele elemente ale planului, în conformitate cu dispozițiile privind principiile, obiectivele și conținutul planurilor multianuale (articolele 9 și 10 din Regulamentul PCP), sunt următoarele:
–domeniu de aplicare: propunerea se aplică stocurilor care fac obiectul pescuitului demersal (și anume merluciu, barbun, crevete din specia Parapenaeus longirostris, crevete din specia Aristeus antennatus, crevete din specia Aristaeomorpha foliacea și langustină), stocurilor capturate accidental și altor stocuri demersale pentru care nu sunt disponibile date suficiente. Ea se aplică, de asemenea, pescuitului comercial și recreativ care exploatează aceste stocuri în vestul Mării Mediterane (subzonele CGPM 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11);
–obiective: obiectivele propunerii sunt de a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 2 din Regulamentul PCP, mai exact la atingerea producției maxime durabile, aplicând abordarea preventivă și implementând abordarea ecosistemică. Propunerea va facilita, de asemenea, implementarea obligației de debarcare;
–ținte cuantificabile: ratele-țintă ale mortalității prin pescuit propuse sunt intervale FMSY, exprimate ca biomasă a stocului de reproducere, care ar trebui să fie atinse cel târziu până în 2020. Intervalele ar permite o gestionare bazată pe producția maximă durabilă pentru stocurile în cauză, oferind totodată o oarecare flexibilitate în contextul pescuitului mixt;
–niveluri de referință pentru conservare: nivelurile de referință pentru conservare propuse, exprimate ca biomasă a stocului de reproducere, sunt în concordanță cu avizele științifice pentru Marea Mediterană. Pentru fiecare stoc, propunerea introduce un nivel-limită de referință (sau biomasă limită, BLIM) la care stocul ar fi în pericol grav de epuizare și un nivel de referință de precauție (biomasă de precauție, BPA) ca marjă de siguranță;
–măsuri de salvgardare și măsuri de remediere: propunerea introduce măsuri de salvgardare pentru a permite refacerea unui stoc în cazul depășirii nivelului de referință de precauție sau a nivelului-limită de referință. Aceste măsuri ar putea include o gamă largă de acțiuni, inclusiv măsuri de urgență ale statelor membre sau ale Comisiei;
–regimul efortului de pescuit: propunerea introduce un regim de gestionare a efortului de pescuit la nivelul UE pentru toate navele cu traule în zonele și pentru categoriile de lungime a navelor care figurează în anexa I. În fiecare an, pe baza avizelor științifice, Consiliul va decide efortul de pescuit maxim admisibil (numărul de zile de pescuit) pentru fiecare grup de efort de pescuit și stat membru. În plus, propunerea prevede o reducere semnificativă a efortului de pescuit în primul an de punere în aplicare, în conformitate cu avizele științifice;
–zone de interzicere a pescuitului: ca măsură suplimentară, propunerea prevede o interdicție spațio-temporală care se aplică utilizării traulelor în cadrul izobatei de 100 m între 1 mai și 31 iulie în fiecare an. Aceasta ar rezerva zona costieră uneltelor mai selective, pentru a proteja zonele de creștere și habitatele sensibile și pentru a consolida sustenabilitatea socială a pescuitului la scară mică. Având în vedere importanța socioeconomică și necesitatea urgentă de a reduce nivelul ridicat al mortalității prin pescuit pentru merluciu, se propune instituirea, în cadrul regionalizării, a unor zone de interzicere a pescuitului suplimentare pentru protecția reproducătorilor;
–obligația de debarcare: propunerea conține informații detaliate cu privire la punerea în aplicare pe termen lung a obligației de debarcare. În mod concret, propunerea introduce dispoziții referitoare la regionalizare necesare pentru a extinde și/sau a modifica excepțiile pentru specii care au rate de supraviețuire ridicate demonstrate și excepțiile de minimis;
–cooperarea regională: propunerea stabilește o cooperare regională între statele membre în vederea adoptării dispozițiilor pentru obligația de debarcare și a măsurilor specifice de conservare, inclusiv a măsurilor tehnice, pentru anumite stocuri;
–monitorizare și evaluare: propunerea introduce o monitorizare științifică pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția obținerii unei producții maxime durabile pentru stocurile care fac obiectul pescuitului demersal și, în cazul în care este posibil, pentru stocurile capturate accidental. Acest lucru este esențial în Marea Mediterană, deoarece va asigura evaluarea periodică a stocurilor care fac obiectul planului. Planul urmează să fie evaluat după cinci ani de punere în aplicare.
2018/0050 (COD)
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI
privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 24 ,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
întrucât:
(1)Convenția Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 asupra dreptului mării, la care Uniunea este parte contractantă, prevede obligații de conservare, inclusiv menținerea sau reconstituirea populațiilor de specii exploatate la niveluri care pot asigura producția maximă durabilă („MSY”).
(2)La Summitul mondial privind dezvoltarea durabilă de la New York din 2015, Uniunea și statele sale membre s-au angajat să reglementeze în mod eficace exploatarea și să elimine pescuitul excesiv, pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și practicile de pescuit distructive și să pună în aplicare planuri de gestionare bazate pe date științifice până în anul 2020, cu scopul de a reface stocurile de pește în cel mai scurt timp posibil, cel puțin la niveluri care pot asigura producția maximă durabilă (MSY), în funcție de caracteristicile biologice ale acestora.
(3)Declarația ministerială de la Malta MedFish4Ever din 30 martie 2017 25 stabilește un nou cadru pentru guvernanța pescuitului în Marea Mediterană și prevede un program de lucru cu cinci acțiuni concrete pentru următorii 10 ani. Unul dintre angajamentele luate este de a institui planuri multianuale.
(4)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 26 stabilește normele politicii comune în domeniul pescuitului („PCP”), în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii. PCP este concepută astfel încât să contribuie la protecția mediului marin, la gestionarea sustenabilă a tuturor speciilor exploatate în scop comercial și, în special, la atingerea unei stări ecologice bune până în 2020.
(5)Obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile din punct de vedere ecologic pe termen lung, să aplice abordarea precaută în gestionarea pescuitului și să pună în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului.
(6)Pentru atingerea obiectivelor PCP, ar trebui adoptate o serie de măsuri de conservare, cum ar fi planuri multianuale, măsuri tehnice și stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit.
(7)În conformitate cu articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile multianuale trebuie să se bazeze pe avize științifice, tehnice și economice. În conformitate cu aceste dispoziții, planul multianual prevăzut în prezentul regulament ar trebui să conțină obiective, ținte cuantificabile cu calendare clare, niveluri de referință pentru conservare, măsuri de salvgardare și măsuri tehnice concepute pentru evitarea și reducerea capturilor nedorite.
(8)„Cele mai bune avize științifice disponibile” se referă la avizele științifice aflate la dispoziția publicului care se întemeiază pe cele mai recente date și metode științifice și care au fost emise sau examinate de către un organism științific independent recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.
(9)Comisia ar trebui să obțină cele mai bune avize științifice disponibile pentru stocurile care intră sub incidența planului multianual. Pentru aceasta, ea ar trebui să consulte în principal Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit („CSTEP”). Comisia ar trebui, în special, să obțină avize științifice disponibile publicului, inclusiv referitoare la activitățile de pescuit mixte, care să ia în considerare planul prevăzut de prezentul regulament și să precizeze intervale FMSY și niveluri de referință pentru conservare (BPA și BLIM).
(10)Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului 27 stabilește un cadru de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană și prevede adoptarea unor planuri de gestionare pentru pescuitul cu traule, plase de pescuit înconjurătoare de navă și de plajă, setci înconjurătoare și drage în apele teritoriale ale statelor membre.
(11)Franța, Italia și Spania au adoptat planuri de gestionare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1967/2006. Aceste planuri nu sunt însă coerente între ele și nu iau în calcul toate uneltele utilizate pentru exploatarea stocurilor demersale și suprapunerile anumitor stocuri și flote de pescuit. În plus, aceste planuri s-au dovedit ineficiente în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite în PCP. Statele membre și părțile interesate și-au exprimat sprijinul pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unui plan multianual la nivelul Uniunii pentru stocurile în cauză.
(12)CSTEP a arătat că exploatarea majorității stocurilor demersale în vestul Mării Mediterane depășește cu mult nivelurile necesare pentru atingerea MSY.
(13)Prin urmare, este necesar să se instituie un plan multianual (denumit în continuare „planul”) pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a stocurilor demersale în vestul Mării Mediterane.
(14)Planul ar trebui să țină cont de caracterul mixt al activităților de pescuit și de interacțiunile dintre stocurile care fac obiectul acestora, și anume merluciu (Merluccius merluccius), barbun (Mullus barbatus), crevete din specia Parapenaeus longirostris, langustină (Nephrops norvegicus), crevete din specia Aristeus antennatus și crevete din specia Aristaeomorpha foliacea. El ar trebui să țină seama totodată de speciile capturate accidental și de stocurile demersale pentru care nu sunt disponibile date suficiente. Planul ar trebui să se aplice pescuitului demersal (în special, cu traule, plase de fund, capcane și paragate) desfășurat în apele Uniunii sau de către navele de pescuit ale Uniunii în afara apelor Uniunii din vestul Mării Mediterane.
(15)Având în vedere importanța lor, planul prevăzut în prezentul regulament ar trebui să acopere activitățile de pescuit recreativ care vizează capturarea stocurilor demersale din vestul Mării Mediterane. Atunci când aceste activități de pescuit au un impact semnificativ asupra stocurilor, planul multianual prevăzut de prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea aplicării unor măsuri specifice de gestionare.
(16)Domeniul de aplicare geografic al planului multianual ar trebui să se bazeze pe distribuția geografică a stocurilor, așa cum este indicată în cele mai bune avize științifice disponibile. Este posibil ca, în viitor, să fie necesare modificări ale distribuției geografice a stocurilor care figurează în planul multianual, datorită îmbunătățirii informațiilor științifice. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în vederea ajustării distribuției geografice a stocurilor prevăzute în planul multianual, în cazul în care avizele științifice indică o modificare a distribuției geografice a stocurilor relevante.
(17)Obiectivul planului prevăzut în prezentul regulament ar trebui să fie acela de a contribui la îndeplinirea obiectivelor PCP, în special la atingerea și menținerea MSY pentru stocurile vizate, la punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru stocurile demersale care fac obiectul unor dimensiuni minime de referință pentru conservare, și la promovarea unui nivel de trai echitabil pentru persoanele care depind de activitățile de pescuit, ținând seama de pescuitul costier și de aspectele socioeconomice. Totodată, planul ar trebui să pună în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului, în vederea reducerii la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. El ar trebui să fie coerent cu legislația de mediu a Uniunii, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020 (în conformitate cu Directiva 2008/56/CE 28 ) și cu obiectivele Directivei 2009/147/CE 29 și ale Directivei 92/43/CEE a Consiliului 30 .
(18)Este adecvat să se stabilească rata-țintă a mortalității prin pescuit (F) care corespunde obiectivului realizării și menținerii MSY sub formă de intervale ale valorilor compatibile cu atingerea MSY (și anume FMSY). Aceste intervale, bazate pe cele mai bune avize științifice disponibile, sunt necesare pentru a asigura flexibilitatea pentru a ține cont de evoluția avizelor științifice, pentru a contribui la punerea în aplicare a obligației de debarcare și pentru a lua în calcul pescuitul mixt. Pe baza acestui plan, ele sunt stabilite astfel încât să nu antreneze o reducere mai mare de 5% a producției pe termen lung în comparație cu MSY. În plus, limita superioară a intervalului FMSY este plafonată, pentru ca probabilitatea scăderii stocului sub nivelul-limită de referință al biomasei (BLIM) să nu depășească 5%.
(19)În scopul stabilirii posibilităților de pescuit, ar trebui să existe intervale FMSY pentru „utilizare normală” și, sub rezerva unei stări bune a stocurilor în cauză, intervale FMSY mai flexibile. Stabilirea posibilităților de pescuit în cadrul acestora din urmă ar trebui să fie posibilă numai dacă, pe baza avizelor științifice, acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul regulament în pescuitul mixt, pentru a evita efectele negative asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor sau pentru a limita variațiile de la an la an ale posibilităților de pescuit.
(20)Pentru stocurile pentru care sunt disponibile ținte legate de MSY, și în scopul aplicării măsurilor de salvgardare, este necesar să se stabilească niveluri de referință pentru conservare exprimate ca niveluri de referință de precauție (BPA) și niveluri-limită de referință (BLIM).
(21)Ar trebui să se instituie măsuri de salvgardare adecvate pentru a asigura atingerea obiectivelor și pentru a declanșa adoptarea unor măsuri de remediere atunci când este necesar, printre altele, în cazul în care stocurile se situează sub nivelurile de referință pentru conservare. Măsurile de remediere ar trebui să includă măsuri de urgență în conformitate cu articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilități de pescuit și alte măsuri specifice de conservare.
(22)În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit trebuie să respecte țintele, intervalele de timp și marjele stabilite în planurile multianuale. În scopul planului prevăzut în prezentul regulament, „posibilitate de pescuit” înseamnă un drept legal de a pescui, cuantificat, exprimat în efort de pescuit și/sau capturi.
(23)Pentru a asigura accesul transparent la pescuit și atingerea ratelor-țintă ale mortalității prin pescuit, ar trebui adoptat un regim de gestionare a efortului de pescuit al Uniunii pentru traule, care sunt principalele unelte folosite pentru a exploata stocurile demersale în vestul Mării Mediterane. În acest scop, este necesar să se definească grupuri de efort, astfel încât Consiliul să stabilească efortul de pescuit maxim admisibil, exprimat ca număr de zile de pescuit, pe o bază anuală. Atunci când este cazul, regimul de gestionare a efortului de pescuit ar trebui să includă și alte unelte de pescuit.
(24)Având în vedere situația îngrijorătoare a aproape tuturor stocurilor de specii demersale din vestul Mării Mediterane și pentru a reduce nivelurile actuale ridicate ale mortalității prin pescuit, regimul efortului de pescuit ar trebui să determine o reducere semnificativă a efortului în primul an de punere în aplicare a planului prevăzut în prezentul regulament.
(25)Atunci când avizele științifice indică faptul că pescuitul recreativ are un impact semnificativ asupra mortalității prin pescuit a stocurilor în cauză, Consiliul ar trebui să ia în calcul acest tip de pescuit. În acest sens, Consiliul poate stabili posibilități de pescuit prin regimul de gestionare a efortului de pescuit pentru capturile comerciale care să ia în considerare volumul capturilor realizate în cadrul pescuitului recreativ, și/sau să adopte alte măsuri de restricționare a pescuitului recreativ.
(26)În cazul în care avizele științifice arată că regimul efortului de pescuit nu este suficient pentru atingerea obiectivelor sau a țintelor planului prevăzut în prezentul regulament, ar trebui introduse măsuri de gestionare bazate pe capturile totale admisibile pentru a completa regimul de gestionare a efortului de pescuit.
(27)Statele membre ar trebui să ia măsuri specifice pentru a se asigura că regimul efortului de pescuit este eficace și viabil, inclusiv prin introducerea unei metode de alocare a cotelor efortului de pescuit în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, prin stabilirea unei liste de nave, eliberarea de autorizații de pescuit și înregistrarea și transmiterea de date relevante privind efortul de pescuit.
(28)Pentru a proteja zonele de creștere și habitatele sensibile și a salvgarda pescuitul la scară mică, zona de coastă ar trebui rezervată în mod regulat activităților de pescuit mai selective. Prin urmare, planul prevăzut în prezentul regulament ar trebui să stabilească o interdicție pentru traulele care operează în cadrul izobatei de 100 m, timp de trei luni în fiecare an.
(29)Ar trebui să se ia și alte măsuri de conservare în ceea ce privește stocurile demersale. În mod concret, în conformitate cu avizele științifice, este necesar să se instituie interdicții suplimentare în zonele cu concentrații mari de reproducători, în vederea protejării merluciului în stadiul de adult, aflat într-o situație precară.
(30)Abordarea precaută ar trebui aplicată și în cazul speciilor capturate accidental și al stocurilor demersale pentru care nu sunt disponibile date suficiente. Ar trebui adoptate măsuri specifice de conservare, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în cazul în care avizele științifice indică faptul că sunt necesare măsuri de remediere.
(31)Planul prevăzut în prezentul regulament ar trebui să prevadă adoptarea unor măsuri tehnice de conservare suplimentare prin acte delegate. Acest lucru este necesar în vederea atingerii obiectivelor planului, în special în ceea ce privește conservarea stocurilor demersale și îmbunătățirea selectivității.
(32)În vederea respectării obligației de debarcare stabilite la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul prevăzut în prezentul regulament ar trebui să prevadă măsuri de gestionare suplimentare, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(33)Pentru ca planul prevăzut în prezentul regulament să poată fi adaptat în timp util la progresele științifice și tehnice, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a completa prezentul regulament cu măsuri de remediere și măsuri tehnice de conservare, pentru a pune în aplicare obligația de debarcare și a modifica anumite elemente ale planului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 31 . Concret, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul trebuie să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții trebuie să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(34)Ar trebui stabilit un termen pentru prezentarea recomandărilor comune de către statele membre cu un interes direct de gestionare, conform dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 1380/2013.
(35)Pentru a evalua progresele în vederea atingerii MSY, planul prevăzut în prezentul regulament ar trebui să permită o monitorizare științifică regulată a stocurilor în cauză și, atunci când este posibil, a stocurilor capturate accidental.
(36)În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia ar trebui să evalueze periodic adecvarea și eficacitatea prezentului regulament. Această evaluare ar trebui să urmeze și să se bazeze pe o evaluare periodică a planului prevăzut în prezentul regulament, pe baza unui aviz științific al CSTEP, după o perioadă inițială de cinci ani și, ulterior, la fiecare cinci ani. Aceasta ar permite punerea în aplicare integrală a obligației de debarcare, adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor regionalizate și materializarea efectelor acestora asupra stocurilor și asupra activităților de pescuit. O perioadă de cinci ani este, de asemenea, perioada minimă impusă de organismele științifice.
(37)Pentru a asigura securitatea juridică, este adecvat să se clarifice faptul că măsurile de încetare temporară adoptate în vederea atingerii obiectivelor planului prevăzut în prezentul regulament pot fi considerate eligibile pentru sprijin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 32 .
(38)În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, impactul economic și social posibil al planului prevăzut în prezentul regulament a fost evaluat în mod corespunzător înainte de redactare 33 ,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
1.Prezentul regulament instituie un plan multianual (denumit în continuare „planul”) pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a stocurilor demersale în vestul Mării Mediterane.
2.Prezentul regulament se aplică următoarelor stocuri:
(a)crevete din specia Aristeus antennatus în subzona CGPM 1;
(b)crevete din specia Aristeus antennatus în subzona CGPM 5;
(c)crevete din specia Aristeus antennatus în subzona CGPM 6;
(d)crevete din specia Parapenaeus longirostris în subzona CGPM 1;
(e)crevete din specia Parapenaeus longirostris în subzona CGPM 5;
(f)crevete din specia Parapenaeus longirostris în subzona CGPM 6;
(g)crevete din specia Parapenaeus longirostris în subzonele CGPM 9-10-11;
(h)crevete din specia Aristaeomorpha foliacea în subzona CGPM 9;
(i)crevete din specia Aristaeomorpha foliacea în subzona CGPM 10;
(j)crevete din specia Aristaeomorpha foliacea în subzona CGPM 11;
(k)merluciu (Merluccius merluccius) în subzonele CGPM 1-5-6-7;
(l)merluciu (Merluccius merluccius) în subzonele CGPM 9-10-11;
(m)langustină (Nephrops norvegicus) în subzona CGPM 5;
(n)langustină (Nephrops norvegicus) în subzona CGPM 6;
(o)langustină (Nephrops norvegicus) în subzona CGPM 9;
(p)langustină (Nephrops norvegicus) în subzona CGPM 11;
(q)barbun (Mullus barbatus) în subzona CGPM 1;
(r)barbun (Mullus barbatus) în subzona CGPM 5;
(s)barbun (Mullus barbatus) în subzona CGPM 6;
(t)barbun (Mullus barbatus) în subzona CGPM 7;
(u)barbun (Mullus barbatus) în subzona CGPM 9; și
(v)barbun (Mullus barbatus) în subzona CGPM 10.
3.Prezentul regulament se aplică stocurilor capturate accidental în vestul Mării Mediterane în cadrul pescuitului din stocurile menționate la alineatul (1). Regulamentul se aplică totodată oricăror alte stocuri de specii demersale capturate în vestul Mării Mediterane pentru care nu există suficiente date disponibile.
4.Prezentul regulament se aplică activităților de pescuit comercial și recreativ în cadrul cărora sunt capturate stocurile de specii demersale menționate la alineatele (2) și (3), atunci când acestea sunt desfășurate în apele Uniunii sau de către navele de pescuit ale Uniunii în afara apelor Uniunii din vestul Mării Mediterane.
5.De asemenea, prezentul regulament precizează detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare în apele Uniunii din vestul Mării Mediterane pentru toate stocurile de specii cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului 34 și la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului, se aplică următoarele definiții:
(1)„stocuri vizate” înseamnă stocurile prevăzute la articolul 1 alineatul (2);
(2)„interval FMSY” înseamnă un interval de valori furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit („CSTEP”), în care toate nivelurile mortalității prin pescuit asigură producția maximă durabilă („MSY”) pe termen lung, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile de mediu existente în medie, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocurile în cauză. Intervalul ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % a producției pe termen lung în comparație cu MSY. El este plafonat astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub nivelul-limită de referință (BLIM) să nu depășească 5%;
(3)„valoarea FMSY” înseamnă valoarea estimată a mortalității prin pescuit care, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile actuale de mediu, asigură producția maximă pe termen lung;
(4)„MSY FLOWER” înseamnă cea mai mică valoare din intervalul FMSY;
(5)„MSY FUPPER” înseamnă cea mai mare valoare din intervalul FMSY;
(6)„intervalul inferior FMSY” înseamnă un interval care conține valori de la MSY FLOWER până la valoarea FMSY;
(7)„intervalul superior FMSY” înseamnă un interval care conține valori de la FMSY până la MSY FUPPER;
(8)„BLIM” înseamnă nivelul-limită de referință, exprimat ca biomasă a stocului de reproducere și furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special de către CSTEP, sub care capacitatea de reproducere poate fi una redusă;
(9)„BPA” înseamnă nivelul de referință de precauție, exprimat ca biomasă a stocului de reproducere și furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special de către CSTEP, care asigură faptul că biomasa stocului de reproducere are o probabilitate de sub 5% de a fi sub BLIM;
(10)„grup de efort” înseamnă o unitate de gestionare a flotei dintr-un stat membru pentru care se stabilește un nivel admisibil maxim al efortului de pescuit;
(11)„zi de pescuit” înseamnă o zi calendaristică de la ora 0:00 la ora 24:00, pe parcursul căreia se desfășoară activități de pescuit;
(12)„vestul Mării Mediterane” înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1 (Marea Alboran de Nord), 2 (Insula Alboran), 5 (Insulele Baleare), 6 (nordul Spaniei), 7 (Golful Lion), 8 (Corsica), 9 (Marea Ligurică și Marea Tireniană de Nord), 10 (Marea Tireniană de Sud) și 11 (Sardinia), astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 35 .
Articolul 3
Obiective
1.Planul contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special aplicând abordarea precaută în gestionarea pescuitului, și urmărește să asigure faptul că exploatarea resurselor biologice marine vii reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care pot să asigure MSY.
2.Planul contribuie la eliminarea aruncării capturilor înapoi în mare prin evitarea și reducerea, pe cât posibil, a capturilor nedorite, precum și la punerea în aplicare a obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru speciile care fac obiectul unor dimensiuni minime de referință pentru conservare și cărora li se aplică prezentul regulament.
3.Planul pune în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului cu scopul de a garanta că impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin este redus la minimum. El este coerent cu legislația de mediu a Uniunii, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020 prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE și cu obiectivele prevăzute la articolele 4 și 5 din Directiva 2009/147/CE și la articolele 6 și 12 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului.
4.În special, planul urmărește:
(a)să asigure faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în descriptorul 3 inclus în anexa I la Directiva 2008/56/CE; și
(b)să contribuie la îndeplinirea altor descriptori relevanți incluși în anexa I la Directiva 2008/56/CE proporțional cu rolul jucat de activitățile de pescuit în realizarea acestora.
5.Măsurile din cadrul planului se adoptă pe baza celor mai bune avize științifice disponibile. În cazul în care nu există date suficiente, se urmărește un nivel comparabil de conservare a stocurilor relevante.
CAPITOLUL II
ȚINTE, NIVELURI DE REFERINȚĂ PENTRU CONSERVARE
ȘI MĂSURI DE SALVGARDARE
Articolul 4
Ținte
1.Rata-țintă a mortalității prin pescuit în conformitate cu intervalele FMSY definite la articolul 2 este atinsă cât mai repede posibil și pe baza unei creșteri progresive până în 2020 pentru stocurile în cauză, și se menține ulterior în intervalele FMSY.
2.Intervalele FMSY se solicită, în special din partea CSTEP, pe baza acestui plan.
3.În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, atunci când Consiliul stabilește posibilitățile de pescuit, el stabilește aceste posibilități pentru ansamblul stocurilor vizate, în cadrul intervalului FMSY disponibil la momentul respectiv pentru stocul cel mai vulnerabil.
4.Prin derogare de la alineatele (1) și (3), posibilitățile de pescuit pot fi stabilite la niveluri mai reduse decât intervalele FMSY.
5.Prin derogare de la alineatele (3) și (4), posibilitățile de pescuit pot fi stabilite la un nivel superior intervalului FMSY disponibil la momentul respectiv pentru stocul cel mai vulnerabil, cu condiția ca toate stocurile în cauză să se situeze deasupra BPA:
(a)dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cadrul pescuitului mixt;
(b)dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru a evita daunele grave asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor; sau
(c)pentru a limita variațiile posibilităților de pescuit între ani consecutivi la maximum 20%.
Articolul 5
Niveluri de referință pentru conservare
În sensul articolului 6, următoarele niveluri de referință pentru conservare se solicită, în special din partea CSTEP, pe baza acestui plan:
(a)nivelurile de referință de precauție, exprimate ca biomasă a stocului de reproducere (BPA); și
(b)nivelurile-limită de referință, exprimate ca biomasă a stocului de reproducere (BLIM).
Articolul 6
Măsuri de salvgardare
1.Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa reproducătoare a oricăruia dintre stocurile în cauză se situează sub nivelul de precauție de referință (BPA), se adoptă măsuri de remediere pentru a asigura revenirea rapidă a stocurilor în cauză la niveluri peste cele care permit atingerea MSY. În mod concret, prin derogare de la articolul 4 alineatele (3) și (5), posibilitățile de pescuit se stabilesc la niveluri compatibile cu o mortalitate prin pescuit care este redusă în intervalul FMSY pentru stocul cel mai vulnerabil, ținând cont de scăderea biomasei.
2.Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa reproducătoare a oricăruia dintre stocurile în cauză se situează sub nivelul-limită de referință (BLIM), se adoptă măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri peste cele care permit atingerea MSY. Mai exact, prin derogare de la articolul 4 alineatele (3) și (5), aceste măsuri pot include suspendarea activităților de pescuit specifice care vizează stocul în cauză și reducerea corespunzătoare a posibilităților de pescuit.
3.Măsurile de remediere menționate în prezentul articol pot include:
(a)măsuri în temeiul articolelor 7, 8, 11, 12, 13 și 14 din prezentul regulament; și
(b)măsuri de urgență adoptate în conformitate cu articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
4.Alegerea măsurilor menționate în prezentul articol trebuie să fie adaptată la natura, gravitatea, durata și frecvența situației în care biomasa stocului de reproducere se află sub nivelurile menționate la articolul 5.
CAPITOLUL III
POSIBILITĂȚI DE PESCUIT
Articolul 7
Regimul efortului de pescuit
1.Se aplică un regim de gestionare a efortului de pescuit tuturor navelor care pescuiesc cu traule în zonele și categoriile de lungime definite în anexa I.
2.În fiecare an, în conformitate cu avizele științifice, Consiliul stabilește efortul de pescuit maxim admisibil pentru fiecare grup de efort pentru fiecare stat membru.
3.Pentru primul an de punere în aplicare a planului, efortul de pescuit maxim admisibil este redus în mod substanțial față de nivelul de referință prevăzut la alineatul (4), în conformitate cu avizele științifice.
4.Nivelul de referință menționat la alineatul (3) se stabilește după cum urmează:
(a)pentru primul an de aplicare a prezentului regulament, nivelul de referință se calculează pentru fiecare grup de efort ca fiind efortul de pescuit mediu exprimat în număr de zile de pescuit între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017 și ia în considerare numai navele care au desfășurat activități în perioada respectivă;
(b)pentru anii următori de aplicare a prezentului regulament, nivelul de referință este egal, pentru fiecare an, cu efortul de pescuit maxim admisibil pentru anul anterior.
5.În cazul în care avizele științifice indică un volum semnificativ al capturilor pentru un anumit stoc cu alte unelte de pescuit decât traulele, se stabilesc niveluri ale efortului de pescuit pentru unealta sau uneltele respective pe baza acelor avize științifice.
6.În cazul în care avizele științifice indică faptul că pescuitul recreativ are un impact semnificativ asupra mortalității prin pescuit a unui anumit stoc, Consiliul poate limita acest tip de pescuit atunci când stabilește posibilitățile de pescuit, pentru a evita depășirea ratei-țintă totale a mortalității prin pescuit.
Articolul 8
Capturile totale admisibile
În cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile arată că regimul efortului de pescuit nu este suficient pentru atingerea obiectivelor sau a țintelor prevăzute la articolele 3 și 4, Consiliul adoptă măsuri de gestionare suplimentare bazate pe capturile totale admisibile.
Articolul 9
Obligațiile statelor membre
1.Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele 26 - 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
2.Fiecare stat membru decide asupra unei metode de alocare a efortului de pescuit maxim admisibil navelor individuale sau grupurilor de nave care îi arborează pavilionul, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. În particular, statele membre:
(a)utilizează criterii transparente și obiective, inclusiv de ordin ecologic, social și economic;
(b)distribuie cotele naționale în mod echitabil între segmentele de flotă, ținând seama de pescuitul tradițional și artizanal; și
(c)oferă navelor Uniunii stimulente pentru a utiliza unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu impact redus asupra mediului.
3.În cazul în care un stat membru permite navelor aflate sub pavilionul său să pescuiască cu traule, el se asigură că acest tip de pescuit este limitat la o perioadă maximă de 12 ore pe zi de pescuit, cinci zile de pescuit pe săptămână sau o perioadă echivalentă.
4.Pentru navele aflate sub pavilionul său, fiecare stat membru emite autorizații de pescuit pentru zonele menționate în anexa I și în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
5.Statele membre se asigură că capacitatea totală, exprimată în GT și kW, corespunzătoare autorizațiilor de pescuit emise în conformitate cu alineatul (4) nu este majorată pe durata aplicării planului.
6.Fiecare stat membru întocmește și actualizează o listă a navelor care dețin autorizații de pescuit emise în conformitate cu alineatul (4) și o pune la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre. Statele membre transmit listele lor Comisiei pentru prima dată în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an.
7.Statele membre își monitorizează regimul efortului de pescuit și se asigură că efortul de pescuit maxim admisibil menționat la articolul 7 nu depășește limitele stabilite.
Articolul 10
Comunicarea datelor pertinente
1.Statele membre înregistrează și transmit Comisiei date privind efortul de pescuit în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și cu articolele 146c - 146e din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei 36 .
2.Datele privind efortul sunt agregate pe lună și conțin informațiile prevăzute în anexa II. Formatul datelor agregate este schema XML bazată pe standardul ONU/CEFACT P1000-12.
3.Statele membre transmit Comisiei datele privind efortul menționate la alineatul (1) înainte de data de 15 a fiecărei luni.
CAPITOLUL IV
MĂSURI TEHNICE DE CONSERVARE
Articolul 11
Zone de interzicere a pescuitului
1.În plus față de dispozițiile de la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului, se interzice utilizarea traulelor în vestul Mării Mediterane în cadrul izobatei de 100 m de la 1 mai la 31 iulie în fiecare an.
2.În termen de doi ani de la adoptarea prezentului regulament și pe baza avizelor științifice, statele membre în cauză instituie alte zone de interzicere a pescuitului, dacă s-a dovedit că există o mare concentrare de puiet de pește și de zone de depunere a icrelor pentru stocurile demersale, în special pentru stocurile în cauză.
3.În cazul în care zonele de interzicere a pescuitului menționate la alineatul (2) afectează navele de pescuit ale mai multor state membre, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu articolul 18 din prezentul regulament și pe baza avizelor științifice pentru a institui zonele de interzicere a pescuitului în cauză.
Articolul 12
Gestionarea stocurilor capturate accidental și a stocurilor demersale
pentru care nu sunt disponibile date suficiente
1.Stocurile menționate la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament se gestionează pe baza abordării precaute a gestionării pescuitului definite la articolul 4 alineatul (1) punctul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
2.Măsurile de gestionare pentru stocurile menționate la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, în special măsurile tehnice de conservare, cum ar fi cele menționate la articolul 13 din prezentul regulament, se stabilesc ținând cont de cele mai bune avize științifice disponibile.
Articolul 13
Alte măsuri tehnice de conservare
1.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 pentru completarea prezentului regulament prin stabilirea următoarelor măsuri tehnice de conservare:
(a)specificarea caracteristicilor uneltelor de pescuit, în special dimensiunea ochiurilor de plasă, dimensiunea cârligelor, numărul de cârlige, construcția uneltelor, grosimea firului, dimensiunea uneltelor sau utilizarea unor dispozitive suplimentare pentru a îmbunătăți selectivitatea;
(b)limitarea utilizării uneltelor de pescuit, în special a timpului de scufundare și a adâncimii de desfășurare a uneltelor de pescuit, pentru îmbunătățirea selectivității;
(c)interzicerea sau limitarea pescuitului în anumite zone sau perioade pentru a proteja peștele aflat în perioada de reproducere și puietul de pește, peștii cu o dimensiune inferioară dimensiunii minime de referință pentru conservare sau peștii din specii nevizate;
(d)interzicerea sau limitarea pescuitului în anumite zone sau perioade pentru a proteja ecosistemele și speciile vulnerabile;
(e)stabilirea unor dimensiuni minime de referință pentru conservare pentru oricare dintre stocurile cărora li se aplică prezentul regulament, pentru a asigura protecția puietului de organisme marine;
(f)referitoare la pescuitul recreativ; și
(g)referitoare la alte caracteristici legate de selectivitate.
2.Măsurile menționate la alineatul (1) contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3.
3.În absența unei recomandări comune, astfel cum este menționată la articolul 15 alineatul (2), și după expirarea termenelor aplicabile prevăzute la articolul respectiv, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 pentru completarea prezentului regulament prin adoptarea măsurilor enumerate la alineatul (1), în cazul în care avizele științifice indică faptul că sunt necesare acțiuni specifice pentru a se garanta că un stoc căruia i se aplică prezentul regulament este gestionat în conformitate cu articolul 3.
CAPITOLUL V
OBLIGAȚIA DE DEBARCARE
Articolul 14
Dispoziții legate de obligația de debarcare
Pentru toate stocurile de specii din vestul Mării Mediterane cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 pentru a completa prezentul regulament prin adoptarea unor măsuri detaliate pentru această obligație, așa cum se prevede la articolul 15 alineatul (5) literele (a) - (e) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
CAPITOLUL VI
REGIONALIZARE
Articolul 15
Cooperarea regională
1.Articolul 18 alineatele (1)-(6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică măsurilor prevăzute la articolele 11, 12, 13 și 14 din prezentul regulament.
2.În sensul alineatului (1) al prezentului articol, statele membre cu un interes direct de gestionare pot prezenta recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013:
(a)pentru prima dată, în termen de cel mult douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, la douăsprezece luni de la fiecare transmitere a evaluării planului în conformitate cu articolul 17 alineatul (2);
(b)până la data de 31 mai a anului care precede anul în care urmează să se aplice măsurile; și/sau
(c)ori de câte ori consideră necesar, în special în eventualitatea unei schimbări bruște a situației unuia dintre stocurile cărora li se aplică prezentul regulament.
3.Împuternicirile acordate în temeiul articolelor 11, 12, 13 și 14 din prezentul regulament nu aduc atingere competențelor conferite Comisiei în temeiul altor dispoziții din legislația Uniunii, inclusiv în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1380/2013.
CAPITOLUL VII
MODIFICĂRI ȘI MONITORIZARE
Articolul 16
Modificări ale planului
1.În cazul în care avizele științifice indică o modificare a distribuției geografice a stocurilor menționate la articolul 1 alineatul (2), Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 pentru a modifica prezentul regulament prin ajustarea zonelor specificate la articolul 1 alineatul (2) și în anexa I pentru a reflecta această modificare.
2.Atunci când avizele științifice indică faptul că lista stocurilor prevăzute la articolul 1 alineatul (2) trebuie modificată, Comisia poate să prezinte o propunere pentru modificarea listei respective.
Articolul 17
Monitorizarea și evaluarea planului
1.În scopul raportului anual prevăzut la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, indicatorii cuantificabili includ estimările anuale ale F/FMSY și ale biomasei stocului de reproducere pentru stocurile vizate și, atunci când este posibil, pentru stocurile capturate accidental. Aceștia pot fi completați de alți indicatori, pe baza avizelor științifice.
2.La cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, din cinci în cinci ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind rezultatele și impactul planului asupra stocurilor cărora li se aplică prezentul regulament și asupra activităților de pescuit care exploatează aceste stocuri, în special în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3.
CAPITOLUL VIII
DISPOZIȚII PROCEDURALE
Articolul 18
Exercitarea delegării de competențe
1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezentul articol.
2.Delegarea de competențe menționată la articolele 11, 12, 13, 14 și 16 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei respective. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de cinci ani, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni în avans.
3.Delegarea de competențe menționată la articolele 11, 12, 13, 14 și 16 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
5.Imediat după ce adoptă un act delegat, Comisia înștiințează simultan Parlamentul European și Consiliul cu privire la acesta.
6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 11, 12, 13, 14 și 16 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a exprimat obiecții în termen de două luni de la primirea notificării sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
CAPITOLUL IX
FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME
Articolul 19
Sprijin din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime
Măsurile de încetare temporară adoptate în scopul îndeplinirii obiectivelor planului sunt considerate a fi o încetare temporară a activităților de pescuit în sensul articolului 33 alineatul (1) literele (a) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.
CAPITOLUL X
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 20
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles,8.3.2018
COM(2018) 115 final
ANEXE
la Propunerea de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane
{SWD(2018) 59 final}
{SWD(2018) 60 final}
ANEXA I
Regimul efortului de pescuit
(menționat la articolul 7)
Grupurile de efort de pescuit sunt definite după cum urmează:
A) Traule care pescuiesc merluciu, barbun, crevete din specia Parapenaeus longirostris și langustină pe platoul continental și pe panta superioară.
|
Tip de unealtă de pescuit |
Zona geografică |
Stocuri vizate |
Lungimea maximă a navelor |
Codul grupului de efort |
|
Traule (TBB, OTB, PTB, TBN, TBS, TB, OTM, PTM, TMS, TM, OTT, OT, PT, TX, OTP, TSP) |
Subzonele CGPM 1-2-5-6-7 |
Barbun în subzonele geografice 1, 5, 6 și 7; merluciu în subzonele geografice 1-5-6-7; crevete din specia Parapenaeus longirostris în subzonele geografice 1, 5 și 6; și langustină în subzonele geografice 5 și 6. |
< 12 m |
EFF1/MED1_TR1 |
|
≥ 12 m și < 18 m |
EFF1/MED1_TR2 |
|||
|
≥ 18 m și < 24 m |
EFF1/MED1_TR3 |
|||
|
≥ 24 m |
EFF1/MED1_TR4 |
|||
|
Subzonele CGPM 8-9-10-11 |
Barbun în subzonele geografice 9 și 10; merluciu în subzonele geografice 9-10-11; crevete din specia Parapenaeus longirostris în subzonele geografice 9-10-11; și langustină în subzonele geografice 9 și 10. |
< 12 m |
EFF1/MED2_TR1 |
|
|
≥ 12 m și < 18 m |
EFF1/MED2_TR2 |
|||
|
≥ 18 m și < 24 m |
EFF1/MED2_TR3 |
|||
|
≥ 24 m |
EFF1/MED1_TR4 |
B) Traule care pescuiesc crevete din specia Aristeus antennatus și crevete din specia Aristaeomorpha foliacea în ape adânci.
|
Tip de unealtă de pescuit |
Zona geografică |
Stocuri vizate |
Lungimea maximă a navelor |
Codul grupului de efort |
|
Traule (TBB, OTB, PTB, TBN, TBS, TB, OTM, PTM, TMS, TM, OTT, OT, PT, TX, OTP, TSP) |
Subzonele CGPM 1-2-5-6-7 |
Crevete din specia Aristeus antennatus în
|
< 12 m |
EFF2/MED1_TR1 |
|
≥ 12 m și < 18 m |
EFF2/MED1_TR2 |
|||
|
≥ 18 m și < 24 m |
EFF2/MED1_TR3 |
|||
|
≥ 24 m |
EFF2/MED1_TR4 |
|||
|
Subzonele CGPM 8-9-10-11 |
Crevete din specia Aristaeomorpha foliacea în
|
< 12 m |
EFF2/MED2_TR1 |
|
|
≥ 12 m și < 18 m |
EFF2/MED2_TR2 |
|||
|
≥ 18 m și < 24 m |
EFF2/MED2_TR3 |
|||
|
≥ 24 m |
EFF2/MED1_TR4 |
ANEXA II
Lista informațiilor pentru datele privind efortul de pescuit
(menționate la articolul 10)
|
Informații |
Definiție și comentarii |
|
(1) Stat membru |
Codul ISO alfa-3 al statului membru de pavilion care raportează |
|
(2) Grup de efort |
Codul grupului de efort, așa cum este definit în anexa I |
|
(3) Perioada efortului de pescuit |
Data de începere și data de încheiere a lunii de referință |
|
(5) Declarația privind efortul de pescuit |
Numărul total de zile de pescuit |
