Avizul Comitetului European al Regiunilor – Strategii macroregionale, cum ar fi cea pentru regiunea Dunării: un cadru pentru promovarea clusterelor transnaționale

(2019/C 404/01)

Raportor	:	Dainis TURLAIS (LV-ALDE), membru al Consiliului Local Riga
Document de referință	:	Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE COM(2019) 21 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută invitația Președinției române adresată Comitetului European al Regiunilor de a emite un aviz cu privire la politica Uniunii Europene (UE) privind competitivitatea și politica industrială, al cărei obiectiv este asigurarea unei mai bune convergențe economice a clusterelor transnaționale la nivel macroregional (cum ar fi regiunea Dunării);

2.

salută publicarea celui de al doilea raport al Comisiei Europene privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE (SMR) (1), care conține o evaluare a punerii în aplicare a celor patru SMR de promovare a dezvoltării regionale și o analiză a dezvoltării viitoare a acestor strategii în contextul posibilului cadru bugetar al UE pentru perioada de după 2020. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, care face parte din prezenta Comunicare (2), conține evaluări detaliate ale fiecărei strategii macroregionale;

3.

își exprimă satisfacția cu privire la faptul că în raportul CE se menționează o serie de realizări specifice în domeniul mediului și al schimbărilor climatice, al cercetării, al inovării și al dezvoltării economice și al conectivității. În același timp, Comisia Europeană subliniază pe bună dreptate provocările cu care se confruntă entitățile care pun în aplicare SMR: niveluri diferite de capacitate administrativă, niveluri diferite de dezvoltare economică, probleme cauzate de guvernanța pe mai multe niveluri și de obținerea fondurilor necesare;

4.

salută Concluziile Consiliului Uniunii Europene din 21 mai 2019 privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE (3), prin care se solicită țărilor participante să consolideze asumarea responsabilității și sprijinul politic la nivel național, promovând în același timp implicarea părților interesate de la nivel local și regional; de asemenea, subliniază importanța utilizării în continuare a strategiilor macroregionale ca un cadru strategic care să promoveze o implementare mai coerentă și mai sinergică a politicilor, programelor și fondurilor UE;

5.

subliniază că nu numai coordonarea la nivel macroregional și național este esențială pentru guvernanța pe mai multe niveluri, ci mai ales implicarea reprezentanților orașelor și regiunilor;

6.

reiterează faptul că strategiile macroregionale reprezintă o perspectivă originală și profund europeană (4) și salută conținutul raportului, conform căruia Comisia consideră că strategiile macroregionale au un potențial ridicat și oferă o contribuție excepțională și inovatoare de promovare a cooperării, atât în cadrul UE, cât și între UE și țările din vecinătatea sa. Comitetul reafirmă că UE are nevoie de o viziune privind dezvoltarea teritorială (5) care să depășească propriile granițe;

7.

subliniază că obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale, consacrat în Tratatul de la Lisabona, nu a fost încă atins. UE își dobândește adevărata putere prin creștere economică și prin plusul de bunăstare pe care îl generează aceasta pentru cetățeni. Exploatând potențialul de care dispun toate nivelurile de guvernare din UE pentru dezvoltarea economiei, strategiile macroregionale pot aduce o contribuție semnificativă la atingerea unui nivel de trai comparabil într-un interval de timp rezonabil al persoanelor care trăiesc în teritoriile învecinate, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivului de coeziune prevăzut de Tratatul UE. Orice document strategic ar trebui să se concentreze asupra îmbunătățirii bunăstării cetățenilor noștri;

8.

reiterează faptul că strategiile macroregionale, cu abordarea lor ascendentă, au devenit un excelent instrument de coordonare teritorială, care permite „o utilizare mai eficace a potențialului comun de care dispun macroregiunile” (6). Ele oferă oportunități pentru o veritabilă guvernanță pe mai multe niveluri, evitând în același timp crearea unor noi structuri birocratice și reducând decalajul dintre politicile UE și cele de la nivel local, prin implicarea în acest proces a reprezentanților orașelor și regiunilor;

9.

salută activitatea Comisiei Europene în domeniul politicii privind clusterele și solicită o legătură mult mai strânsă între acestea și strategiile macroregionale. Acest lucru ar contribui la creșterea economică și la atingerea obiectivelor de coeziune, întrucât rațiunea principală a acestei acțiuni este consolidarea beneficiilor competitivității regionale. Clusterele au oferit deja o contribuție concretă și deosebit de pozitivă la punerea în aplicare a strategiilor macroregionale. Astfel, proiectul „DanuBioValNet” (7) generează, de exemplu, noi lanțuri valorice pentru bioproduse în regiunea Dunării. Strategiile macroregionale încurajează crearea de clustere, dar nu le limitează în niciun fel la zonele lor geografice de referință;

10.

face trimitere la avizul său pe tema „Punerea în aplicare a strategiilor macroregionale” (8), în care Comitetul a sprijinit principiul celor trei „da” pentru a îmbunătăți funcționarea strategiilor macroregionale: „CoR spune „da” unei mai bune sinergii cu instrumentele de finanțare, „da” unei mai bune integrări a structurilor existente în SMR și „da” unei mai bune puneri în aplicare a normelor existente”. Comitetul regretă că Comisia Europeană nu a luat în considerare această propunere;

11.

împărtășește pe deplin punctul de vedere al Președinției italiene asupra Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea alpină, conform căruia integrarea strategiilor macroregionale ale UE în cadrul juridic al politicii de coeziune în perioada 2021-2027 ar fi benefică pentru toate părțile, deoarece ar consolida aceste strategii și ar contribui la îmbunătățirea coeziunii teritoriale a Uniunii;

12.

își exprimă deschiderea pentru inițiativa în favoarea unei noi strategii macroregionale, elaborată în comun și susținută de mai multe state membre și regiuni, menită să abordeze provocările comune dintr-o zonă geografică definită. Atunci când se evaluează conceperea unei noi strategii macroregionale, este necesar să se aibă în vedere ca aceasta să nu îngreuneze funcționarea strategiilor macroregionale existente;

13.

sprijină inițiativa de a elabora o strategie a UE pentru regiunea carpatică, care ar constitui un cadru permanent de cooperare între țările, regiunile și comunitățile din Carpați. Elaborarea unui document strategic pentru regiunea carpatică se va concentra, pe de o parte, pe problemele cu care se confruntă macroregiunea și, pe de altă parte, va crea oportunități pentru potențialul specific cultural și ecologic al țărilor din regiunea carpatică. Implicarea multor actori care reprezintă atât nivelul local, cât și cel regional, național și european ar trebui să fie evidențiată aici, în procesul de elaborare a acestei strategii, care, printre altele, se reflectă în activitățile Grupului interregional „Carpați” din cadrul Comitetului Regiunilor;

14.

sprijină exercițiul de reflecție al regiunilor și statelor atlantice, implicate în prezent în strategia maritimă în zona Oceanului Atlantic, prin care se urmărește elaborarea unei strategii macroregionale bazate pe cooperarea existentă de zeci de ani între partenerii din zona Atlanticului. O strategie macroregională pentru zona Oceanului Atlantic ar completa actuala strategie maritimă, înzestrând-o cu o dimensiune politică și cu o guvernanță pe mai multe niveluri care ar putea include țări și regiuni terțe, extinzând domeniul său de aplicare la aspecte teritoriale și promovând o mai mare coerență între prioritățile tematice și instrumentele de finanțare existente. Strategia macroregională ar urma să se concentreze pe domeniul maritim, de pildă pe energia oceanică, care este considerată ca prioritară de către părțile interesate din zona Atlanticului și, de asemenea, pe aspecte relevante, cum ar fi ocuparea forței de muncă sau formarea;

Finanțe și administrație

15.

subliniază necesitatea de a integra în continuare strategiile macroregionale și sectoriale ale UE, cum ar fi Orizont 2020, Erasmus+, Europa creativă, Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME), LIFE, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Fondul european pentru investiții strategice, asigurând sinergii în soluționarea în comun a problemelor prioritare;

16.

salută eforturile Comisiei Europene de a asigura o mai bună sinergie cu Fondul european de dezvoltare regională prin propunerea sa legislativă privind cooperarea teritorială europeană (9). constată, însă, că aceste ajustări acoperă doar o foarte mică parte din fondurile UE;

17.

sprijină recomandarea Comisiei Europene de a asigura o mai mare coerență cu toate fondurile UE, coordonând, înainte de încheierea unui acord de parteneriat, activitățile organismelor naționale de planificare cu cele ale principalelor persoane responsabile cu punerea în aplicare a strategiilor macroregionale. Statele membre și regiunile implicate în punerea în aplicare a acestora ar trebui să își stabilească prioritățile în comun, într-o abordare ascendentă;

18.

invită Comisia Europeană să asigure coordonarea între țări, nu numai în interiorul fiecărui stat membru și între acestea, ci și la un al treilea nivel, cel al Uniunii Europene. Strategiile macroregionale se referă la o gamă largă de domenii de politică și nu se leagă numai de politica de cooperare teritorială a UE. Prin urmare, abordările politice privind finanțarea strategiilor macroregionale nu sunt interconectate. Pentru a asigura o veritabilă guvernanță pe mai multe niveluri, strategiile macroregionale ar trebui să fie puse la rândul lor în aplicare sub competența directă a Comisiei Europene, asigurându-se că diferitele sale direcții generale lucrează într-un mod integrat pentru fiecare dintre aceste strategii;

19.

consideră că rețeaua organismelor naționale care, din 2016, a gestionat alocarea de fonduri din Fondul european de dezvoltare regională pentru regiunea Mării Baltice, oferă un bun exemplu de coordonare ascendentă, care ar putea fi promovată și în alte domenii de politică sectorială și în alte zone geografice;

20.

este pe deplin de acord cu Comisia că unul dintre factorii de succes în punerea în aplicare a strategiilor macroregionale constă în angajamentul statelor membre și al regiunilor. Dacă nu vor beneficia de resursele necesare din partea statelor membre și a regiunilor, în special de resursele financiare și umane corespunzătoare, aceste strategii nu se vor ridica la adevăratul lor potențial și nu vor putea fi puse în practică în mod eficient;

21.

subliniază că strategiile macroregionale contribuie la coordonarea activității și a expertizei structurilor existente și asigură o utilizare mai eficientă a resurselor financiare disponibile, demonstrând astfel importanța lor în promovarea și dezvoltarea principiului guvernanței pe mai multe niveluri în punerea în aplicare a proiectelor UE;

Retragerea Regatului Unit din UE

22.

reiterează – în special în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din UE – ideea că strategiile macroregionale pot promova și o dezvoltare integrată dincolo de frontierele sale. Prin urmare, propune să se ia în considerare modul în care aceste strategii ar putea contribui la conturarea viitoarei relații dintre Regatul Unit și UE și invită ambele părți să implice autoritățile locale și regionale în discuții aprofundate pe această temă;

23.

subliniază că CoR recunoaște că strategiile macroregionale care ar putea implica Regatul Unit și regiunile UE ar fi un instrument important pentru viitoarea programare, coordonare și cooperare comună durabilă între orașele și regiunile din Regatul Unit și din UE. Comitetul solicită implicarea activă a autorităților locale și regionale în dezvoltarea acestei colaborări;

Clustere

24.

subliniază că într-o lume în care concurența mondială se manifestă nu numai între întreprinderi, dar și între regiuni, clusterele – în calitate de centre de excelență – joacă un rol important pentru prosperitatea regiunilor, competitivitatea și dezvoltarea economică, contribuind astfel la coeziunea teritorială;

25.

reamintește că clusterele sunt motoare importante ale inovării, fiind la fel de interesante pentru investitori și pentru inovatori, cărora le revine și rolul de a crea legături între întreprinderi, autorități locale, instituții de cercetare și de formare. Subliniază importanța excepțională a implicării clusterelor în procesul de elaborare a strategiilor de specializare inteligentă, în special în cadrul platformelor tematice S3 promovate de Comisia Europeană. Strategiile macroregionale pot oferi un impuls natural pentru o abordare bazată pe clustere; ia act de importanța sprijinirii alinierii efective a strategiilor de specializare inteligentă la politicile regionale și naționale, în vederea promovării cooperării interregionale eficiente prin creșterea prezenței clusterelor și a sinergiilor sporite în ceea ce privește accesul la sursele de finanțare, promovând astfel și valoarea adăugată a strategiilor macroregionale pentru dezvoltarea armonioasă a zonelor implicate; reafirmă că trebuie asigurate forme sustenabile de finanțare pentru a consolida inițiativele clusterelor de punere în aplicare a strategiilor de specializare inteligentă în cadrul cooperării interregionale și transnaționale;

26.

subliniază că cooperarea clusterelor este un instrument promițător pentru dezvoltarea capacităților regionale de inovare; prin urmare, organizațiile din cadrul clusterelor de cooperare transfrontalieră sau regională nu ar trebui să se limiteze la Europa, ci ar trebui să urmărească o abordare globală, obiectivul final fiind crearea unor clustere la scară mondială. Strategiile macroregionale care reunesc regiuni și state membre ale UE, precum și, eventual, țări terțe, pot oferi un cadru adecvat pentru o astfel de cooperare;

27.

reiterează Concluziile Consiliului Uniunii Europene din 12 martie 2018, care a solicitat dezvoltarea în continuare a unei politici europene privind clusterele, în vederea interconectării și dezvoltării regiunilor, astfel încât acestea să devină transeuropene, să atingă un nivel global și să se bazeze pe principiile specializării inteligente, pentru a sprijini apariția unor noi lanțuri valorice în Europa; În consecință, viitorul buget Interreg ar trebui să asigure finanțarea cooperării în cadrul specializării inteligente în întreaga UE;

28.

salută concluziile Consiliului Uniunii Europene din 21 mai 2019 privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE (10), care invită să se profite de legăturile dintre strategiile și clusterele de specializare inteligentă pentru a conecta mai bine ecosistemele, precum și politicile industriale și de inovare în cadrul strategiilor macroregionale;

29.

îndeamnă, prin urmare, Comisia Europeană să elaboreze măsuri care să sprijine în continuare activitățile acestor clustere și să încurajeze cooperarea dintre acestea, îmbunătățind în special dimensiunea regională a acestora și asigurând o mai mare coerență și sinergii mai ample prin consolidarea dimensiunii regionale a clusterelor;

30.

este de părere că strategiile macroregionale pot crea un mediu favorabil clusterelor. În acest sens, sunt salutare acțiunile coordonate întreprinse de autorități publice, în special autorități locale și regionale, universități, centre de cercetare și întreprinderi. Clusterele transfrontaliere, prin însăși natura lor, favorizează cooperarea care reunește parteneri diferiți, atât la nivel transfrontalier, cât și transsectorial;

31.

solicită ca politica UE dedicată clusterelor să sprijine în continuare și într-o mai mare măsură cooperarea transfrontalieră, de exemplu prin sprijinirea căutării de parteneri internaționali pentru clustere (și membrii acestora) sau prin punerea la dispoziție, într-o anumită măsură, a unor fonduri pentru testări și pentru dezvoltarea în continuare a cooperării între clustere. Un astfel de concept a fost pus în aplicare cu succes, de exemplu, în cadrul proiectului „Innovation Express” (11) în regiunea Mării Baltice;

Strategia macroregională pentru regiunea Dunării

32.

constată că regiunea Dunării prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește inovarea, unele regiuni aparținând grupului celor mai performante regiuni din UE, în timp ce altele au rămas în urmă. Comitetul constată că aceste diferențe se explică prin condiții-cadru inegale și prin gama amplă de practici în materie de guvernanță în sectorul cercetării și al investițiilor. În acest sens, solicită o mai bună coordonare a intervenției publice în acest domeniu, inclusiv în cazul programelor de la nivelul UE, pentru a investi într-un mod mai inteligent și mai bine direcționat;

33.

subliniază faptul că unul dintre cei mai importanți factori care contribuie la competitivitatea macroregiunii Dunării este creșterea relativ puternică a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Întrucât inițiativele referitoare la clustere își concentrează de obicei atenția asupra IMM-urilor și întrucât există o legătură puternică și benefică între performanțele în materie de inovare ale unei regiuni și competitivitatea acesteia, acest lucru ar putea reprezenta o oportunitate pentru o regiune de a-și îmbunătăți competitivitatea;

34.

subliniază că îmbunătățirea competitivității la nivel macroregional implică o abordare mai activă și necesitatea de a consolida cadrul pentru o dezvoltare viitoare a clusterelor, chiar dacă, în prezent, se află în curs de realizare mai multe proiecte și inițiative promițătoare la nivelul macroregiunilor. Comitetul solicită Comisiei Europene și organismelor de punere în aplicare a strategiilor macroregionale să nu urmărească și să evalueze doar evoluția și progresele punerii în aplicare a acestor inițiative, ci să tragă și concluzii, făcând schimburi de experiență și oferind noi mecanisme de sprijinire a creșterii și a consolidării competitivității la nivelul macroregiunilor;

35.

solicită să se reflecteze asupra posibilității de a dezvolta o strategie de specializare inteligentă pentru macroregiunea Dunării, care ar trebui să țină seama de punctele forte și de cerințele specifice din această regiune, cum ar fi creșterea relativ puternică a sectorului IMM-urilor;

36.

solicită inițierea unui schimb sistematic de experiență, informații și date cu alte strategii macroregionale în vederea dezvoltării competitivității macroregiunilor axate pe economia ecologică, sectorul inovării și crearea de noi oportunități de locuri de muncă;

37.

reamintește că clusterele reprezintă, de asemenea, o parte esențială a așa-numitului model de elice triplă, care implică colaborarea dintre universități, autorități publice și sectorul privat. Ca urmare a apropierii lor de piețele locale și a cunoștințelor cu privire la necesitățile de la nivel local, ele reprezintă instrumente adecvate pentru punerea în aplicare a unor măsuri specifice la nivel local, plecând de la o abordare ascendentă;

Concluzii

38.

subliniază că orice inițiativă care consolidează unitatea, cooperarea, integrarea, securitatea, egalitatea socială și coeziunea reală în Uniunea Europeană trebuie sprijinită. Strategiile macroregionale pot aduce o contribuție efectivă la alinierea, într-un interval de timp rezonabil, a nivelului de trai al celor care trăiesc în regiuni învecinate;

39.

consideră că aceste strategii fac parte dintr-o perspectivă profund europeană, au un mare potențial și, prin natura lor, încurajează în mod original cooperarea concretă care vizează atingerea unor obiective comune importante pentru oameni, indiferent de statul sau regiunea în care trăiesc;

40.

consideră că strategia macroregională facilitează o reală guvernanță pe mai multe niveluri, de la autoritățile locale până la Comisia Europeană, fără să fie create noi structuri birocratice, reducând în același timp decalajele dintre politicile europene și cele de la nivel local. Prin corelarea politicilor privind clusterele și strategiile macroregionale este posibil să se contribuie cu mai multă celeritate la atingerea obiectivului de coeziune economică, socială și teritorială, obiectiv consacrat în Tratatul de la Lisabona.

---

(1)  COM(2019) 21 final.

(2)  SWD(2019) 6 final.

(3)  http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9895-2019-INIT/ro/pdf

(4)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Punerea în aplicare a strategiilor macroregionale” (COR-2017-02554).

(5)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „O viziune teritorială pentru 2050: cum arată viitorul?” (COR-2015-04285)

(6)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Punerea în aplicare a strategiilor macroregionale” (COR-2017-02554).

(7)  http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/danubiovalnet

(8)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Punerea în aplicare a strategiilor macroregionale” (COR-2017-02554).

(9)  Articolul 15 alineatul (3) din Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă [COM (2018) 374 final].

(10)  http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9895-2019-INIT/ro/pdf

(11)  http://www.bsr-stars.eu/innovation-express