Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52018IP0216

Rezoluția Parlamentului European din 29 mai 2018 referitoare la tabloul de bord al UE pe 2017 privind justiția (2018/2009(INI))

JO C 76, 9.3.2020, p. 36–41 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Date of document:
29/05/2018; data votului
Date of vote:
29/05/2018
Date of debate:
28/05/2018
Author:
Parlamentul European, Comisia pentru afaceri juridice, Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, Comisia pentru petiţii
Form:
Rezoluție din proprie inițiativă
Parliamentary term:
a opta legislatură
Internal reference:
2018/2009(INI)
Session:
2018-2019
Treaty:
Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene , Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene , Tratat privind Uniunea Europeană
Legal basis:
Link
Link
Link
Select all documents mentioning this document
Earlier related instruments:
Instruments cited:
Link

9.3.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 76/36

P8_TA(2018)0216

Tabloul de bord al UE privind justiția pentru anul 2017

Rezoluția Parlamentului European din 29 mai 2018 referitoare la tabloul de bord al UE pe 2017 privind justiția (2018/2009(INI))

(2020/C 76/05)

Parlamentul European,

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolele 2, 6 și 7 din acesta,

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 70, 85, 86, 258, 259 și 260 din acesta,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere rezoluțiile sale pertinente în domeniile statului de drept și al justiției,

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 10 aprilie 2017, intitulată „Tabloul de bord 2017 privind justiția în Uniunea Europeană” (COM(2017)0167),

—

având în vedere studiul din 2017 al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, intitulat „The judicial system and economic development across EU Member States” (Sistemul judiciar și dezvoltarea economică în statele membre ale UE) (1),

—

având în vedere analiza Institutului pentru reformă juridică al Camerei SUA, intitulată „The Growth of Collective Redress in the EU” (Creșterea recursului colectiv în UE) (2),

—

având în vedere baza de date privind statisticile de gen a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) (3),

—

având în vedere rapoartele Comisiei europene pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția), în special lista sa de criterii ale statului de drept (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la evaluarea justiției în ceea ce privește justiția penală și statul de drept (5),

—

având în vedere studiul Milieu din 2011 „Comparative study on access to justice in gender equality and anti-discrimination law” (Studiu comparativ privind accesul la justiție în legislația privind egalitatea de gen și antidiscriminarea) (6),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului Europei privind judecătorii: independență, eficacitate și responsabilități (CM/Rec(2010)12) (7),

—

având în vedere studiul din 2017 al Departamentului tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale din cadrul Parlamentului European, intitulat „Mapping the Representation of Women and Men in Legal Professions Across the EU” (Cartografierea reprezentării femeilor și bărbaților în profesiile juridice în ansamblul UE) (8),

—

având în vedere rapoartele anuale de evaluare privind sistemele judiciare europene, elaborate de Comisia pentru eficiența justiției din cadrul Consiliului Europei (CEPEJ) (9),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0161/2018),

A.

întrucât sistemele de justiție independente, eficiente și de calitate sunt esențiale pentru respectarea statului de drept, pentru echitatea procedurilor judiciare și pentru încrederea cetățenilor și a întreprinderilor în sistemul juridic, garantând că cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de drepturile lor; întrucât un sistem judiciar eficace este inseparabil de independența judiciară, susține creșterea economică, apără drepturile fundamentale și stă la baza aplicării corecte a legislației UE; întrucât justiția este o valoare în sine, în special în ceea ce privește accesul cetățenilor la justiție și respectarea dreptului la un proces echitabil;

B.

întrucât Comisia a publicat tabloul de bord al UE privind justiția din 2017, un instrument informativ, comparativ și neobligatoriu care evaluează, în principal, eficacitatea, independența și calitatea sistemelor judiciare naționale, cu scopul de a identifica eventualele deficiențe, bune practici și progrese și de a defini mai bine politicile statelor membre din domeniul justiției, concentrându-se, în acest scop, pe acei parametri ai sistemelor judiciare care contribuie la îmbunătățirea mediului de afaceri și a climatului pentru investiții și consumatori din Uniune;

C.

întrucât a cincea ediție a tabloului de bord al UE privind justiția analizează, în special, aspectele privind accesul consumatorilor la procedurile judiciare, elementele privind independența justiției din perspectiva cetățenilor și a întreprinderilor, stadiul utilizării actuale a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în sistemele de justiție, aspectele privind funcționarea sistemelor judiciare naționale din domenii specifice relevante pentru piața unică și pentru mediul de afaceri, prezentând, totodată o primă imagine de ansamblu a modului de funcționare a sistemelor naționale de justiție atunci când aplică legislația Uniunii privind combaterea spălării banilor;

D.

întrucât tabloul de bord al UE pe 2017 privind justiția nu prezintă un clasament general al sistemelor juridice naționale și nu intenționează să creeze o ierarhie a sistemelor;

E.

întrucât, pe de altă parte, tabloul de bord privind justiția ar trebui să fie un ghid util care să ofere o imagine de ansamblu a celor mai bune practici utilizate de statele membre în materie de justiție civilă, comercială și administrativă;

F.

întrucât o serie de date privind anumite state membre încă nu sunt disponibile; întrucât există discrepanțe în cantitatea și conținutul specific al datelor furnizate de unele statele membre;

G.

întrucât tabloul de bord al UE pe 2017 privind justiția se concentrează în principal asupra justiției în materie civilă, comercială și administrativă, dar prezintă și o primă imagine de ansamblu a funcționării sistemelor naționale atunci când aplică legislația UE privind combaterea spălării banilor în justiția penală;

H.

întrucât acest exercițiu neobligatoriu are meritul de a identifica atât tendințele pozitive, cât și cele negative, și de a oferi un forum pentru învățarea reciprocă și schimbul de bune practici în întreaga Uniune, în vederea promovării și garantării respectării statului de drept;

I.

întrucât furnizarea de informații despre sistemul judiciar într-un mod ușor inteligibil este o condiție prealabilă pentru accesul la justiție;

J.

întrucât sistemele judiciare trebuie adaptate pentru a răspunde noilor provocări cu care se confruntă UE;

Observații generale

1.

 subliniază faptul că justiția susține statul de drept în societate și garantează dreptul oricărei persoane la un proces echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale; invită statele membre să garanteze că orice reformă a justiției susține statul de drept și respectă standardele UE cu privire la independența sistemului judiciar; încurajează, în acest, sens, Comisia să continue monitorizarea reformelor judiciare naționale în cadrul Semestrului european, care se bazează, de asemenea, pe informații din tabloul de bord al UE privind justiția; invită, de asemenea, Comisia să elaboreze noi criterii pentru a se evalua mai bine conformitatea sistemelor judiciare cu statul de drept, bazându-se în special pe lista de criterii ale statului de drept elaborată de Comisia de la Veneția;

2.

 invită Comisia să culeagă informații mai precise privind modul de tratare a încălcărilor statului de drept și a amenințărilor la adresa drepturilor fundamentale, inclusiv a corupției, a discriminării și a nerespectării vieții private și a libertății de gândire, conștiință, religie, exprimare, întrunire și asociere;

3.

 reamintește cererea formulată în rezoluția sa din 25 octombrie 2016 privind un mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale și își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta o propunere de încheiere a unui pact al Uniunii pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF); solicită Comisiei să reunească rapoartele existente, inclusiv tabloul de bord privind justiția, până la intrarea în vigoare a Pactului pentru DSF;

4.

 ia act cu mare interes de tabloul de bord al UE privind justiția din 2017 și solicită Comisiei să promoveze în continuare acest exercițiu, în conformitate cu tratatele și în consultare cu statele membre;

5.

 subliniază că înființarea unui tablou de bord în materie penală va reprezenta o contribuție fundamentală la crearea unei înțelegeri comune a legislației UE din domeniul dreptului penal în rândul judecătorilor și procurorilor, întărind astfel încrederea reciprocă;

6.

 invită Comisia să aibă în vedere combaterea corupției și consideră că includerea acestui aspect în tabloul de bord privind justiția este o prioritate;

7.

 sprijină scopul acestui schimb și subliniază că un sistem de justiție independent, eficient și de calitate ar putea stimula întreprinderile să se dezvolte și să investească la nivel național și transfrontalier, protejând, în același timp, drepturile fundamentale ale cetățenilor și asigurând respectarea drepturilor consumatorilor și a lucrătorilor, stimulând astfel contribuția economică a acestora;

8.

 ia act de importanța evaluărilor comparative în domeniul judiciar pentru încrederea reciprocă transfrontalieră, pentru o cooperare eficace între instituțiile judiciare și pentru crearea unui spațiu judiciar comun și a unei culturi judiciare europene; încurajează, prin urmare, Comisia să dezvolte în continuare indicatori concreți, pentru a evalua, în practică, respectarea valorilor UE, cum ar fi statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale;

9.

 consideră că o astfel de comparație trebuie să se bazeze pe criterii obiective și dovezi care să fie corect compilate, comparate și analizate, ținând seama, în același timp, de cadrele juridice și constituționale individuale; subliniază că este important să se asigure egalitatea de tratament între toate statele membre atunci când se evaluează în mod imparțial sistemele lor judiciare;

10.

 salută eforturile Comisiei de a evalua, pentru prima dată, anumite aspecte ale justiției penale legate de combaterea spălării banilor și recomandă ca aceasta să ia măsurile necesare pentru a încuraja statele membre să furnizeze date cu privire la durata procedurilor judiciare în această materie, având în vedere intrarea în vigoare a celei de-a patra și, ulterior, a celei de-a cincea Directive privind combaterea spălării banilor;

11.

 ia act de eforturile Comisiei de a prezenta date măsurabile și a trage concluzii concrete privind modul în care statele membre au îmbunătățit sau pot încă îmbunătăți calitatea și eficiența sistemelor lor de justiție, în special în ceea ce privește statutul și numirea judecătorilor, independența acestora, precum și egalitatea între femei și bărbați; observă că lacunele în materie de date au continuat să se reducă, în special în ceea ce privește indicatorii referitori la eficiența sistemelor de justiție; regretă, totuși, faptul că mai există cazuri în care unele state membre nu au furnizat nicio dată pentru anumite categorii, deși datele erau aplicabile sau disponibile; invită, prin urmare, statele membre să își intensifice eforturile de a face datele comparabile și să colaboreze pe deplin cu Comisia, furnizând datele solicitate; subliniază că statele membre trebuie să continue să reducă decalajul în materie de date pentru a-și realiza prioritățile legate de eficiența sistemelor de justiție; invită statele membre să coopereze îndeaproape cu Comisia pentru eficiența justiției din cadrul Consiliului Europei (CEPEJ) și cu Comisia Europeană, în special prin intermediul grupului informal de experți naționali din ministere și din sistemele de justiție respective, pentru a remedia lacunele persistente în materie de date din anumite categorii ale tabloului de bord al UE privind justiția;

12.

 invită statele membre să analizeze îndeaproape rezultatele tabloului de bord privind justiția din 2017, să stabilească care sunt învățămintele care se impun și să evalueze oportunitatea adoptării măsurilor naționale necesare în vederea corectării eventualelor nereguli referitoare la calitatea, eficiența și independența sistemului judiciar național;

13.

 ia act de faptul că numeroase state membre și-au continuat eforturile de îmbunătățire a eficacității sistemului lor național de justiție prin intermediul reformelor; salută faptul că a fost anunțat un număr semnificativ de noi reforme în ceea ce privește asistența juridică, metodele de soluționare alternativă a litigiilor (SAL), specializarea judiciară și hărțile judiciare;

Eficiența

14.

 subliniază importanța procedurilor prompte și eficiente, în conformitate cu articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE; evidențiază, de asemenea, importanța unor proceduri rapide și eficiente în ce privește protecția consumatorilor, proprietatea intelectuală și drepturile la confidențialitatea datelor; ia act cu îngrijorare de faptul că aceste proceduri sunt încă prea îndelungate în anumite state membre; subliniază că un număr mare de cauze pendinte ar putea face ca cetățenii și mediul de afaceri să fie mai puțin dispuși să aibă încredere în sistemul judiciar și ar duce la scăderea certitudinii juridice, or încrederea este piatra de temelie a respectării statului de drept;

15.

 încurajează statele membre să investească în utilizarea și dezvoltarea continuă a instrumentelor TIC în sistemele lor judiciare, în efortul de a le face mai accesibile, mai inteligibile și mai ușor de utilizat pentru toți cetățenii UE, în special pentru cei care suferă de o formă de handicap și pentru grupurile vulnerabile, inclusiv minoritățile naționale și/sau migranții; subliniază avantajul sistemelor TIC în cooperarea transfrontalieră dintre autoritățile judiciare ale statelor membre și la nivel național, în procesul de reducere a costurilor pentru toate părțile interesate implicate și, de asemenea, în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței și a calității generale ale sistemelor de justiție, de exemplu prin depunerea electronică a cererilor, prin posibilitatea de a monitoriza și de a desfășura o acțiune online, precum și comunicațiile electronice dintre instanțe și avocați; regretă faptul că întregul potențial al sistemelor TIC nu a fost încă atins în întreaga UE; salută transparența din majoritatea statelor membre în ceea ce privește publicarea hotărârilor judecătorești; subliniază că disponibilitatea unor informații online într-un format ușor de utilizat contribuie în mod semnificativ la accesibilitatea justiției pentru cetățeni și întreprinderi; invită statele membre să publice online toate hotărârile judecătorești, deoarece acest lucru va ajuta cetățenii și întreprinderile să devină mai bine familiarizați cu sistemul judiciar și-l va face să devină mai transparent; constată, de asemenea, că acest lucru ar putea facilita coerența jurisprudenței;

16.

 subliniază necesitatea de a intensifica și a diversifica posibilitățile de formare oferite judecătorilor, având în vedere că acest lucru reprezintă, de asemenea, o bază pentru un sistem judiciar eficient, independent și imparțial; subliniază, în special, nevoia de formare în domeniile rolurilor, normelor și stereotipurilor legate de gen, eticii judiciare, competențelor informatice, gestiunii judiciare, medierii și comunicării cu părțile și cu presa; subliniază, în plus, importanța unei formării adecvate cu privire la dreptul UE și la diferitele structuri de cooperare ale UE, cum ar fi Eurojust; constată că în anumite domenii ale dreptului UE, cum ar fi drepturile de autor și protecția vieții private, ar putea fi necesară o înțelegere nu numai a legislației, ci și a evoluțiilor tehnologice; ia act de faptul că specializarea judecătorilor și a instanțelor pare să aibă un efect pozitiv asupra eficienței, precum și asupra calității sistemelor judiciare; solicită Comisiei să continue să analizeze în continuare acest aspect în cadrul următorului exercițiu anual; subliniază că o formare continuă și sistematică a judecătorilor și a altor specialiști în drept este necesară pentru o aplicare coerentă și de înaltă calitate și o asigurare eficientă a respectării legii; invită statele membre să investească mai mult în dezvoltarea formării judiciare și a formării continue pentru profesioniștii din domeniul juridic, cum ar fi judecătorii, inclusiv în alte state membre, în scopul schimbului de experiențe și de bune practici;

17.

 încurajează statele membre și instituțiile UE să sprijine dezvoltarea în continuare a medierii la nivelul UE; solicită Comisiei să evalueze sistematic impactul medierii în sistemele judiciare din UE;

Calitate

18.

 invită Comisia să adauge procedurile de recurs colectiv la exercițiul comparativ de anul viitor privind factorii de accesibilitate a sistemelor de justiție, întrucât consideră că accesul la justiție și soluționarea eficientă a litigiilor sunt de o importanță majoră; consideră că aceste proceduri constituie un instrument major pentru întărirea protecției consumatorilor și a mediului înconjurător în ansamblul UE, în zonele în care un mare număr de candidați sunt afectați în mod direct; consideră că procedurile de recurs colectiv facilitează accesul cetățenilor la justiție și la mecanisme eficiente de soluționare a litigiilor, eliminând, astfel, obstacolele nejustificate, în special pentru cetățenii care trăiesc sub pragul sărăciei sau care sunt implicați în cazuri cu dimensiune transfrontalieră;

19.

 observă că majoritatea statelor membre impun părților să achite o taxă judiciară în momentul introducerii unei acțiuni în instanță; subliniază că disponibilitatea asistenței juridice și nivelul taxelor judiciare au un impact major asupra accesului la justiție, un drept fundamental în UE, în special pentru cetățenii care trăiesc în sărăcie și subliniază rolul asistenței juridice în garantarea posibilității ca părțile mai vulnerabile să beneficieze de acces la justiție în termeni egali; subliniază faptul că asistența juridică pentru consumatorii sub pragul sărăciei rămâne un factor esențial de echilibrare; atrage atenția asupra faptului că dificultatea în obținerea de asistență juridică ar putea fi deosebit de descurajatoare atunci când taxele judiciare reprezintă o parte semnificativă din cuantumul cererii; subliniază că asistența juridică ar trebui să fie legată de pragul sărăciei din statele membre; susține că cheltuielile judiciare ar trebui, în general, să fie diminuate, de exemplu prin utilizarea portalurilor electronice naționale e-justiție; invită statele membre să îmbunătățească informațiile online și să le facă mai ușor de utilizat, pentru a permite cetățenilor să verifice dacă sunt admisibili pentru asistență juridică, incluzând și informații online accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere;

20.

 invită Comisia să introducă, înainte de încheierea exercițiului din anul următor, un nou indicator privind accesul la justiție al oricăror grupuri care ar putea fi defavorizate sau discriminate, pentru a identifica orice eventuale obstacole;

21.

 subliniază necesitatea de a aborda disparitățile existente în echilibrul de gen și disproporția considerabilă între femei și bărbați în rândul judecătorilor, mai ales în instanțele superioare/curțile supreme, atât la nivel național, cât și la nivelul UE; ia act cu regret de recenta evoluție negativă a procentului de femei în posturi de judecători în unele state membre;

22.

 subliniază că există încă multe de făcut în ceea ce privește egalitatea de gen în profesiile judiciare din întreaga Europă, și nu în ultimul rând în privința accesului la funcția de judecător, precum și în ceea ce privește stereotipurile de gen, transparența numirilor, reconcilierea responsabilităților profesionale cu obligațiile de alt tip sau existența unor practici de mentorat; subliniază discrepanța clară între procentul de specialiști femei la nivelurile inferioare ale sistemului judiciar (inclusiv membrii personalului care nu sunt judecători) și cel de la instanțele superioare și din procuratură; îndeamnă statele membre să își direcționeze eforturile, în special în domeniul învățământului superior, către femeile din profesiile judiciare și să încurajeze o atitudine pozitivă față de judecătoare;

23.

 reamintește Declarația comună din 2015 a Parlamentului European și a Consiliului, care precizează că statele membre ar trebui, în cea mai mare măsură posibilă și în vederea respectării obiectivului de a atinge egalitatea între bărbați și femei, prevăzut la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, să asigure o prezență egală a femeilor și a bărbaților la numirea candidaților la posturile de judecători în cadrul Tribunalului Curții de Justiție a Uniunii Europene; îndeamnă statele membre să dea un bun exemplu în acest sens (10);

24.

 subliniază că, în timp ce peste jumătate din statele membre au crescut cheltuielile privind sistemul judiciar pe cap de locuitor în 2015, stabilirea resurselor financiare este încă, în cea mai mare parte, bazată pe costurile trecute, și nu pe volumul real de muncă sau solicitările instanțelor;

25.

 salută utilizarea sporită a mecanismele de soluționare alternativă a litigiilor, în majoritatea statelor membre, în special a platformei europene de soluționare online a litigiilor (SOL) pentru consumatori și comercianți;

26.

 constată că nu există suficiente date în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești; încurajează Comisia să includă aceste date în tabloul de bord al UE privind justiția atunci când sunt puse la dispoziție de către statele membre, eventual ca un obiectiv pe termen mediu care să fie fixat după finalizarea reexaminării Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia autorității părintești;

Independența

27.

 subliniază că independența, calitatea și eficiența constituie elemente fundamentale ale unui sistem de justiție eficace, care, la rândul său, este vital pentru statul de drept, pentru echitatea procedurilor judiciare și pentru încrederea cetățenilor și a întreprinderilor în sistemul juridic; evidențiază, de asemenea, că independența sistemului judiciar este o parte integrantă a democrației; subliniază că un sistem judiciar independent se bazează, pe de o parte, pe absența amestecului și a presiunilor din partea guvernelor și a politicii sau a grupurilor de interese economice și, pe de altă parte, pe garanții eficiente conferite de statutul și funcția judecătorilor și de situația lor financiară; subliniază că trebuie asigurată o autonomie suficientă pentru a proteja autoritățile de urmărire penală față de influențele politice neavenite; invită, prin urmare, Comisia să includă în tabloul de bord o secțiune dedicată statutului procurorilor publici și autonomiei acestora; invită, de asemenea, Comisia să continue evaluarea garanțiilor legale de independență a sistemelor judiciare, inclusiv în cooperare cu rețelele Curților Supreme de Justiție și Consiliilor Judiciare;

28.

 subliniază importanța unor mecanisme imparțiale, adică independente față de puterile discreționare arbitrare ale executivului, și cuprinzătoare pentru numirea, evaluarea, transferul sau eliberarea din funcție a judecătorilor;

o

o o

29.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC104594/jrc104594__2017_the_judicial_system_and_economic_development_ across_eu_member_states.pdf

(2)  http://www.instituteforlegalreform.com/uploads/sites/1/The_Growth_of_Collective_Redress_in_the_EU_A_Survey_of_Developments_in_10_ Member_States_April_2017.pdf

(3)  http://eige.europa.eu/gender-statistics/dgs

(4)  http://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2016)007-e

(5)  JO C 378, 9.11.2017, p. 136.

(6)  Milieu Ltd (2011), „Comparative study on access to justice in gender equality and anti-discrimination law” (Studiu comparativ privind accesul la justiție în legislația privind egalitatea de gen și antidiscriminarea), Raport de sinteză, DG Justiție, Comisia Europeană, Bruxelles.

(7)  https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?p=&Ref=CM/Rec(2010)12&Language lanEnglish&Ver original&BackColorInternet C3C3C3&BackColorIntranet = = = = = EDB021&BackColorLogged F5D383&direct = adevărat

(8)  http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/596804/IPOL_STU(2017)596804_EN.pdf

(9)  https://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/evaluation/default_en.asp

(10)  JO C 436, 24.12.2015, p. 1.

Top