—

având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—

având în vedere articolele 10, 19, 21 și 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere dreptul de a adresa petiții, consacrat la articolele 20 și 227 din TFUE și la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a UE (CDFUE),

—

având în vedere articolele 21 și 22 din CDFUE,

—

având în vedere preambulul la TUE,

—

având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale, Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare,

—

având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (1) (Directiva privind egalitatea rasială),

—

având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (2) (Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă),

—

având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (3) (Directiva privind libera circulație),

—

având în vedere hotărârea Tribunalului Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 3 februarie 2017, Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe v Comission (4), T-646/13,

—

având în vedere rezoluțiile sale referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană,

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2005 referitoare la protecția minorităților și politicile de combatere a discriminărilor într-o Europă extinsă (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2013 referitoare la limbile europene amenințate de dispariție și la diversitatea lingvistică din Uniunea Europeană (6),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 intitulată „Raportul din 2013 privind cetățenia UE – Cetățeni ai UE: drepturile dumneavoastră, viitorul dumneavoastră” (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2016 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2015 (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 intitulată „Aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi” (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 intitulată „Raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice” (10),

—

având în vedere studiul din aprilie 2017 comandat de Departamentul tematic C din Parlamentul European la cererea Comisiei pentru petiții intitulat „Discriminarea (discriminările) conform petițiilor primite”,

—

având în vedere studiul din august 2017 comandat de Departamentul tematic C din Parlamentul European la cererea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne intitulat „Către un sistem cuprinzător de protecție a minorităților în UE”,

—

având în vedere studiul din mai 2017 comandat de Departamentul tematic B din Parlamentul European la cererea Comisiei pentru cultură și educație intitulat „Limbile și educația minorităților: cele mai bune practici și capcanele”,

—

având în vedere audierea publică organizată de Comisia pentru petiții la 4 mai 2017 intitulată „Combaterea discriminării cetățenilor UE în statele membre ale UE și protecția minorităților” (11),

—

având în vedere articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Comisia pentru petiții a primit mai multe petiții în care se semnalează cu îngrijorare diferite practici discriminatorii împotriva unor cetățeni ai UE care aparțin minorităților și a organizat o audiere privind diferitele probleme ridicate;

B.

întrucât există o legătură puternică între drepturile minorităților și principiul statului de drept; întrucât articolul 2 din TUE menționează în mod expres drepturile persoanelor care aparțin minorităților și întrucât drepturile respective trebuie să beneficieze de același tratament ca și celelalte drepturi consacrate în tratate;

C.

întrucât articolul 10 din TFUE prevede că „în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală”;

D.

întrucât, în timp ce acordurile internaționale asigură un cadru solid pentru drepturile minorităților, modul în care drepturile minorităților sunt protejate în UE poate fi în continuare îmbunătățit considerabil;

E.

întrucât orice persoană din UE are dreptul și obligația egală de a deveni un membru deplin, activ și integrat al societății;

F.

întrucât garantarea drepturilor minorităților este o cerință esențială pentru țările candidate, conform criteriilor de la Copenhaga;

G.

întrucât discriminarea bazată pe originea etnică este menționată ca cea mai des întâlnită formă de discriminare și întrucât discriminarea bazată pe orientarea sexuală a crescut semnificativ, conform celui mai recent sondaj Eurobarometru pe tema discriminării (12);

H.

întrucât propunerea de directivă a Comisiei privind tratamentul egal (COM(2008)0426) acoperă un număr mare de domenii, cum sunt educația, protecția socială și accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii;

I.

întrucât petițiile primite de Comisia pentru petiții care țin de domeniul discriminării în legătură cu drepturi ale minorităților ar trebui examinate cu atenție, pentru a înțelege preocupările exprimate de cetățeni și a propune soluții;

J.

întrucât mai multe petiții arată că minoritățile se confruntă cu discriminări la exercitarea drepturilor lor fundamentale și întrucât acest lucru provoacă îngrijorare în legătură cu viitorul comunităților minoritare, în special în lumina activităților care poluează mediul;

K.

întrucât protecția și consolidarea patrimoniului cultural al minorităților naționale din statele membre – o componentă-cheie a identității culturale a comunităților, grupurilor și indivizilor – joacă un rol crucial în coeziunea socială;

L.

întrucât statelor membre le revine responsabilitatea clară de a lua măsuri de remediere a practicilor discriminatorii împotriva membrilor comunității rome, îndeosebi în cadrul cooperării lor cu autoritățile administrative regionale și naționale;

M.

întrucât petiționarii sunt îngrijorați de lipsa unui răspuns cuprinzător și a protecției din partea UE în ceea ce privește drepturile lor lingvistice și alte drepturi ale minorităților, care sunt consacrate în CDFUE și în principiile generale ale dreptului Uniunii, conform afirmațiilor CJUE,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.