COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.10.2018

COM(2018) 705 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind activitățile Fundației IFRS, ale EFRAG și ale PIOB în 2017

1.Scopul și domeniul de aplicare ale raportului

În conformitate cu Regulamentul nr. 258/2014 1 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2017/827 2 , Comisia întocmește un raport anual referitor la activitățile beneficiarilor programului.

Obiectivul acestui program al Uniunii este de a îmbunătăți condițiile de funcționare eficientă a pieței interne prin sprijinirea elaborării într-o manieră transparentă și independentă a unor standarde internaționale de înaltă calitate în domeniul raportării financiare și al auditului.

În consecință, prezentul raport cuprinde activitățile din 2017 ale Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS), ale Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și ale Consiliului de supraveghere a interesului public (PIOB). Cu toate acestea, sunt menționate, de asemenea, anumite evenimente care au avut loc în 2018 în cazul în care s-a considerat că acestea sunt utile în scopul prezentului raport.

2.Fundația IFRS

2.1.Prezentare generală a activităților IFRS

1.1.1.Stabilirea standardelor

O privire de ansamblu asupra activităților de stabilire a standardelor ale IASB, inclusiv activitatea desfășurată de Comitetul pentru interpretarea IFRS (IFRIC) și actualele proceduri de adoptare, este furnizată în anexa 1 la prezentul raport.

1.1.2.Proiecte de cercetare

În urma unei consultări derulate în 2015, planul de lucru al IASB pentru perioada 2017­2021 vizează îmbunătățirea și susținerea standardelor existente, promovarea unei mai bune comunicări și sprijinirea punerii în aplicare. În 2017, în ceea ce privește proiectul „O mai bună comunicare”, IASB a publicat un document de dezbatere; un proiect de expunere și o declarație privind practica, documente care sunt menite să consolideze relevanța informațiilor ce trebuie furnizate prin axarea pe pragul de semnificație. Proiectele de cercetare „rata de actualizare” și „plăți pe bază de acțiuni” au fost finalizate, fără a conduce la modificări substanțiale ale standardelor existente. În concordanță cu cerința prevăzută în Manualul privind procedura corespunzătoare, IASB a lansat, de asemenea, revizuirea ulterioară punerii în aplicare a IFRS 13 – Evaluarea la valoarea justă, standard care este aplicabil începând de la 1 ianuarie 2013, pentru a avea în vedere și a monitoriza aspecte legate de punerea în aplicare.

În plus, au fost publicate cinci proiecte de expunere referitoare la amendamente cu domeniu de aplicare restrâns. Finanțarea acordată de Uniunea Europeană include, de asemenea, proiecte dedicate actualizării la timp a taxonomiei IFRS care contribuie la formatul electronic unic european.

1.1.3.Cadrul conceptual revizuit

IASB a publicat în martie 2018 versiunea revizuită a cadrului conceptual de raportare financiară. În prezent, acesta nu intră în domeniul de aplicare a procedurii de adoptare care se referă doar la standardele IFRS și interpretările acestora. Cadrul conceptual revizuit completează standardele existente și are scopul de a contribui la înțelegerea și interpretarea standardelor IFRS. Cadrul revizuit clarifică faptul că informațiile furnizate ar trebui să sprijine utilizatorii în evaluarea gestionării de către conducere a resurselor economice ale unei entități. Cadrul precizează, de asemenea, că exercitarea prudenței, definită ca necesitatea de a da dovadă de precauție atunci când se iau decizii în condiții de incertitudine, sprijină fidelitatea raportării financiare, dar nu ar trebui să conducă la inexactități rezultate dintr-un tratament asimetric între active și pasive.

Cadrul revizuit nu se referă la conceptul de „fiabilitate”; acesta precizează că trebuie să se găsească un compromis între „relevanța” și „fidelitatea reprezentării”. În mod consecvent, definiția unui activ și, respectiv, a unui pasiv este modificată în ceea ce privește probabilitatea beneficiilor economice preconizate viitoare. Acest lucru poate extinde domeniul de aplicare a tranzacțiilor economice incluse în situațiile financiare care fac obiectul compromisului între relevanță și incertitudine.

2.2.Principiile generale pe baza cărora au fost elaborate noi standarde

1.1.4.Principii generale

Cerințele impuse de IASB sunt prezentate în Manualul privind procedura corespunzătoare. Aplicarea sa practică este supravegheată de un comitet director dedicat cunoscut sub numele de Comitetul de supraveghere a procedurilor (Due Process Oversight Committee – DPOC). Principalele principii includ:

•transparență: reuniunile tehnice sunt deschise publicului, procesele-verbale ale reuniunilor și documentația tehnică luată în considerare de IASB sunt difuzate pe site-ul fundației ( https://www.ifrs.org/ );

•consultare deplină și echitabilă: ca o condiție minimă, etapele obligatorii pentru orice propunere includ o reuniune publică și o consultare publică. De asemenea, consiliul trebuie să ia în considerare consultări suplimentare pe baza principiului „aplică sau explică”, cum ar fi publicarea de documente de dezbatere, înființarea de grupuri consultative, organizarea de audieri publice sau desfășurarea de activități pe teren. Scrisorile cu observații primite de IASB sunt făcute publice.

•responsabilitate: consiliul trebuie să efectueze o analiză a efectelor noilor cerințe, inclusiv beneficiile pentru raportarea financiară în ceea ce privește comparabilitatea, relevanța și utilitatea și costurile induse atât pentru autori, cât și pentru utilizatori. Noile standarde sunt sprijinite de o bază pentru concluzii care explică motivele care au stat la baza deciziilor și răspunsurile la observațiile primite în timpul consultărilor publice.

În noiembrie 2017, Comitetul de supraveghere a procedurilor a decis să întreprindă o revizuire a Manualului privind procedura corespunzătoare, care se preconizează că va fi finalizată până în 2020. Domeniul de aplicare a revizuirii include reflectarea evoluțiilor în procesul de analiză a efectelor după consultarea Consiliului consultativ pentru IFRS.

În 2017, Fundația IFRS a comandat un studiu extern cu privire la percepția acesteia de către părțile interesate. Rezultatele evaluării au evidențiat aprecierea puternică pentru independența și transparența acesteia, dar opinii împărțite în ceea ce privește echilibrul între capacitatea de reacție și volumul de proceduri.

1.1.5.Respectarea procedurilor, analiza efectelor și considerații specifice asupra modelelor de afaceri, consecințele asupra tranzacțiilor economice, complexitatea, abordarea pe termen scurt și volatilitatea

Principalul standard emis în 2017 este IFRS 17 – Contracte de asigurare. Acesta își are originea într-un document de dezbatere din 2007 urmat de două proiecte de expunere publicate în anii 2010 și 2013. IASB a efectuat, de asemenea, patru runde de testare. Ultima revizuire externă din 2016 a implicat doisprezece participanți din sectorul asigurărilor și a vizat identificarea problemelor de interpretare și a dificultăților operaționale care decurg din șase cerințe specifice prevăzute de standard.

În februarie 2017, Consiliul de monitorizare a subliniat că noile standarde ar trebui să se bazeze pe o analiză solidă a efectelor. Analiza efectelor privind IFRS 17 a fost publicată în mai 2017, împreună cu standardul final. În timp ce Comisia Europeană salută această publicare, aceasta consideră, de asemenea, că ar fi preferabil ca analiza efectelor să fie integrată în mod sistematic în procesul de stabilire a standardelor de către IASB, contribuind astfel la conturarea rezultatului standardului în comparație cu publicarea unei analize ad-hoc a efectelor la sfârșitul procesului de stabilire a standardelor. Analiza efectelor a subliniat faptul că cerințele referitoare la aplicarea ipotezelor actuale și recunoașterea în timp util a pierderilor preconizate ar spori transparența, în timp ce opțiunile acordate de IFRS 17 ar permite asigurătorilor să raporteze activele și pasivele în conformitate cu modelul lor de afaceri. Se consideră că această consecvență în aplicarea măsurării actuale atât activelor, cât și pasivelor atenuează preocupările cu privire la abordarea pe termen scurt și la volatilitate. Analiza efectelor indică probabilitatea unor costuri de conformitate semnificative, dar cu diferențe semnificative între jurisdicții, fapt ce reflectă diversitatea practicilor naționale preexistente, inclusiv faptul dacă GAAP naționale prevăd sau nu în prezent utilizarea valorii juste sau a prețurilor curente. În ceea ce privește complexitatea, o abordare simplificată a fost acordată pentru contractele de muncă pe termen scurt în scopul de a oferi asistență operațională. De asemenea, analiza efectelor ia în considerare interacțiunea dintre IFRS 17 și cadrul de reglementare al Directivei Solvabilitate II. Aceasta a concluzionat, de asemenea, că cerințele suplimentare prevăzute de IFRS 17 privind raportarea cu privire la performanță ar putea impune asigurătorilor să elaboreze sisteme suplimentare. În ceea ce privește impactul asupra piețelor de asigurări, analiza efectelor a concluzionat că o mai mare transparență ar putea oferi o mai bună informare și ar contribui indirect la modificările prețurilor sau proiectarea produsului, dar nu a fost identificat niciun impact direct.

În general, publicarea reprezintă o îmbunătățire semnificativă a procedurilor de elaborare ale IASB. Cu toate acestea, analiza efectelor pe care le au standardele asupra pieței asigurărilor încă se bazează foarte mult pe ipoteza că standardele de contabilitate sunt neutre și „nu afectează realitatea economică aflată la baza operațiunii în cadrul întreprinderii”. În plus, analiza efectelor de pe piața asigurărilor este calitativă, nu cantitativă. În consecință, este posibil ca impactul real asupra tranzacțiilor economice în UE să nu fie înțeles pe deplin.

În 2017, Comisia Europeană a prezentat Consiliului de monitorizare un document de dezbatere, cu scopul de a îmbunătăți metodologia de evaluare a impactului IASB în general. Continuarea dialogului privind îmbunătățirea evaluării impactului a fost inclusă ca parte din Planul de lucru al Consiliului de monitorizare pentru anul 2018.

2.3.Guvernanța, integritatea și responsabilitatea

1.1.6.Prezentare generală

Fundația IFRS este condusă de un consiliu format din 22 3 de administratori care împreună sunt responsabili pentru supravegherea generală și numirile în IASB. Administratorii s-au reunit de trei ori în 2017. Desemnarea administratorilor se supune unei repartizări în funcție de originea geografică și aprobării prealabile din partea Consiliului de monitorizare, care este menită să ofere o legătură cu autoritățile publice. Comisia Europeană este membru al Consiliului de monitorizare. Consiliul de monitorizare s-a reunit o singură dată în 2017. IASB are 14 membri numiți de administratori, sub rezerva cerințelor privind echilibrul geografic. Membrii IASB sunt numiți pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. IASB este responsabil de stabilirea standardelor. Acesta a organizat 11 reuniuni ale consiliului în cursul anului 2017. Administratorii desemnează, de asemenea, cei 14 membri ai Comitetul de interpretare al IFRS (IFRIC) care este dedicat interpretării aplicării standardelor IFRS și care furnizează orientări cu privire la chestiuni legate de raportarea financiară. În plus, Consiliul consultativ pentru IFRS oferă un forum pentru participarea organizațiilor și a persoanelor fizice. Membrii acestuia sunt numiți de către administratori și sunt consultați de consiliu cu privire la deciziile referitoare la proiectele majore.

1.1.7.Normele privind transparența

Reuniunile Consiliului de monitorizare și ale Comitetului de interpretare sunt deschise publicului, agendele sunt publicate, iar reuniunile sunt transmise pe internet.

Atunci când membrii Fundației IFRS participă la reuniuni cu părțile interesate în afara cadrului prevăzut de Manualul privind procedura corespunzătoare, nu se păstrează înregistrări formale.

1.1.8.Reprezentarea părților interesate

Ca parte din „Analiza structurii și eficacității realizată de administratori” (Trustees’ Review of Structure and Effectiveness) pe care Fundația IFRS o efectuează din cinci în cinci ani, se realizează o consultare publică. Cea mai recentă a fost lansată în 2015. Consultarea a vizat obținerea de contribuții cu privire la distribuția geografică a administratorilor. Unele părți interesate, inclusiv Comisia Europeană, au arătat că statutul de membru al grupului de administratori ar trebui să reflecte angajamentul de a adopta IFRS și ponderea relativă a contribuției la finanțarea fundației. Cu toate acestea, administratorii au reafirmat că statutul de membru al Consiliului director și IASB ar trebui să fie reprezentativ pentru piețele de capital ale lumii și sub rezerva cerințelor de echilibru geografic pentru a menține reprezentarea echivalentă între Asia-Oceania, Europa și America.

În consecință, repartizarea geografică a administratorilor a fost doar ușor modificată în decembrie 2016 prin fuzionarea categoriilor America de Nord și America de Sud într-o singură categorie „cele două Americi” și prin creșterea numărului de administratori fără repartizare geografică de la 2 la 3. În plus, numărul membrilor consiliului a fost redus de la 16 la 14.

La 31 decembrie 2017, Consiliul consultativ pentru IFRS era alcătuit din 43 de organizații cu 49 de membri individuali. Comisia Europeană participă în calitate de observator.

În cadrul unei reuniuni desfășurate în noiembrie 2017, Consiliul director a extins mandatul lui Michel Prada, președintele Consiliului director cu maxim un an, până la numirea succesorului său. În caz contrar, mandatul dlui Prada s-ar fi încheiat la 31 decembrie 2017.

1.1.9.Răspunderea în fața Parlamentului European

În temeiul Regulamentului 2017/827 4 , ar trebui să se furnizeze Parlamentului European toate informațiile referitoare la evoluția IFRS. La 26 ianuarie 2017, a avut loc schimbul anual de opinii între Comisia ECON a Parlamentului European și dl HOOGERVORST, președintele IASB, și dl PRADA, președintele Consiliului director al Fundației IFRS. De asemenea, Comisia ECON a organizat un schimb de opinii anual în perioada 19-20 martie 2018, în cursul căruia s-a discutat chestiunea implicării IASB în raportarea pe fiecare țară cu privire la impozite. Hans Hoogervorst a raportat că IASB va solicita punctele de vedere ale Consiliului de monitorizare.

1.1.10.Prevenirea conflictelor de interese

Administratorii Fundației IFRS sunt numiți pentru un mandat de 3 ani care poate fi reînnoit o dată și trebuie să se angajeze să acționeze în interesul public. În urma unei cereri din partea Consiliului de monitorizare, este în curs de elaborare o politică privind conflictele de interese pentru a împiedica situația în care un administrator ar putea proveni din aceeași organizație ca un membru al Consiliului de monitorizare.

Doar trei membri ai IASB pot fi membri cu fracțiune de normă. Statutul Fundației IFRS prevede că membrii cu normă întreagă ai consiliului trebuie să rupă toate relațiile de muncă și legăturile care le-ar putea afecta independența. Nu se permite detașarea de la un angajator, nici drepturile de a se reintegra la fostul angajator.

1.1.11.Defalcarea finanțării

În 2017, Fundația IFRS a beneficiat de un grant în valoare de 4,6 milioane EUR din partea Uniunii Europene, ceea ce reprezintă 16,5 % din totalul finanțării primite. Ca parte a cadrului financiar multianual, această sumă poate fi revizuită în fiecare an.

Deși contribuțiile raportate ale părților interesate au crescut cu 4,2 % în 2017, după ce s-a luat în considerare impactul fluctuațiilor cursului de schimb s-a dovedit că acestea au scăzut cu 2 %. În special, Arabia Saudită (-100 %), Nigeria (-100 %), Brazilia (-34 %) și Statele Unite (-25 %) și-au scăzut contribuțiile. În consecință, cu toate că cele două Americi reprezintă 27 % din membrii Consiliului director, acestea plătesc doar 6 % din contribuțiile totale.

Fundația IFRS a raportat un profit net de 8,7 milioane GBP. Excedentul total reținut la 31 decembrie 2017 a crescut la 31,5 milioane GBP. Principalii contribuitori la fundație sunt prezentați în anexa 2.

3.EFRAG

3.1.Prezentare generală a activităților EFRAG

1.1.12.Avizul cu privire la adoptare și evaluarea impactului

EFRAG consiliază Comisia Europeană cu privire la faptul dacă standardele IFRS noi sau revizuite respectă interesele europene în procesul internațional de stabilire a standardelor. Aceste interese ar trebui să includă noțiunea de „prudență”, menținerea cerinței de „imagine fidelă” și de interes public european. Evaluarea impactului constituie în prezent o parte semnificativă din activitatea de aprobare a EFRAG atunci când se evaluează dacă un standard este favorabil pentru interesul public european.

Pentru avizul privind aprobarea IFRS 16 – Contracte de leasing în 2017, EFRAG a efectuat prima sa analiză completă a impactului (impactul economic și comportamental) sprijinită de un cadru macroeconomic solid de evaluare a impactului ca parte a mandatului său extins privind interesul public. Acesta a servit drept caz-pilot pentru consolidarea în continuare a capacității EFRAG de evaluare a impactului. De asemenea, EFRAG și-a finalizat avizul privind aprobarea documentului Aplicarea IFRS 9 – Instrumente financiare împreună cu IFRS 4 – Contracte de asigurare (Amendamente la IFRS 4). Din cauza riscului de consecințe negative neintenționate pentru competitivitatea europeană, Comisia a propus un sistem european de „suplimentare” care extinde opțiunea de a amâna aplicarea IFRS 9 la conglomeratele financiare care nu îndeplinesc criteriul de predominanță al IASB.

În octombrie 2017, Comisia Europeană a solicitat, de asemenea, avizul EFRAG privind aprobarea IFRS 17 – Contracte de asigurare, până la sfârșitul anului 2018. În cererea sa, Comisia, după consultarea Comitetului de reglementare contabilă, a identificat o serie de chestiuni specifice, inclusiv interesul public european, care trebuie să fie analizate de către EFRAG. În special, s-a solicitat o evaluare a posibilelor efecte asupra stabilității financiare, competitivității și impactului asupra pieței europene de asigurări. EFRAG și-a început activitatea cu privire la avizul privind aprobarea în 2017, dar cea mai mare parte a lucrărilor vor avea loc în 2018.

Un element important al analizei impactului este un studiu de caz detaliat privind impactul preconizat al IFRS 17 asupra unui eșantion de grupuri europene de asigurare. Alte elemente care stau la baza analizei impactului includ o informare detaliată a utilizatorilor; o anchetă a tendințelor existente în sectorul asigurărilor și un studiu de caz simplificat care vizează asigurătorii mai mici și mijlocii care nu participă la studiul de caz detaliat. EFRAG urmărește să publice în septembrie 2018 proiectul său de aviz privind adoptarea pentru consultare publică.

În cursul anului 2017, EFRAG a participat la procesul de consultare al IASB și a emis scrisori cu observații după consultarea publică cu privire la toate propunerile IASB (proiecte de expunere și documente de dezbatere).

1.1.13.Alte cereri de consultanță tehnică

Ca urmare a unei rezoluții a Parlamentului European cu adoptarea IFRS 9, Comisia a solicitat, în mai 2017, avizul tehnic al EFRAG privind cerințele IFRS 9 – Instrumente financiare privind tratamentul contabil al instrumentelor de capital propriu dintr-o perspectivă a investițiilor pe termen lung.

În prima etapă, s-a solicitat EFRAG să colecteze date cantitative privind nivelul actual al instrumentelor de capital propriu deținute de investitorii pe termen lung, clasificarea lor contabilă și posibilul efect al noilor cerințe asupra comportamentului acestora pentru a evalua dacă cerințele ar putea afecta negativ investițiile pe termen lung.

În etapa a doua, EFRAG a fost invitată să elaboreze o analiză a posibilelor alternative la cerințele IFRS 9 de nereciclare a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global. În iulie 2017, EFRAG a lansat o consultare publică pentru a colecta date cantitative și a comandat unei echipe europene de reprezentanți ai mediului academic o analiză a literaturii de specialitate. EFRAG a publicat un raport privind prima etapă a proiectului în ianuarie 2018.

1.1.14.Activități de cercetare

Temele activității de cercetare a EFRAG au fost selectate ținând cont de rezultatele unei consultări publice din 2015. Consultarea publică a oferit o perspectivă asupra priorităților de cercetare în rândul părților interesate din Europa. EFRAG va emite o nouă consultare privind agenda de cercetare în al doilea trimestru al anului 2018. EFRAG își exprimă angajamentul ferm față de cercetarea bazată pe probe. Ca parte a activităților sale de cercetare în 2017, EFRAG a publicat un studiu privind „Gestionarea dinamică a riscului – Cum gestionează băncile riscul de rată a dobânzii?” (Dynamic Risk Management - How do banks manage interest rate risk?) și un document de dezbatere „Testul privind deprecierea fondului comercial: Poate fi îmbunătățit?” (Goodwill Impairment Test: Can it be improved?)

De asemenea, EFRAG are proiecte active de cercetare privind: tranzacțiile, altele decât schimburile de valoare egală; contabilizarea planurilor de pensii hibride; și implicațiile regimului actual de rată a dobânzii.

3.2.Guvernanța, transparența și responsabilitatea publică

1.1.15.Reforma în materie de guvernanță ca urmare a recomandării formulate în raportul Maystadt

Reforma în materie de guvernanță a EFRAG, care a fost pusă în aplicare la 31 octombrie 2014, a sporit legitimitatea și reprezentativitatea organizației și a creat condiții mai favorabile pentru participarea UE la procesul de stabilire a standardelor de către IASB. Reforma în materie de guvernanță a fost încheiată în iulie 2016 odată cu desemnarea de către Adunarea generală a EFRAG a dlui Jean-Paul Gauzès, fost deputat în Parlamentul European, pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al EFRAG în urma numirii de către Comisie și a aprobării de către Parlamentul European și Consiliu.

Autoritățile europene de supraveghere și Banca Centrală Europeană (BCE) au ales să fie observatori oficiali cu dreptul de a lua cuvântul în cadrul Consiliului de administrație al EFRAG. Contribuția acestora a fost analizată cu atenție pentru a ajunge la pozițiile EFRAG și acestea au adus o contribuție importantă la analiza impactului realizată de EFRAG, în special în domeniul stabilității financiare.

Consiliul de administrație al EFRAG și-a elaborat toate concluziile în 2017 pe bază de consens, fără a recurge la vot. În 2017 a avut loc prima rotație a Consiliului de administrație al EFRAG și a fost numit un nou consiliu. În spiritul recomandărilor din raportul Maystadt, a fost creat un loc de observator pentru organizațiile europene care reprezintă investitori privați („utilizatori finali”).

Consiliul de administrație al EFRAG desfășoară anual o evaluare a performanței și a eficacității propriilor membri, sub supravegherea Adunării generale a EFRAG. Evaluarea din 2017 a cuprins o varietate de aspecte strategice, de guvernanță și operaționale. S-a demonstrat că, în ansamblu, noua structură de guvernanță funcționa bine și a condus la creșterea credibilității organizației. Au fost adoptate o serie de recomandări pentru a îmbunătăți în continuare eficacitatea viitoarelor activități ale EFRAG.

EFRAG publică o evaluare anuală care asigură transparența deplină cu privire la structura de guvernanță și de finanțare și la principalele activități din cursul anului în cauză. Evaluarea anuală din 2017 5 a fost publicată la 21 martie 2018.

Normele interne ale EFRAG stabilesc cerințe privind conflictele de interese, iar Consiliul de administrație al EFRAG are o politică privind conflictele de interese pentru membrii consiliului care este publicată pe site-ul web al EFRAG. Obiectivul acestei politici este de a garanta credibilitatea EFRAG ca organizație care acționează în interesul public european. Scopul politicii este de a evita situațiile în care pot apărea conflicte sau percepții privind conflicte de interese care ar putea conduce la decizii sau acțiuni care nu sunt în interesul publicului larg european sau care dau impresia că EFRAG a acționat în mod necorespunzător. Membrii Consiliului de administrație al EFRAG și personalul EFRAG semnează declarații anuale în acest sens.

În sfârșit, în a doua jumătate a anului 2017, a avut loc un audit independent privind vizibilitatea și eficiența EFRAG. Raportul publicat în martie 2018 a prezentat perspectiva actuală privind punctele forte ale organizației și domeniile care necesită îmbunătățiri. În general, raportul a confirmat nivelul înalt de calitate al activității EFRAG, sugerând totodată vizibilitatea ca unul dintre domeniile care necesită îmbunătățiri, precum și necesitatea de a se alătura dezbaterii mai largi privind raportarea întreprinderilor. Punerea în aplicare a strategiei de comunicare a EFRAG și o echipă de comunicare sub conducerea președintelui Consiliului de administrație al EFRAG vor contribui la realizarea de progrese suplimentare cu privire la vizibilitatea și credibilitatea EFRAG.

1.1.16.Normele privind transparența

De la înființarea sa și în urma reformei menționate mai sus, EFRAG a pus în aplicare o procedură publică transparentă pe care a continuat să o dezvolte de-a lungul timpului. Această procedură permite tuturor părților interesate din Europa să transmită EFRAG, spre examinare, opiniile lor și garantează faptul că sunt luate în considerare diferitele modele contabile și economice și puncte de vedere din Europa în scopul stabilirii pozițiilor EFRAG. Acest lucru a fost esențial pentru a se asigura că noile standarde IFRS răspund nevoilor Europei.

De exemplu, în cadrul acestei proceduri corespunzătoare, EFRAG 1) a publicat proiecte de poziții în vederea consultării publicului, 2) a efectuat testări pe teren și alte forme de evaluare a efectelor, (3) a organizat evenimente de informare (dintre care unele îi vizează în special pe utilizatorii de situații financiare) și 4) a desfășurat anchete speciale.

De asemenea, EFRAG a contribuit la stabilirea unor standarde bazate pe dovezi prin desfășurarea de studii cantitative care influențează dezbaterea 6  privind scrisorile cu observații ale EFRAG și avizul EFRAG privind adoptarea. Studiile cantitative devin treptat o parte mai importantă din activitatea de cercetare a EFRAG.

Reuniunile Consiliului de administrație al EFRAG, ale Grupului de experți tehnici din cadrul EFRAG (EFRAG TEG) și ale Forumului consultativ al organismelor de stabilire a standardelor din cadrul EFRAG (EFRAG CFSS) sunt publice, iar ordinea de zi și rezumatele reuniunilor sunt publicate pe site-ul EFRAG. În plus, documentele justificative pentru ordinea de zi a reuniunilor Consiliului de administrație al EFRAG și, din ianuarie 2017, pentru reuniunile EFRAG TEG și EFRAG CFSS sunt accesibile publicului. Începând din martie 2018, aceste reuniuni publice sunt transmise pe internet, permițând părților interesate să urmărească discuțiile nu numai în timp real, ci și după ce reuniunile au avut loc. Dezbaterile din cadrul EFRAG TEG sunt susținute de informațiile primite din partea EFRAG CFSS și a altor grupuri de lucru specializate ale EFRAG.

1.1.17.Reprezentarea amplă și răspunderea publică a structurii de guvernanță a EFRAG

Contribuțiile primite din partea Grupului de utilizatori EFRAG sunt esențiale pentru activitatea EFRAG. Diversitatea componenței grupului de utilizatori, precum și a Consiliului de administrație al EFRAG și EFRAG TEG, atât din punct de vedere geografic, cât și în ceea ce privește experiența profesională, garantează faptul că EFRAG ia în considerare în mod corespunzător toate punctele de vedere diferite.

Cu toate acestea, deși rezultatele generale ale acestor acțiuni au fost deosebit de pozitive, rămân unele rezerve în ceea ce privește capacitatea de a capta întreaga amploare a opiniilor părților interesate în Europa. EFRAG va analiza modul în care grupul ar putea fi mai activ în ceea ce privește obținerea unor reacții din partea părților interesate implicate într-o mai mică măsură în activitatea EFRAG, însă afectate de aceasta, sau din partea grupurilor de părți interesate din afara sferei imediate a EFRAG.

1.1.18.Implicarea timpurie a Parlamentului European și a Consiliului

De asemenea, EFRAG și-a consolidat relația cu Parlamentul European și în special cu echipa permanentă IFRS din cadrul Comisiei ECON a Parlamentului European prezidată de Theodor Stolojan, deputat în Parlamentul European. Întrunirile permit Parlamentului European să contribuie la activitățile EFRAG și să fie informat cu privire la principalele activități ale EFRAG în toate etapele procesului de stabilire a standardelor.

În martie 2017, echipa IFRS s-a întâlnit cu EFRAG pentru a discuta avizul EFRAG privind aprobarea IFRS 16 – Contracte de leasing și viitorul proces referitor la avizul EFRAG privind aprobarea IFRS 17 – Contracte de asigurare. De asemenea, EFRAG și-a prezentat propria activitate referitoare la introducerea punctelor de vedere europene în dezbaterea internațională. De asemenea, EFRAG a fost invitat la reuniunea din octombrie 2017 a echipei IFRS să furnizeze informații actualizate cu privire la procesul EFRAG de emitere a avizului privind aprobarea IFRS 17 – Contracte de asigurare; punerea în aplicare a raportului Stolojan și activitatea ulterioară aprobării IFRS 9 – Instrumente financiare. În cadrul acestor reuniuni, EFRAG a întrebat echipa IFRS despre modalitatea în care ar putea contribui la a facilita implicarea timpurie a Parlamentului în elaborarea avizul EFRAG privind aprobarea IFRS 17.

În plus, EFRAG a fost invitat de Comisia Europeană să participe la reuniunile Comitetului de reglementare contabilă, format din reprezentanți ai statelor membre și a susținut în cadrul fiecărei reuniuni prezentări privind activitatea de aprobare în curs și alte subiecte. Acest lucru a permis Comitetului de reglementare contabilă să facă schimb direct de opinii cu EFRAG și să ofere o contribuție timpurie. Comitetul de reglementare contabilă a discutat proiectele de cerere de avize privind aprobarea pentru a se asigura că au fost abordate toate aspectele relevante pentru statele membre.

Primirea contribuțiilor din partea Parlamentului și a Comitetului de reglementare contabilă într-un stadiu incipient a permis EFRAG să includă aspecte relevante în proiectul său de scrisoare cu observații sau proiectul de aviz privind adoptarea în vederea consultării publicului.

1.1.19.Diversificarea și echilibrul structurii de finanțare a EFRAG

EFRAG este o organizație finanțată din fonduri publice și private care acționează în interesul public european. EFRAG are forma juridică a unei AISBL (organizație internațională fără scop lucrativ din Belgia). Organizațiile membre ale EFRAG cuprind opt organizații ale părților interesate europene și nouă organizații naționale.

Pentru consolidarea în continuare a structurii sale financiare și extinderea numărului său de membri, EFRAG a publicat în martie 2017 o invitație de exprimare a interesului. Instituto de Contabilidad y Auditoria de Cuentas (ICAC) – organismul național spaniol de stabilire a standardelor – a aderat la EFRAG ca organizație națională în octombrie 2017 pentru a aprofunda legătura EFRAG cu comunitatea spaniolă de raportare financiară. EFRAG va continua să lucreze la extinderea numărului său de membri și urmărește o mai largă reprezentare geografică.

Pe lângă finanțarea în numerar, EFRAG primește contribuții în natură furnizate de membrii EFRAG TEG, ai Consiliului de administrație al EFRAG, ai grupurilor de lucru și ai grupurilor consultative, precum și sub forma unor detașări fără plată.

Defalcarea contribuțiilor în numerar ale organizațiilor membre este prezentată în anexa 3.

4.PIOB

4.1.Prezentare generală a activităților PIOB

PIOB este responsabil pentru supravegherea procesului de stabilire a standardelor în materie de audit, etică și educație în contabilitate. Standardele relevante sunt standardele internaționale de audit (ISA), standardele de etică pentru contabili, precum și standardele internațională pentru educație (IES). Structura de stabilire a standardelor a fost introdusă după prăbușirea încrederii în piețele de capital marcată de scandalul Enron și dispariția firmei Arthur Andersen. Deosebit de importante sunt standardele internaționale de audit (ISA), care sunt utilizate direct sau indirect de majoritatea auditorilor statutari.

Misiunea generală a PIOB este de a asigura că aceste standarde sunt elaborate în interesul public. Comisia a nominalizat doi dintre cei 10 membri ai PIOB.

PIOB aprobă candidaturile pentru posturile de membri în consiliile de standardizare, este de acord cu strategiile și planurile de lucru ale acestora, monitorizează evoluția standardelor și verifică dacă toate elementele menționate în cadrul consultărilor publice sunt luate în considerare în mod corespunzător. În cazul în care este necesar, PIOB recomandă luarea de măsuri pentru a se asigura că standardele răspund în mod eficace interesului public.

În 2017, PIOB a comunicat regulat cu consiliile de stabilire standardelor aflate sub supravegherea sa [International Auditing and Assurance Standards Board (IAASB); International Accounting Education Standards Board (IAESB ) și International Ethics Standards Board for Accountants (IESBA)], cele trei grupuri consultative ale acestora, grupul consultativ pentru controlul conformității și comitetul de nominalizare și conducerea IFAC.

În 2017, PIOB a organizat, de asemenea, două evenimente de informare. Primul dintre acestea a avut loc la 9 februarie la New Delhi, India și a fost găzduit de Institutul experților contabili (ICAI) din India sub titlul „Supravegherea globală a auditului: reconcilierea decalajului de percepție” (Global Audit Oversight: Reconciling the Perception Gap). Al doilea a fost o dezbatere privind impactul tehnologiei asupra auditului, organizată la Madrid la 30 iunie. PIOB, împreună cu grupul de monitorizare, a investit, de asemenea, în dezvoltarea unui Cadru de interes public care are ca scop furnizarea unui mecanism mai bun pentru a evalua modul în care interesul public este captat pe parcursul întregului proces de stabilire a standardelor.

4.2.Guvernanța și responsabilitatea

Membrii PIOB sunt numiți de către Grupul de monitorizare, care este responsabil în ultimă instanță de guvernanța globală în domeniul standardele internaționale în materie de audit, asigurare, etică și educație. Grupul de monitorizare, din care face parte Comisia Europeană, supraveghează modul în care PIOB își îndeplinește rolul de interes public, în special în ceea ce privește supravegherea de către PIOB a procesului de stabilire a standardelor.

La 9 noiembrie 2017, Grupul de monitorizare a emis o consultare publică cu tema „Consolidarea guvernanței și supravegherea consiliilor de stabilire a standardelor internaționale de audit în interesul public” 7 . Grupul de monitorizare a primit 179 de răspunsuri și, la 31 mai 2018, a publicat o sinteză a reacțiilor pe site-ul internet al IOSCO 8 , care arată un sprijin larg în rândul părților interesate pentru reforme în vederea creșterii gradului de responsabilitate și transparență în ceea ce privește stabilirea standardelor de audit. De asemenea, toate grupurile părților interesate și-au exprimat sprijinul pentru un cadru de interes public care face parte integrantă din procesul de stabilire a standardelor. Pe baza reacțiilor primite și a altor activități de informare, grupul de monitorizare intenționează să publice spre sfârșitul anului 2018 o Carte albă privind viitoarea structură de guvernanță. Cadrul de interes public, elaborat în colaborare cu PIOB, va fi unul dintre elementele de bază ale acesteia.

Cartea albă va conține, de asemenea, chestiuni privind componența și rolul PIOB în cadrul viitorului model de guvernanță. În general, respondenții sprijină supravegherea independentă puternică și s-a sugerat încredințarea unor sarcini suplimentare consiliului PIOB (de exemplu, aprobarea de planuri strategice).

4.3.Evoluții privind diversificarea finanțării în 2017

Finanțarea PIOB este concepută astfel încât să păstreze independența de fapt și de percepție a consiliului. Pentru îndeplinirea obiectivului de interes public, o diversificare adecvată a surselor de finanțare stabile ar contribui nu numai la menținerea continuității sale, ci și la garantarea independenței PIOB. Importanța diversificării finanțării a fost recunoscută deja în cadrul reformei IFAC (Federația Internațională a Contabililor) din 2003, care a stat la baza actualului sistem de stabilire a standardelor internaționale, inclusiv a PIOB.

De la crearea sa în 2005 și până în 2010, când programul comunitar de finanțare instituit prin Decizia 716/2009/CE a devenit operațional, PIOB a fost finanțat exclusiv de IFAC [cu excepția unor contribuții în natură din partea Spaniei (PIOB are sediul la Madrid)].

Fondurile puse la dispoziție de IFAC într-un anumit an reprezintă contribuția maximă garantată care este pusă la dispoziția PIOB fără nicio intervenție ulterioară a IFAC. Contribuțiile care provin din alte surse decât IFAC substituie și, prin urmare, reduc contribuția IFAC corespunzătoare anului respectiv. În situația ideală, ponderea sumei finanțate de IFAC în cuantumul cheltuielilor anuale totale ale PIOB ar trebui să fie mai mică de jumătate din total.

Contribuția UE în perioada 2010-2016 i-a încurajat pe alți potențiali donatori să contribuie la rândul lor. În anul 2016, veniturile PIOB s-au ridicat la 1 563 565 EUR. Suma finanțată de IFAC a fost de 914 758 EUR, ceea ce reprezintă 58,50 % din cuantumul total al finanțării.

În anul 2017, contribuția UE a fost de 325 000 EUR, ceea ce reprezintă 20,37 % din cuantumul total al finanțării. IFAC a contribuit cu 1 059 807 EUR, ceea ce reprezintă 66,45 % din cuantumul total al finanțării. Defalcarea contribuțiilor în numerar ale altor organizații este prezentată în anexa 4.

Articolul 9 alineatul (5) din regulament prevede că, în cazul în care finanțarea din partea IFAC furnizată într-un anumit an se ridică la peste două treimi din totalul finanțării anuale a PIOB, Comisia propune limitarea contribuției anuale a acesteia pentru anul respectiv la maximum 300 000 EUR. În anul 2017 (la fel ca în perioada 2014-2016), acest lucru nu s-a întâmplat. Prin urmare, întrucât pragul critic prevăzut în regulament (66,66 %) nu a fost atins pentru finanțarea din partea IFAC, Comisia nu trebuie să își reevalueze contribuția aferentă anului 2017 acordată PIOB.

5.Concluzie

În 2017, programul de finanțare al Uniunii rămâne pe deplin relevant în contextul eforturilor UE de a institui o uniune a piețelor de capital și de a proteja stabilitatea financiară. Cei trei beneficiari (EFRAG, IFRSF și PIOB) au avut rezultate bune în misiunea lor de a apăra interesul public european și de a juca un rol important în funcționarea pieței interne.

Cu toate acestea, deși rezultatele generale ale acestor acțiuni au fost pozitive în ceea ce privește modalitățile de punere în aplicare, se pare că există posibilități de îmbunătățire. Comisia va colabora cu beneficiarii în 2018 în vederea asigurării unor standarde (chiar) mai ridicate de transparență, în special în ceea ce privește instituirea de registre obligatorii în materie de transparență cu privire la reuniunile cu părțile interesate externe.

În ceea ce privește EFRAG, Comisia a apreciat analiza cuprinzătoare a efectelor, care a sprijinit avizul EFRAG privind aprobarea standardelor IFRS noi sau revizuite. Comisia încurajează EFRAG să își dezvolte în continuare capacitățile în acest domeniu pentru a se asigura că standardele IFRS aprobate sunt adecvate pentru Europa.

În ceea ce privește Fundația IFRS, în calitate de membru al Consiliului de monitorizare, Comisia a inițiat un dialog cu administratorii și IASB pentru a ameliora metodologia de analiză a efectelor, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare, calendarul și metoda. Aceasta va include monitorizarea revizuirii Manualului privind procedura corespunzătoare realizată de administratori, care se preconizează că va fi finalizată până în 2020. În plus, ca parte din „Analiza structurii și eficacității fundației realizată de administratori” din 2015, importanța piețelor de capital a fost confirmată drept criteriul global pentru reprezentarea părților interesate în Consiliul director. Administratorii își asumă responsabilitatea pentru finanțarea fundației 9 , care se bazează pe contribuții voluntare din partea jurisdicțiilor, calculate în mod normal ca procent din produsul intern brut total folosind cele mai recente date de la Fondul Monetar Internațional. Cu toate acestea, defalcarea pe 2017 a contribuțiilor pe jurisdicții reflectă o discrepanță tot mai mare între reprezentarea în Consiliul director și contribuțiile financiare ale jurisdicțiilor respective. Prin urmare, Comisia consideră că este necesară o revizuire a gradului de adecvare a mecanismelor administratorilor, astfel cum este prevăzut în planul de lucru al consiliului de monitorizare pentru 2018 pentru a monitoriza îndeaproape eforturile depuse de jurisdicțiile care nu își achită în prezent contribuțiile preconizate.

PIOB joacă un rol esențial în dezvoltarea unui Cadru de interes public care ar trebui să fie integrat în întregul proces de elaborare a standardelor în domeniul auditului. Componența și rolul PIOB sunt susceptibile să evolueze în anii următori în conformitate cu procesul de reformă lansat de Grupul de monitorizare. Cu toate acestea, supravegherea independentă va fi de asemenea, în mod inevitabil, una dintre caracteristicile esențiale ale oricărui model viitor. În plus, eforturile pentru a diversifica finanțarea PIOB ar trebui să continue între timp.

Anexa 1 – Sinteza activităților IFRS în 2017

Anexa 2 – Defalcarea finanțării Fundației IFRS pe 2017

Sursă: Fundația IFRS

Anexa 3 – Defalcarea finanțării EFRAG pe 2017

Sursă: EFRAG

Anexa 4

Diversificarea bugetului PIOB

În 2012, PIOB a efectuat un exercițiu de colectare de fonduri în strânsă coordonare cu MG și IFAC. În consecință, în anii 2013, 2014, 2015, 2016 și 2017, PIOB a realizat o bază de finanțare diversificată, care include alte surse decât IFAC. În 2017, PIOB a primit contribuții în valoare de 1 594 836 EUR din partea următorilor contribuitori:

·Federația Internațională a Contabililor: 1 059 807 EUR

·Comisia Europeană: 325 000 EUR

·Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO): 100 000 EUR

·Consiliul pentru raportare financiară: 40 000 EUR

·Autoritatea responsabilă în materie de contabilitate din Abu Dhabi: 35 000 EUR

·Banca Reglementelor Internaționale: 35 000 EUR

·Venituri din dobânzi: 29 EUR

Contribuții aferente anului 2017

(1)

JO, L 105, 8.4.2014, p. 1.

(2)

JO, L 129, 19.5.2017, p. 24.

(3)

La data de 1 ianuarie 2018.

(4)

Considerentul 7

(5)

  http://www.efrag.org/About/AnnualReports

(6)

De exemplu, cu privire la documentul Secretariatului EFRAG privind IFRS 16 – Evaluările cantitative ale impactului contabil și studiul cantitativ „Ce știm cu adevărat despre fondul comercial și depreciere?” și raportul EFRAG privind rezultatele primei etape a proiectului de cercetare privind instrumente de capital propriu: deprecierea și reciclarea.

(7)

https://www.iosco.org/

(8)

  https://www.iosco.org/about/monitoring_group/pdf/2018-05-31-Monitoring-Group-Summary-of-Feedback.pdf

(9)

Articolul 13 litera (a) din statutul Fundației IFRS.