COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.3.2018

COM(2018) 152 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Reforma structurii administrative a școlilor europene

1Introducere

Misiunea școlilor europene este aceea de a oferi o educație multilingvă și multiculturală la nivel preșcolar, primar și secundar (inclusiv diploma de bacalaureat european) copiilor membrilor personalului instituțiilor Uniunii Europene („Uniunea”). Ca atare, școlile europene contribuie la creșterea atractivității funcției publice europene.

Școlile europene sunt o organizație interguvernamentală înființată de statele membre ale UE și de Uniune, care sunt părți contractante la Convenția privind definirea statutului școlilor europene 1 . Sunt 13 școli europene în șase state membre 2 ale UE care au un statut de organisme publice în țările în care sunt situate. Organul decizional cel mai înalt, Consiliul superior, reunește statele membre, Comisia Europeană - în numele Uniunii -, reprezentanți ai părinților și ai personalului, precum și alte părți interesate 3 . Fiecare membru al consiliului, inclusiv Comisia, dispune de un loc și de un vot. Președinția școlilor europene se asigură prin rotație între statele membre ale UE în fiecare an școlar întrucât, iar administrarea globală a sistemului este asigurată de Secretarul General al școlilor europene, care reprezintă Consiliul superior. 

În conformitate cu articolul 25 din convenția menționată, Comisia Europeană, în numele Uniunii, varsă o contribuție financiară la bugetul școlilor europene. Această contribuție acoperă diferența dintre totalul cheltuielilor școlilor europene și totalul altor venituri. Această contribuție, cea mai mare la bugetul școlilor europene (aproximativ 60 % în 2017), este folosită la plata salariilor personalului didactic și administrativ recrutat pe plan local, la suplimentarea salariilor naționale ale profesorilor detașați și la acoperirea cheltuielilor generale 4 . O altă sursă principală de venit provine de la statele membre (aproximativ 18 % în 2017), prin intermediul detașării și al plății retribuțiilor naționale pentru cadrele didactice și alți membri ai personalului școlilor europene. Restul veniturilor este format din contribuții plătite de alte organisme și întreprinderi care au personal ai căror copii sunt înmatriculați în școli (aproximativ 14 %, denumiți „categoria a II-a”), precum și taxele de școlarizare și contribuțiile părinților ai căror copii sunt încadrați în categoria a III-a 5 (aproximativ 8 %).

În ultimii ani, sistemul școlilor europene („SSE”) s-a confruntat cu provocări majore în ceea ce privește administrarea sa financiară. Atât Curtea de Conturi Europeană („CCE”), cât și Serviciul de Audit Intern („IAS”) au identificat anumite deficiențe în rapoartele lor anuale legate de perioada de raportare 2013-2015. Curtea de Conturi Europeană a considerat, în rapoartele sale din 2013 și din 2014, că nu putea garanta că conturile consolidate ale școlilor europene erau lipsite de prezentări eronate semnificative. Cu toate acestea, în rapoartele sale din 2015 și din 2016, CCE nu a identificat erori semnificative în situațiile financiare consolidate finale.

IAS a evidențiat unele deficiențe de control financiar intern și a subliniat riscul de utilizare abuzivă a fondurilor școlilor europene.

Deficiențele în gestiunea financiară a școlilor europene nu afectează legalitatea și regularitatea plăților efectuate de Comisie (Direcția Generală Resurse Umane și Securitate, denumită, în continuare, DG HR) către școlile europene, având în vedere că plățile sunt foarte bine reglementate. Cu toate acestea, Comisia, ca un contribuitor major la bugetul școlilor europene, a ținut să se asigure că se prezintă garanțiile necesare cu privire la buna gestiune financiară și la legalitatea și regularitatea operațiunilor școlilor europene.

În mod corespunzător, pe baza rapoartelor de audit și a fraudei constatate în conturile uneia dintre școli în 2012, DG HR a publicat o rezervă din motive de reputație privind gestiunea financiară a școlilor europene în ultimele sale patru rapoarte anuale de activitate (2013-2016). Mai mult, Comisia a votat împotrivă în ceea ce privește ultimele patru descărcări de gestiune pentru execuția bugetului școlilor europene aferente exercițiilor financiare 2012, 2013, 2014 și 2015 (în vreme ce toți ceilalți membri ai Consiliului superior au votat pentru).

În raportul său privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al UE aferentă exercițiului 2015 6 , Parlamentul European („PE”) a evidențiat unele deficiențe în ceea ce privește gestiunea financiară a școlilor europene, reflectând constatările Curții de Conturi și ale Serviciului de Audit Intern.

În consecință, PE a invitat Comisia să își exercite rolul pe deplin în toate domeniile de gestionare a școlilor europene și a solicitat o comunicare către Parlamentul European și către Consiliu cu privire la modul cel mai potrivit în care ar putea fi reformată structura administrativă a școlilor europene 7 .

Prin urmare, prezenta comunicare urmărește să expună punctele de vedere ale Comisiei cu privire la structura administrativă și financiară a școlilor europene și reformele în curs întreprinse în aceste domenii.

2Progresele înregistrate în ceea ce privește reformarea structurii administrative a sistemului școlilor europene

Este important să se recunoască faptul că s-au înregistrat realizări semnificative în ceea ce privește reformarea structurii administrative a sistemului școlilor europene.

Principala realizare o reprezintă adoptarea de către Consiliul superior, în septembrie 2017, a unui regulament financiar revizuit al școlilor europene 8 . Revizuirea regulamentului financiar a fost inițiată de Comisie, care, la sfârșitul lui 2014, obținuse din partea Consiliului superior mandatul de a începe discuții în acest sens. Noul regulament financiar introduce un nou model de guvernanță financiară în sistemul școlilor europene. Acesta constă, în principal, din centralizarea progresivă a funcțiilor de ordonator de credite și de contabilitate. De asemenea, Comisia salută faptul că versiunea revizuită a regulamentului financiar este aliniată mai în profunzime cu Regulamentul financiar al Uniunii 9 , în special în ceea ce privește principiile bugetare, sistemele de control intern (inclusiv o mai bună raportare și o mai bună contabilitate), precum și normele privind achizițiile publice.

Mai mult, ca o modalitate de a atenua deficiențele identificate de auditori, școlile europene au luat o serie de măsuri pentru a promova buna gestiune financiară și a combate frauda, cum ar fi, de exemplu, implementarea contabilității pe bază de angajamente, raportarea rezultatelor activităților de control și reconfigurarea cadrului de control intern (au fost puse în aplicare, în special, o evaluare a riscului și un registru de riscuri și au fost revizuite standardele de control intern). Din 2014, a devenit operațională o funcție de coordonare a controlului intern, al cărei scop este de a consilia și orienta școlile și biroul central al școlilor europene cu privire la măsurile subsecvente recomandărilor auditului, precum și cu privire la conceperea și punerea în aplicare a sistemului de control intern. A fost creată o celulă specializată în materie de achiziții publice în cadrul biroului central al școlilor europene. Principiul separării sarcinilor a fost revizuit și îmbunătățit și au fost adoptate norme privind mobilitatea personalului cu funcții sensibile (de exemplu, agenții financiari detașați). Normele privind agenții financiari recrutați pe plan local sunt în curs de dezbatere.

Școlile europene au înregistrat progrese semnificative în abordarea deficiențelor structurale ale controlului intern din cadrul sistemului de plăți. În toate școlile europene este în prezent în vigoare separarea corespunzătoare a competențelor în ceea ce privește efectuarea plăților. Drept rezultat, Serviciul de Audit Intern a stabilit că riscul de fraudă legat de deficiențele sistemului de plăți a fost atenuat într-o măsură suficientă și a închis recomandările aferente 10 . Acest lucru este confirmat în Raportul Curții de Conturi pe 2016 11 .

Totodată, regulamentul financiar al școlilor europene permite OLAF să efectueze investigații administrative în școlile europene în contextul protejării intereselor financiare ale Uniunii împotriva fraudei și a altor nereguli. În plus, școlile europene stabilesc în prezent o strategie antifraudă și OLAF va oferi formare în materie de prevenire a fraudei în cadrul acordurilor administrative.

Pe lângă acestea, au fost instituite treptat audituri externe independente ale conturilor anuale ale școlilor europene și ale biroului secretarului general. Cinci școli au fost deja auditate, iar toate celelalte rămase vor fi auditate în următorii trei ani.

Luând în considerare diferitele elemente, Comisia consideră că nu mai trebuie să își mențină rezerva din motive de reputație din Raportul anual de activitate pe 2017.

În timp ce rolul consultativ al biroului central este esențial pentru școlile europene, și Comisia a contribuit la consolidarea resurselor alocate activităților de sprijin și orientare pentru controlul intern și gestiunea financiară. În special, Comisia a furnizat școlilor europene, în mod proactiv, consiliere și formare în ceea ce privește responsabilitățile ordonatorului de credite, programarea și raportarea, precum și privind proiectarea sistemului de control intern. În octombrie 2016, a fost încheiat un acord privind nivelul serviciilor pentru a oferi școlilor europene posibilitatea de a urma cursurile de formare organizate de Comisie cu privire la chestiunile financiare, bugetare și legate de achizițiile publice.

Rapoartele Curții de Conturi pe 2015 și 2016 confirmă progresele, deoarece nu au constatat erori semnificative în situațiile financiare pe 2015. Concluziile Curții de Conturi, mai pozitive decât în rapoartele anterioare, reflectă faptul că multe dintre măsurile necesare puse în aplicare de școlile europene în ultimii ani au început să producă rezultate.

Cu toate acestea, refacerea completă a structurii administrative și restructurarea controlului intern constituie un proces pe termen lung. Acest lucru este reflectat în raportul pe 2016 al Curții de Conturi, care, pe lângă progrese, a constatat și deficiențe persistente ale controlului intern în ceea ce privește măsurile legate de recrutare, achizițiile publice și modalitățile de plată, ceea ce demonstrează necesitatea continuării reformei structurii administrative a școlilor europene.

3Punctele de vedere ale Comisiei privind reforma administrativă a școlilor europene

În primul rând, este important de reamintit că, drept răspuns la Rezoluția Parlamentului European din 2011 12 , Comisia a inițiat o discuție privind schimbarea modelului de guvernanță în cadrul Consiliului superior în 2012. Drept rezultat, Consiliul superior a concluzionat că nu era nevoie să se modifice convenția, dat fiind că avea împuternicirea de a lua orice decizie necesară pentru soluționarea neajunsurilor sistemului școlilor europene în cadrul modelului actual.

Prin urmare, Comisia recunoaște că sistemul de guvernanță actual lasă suficiente posibilități de manevră pentru introducerea reformelor necesare în diferite domenii ale sistemului școlilor europene. Comisia va continua să își îndeplinească rolul și să furnizeze orientări și sprijin școlilor europene în cadrul structurii administrative și de guvernanță actuale.

Pe de altă parte, statele membre trebuie să continue să își îndeplinească responsabilitățile față de școlile europene, în contextul guvernanței actuale, caracterizată prin cooperare interguvernamentală; se așteaptă de la acestea să joace un rol-cheie în cadrul educativ general și să își îndeplinească angajamentele și obligațiile financiare în calitate de țări-gazdă.

În opinia Comisiei, consolidarea structurii administrative a sistemului școlilor europene ar trebuie să se realizeze în următoarele direcții:

3.1Guvernanța financiară: centralizarea rolurilor principale

În conformitate cu noul regulament financiar al școlilor europene, funcțiile de ordonator de credite și de contabilitate vor fi centralizate în mod progresiv, în conformitate cu modelul aplicat în cadrul Comisiei Europene.

Mai concret, funcția de ordonator de credite va fi centralizată la nivelul secretarului-general al școlilor europene, în loc de 14 de ordonatori de credite (în prezent, secretarul-general adjunct pentru biroul central și 13 directori de școli). Centralizarea se va finaliza la 1 ianuarie 2020. Secretarul-general, în calitate de ordonator de credite, va putea numi ordonatori de credite prin delegare (directorii școlilor europene și un actor care urmează să fie stabilit la nivelul biroului central pentru cheltuielile proprii ale acestuia).

În perioada de tranziție de la 1.1.2018 până la 31.12.2019, secretarul-general prezintă un raport anual de activitate Consiliului superior, în aprilie 2019 și aprilie 2020, cu privire la gestionarea sistemului școlilor europene, inclusiv principalele concluzii privind gestiunea bugetară, buna gestiune financiară și sistemele de control intern. Mai mult, secretarul-general informează prompt Consiliul superior ori de câte ori îi sunt aduse la cunoștință constatări semnificative rezultate în urma controalelor sau auditurilor în sistemul școlilor europene.

În plus, secretarul-general prezintă Consiliului superior, pentru prima dată până la mijlocul lunii iulie 2019, un raport privind gestiunea bugetară și financiară și principalele constatări care au rezultat din controalele ex-post și din sistemele de control intern.

Centralizarea progresivă a rolului de contabilitate a început la 1 ianuarie 2018 cu obiectivul de a se finaliza procesul pe deplin până în 2020. În cele 13 școli europene și în cadrul biroului central, vor fi create funcțiile de corespondent contabil local, sub responsabilitatea contabilului central. Contabilul central va semna conturile și va da asigurarea că acestea reprezintă o imagine reală și fidelă a situației financiare; acest lucru se va întâmpla pentru prima dată în ceea ce privește conturile pentru exercițiul financiar 2018 (în iulie 2019)

Reforma va simplifica contabilitatea școlilor europene, va acorda putere de supraveghere Consiliului superior și va contribui la atenuarea deficiențelor incluse în constatările Curții de Conturi care sunt legate de aspectele de consolidare, fiabilitate și precizie, de întârzieri, precum și de gestionarea inventarului și a activelor fixe.

Punerea în aplicare a regulamentului financiar revizuit va conduce la un nou model de guvernanță financiară a școlilor europene. Se așteaptă ca acesta să consolideze buna gestiune financiară și claritatea și responsabilitatea sistemului școlilor europene, respectând în același timp autonomia școlilor, așa cum se prevede la articolul 6 din convenție, asigurând responsabilitatea inerentă a fiecărui actor financiar și ordonator de credite prin delegare/prin subdelegare.

Noul regulament financiar creează cadrul juridic pentru a demara procesul de centralizare. Un astfel de proces conduce la un mare număr de modificări ale structurii actuale, care trebuie puse atent în aplicare de școlile europene. Vor apărea o serie de probleme, de la efectivele biroului central și ale școlilor europene la gradul de centralizare a diferitelor servicii și efectele asupra administrației centrale și locale. Toate acestea vor trebui să fie evaluate atent și soluționate înainte ca școlile europene să poată obține beneficiile așteptate din exercițiul de centralizare.

Având în vedere centralizarea progresivă a funcțiilor de ordonator de credite și de contabilitate, Consiliul superior a adoptat, în septembrie 2017, odată cu regulamentul financiar revizuit, un plan de punere în aplicare. Acesta include un cadru temporal cuprinzând un număr de măsuri necesare pentru îmbunătățirea guvernanței financiare (de exemplu, elaborarea unor proceduri mai precise de achiziții publice, bugetare și de raportare, soluționarea deficiențelor care se manifestă în programul informatic de contabilitate și instalarea mecanismelor centrale de validare contabilă).

Realizarea acestor eforturi de centralizare va reprezenta o provocare deosebit de complexă, care necesită o bună execuție a planului de punere în aplicare din partea școlilor europene.

3.2Îmbunătățirea gestiunii financiare și bugetare și a controlului intern

Pe lângă centralizarea principalelor roluri în administrația școlilor europene, restructurarea sistemului de control intern impune școlilor europene să acorde o atenție sporită următoarelor domenii:

3.2.1Sistemul de plăți 

Așa cum s-a menționat la punctul 2, atât Serviciul de Audit Intern, cât și Curtea de Conturi Europeană au stabilit că riscul de fraudă asociat deficiențelor este atenuat într-o măsură suficientă. Cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană și-a reiterat recomandarea în raportul privind exercițiul financiar 2016, deoarece integrarea programului informatic de contabilitate cu sistemul electronic de plăți conduce încă la alte deficiențe nesoluționate ale controlului intern. Prin urmare, deși riscul de fraudă este redus într-o măsură suficientă, trebuie continuate eforturile de atenuare a celorlalte riscuri reziduale.

Comisia a sprijinit centralizarea execuției plăților, astfel cum a fost decisă de Consiliul superior în septembrie 2017, în contextul planului 2017-2019 de punere în aplicare a guvernanței financiare.

3.2.2Separarea sarcinilor și a circuitelor financiare

Funcțiile de ordonator de credite și de contabilitate trebuie separate. Pe de o parte, acest lucru se va concretiza prin îndeplinirea de către directorul școlii a rolului de ordonator de credite prin delegare, printr-un mandat primit direct de la secretarul-general. Pe de altă parte, în fiecare școală și în biroul central va exista un corespondent contabil, care va răspunde de gestiunea cotidiană a conturilor și de aplicarea normelor stabilite de contabilitatea centrală. Mai mult, în toate operațiunile se va aplica principiul „celor patru ochi”.

Regulamentele privind personalului detașat au fost revizuite recent 13 pentru a reflecta mai bine importanța și riscurile legate de rolul agenților financiari/gestionarilor în actual context de administrare a școlilor europene. Noul regulament, care a intrat în vigoare începând cu 1.1.2018, include în special dispoziții privind mobilitatea aplicabile agenților financiari detașați, precum și o mai bună definire a sarcinilor și a grilelor salariale.

Descrierea precisă a sarcinilor care urmează să fie încredințate agenților financiari ar trebui să fie redefinită în mod corespunzător de către biroul secretarului-general al școlilor europene pentru a se asigura claritate și consecvență.

3.2.3Mediul de control intern

Comisia consideră că sistemele de control intern trebuie consolidate în continuare. Aceasta sprijină planul de acțiune adoptat în acest scop de către Consiliul superior în contextul noului regulament financiar, precum și în contextul măsurilor de atenuare în vederea punerii în aplicare a recomandărilor auditului. Acest plan vizează, între altele, actualizarea standardelor de control intern, elaborarea analizei riscurilor, precum și o metodologie pentru controalele ex-post cuprinzând toate tipurile de tranzacții.

Astfel de măsuri îmbunătățesc fiabilitatea informațiilor furnizate de școli și avertizează clar cu privire la problemele existente sau posibile.

3.3    Realocarea resurselor pentru a pune în aplicare eforturile de centralizare

În contextul revizuirii regulamentului financiar adoptat în septembrie 2017, în bugetele pentru exercițiile 2017 și 2018 au fost create posturile necesare pentru a realiza procesul de centralizare.

Comisia a solicitat desfășurarea unei noi discuții cu privirea la redistribuirea personalului, în contextul procedurii privind proiectul de buget pentru exercițiul 2019. Punctul de vedere al Comisiei este acela că școlile europene ar trebui să elaboreze planuri multianuale de resurse umane care ar facilita redistribuirea personalului în funcție de priorități și necesități. O soluție echilibrată ar trebui să ia în considerare, pe de o parte, necesitatea de a consolida buna gestiune și sistemele de control intern în școli, iar, pe de altă parte, să creeze structurile centralizate necesare pentru a sprijini funcțiile centrale.

3.4    Un sistem echitabil și fiabil de partajare a costurilor

Numărul de cadre didactice detașate care constituiau, în mod tradițional, coloana vertebrală a sistemului școlilor europene, este în scădere, în paralel cu reducerea contribuțiilor statelor membre prin plata remunerației pentru această categorie de personal. În același timp, populația școlară este în creștere rapidă.

Rolul statelor membre este deosebit de important în ceea ce privește detașarea cadrelor didactice, în special pentru engleză, franceză și germană. Scăderea numărului de cadre didactice detașate care predau în aceste limbi are un impact dublu asupra școlilor europene. Pe de o parte, acest lucru obligă școlile să recruteze cadre didactice la nivel local, cu toate consecințele bugetare negative privind contribuția de echilibrare furnizată de la bugetul UE sistemului școlilor europene, deoarece salariile cadrelor didactice recrutate la nivel local sunt acoperite de la bugetul UE, în vreme ce, în conformitate cu convenția, baza sistemului școlilor europene o reprezintă detașarea cadrelor didactice de către statele membre 14 . Pe de altă parte, scăderea numărului de cadre didactice detașate poate contribui la creșterea numărului de cursuri predate de persoane care nu sunt vorbitori nativi, dacă recrutarea vorbitorilor nativi se dovedește dificilă.

Considerând că un sistem echilibrat de partajare a costurilor este esențial pentru sustenabilitatea financiară a sistemului școlilor europene, Comisia recomandă lansarea discuțiilor privind revizuirea sistemului actual în scopul de a se elabora o soluție viabilă începând cu anul școlar 2020-2021. Detașarea sau numirea de cadre didactice de către statele membre ar trebui să rămână coloana vertebrală a sistemului școlilor europene în mecanismul revizuit de partajare a costurilor. Acesta ar trebui, totodată, să ia în considerare în mod corespunzător nevoile reale ale școlilor și eventualele consecințe ale Brexitului, contribuind în același timp la o partajare echitabilă a costurilor între statele membre.

Mai mult, Comisia consideră că modelul de partajare a costurilor ar trebui să fie pus în aplicare în mod corespunzător de către celelalte instituții, agenții și organisme ale UE care sunt finanțate total sau parțial în afara bugetului UE și care au personal ai căror copii sunt înmatriculați în școlile europene. În acest context, Comisia a încheiat acorduri privind contribuțiile cu „Grupul BEI” și cu Mecanismul european de stabilitate (MES) 15 , precum și cu EUIPO (fost OAPI) 16 și cu alte agenții și organisme (Comitetul unic de rezoluție și diferite întreprinderi comune) pentru ca acestea să contribuie la costurile educării copiilor personalului lor. În plus, la sfârșitul anului 2017, între școlile europene și Banca Centrală Europeană a fost încheiat un acord de participare în temeiul articolului 28 din convenție. Mai mult, sunt în curs de desfășurare discuții cu alte agenții cu scopul de a asigura contribuția lor financiară la bugetele școlilor europene.

4Concluzii

Școlile europene s-au angajat într-o reformă structurală pe termen lung a structurii lor administrative și financiare. Până în prezent, aceasta a condus la atenuarea deficiențelor în materie de control intern a sistemului de plăți al școlilor europene, care s-a aflat la originea cazului de fraudă care a determinat Comisia să emită o rezervă din motive de reputație. Reforma a condus, totodată, la consolidarea structurii actuale a controlului intern și la revizuirea regulamentului financiar care va permite școlilor europene să își reformeze structura administrativă într-o măsură și mai mare.

Sunt necesare măsuri suplimentare, astfel cum sunt descrise mai sus,pentru a îmbunătăți controlul intern și gestionarea administrativă. Reforma structurii administrative necesită un angajament deplin din partea școlilor europene, precum și punerea în aplicare corespunzătoare a unei planificări adecvate. Comisia va continua să le acorde sprijinul necesar, ori de câte ori este posibil.

Un sistem echitabil de partajare a costurilor între bugetul UE, statele membre și instituțiile și organismele care beneficiază de sistemul școlilor europene este esențial pentru sustenabilitatea viitoare a sistemului în ansamblul său.

Comisia consideră că principalele deficiențe și provocări cu care se confruntă școlile europene pot fi abordate în cadrul existent definit de acestea, cu angajamentul deplin al statelor membre. În acest scop, Comisia va continua să se asigure că poziția sa este luată în considerare în cadrul sistemului de supraveghere a școlilor europene, respectiv Comitetul pedagogic comun, Comitetul bugetar și Consiliul superior.

(1)

JO L 212, 17.8.1994, p. 3-14.

(2)

Alicante, Bruxelles I (Uccle + Berkendael), Bruxelles II (Woluwé), Bruxelles III (Ixelles), Bruxelles IV (Laeken), Frankfurt am Main, Mol, Bergen, Karlsruhe, München, Varese, Luxembourg I & Luxembourg II), în șase țări (Belgia, Țările de Jos, Germania, Italia, Spania și Luxemburg), cu un total de aproximativ 27 000 de elevi înmatriculați în 2017.

(3)

De asemenea, Oficiul European de Brevete (pentru școala europeană din München), Banca Europeană de Investiții/Fondul European de Investiții (pentru școala europeană din Luxembourg, începând din 2016), EUIPO (pentru școala europeană din Alicante, începând din 2017) și BCE (pentru școala europeană din Frankfurt, începând din 2017), cu drept de vot numai în ceea ce privește chestiunile legate de școala europeană vizată de acordurile lor.

(4)

Cheltuielile imobiliare pentru biroul secretarului general al școlilor europene, curățenie, întreținere, suport informatic și educativ în cadrul școlilor europene.

(5)

Restul elevilor - categoria I - sunt copii ai căror părinți lucrează în instituțiile/organismele UE, care sunt scutiți de plata taxelor de școlarizare.

(6)

A8-0150/2017.

(7)

Recomandarea 2015/PAR/0371.

(8)

Consiliul superior a adoptat noul regulament financiar la 5.9.2017. Referință: 2017-12-D-21-en-1 https://www.eursc.eu/BasicTexts/2017-12-D-21-en-1.pdf .

(9)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii.

(JO L 298, 26.10.2012, p. 1.)

(10)

Urmărirea subsecventă de către Serviciul de Audit Intern a recomandărilor restante din cadrul auditului său privind „Gestionarea trezoreriei și a veniturilor în școlile europene.

(11)

Raport privind conturile anuale ale Școlilor europene pentru exercițiul financiar 2016”, https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=42117.

(12)

2011/2036(INI) din 27.9.2011.

(13)

La 8.6.2017, Consiliul superior a adoptat un set de modificări la statutul membrilor personalului școlilor europene. Ref. 2017-04-D-8-en-1.

(14)

Articolul 3 alineatul (2) și articolul 25 alineatul (1) din convenție.

(15)

Banca Europeană de Investiții reprezentând, de asemenea, Fondul european de investiții și Mecanismul european de stabilitate, în decembrie 2015.

(16)

Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, în iunie 2017.