17.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/8

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” [COM(2014) 158] și concluziile Consiliului Uniunii Europene și ale statelor membre, reunite în cadrul Consiliului din 16 decembrie 2014, privind asigurarea respectării statului de drept;

—

având în vedere avizul său din 12 februarie 2015 pe tema „Autoritățile locale și regionale și protejarea pe mai multe niveluri în UE a statului de drept și a drepturilor fundamentale”;

—

având în vedere rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2016 conținând recomandări către Comisie referitoare la instituirea unui mecanism al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale;

—

având în vedere articolul 4 alineatul (3) și articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană privind aplicarea principiului subsidiarității,

1.

este preocupat de faptul că o serie de schimbări petrecute în ultimii ani în cadrul Uniunii Europene și la nivel mondial pun la încercare statul de drept, unul dintre pilonii de bază ai democrației;

2.

subliniază faptul că Uniunea Europeană se întemeiază pe un set comun de valori fundamentale, printre care se numără respectarea democrației și a statului de drept – astfel cum se prevede la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în Carta drepturilor fundamentale a UE și în Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO);

3.

se așteaptă ca statele membre să își îndeplinească obligația de a respecta aceste valori, întrucât ele stau la baza încrederii reciproce între statele membre, între acestea și instituțiile UE, și mai ales între cetățeni și toate nivelurile de guvernare;

4.

ia act, de asemenea, de faptul că Comisia Europeană, Consiliul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și Consiliul Europei au afirmat, în mai multe rânduri, că statul de drept presupune respectarea cel puțin a următoarelor principii: legalitate, transparență, răspundere, separația puterilor, un proces democratic și pluralist de adoptare a legilor, securitate juridică, interdicția actelor arbitrare din partea puterii executive, instanțe independente și imparțiale, un control jurisdicțional eficace, respectarea drepturilor fundamentale, egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire;

5.

observă, cu toate acestea, că instrumentele existente nu au fost suficiente pentru a asigura aplicarea și respectarea deplină a acestor principii;

6.

subliniază, prin urmare, că felul în care cetățenii percep statul de drept la nivel local și regional este la fel de important ca felul în care îl percep la nivel național și european;

7.

evidențiază faptul că în UE există aproape o sută de mii de autorități la nivel subnațional, cărora le revine o mare parte din responsabilitate pentru punerea în aplicare a drepturilor și libertăților fundamentale în relațiile cu populația, în întreaga ei diversitate;

8.

consideră că mizele sunt mai mari ca niciodată în ce privește necesitatea ca UE să se doteze cu un mecanism eficient pentru protejarea statului de drept: în condițiile schimbării mediului de securitate din Europa și ale retragerii unuia dintre statele sale membre, Uniunea trebuie să își consolideze coeziunea, pornind de la înțelegerea comună că solidaritatea nu este o valoare aplicată unidirecțional. Toate statele membre ale UE și toate nivelurile de guvernare ar trebui să își respecte obligațiile reciproce și să apere proiectul european, văzut ca o creație bazată pe principii, împotriva unei mișcări care se extinde în toată Europa și care pune sub semnul întrebării valorile fundamentale ale acesteia;

9.

subliniază că, pentru a susține statul de drept și drepturile fundamentale, participarea unor organizații ale societății civile și a unor ONG-uri active, independente și pluraliste la procesul democratic și la monitorizarea bunei funcționări a sistemului de control și echilibru între instituțiile și puterile statului este esențială;

10.

subliniază că, deși recomandările privind statul de drept bazate pe cadrul din 2014 sunt încă valabile, cadrul nu a produs până acum rezultate concrete. Este deosebit de regretabil faptul că cadrul privind statul de drept include orientări referitoare la un „dialog constructiv” între Comisie și statul membru în cauză, dar nu prevede implicarea, încă de la bun început, a diferitelor niveluri de guvernanță, inclusiv a celui local și a celui regional, și nici a societății civile. Această situație este cu atât mai regretabilă, cu cât instituțiile UE și statele membre trebuie întotdeauna să precizeze limpede că desfășurarea unei proceduri care vizează autoritățile publice ale unui anumit stat membru nu reprezintă o dovadă a intenției de a izola țara respectivă și că există în continuare disponibilitatea de a colabora cu membrii societății acesteia;

11.

sprijină, așadar, rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2016, care conține recomandări adresate Comisiei referitoare la instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, care să încorporeze instrumentele existente, și solicită ca acesta să fie aplicabil la toate nivelurile de guvernare;

12.

subliniază că un astfel de mecanism ar trebui să fie obiectiv, bazat pe dovezi și fapte, pe o evaluare imparțială și pe principiul egalității de tratament între toate statele membre, și să respecte principiile subsidiarității și proporționalității;

13.

se așteaptă ca, pe de o parte, mecanismul să implice pe deplin autoritățile locale în dialogul dintre Comisie și statele membre și, pe de altă parte, să le ofere acestor autorități posibilitatea de a sesiza direct Comisia, în cazul în care constată existența unor amenințări la adresa statului de drept;

14.

observă că obligațiile care le revin țărilor candidate în temeiul criteriilor de la Copenhaga continuă să se aplice statelor membre după aderarea la UE în temeiul articolului 2 din TUE și că, din acest motiv, toate nivelurile de guvernare din fiecare stat membru ar trebui evaluate în conformitate cu mecanismul, pentru a verifica dacă acestea se conformează în permanență valorilor de bază ale UE, ce constau în respectarea drepturilor fundamentale, a instituțiilor democratice și a statului de drept;

15.

subliniază faptul că criminalitatea organizată și corupția subminează democrația și statul de drept și provoacă denaturări economice, sociale și politice considerabile. Noul mecanism ar trebui să asigure o mai bună aplicare și respectare a standardelor internaționale și europene, abordând lacunele și obstacolele care împiedică lupta împotriva crimei organizate și a corupției la toate nivelurile de guvernare. Un angajament ferm din partea autorităților locale, regionale și naționale este esențial pentru a promova măsuri concrete de combatere a corupției și a conferi un caracter durabil și ireversibil eforturilor în acest sens. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice în mod egal tuturor și trebuie respectată la toate nivelurile, pentru ca cetățenii, societatea civilă și autoritățile publice să aibă deplină încredere în sistemele juridice ale statelor membre ale UE;

16.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că recomandările privind statul de drept ar putea încuraja cererile de introducere a unor condiționalități politice. Comitetul Regiunilor se opune cu tărie posibilității ca autoritățile locale și regionale să devină prizonierele politicilor duse de guvernele naționale, ceea ce ar putea determina o suspendare a finanțărilor UE pentru orașe și regiuni; cu toate acestea, sprijină dispozițiile acordurilor de parteneriat referitoare la întreruperea finanțării în caz de încălcare a statului de drept de către autoritățile locale și regionale;

17.

ia act de faptul că îngrădirea libertății presei și a pluralismului, precum și manipularea informațiilor, care a fost facilitată de dezvoltarea tehnologiilor moderne și a platformelor de comunicare socială, au un impact negativ asupra exercitării democrației, la toate nivelurile de guvernare. Revizuirea în curs a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) este, prin urmare, extrem de importantă. Astfel cum arată CoR, în urma revizuirii ar trebui:

18.

încredințează președintelui mandatul de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului, președintelui Consiliului European și Președinției malteze a Consiliului UE, precum și Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.