Fișă rezumat
|
Evaluarea impactului cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor
|
A. Necesitatea de a acționa
|
De ce? Care este problema abordată?
|
Evaluarea a concluzionat că principiul recunoașterii reciproce nu funcționează cum ar trebui, ca urmare a lipsei de sensibilizare, a incertitudinii juridice și a lipsei unei comunicări și a unei cooperări eficiente între părțile interesate. Operatorii economici nu beneficiază pe deplin de drepturile lor. Autoritățile naționale pierd timp și resurse. Consumatorii se confruntă cu prețuri mai mari și cu opțiuni mai puține. În absența oricăror măsuri luate la nivelul UE, este de așteptat ca această problemă să nu dispară.
|
Ce se așteaptă de la această inițiativă?
|
Deși beneficiile preconizate nu pot fi estimate cu precizie, un studiu recent privind „Costurile non-Europei pe piața unică” indică faptul că reducerea barierelor comerciale ar putea duce la o creștere a comerțului intra-UE cu peste 100 de miliarde EUR pe an. În acest studiu, conceptul de bariere comerciale este mai extins doar decât conceptul de recunoaștere reciprocă, însă el oferă o estimare a beneficiilor preconizate.
|
Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE?
|
Un set comun de norme garantează egalitatea de tratament și permite o aplicare consecventă a recunoașterii reciproce. Luarea de măsuri doar la nivelul statelor membre ar fragmenta principiul în 28 de proceduri naționale diferite și potențial contradictorii.
|
B. Soluții
|
Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există sau nu o opțiune preferată? De ce?
|
Opțiunile de politică evaluate au fost:
·Opțiunea 2 - Instrumente legislative neobligatorii
·Opțiunea 3 - Modificări legislative minime
·Opțiunea 4 - Modificări legislative cuprinzătoare
·Opțiunea 5 - Autorizare voluntară prealabilă introducerii pe piață
Opțiunea preferată este opțiunea 4, completată de opțiunea 2.
|
Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?
|
Opțiunea 2 a fost sprijinită de toate părțile interesate, cu condiția ca ea să fie completată de alte instrumente.
Opțiunea 3 a fost considerată potențial eficace de către toate părțile interesate, dar într-o măsură mai mică decât alte opțiuni.
Opțiunea 4 a fost considerată în unanimitate ca fiind cea mai eficace.
Opțiunea 5 a fost respinsă în unanimitate.
|
C. Impacturile opțiunii preferate
|
Care sunt beneficiile opțiunii preferate (dacă există vreuna; în caz contrar, beneficiile principale)?
|
Opțiunea 4, în combinație cu opțiunea 2, va crește gradul de sensibilizare și nivelul de cunoștințe cu privire la recunoașterea reciprocă, asigurând în același timp securitatea juridică în ceea ce privește aplicarea principiului și îmbunătățind cooperarea administrativă între statele membre.
|
Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există vreuna; în caz contrar, costurile principale)?
|
Costurile suportate de întreprinderi sunt minime. Statele membre și Comisia vor suporta anumite cheltuieli necesare, estimate după cum urmează: organizarea și coordonarea evenimentelor de sensibilizare și de formare (500 000 EUR), schema schimburilor de funcționari (170 000 EUR pe an), procedura de recurs accelerată (3-4 ENI pentru Comisie, adică 225 000-300 000 EUR pe an), o cooperare administrativă sporită (1 200 000 EUR pe an).
|
Care va fi impactul asupra societăților, IMM-urilor și microîntreprinderilor?
|
Inițiativa va afecta pozitiv microîntreprinderile și IMM-urile, fără ca acestea să suporte costuri suplimentare.
|
Vor exista impacturi semnificative asupra bugetelor și a administrațiilor naționale?
|
Punctele de informare despre produs ar putea fi afectate, deoarece ele vor avea nevoie de resurse adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate.
|
Vor exista și alte impacturi semnificative?
|
Vor exista oportunități de piață mai importante pentru întreprinderi, în special pentru cele inovatoare.
|
D. Acțiuni subsecvente
|
Când va fi revizuită politica?
|
Comisia va raporta Parlamentului European și Consiliului la cinci ani după intrarea în vigoare a noului regulament și, ulterior, la fiecare cinci ani.
|