15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 306/43

1.

declară că Strategia de extindere a UE și aderarea la UE a unor noi membri constituie o garanție pentru realizarea politicilor UE și pentru succesul Europei în ansamblu și consideră că extinderea este cel mai puternic instrument de politică externă al UE;

2.

constată că viziunea actualei Comisii Europene – care, pe durata mandatului său (2014-2019), nu prevede o nouă extindere a Uniunii Europene, dar continuă procesul de negociere în curs – a ajuns la un punct în care discuțiile tematice referitoare la aderarea Turciei au fost înghețate din diferite motive politice. În același timp, țările din Balcanii de Vest învecinate cu state membre ale UE au început să participe în mod direct la măsurile politice luate de Comisia Europeană, dat fiind că, dincolo de procesul de extindere, ele sunt strâns implicate și în politica UE în domeniul migrației (ruta Balcanilor de Vest) și în domeniile de politică conexe, inclusiv cele referitoare la securitate;

3.

ia act de faptul că țările din Balcanii de Vest care aspiră să adere la UE cooperează cu instituțiile UE, implicându-se în mod constructiv în abordarea provocărilor (inclusiv a eforturilor tot mai intense din exterior de a inversa cursul integrării europene), și salută disponibilitatea acestora de a participa la găsirea unor soluții pentru problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană în domeniul imigrației și al securității;

4.

subliniază că noile relații de lucru dintre Comisia Europeană și țările din Balcanii de Vest presupun gestionarea responsabilă a respectării angajamentelor și a condițiilor pentru extinderea UE; subliniază că negocierile vor trebui să urmeze o evaluare obiectivă a gradului de pregătire și a progreselor înregistrate de țările candidate în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice și economice, iar condițiile nu trebuie modificate pe parcurs pentru a veni în întâmpinarea unor sensibilități ale uneia sau celeilalte părți de negociere;

5.

consideră că rămâne esențial ca rezultatele obținute și progresele înregistrate de țările candidate și potențial candidate în procesul de aderare să fie considerate drept o confirmare publică a faptului că Uniunea Europeană rămâne deschisă tuturor celor care urmăresc aceleași obiective și împărtășesc aceleași valori;

6.

salută faptul că Comisia face referire la rolul esențial al autorităților locale și regionale (ALR); subliniază că, în comunicările și rapoartele viitoare, este necesar să se pună un accent mai puternic și mai amănunțit pe guvernanța locală și regională, chiar dacă nu există un capitol specific în cadrul acquis-ului pe tema descentralizării și a guvernanței pe mai multe niveluri sau un model recunoscut în acest sens în UE;

7.

ia act de faptul că, având în vedere noile provocări la nivel mondial și schimbările majore care au loc în context internațional, în special în imediata vecinătate a țărilor din Balcanii de Vest, abordarea în continuare a chestiunii extinderii UE (prin intermediul unor reuniuni, conferințe, etc.) la nivel regional, cât și la nivel paneuropean rămâne necesară, pentru a se asigura că perspectiva europeană a acestor țări rămâne pe ordinea de zi;

8.

este de părere că, la fel ca în cazul deciziilor Comisiei care se referă în mod direct la UE, și dezbaterile și deciziile UE privind strategia de extindere trebuie să scoată în evidență în mod explicit perspectiva tineretului, pentru a transmite noilor generații ideea că Uniunea Europeană, care este și va fi casa noastră comună, oferă tuturor tinerilor garanții referitoare la educație, cultură și locuri de muncă;

9.

salută decizia luată cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Paris (4 iulie 2016) de înființare a unei agenții regionale pentru cooperare în domeniul tineretului, precum și începerea activității acestei agenții; se pronunță în favoarea ideii ca oficiile pentru tineret din noile state membre să fie implicate în această activitate;

10.

sprijină ferm stabilirea unor programe anuale de reformă economică și recomandă ca, pe baza experienței astfel dobândite, să fie implicate și autoritățile locale și regionale, dar și cetățenii în procesele de elaborare a bugetelor și proiectelor, știut fiind că nivelul local și regional este cel la care acestea sunt aplicate și se fac simțite;

11.

subliniază importanța abordării bazate pe autoritățile locale și regionale în cadrul politicii de informare referitoare la procesul de extindere în ansamblul său, pentru care poate fi asigurat un sprijin public amplu atunci când opinia publică este informată cu privire la beneficiile pe care le poate aduce cu sine extinderea;

12.

ia act de faptul că statul de drept, drepturile fundamentale – aplicate în mod efectiv – și o politică cinstită și transparentă sunt condiții esențiale pentru extindere; țările candidate și țările potențial candidate ar trebui să ia măsuri hotărâte pentru a atinge aceste obiective;

13.

sprijină abordarea care acordă prioritate elementelor fundamentale în cadrul strategiei de extindere, menită să asigure că toate țările candidate și potențial candidate realizează progrese mai rapide în sensul consolidării statului de drept și al justiției, cu garantarea drepturilor fundamentale, a libertății și securității și garantarea protecției minorităților și a egalității de gen; subliniază importanța cooperării în cadrul și cu Consiliul Europei și Congresul Autorităților Locale și Regionale în ce privește drepturile fundamentale, statul de drept și democrația locală;

14.

este mulțumit că se pune accentul pe libertatea de exprimare, însă subliniază că acest lucru trebuie însoțit de o mai bună cultură politică, cu o mai bună conduită a factorilor de decizie politică, în special la nivelurile local și regional, care oferă cele mai bune garanții pentru a înregistra progrese în acest sens (abținerea de la confruntări și provocări față de vecini, evitarea unor declarații negative, sensibilitate pentru nevoile grupurilor vulnerabile și defavorizate, luarea în considerare a situației minorităților etc.);

15.

consideră că libertatea presei este esențială pentru garantarea pluralismului într-o societate democratică. Structura proprietății mass-mediei reprezintă o problemă gravă. De altfel, negarantarea dreptului cetățenilor la o informare independentă va reprezenta cel mai probabil un obstacol în calea creării unor structuri administrative neutre din punct de vedere politic și transparente și în calea dezvoltării democrației;

16.

salută înființarea Biroului anticorupție în Muntenegru, ca un exemplu pentru toate țările din regiune, și subliniază importanța de a aborda corupția în sectoarele public și privat, la toate nivelurile guvernării și societății;

17.

subliniază că rasismul, xenofobia, radicalizarea și terorismul trebuie combătute, dat fiind că aceste fenomene pun în pericol valorile și drepturile tuturor cetățenilor. Măsurile de prevenire în rândul tinerilor sunt deosebit de importante: ele îi sensibilizează pe tineri cu privire la angajamentul statelor membre ale UE de a le oferi o lume sigură, cu perspective bune în ceea ce privește educația și locurile de muncă;

18.

salută sprijinul și resursele oferite pentru țările candidate și potențial candidate, dar insistă ca această asistență să fie proporțională și utilizată și gestionată în mod eficient și transparent;

19.

salută faptul că se acordă prioritate Agendei privind conectivitatea și inițiativelor regionale („Procesul de la Berlin”, etc.) adoptate de UE, care trebuie să devină mai incluzive; subliniază necesitatea de a implica autoritățile locale și regionale și autoritățile naționale din țările candidate și potențial candidate; lansează un apel în vederea luării în considerare a experiențelor dobândite de noile state membre, implicând experți din UE, în special din aceste țări, în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de investiții (în sectoare precum transporturile, energia, telecomunicațiile digitale, educația, tineretul etc., și în sectoare asociate cu dezvoltarea digitală);

20.

sprijină comitetele naționale pentru investiții în țările beneficiare din Balcanii de Vest în eforturile lor de a crea o serie unică de proiecte și solicită o mai bună coordonare a instrumentelor structurale, considerând că astfel se pot iniția proiecte de dezvoltare digitală în țările din Balcanii de Vest;

21.

salută și sprijină evoluțiile pozitive în relațiile reciproce dintre țările candidate și potențial candidate, în special în ceea ce privește reconcilierea și instaurarea unui climat de încredere; cu toate acestea, solicită realizarea unor progrese tangibile în soluționarea problemelor restante și obținerea de rezultate pe termen lung, cu respectarea principiului relațiilor de bună vecinătate; încurajează autoritățile regionale și locale să promoveze mai eficient progresul și inițiativele în acest proces și salută difuzarea de bune practici și schimbul de experiențe;

22.

atrage atenția asupra potențialului formelor de acțiune colectivă coordonată între localități sau transfrontalieră, cum ar fi campania „Let’s do it!” pentru menținerea unui mediu curat;

23.

invită țările candidate și potențial candidate să recurgă la programele TAIEX și cele de parteneriat existente, să ia în considerare noi forme de cooperare și să lanseze astfel de inițiative;

24.

salută rezultatele pozitive ale celor mai recente reuniuni ale comitetelor consultative mixte (CCM) și ale grupurilor de lucru (GL) ale Comitetului European al Regiunilor cu aceste țări; salută cea de a doua ediție a manifestării Ziua extinderii (1 și 2 iunie 2016) și recomandă organizarea unor astfel de evenimente în mod regulat;

25.

salută inițiativa Comisiei de a organiza conferințe și campanii media într-o anumită regiune sub deviza „Speak Up!”. Aceste evenimente reprezintă o oportunitate de a dezvolta în continuare, atât la nivel național, cât și la nivel regional, oferta media, inclusiv pe platformele de comunicare socială, de a compara progresele înregistrate de fiecare țară în procesul de extindere și de a utiliza cât mai bine cu putință rezultatele obținute de vecini;

26.

consideră că este posibil ca faptul că întreaga regiune participă la același proces să genereze o dinamică anume în Balcanii de Vest și să-i convingă pe cetățeni că succesul unei țări înseamnă succesul tuturor; Până în prezent, acest proces a condus la creșterea interesului față de țările învecinate și față de cooperarea cu acestea, la o concurență sănătoasă și asistență reciprocă;

27.

salută acțiunea hotărâtă a Comisiei în ce privește migrația și deciziile adoptate în 2015 și 2016, dat fiind că situația actuală a refugiaților și migranților economici are un impact asupra întregii regiuni, în special asupra rutelor de tranzit prin Balcanii de Vest, apărute rapid; fără eforturi comune, solidaritate și asumarea în comun a responsabilității nu pot exista soluții;

28.

salută în mod expres inițiativa Comisiei de reformare a sistemului european comun de azil (al doilea pachet, 13 iulie 2016), care stabilește soluții detaliate (țară terță sigură, prima țară de azil, țară de origine sigură) pentru toate grupurile afectate de criza migrației, inclusiv garanții pentru minorii neînsoțiți care solicită azil, precum și un sistem de asistență judiciară pentru solicitanții de azil;

29.

salută eforturile depuse de statele membre și, în special, de țările candidate, pentru a aborda criza și a pune la dispoziție resurse; subliniază că este nevoie de un sprijin mai substanțial din partea UE și de investiții în legătură cu primirea și integrarea migranților și a refugiaților în Balcanii de Vest, în vederea îmbunătățirii perspectivelor de ocupare a forței de muncă;

30.

își exprimă recunoștința față de toate administrațiile locale de-a lungul rutei de migrație pentru ajutorul inestimabil și cooperarea de până în prezent și dorește să le încurajeze în sensul colectării și transmiterii mai departe a experiențelor dobândite, pentru a disemina cele mai bune practici și cunoștințe care ar putea fi utile la sosirea neașteptată a unor persoane vulnerabile; îndeamnă autoritățile locale să sprijine eforturile de combatere a introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane; în același timp, subliniază faptul că autoritățile dispun de capacități locale limitate și inegale, motiv pentru care ar trebui create posibilități pentru a le oferi acestora sprijin suplimentar;

31.

subliniază că – în conformitate cu prioritățile și măsurile stabilite în concluziile Consiliului din 2015 – este încă nevoie de măsuri preventive și de concentrarea eforturilor în special către acei refugiați care au o nevoie legitimă de protecție internațională;

32.

se așteaptă, de asemenea, ca UE să își intensifice participarea și implicarea în inițiative și măsuri politice care să se concentreze pe țările de origine ale migranților și care să urmărească limitarea în mod simțitor a fluxului de refugiați obligați să își părăsească țările de origine și a fluxului de migranți economici către Europa; în același timp, procesele de pace din zonele de război trebuie să fie susținute mai eficient prin intermediul unor inițiative diplomatice;

33.

ia notă de rezultatul referendumului din 16 aprilie privind aducerea de modificări Constituției Turciei și de concluziile Misiunii internaționale de observare a referendumului, potrivit cărora cele două părți ale campaniei nu au beneficiat de oportunități egale și votanții nu au primit informații imparțiale;

34.

reamintește practica internațională recunoscută la nivel local conform căreia disputele privind numărarea voturilor pot fi soluționate prin renumărare parțială și recomandă această cale acolo unde este oportună și utilă;

35.

regretă că evoluțiile politice recente din Turcia ridică semne de întrebare privind angajamentul deplin al Guvernului Turciei în raport cu valorile și principiile pe care se bazează UE, în special Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, și observă că, în consecință, continuarea procesului de aderare este pusă la îndoială;

36.

solicită Guvernului Turciei să respingă clar și fără ambiguități pedeapsa cu moartea și să ofere asigurări și dovezi că respectă pe deplin statul de drept și drepturile omului ale membrilor opoziției din Turcia, precum și libertatea și independența mijloacelor de comunicare în masă turce și internaționale;

37.

solicită autorităților naționale turce să se asigure că punerea în aplicare a oricăror viitoare modificări ale Constituției nu subminează principiul subsidiarității și autonomia și capacitatea autorităților locale turce;

38.

ținând seama de statutul oficial al Turciei de candidat pentru aderarea la UE, amintește multiplele sale invitații și încurajări adresate guvernului turc de a institui un Comitet consultativ mixt (CCM) împreună cu CoR, în care reprezentanți aleși ai autorităților locale și regionale de ambele părți, ținând seama de un echilibru geografic, de gen și de opinii politice, se pot reuni în mod sistematic și menține un dialog permanent; crede că, în contextul continuării procesului de aderare, autoritățile locale și regionale turce și ale UE ar avea mult de câștigat dintr-o relație formală sub forma unui CCM;

39.

reamintește situația dificilă a celor aproape trei milioane de refugiați sirieni aflați în prezent în Turcia și își exprimă recunoașterea și solidaritatea față de cetățenii și primarii – mai ales de pe frontiera Turciei cu Siria – care trebuie să găsească soluții practice pentru a găzdui un număr foarte mare de refugiați, adesea echivalent cu populația localităților înseși. Evidențiază faptul că, pentru orice localitate, astfel de provocări au un impact uriaș asupra diverselor servicii, precum gestionarea apei și a deșeurilor, școlile, serviciile de sănătate, transporturile și întreprinderile, precum și infrastructura locală, subliniind că situația nu este sustenabilă;

40.

ia notă de plângerile guvernului turc conform cărora partea UE nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în acordul din 2016 privind gestionarea fluxurilor de migranți și refugiați care traversează Turcia cu destinația Europa; în același timp este conștient de faptul că multe provincii și localităţi au fost nevoite să acorde asistenţă migranților și refugiaților fără a beneficia de asistenţă din partea UE. În același timp, dorește să reamintească că UE, prin intermediul organizațiilor umanitare partenere, a furnizat o asistență financiară foarte substanțială refugiaților sirieni din Turcia și că fondurile sunt eliberate pe baza nevoilor reale și a îndeplinirii angajamentelor. Ia act de provocările în materie de integrare existente la nivel local și subliniază rolul important pe care îl poate juca formarea de competențe pentru facilitarea integrării;

41.

regretă că discuțiile promițătoare cu privire la Cipru par să fi stagnat și crede că o finalizare cu succes a acestor negocieri ar aduce o contribuție importantă la recuperarea în oarecare măsură a încrederii dintre Turcia și UE;

42.

este ferm convins de faptul că o relație de cooperare eficientă între autoritățile locale și regionale ale ambelor părți poate contribui – prin schimbul de bune practici cu privire la aspecte practice – la recâștigarea încrederii reciproce dintre Turcia și UE;

43.

își confirmă intenția de a continua dezvoltarea unui dialog cu primarii din Turcia în cadrul organelor relevante ale CoR în vederea schimbului de bune practici și pentru apărarea principiului subsidiarității;

44.

deplânge tentativa de lovitură de stat și pierderea de vieți omenești și își exprimă solidaritatea cu instituțiile democratice; își exprimă preocuparea cu privire la amploarea măsurilor luate după tentativa de lovitură de stat, cum ar fi concedierile la scară largă, arestările și reținerile, în special reținerea și îndepărtarea din funcție a primarilor aleși și înlocuirea acestora cu primari care nu au fost aleşi, ci „numiţi de autoritățile centrale”, fapt care afectează sever democrația pluralistă de la nivel local;

45.

se așteaptă ca Turcia – în special în calitate de țară candidată – să respecte cele mai înalte standarde în materie de democrație, stat de drept și libertăți fundamentale; este deosebit de preocupat de regresele constante înregistrate în ceea ce privește independența și funcționarea sistemului judiciar, precum și în ceea ce privește libertatea de exprimare; este îngrijorat de restricțiile și măsurile aplicate jurnaliștilor, cadrelor universitare și apărătorilor drepturilor omului, precum și de interdicțiile de publicare frecvente și disproporționate la care sunt supuse organele de presă și mijloacele de comunicare sociale;

46.

solicită punerea în aplicare deplină și nediscriminatorie a protocolului adițional la acordul de asociere UE-Turcia cu toate statele membre ale UE, inclusiv Republica Cipru; solicită Turciei să se angajeze fără echivoc în relații de bună vecinătate cu toți vecinii săi, precum și să soluționeze în mod pașnic litigiile, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite; în acest context, își exprimă deosebita îngrijorare și îndeamnă Turcia să evite orice tip de amenințare sau de acțiune împotriva statelor membre; subliniază necesitatea de a respecta dreptul tuturor statelor membre de a încheia acorduri bilaterale și de a explora și exploata resursele naturale în conformitate cu acquis-ul UE și cu dreptul internațional, inclusiv Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării; subliniază, de asemenea, necesitatea de a respecta suveranitatea și drepturile suverane ale statelor membre în zona lor economică exclusivă, în apele lor teritoriale și în spațiul lor aerian;

47.

solicită Turciei să înceapă să-și retragă forțele din Cipru și să transfere către ONU portul Famagusta, în conformitate cu Rezoluția 550 (1984) a CSONU; subliniază că astfel de măsuri de consolidare a încrederii ar reprezenta o șansă de creștere economică, socială și regională pentru ambele comunități; subliniază că dialogul la nivelul societății civile din comunitățile locale poate contribui la consolidarea acordului;

48.

salută faptul că Muntenegru se angajează să colaboreze în vederea aderării la UE, că se înregistrează progrese în acest sens și că a fost semnat protocolul de aderare la NATO, astfel încât Muntenegru să adere în 2017; salută, de asemenea, semnarea acordurilor privind frontierele cu Bosnia și Herțegovina și Kosovo;

49.

salută participarea activă a votanților și partidelor politice la alegerile legislative din octombrie 2016; încheierea cu succes a acestor alegeri într-o situație dificilă se datorează introducerii consecvente a principiului statului de drept; alegerile vin să confirme rezultatele politicii interne și externe a acestei țări;

50.

subliniază că este important să existe, la nivel local, o garanție credibilă pentru valorile statului de drept și respectarea drepturilor fundamentale; se așteaptă ca instituirea unei agenții de luptă împotriva corupției să ofere un impuls pentru punerea în aplicare a planurilor de acțiune pentru combaterea corupției la nivel local, cu punerea în practică a unui sistem de control corespunzător;

51.

salută eforturile depuse în ce privește dezvoltarea profesională a funcționarilor locali, însă subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare (de exemplu, acțiuni de educație și formare și proceduri de recrutare mai transparente, bazate pe merit); salută amendamentele adoptate cu privire la legea privind finanțarea autonomiei locale și încurajează continuarea eforturilor pentru a face ca administrația locală să devină autonomă din punct de vedere financiar;

52.

ia act de faptul că, în 2016, în Serbia au avut loc nu numai alegeri locale și regionale, ci și alegeri parlamentare anticipate, care au confirmat creșterea diversității politice în cadrul societății și susținerea în continuare a partidului de guvernământ, care, din poziția de câștigător al alegerilor, continuă să trateze chestiunea aderării la UE ca prioritate principală într-o situație de politică externă dificilă;

53.

încurajează Serbia să continue reformele necesare pentru a adera la UE, acordând o atenție specială sistemului judiciar și combaterii corupției; salută instituirea unui plan de acțiune concret pentru punerea în practică a diferitelor capitole și faptul că Serbia este prima țară candidată care a introdus indicele egalității de gen al UE, fapt care a fost amplu reflectat;

54.

salută progresele înregistrate în ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune al guvernului pentru minoritățile naționale; ia act cu satisfacție de faptul că declarațiile publice făcute de reprezentanții de vârf ai guvernului au dat dovadă, în linii mari, de toleranță față de minoritățile etnice și de altă natură;

55.

salută normalizarea relațiilor dintre Serbia și Croația, precum și dialogul Belgrad-Priština (redeschiderea podului de la Mitrovica), care aduce rezultate concrete pentru cetățeni; solicită realizarea de progrese în îndeplinirea angajamentelor și punerea în aplicare a acordurilor, cu scopul de a consolida cooperarea și încrederea; solicită autorităților și liderilor de opinie să promoveze în mod activ procesul de normalizare;

56.

salută strategia de reformă a administrației publice și strategia de formare a cadrelor din administrația locală; are o opinie pozitivă cu privire la activitatea Convenției naționale privind Integrarea Europeană și consultările desfășurate la nivel local;

57.

reamintește că această țară a fost prima care a semnat un Acord de stabilizare și de asociere (ASA) și, prin urmare, își exprimă îngrijorarea în legătură cu blocajele existente în privința procesului de integrare, a respectării angajamentelor și a punerii în aplicare a reformelor. își exprimă îngrijorarea cu privire la criza politică prelungită din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și solicită acestei țări să dea dovadă de o voință politică reînnoită în ce privește aderarea la UE, cu îndeplinirea angajamentelor asumate;

58.

ia act de faptul că, pe baza acordului politic la care s-a ajuns în iunie-iulie 2016 cu ajutorul unor mediatori internaționali, și a noilor acorduri la care s-a ajuns în iulie și august 2016, au avut loc alegeri parlamentare anticipate în decembrie 2016 (dublate, în două circumscripții, de un nou scrutin care s-a dovedit un pas pozitiv spre restabilirea încrederii); se poate presupune că politicile de până acum vor fi continuate, în special acordul de punere în aplicare a reformelor de politică urgente; fosta Republică iugoslavă a Macedoniei trebuie să aplice pe deplin acordul din iunie/iulie 2015 și să ia imediat măsuri specifice pentru a promova și a implementa prioritățile de reformă urgente;

59.

subliniază că decizia de a recomanda inițierea negocierilor de aderare, pentru a aduce la bun sfârșit progresele realizate până în prezent, depinde de îndeplinirea criteriilor stabilite de UE, în conformitate cu concluziile Consiliului UE din decembrie 2015 și concluziile CAG ale Președinției slovace (13 decembrie 2016);

60.

ia act de eforturile depuse de această țară până în prezent pentru a face față crizei migrației și subliniază că toate problemele asociate ar trebui rezolvate în cooperare cu UE și cu alte organizații internaționale; subliniază în special că păstrarea unor bune relații de vecinătate rămâne de o importanță crucială, inclusiv găsirea unei soluții reciproc acceptabile pentru problema denumirii sale, în cadrul convorbirilor desfășurate sub egida ONU;

61.

este mulțumit să constate progresele relative înregistrate de Albania în privința principalelor reforme prioritare. Cu toate acestea, Albania trebuie să meargă mai departe pe calea implementării reformelor, în special în sectoarele acoperite de cele cinci priorități, într-un mod durabil, cuprinzător și inclusiv, concentrându-se mai ales asupra sectorului care cuprinde statul de drept și protecția drepturilor omului, inclusiv ale minorităților. de o importanță deosebită în această privință a fost adoptarea în unanimitate a reformei justiției, în plenul Parlamentului, la 22 iulie 2016. Astfel se deschid noi posibilități pentru o mai bună protecție a drepturilor omului (inclusiv politica anti-discriminare, drepturile minorităților și drepturile economice în întreaga Albanie), clarificarea drepturilor de proprietate, îmbunătățirea mediului investițional și de afaceri și combaterea economiei subterane; salută, de asemenea, strategia de combatere a corupției și planul de acțiune corespunzător; solicită realizarea de progrese suplimentare în elaborarea politicilor și măsurilor legislative, precum și în punerea adecvată în aplicare a acestora, însoțite de măsuri de combatere a crimei organizate, inclusiv a producției și traficului de droguri, în special canabis, și subliniază că este important ca Albania să obțină rezultate tangibile și durabile în aceste domenii;

62.

ia act de faptul că progresele înregistrate de Albania în cadrul procesului de aderare au fost facilitate de aderarea la NATO în mai 2009, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra procesului de reformă internă și a dus la o îmbunătățire a relațiilor dintre Albania și Grecia;

63.

ia notă de faptul că alegerile locale din 2015, organizate în urma reformelor administrative, s-au desfășurat fără probleme majore, însă solicită un nivel sporit de imparțialitate și profesionalism; totodată, salută comitetul ad-hoc înființat de Parlament pentru reforma electorală și subliniază recomandările OSCE/ODIHR în această privință, precum și cele ale misiunii de observare a alegerilor a Congresului Consiliului Europei și a CoR, în care se solicită depolitizarea administrației publice și asigurarea imparțialității. În acest sens, se așteaptă să fie puse în aplicare recomandările de mai sus la viitoarele alegeri parlamentare, care vor trebui să fie libere, corecte, credibile și organizate în conformitate cu standardele internaționale;

64.

solicită ca procesul de reformă să continue să fie în beneficiul tuturor, să implice toate forțele politice – inclusiv cele din partea minorităților – și civile în cauză, inclusiv opoziția și părțile interesate relevante, și salută activitatea Consiliului național pentru integrare europeană în această privință, ca pe un exemplu demn de urmat;

65.

salută, de asemenea, faptul că membrii Consiliului național al societății civile au fost aleși și că Consiliul și-a început activitatea;

66.

își exprimă mulțumirea că Bosnia și Herțegovina a reluat procesul integrării, considerând că o perspectivă europeană reprezintă un stimulent esențial pentru această țară, și solicită obținerea de rezultate suplimentare în ce privește programul de reforme, subliniind că intrarea în vigoare a ASA demonstrează cât de important este angajamentul pentru obținerea de rezultate;

67.

în consecință, își exprimă satisfacția că Bosnia și Herțegovina și-a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană la 15 februarie 2016; acest lucru reprezintă o încurajare atât pentru țară, cât și pentru procesul de extindere; prin urmare, subliniază necesitatea de a menține acest ritm, pentru a putea realiza progresul semnificativ ce constă în punerea în aplicare a programului de reforme necesar înaintării pe această cale;

68.

ia act de faptul că publicarea, la 30 iunie 2016, a rezultatelor recensământului din octombrie 2013 a ajutat publicul să înțeleagă mai bine schimbările aduse prin alegerile locale din septembrie 2016 peisajului politic – care este supus unor presiuni constante, inclusiv din afara regiunii;

69.

îndeamnă toți factorii de decizie politică din Bosnia și Herțegovina să profite de perioada de după alegeri și să lanseze un nou schimb de opinii cu UE și instituțiile internaționale relevante, în vederea rezolvării problemelor istorice și să creeze un nou climat, pozitiv, în relațiile interetnice; subliniază faptul că, în noul context politic, exemplul și inițiativa factorilor de decizie politică și ale liderilor de opinie pot aduce o contribuție valoroasă pentru a da un impuls dezvoltării la fața locului;

70.

subliniază importanța coordonării între toate nivelurile de guvernare și administrație spre eliminarea obstacolelor din calea bunei funcționări a țării, pentru punerea efectivă în aplicare a agendei de reforme, a mobilității, a investițiilor și a legăturilor dintre diferitele domenii de politică, precum și pentru crearea unui spațiu economic unic; subliniază că descentralizarea nu înseamnă fragmentare și că este nevoie de strategii-cadru coordonate pentru punerea în aplicare a unor reforme la toate nivelurile; în acest scop, încurajează dezvoltarea de obiective comune care să fie compatibile cu interesele individuale, dar care să le depășească;

71.

este convins că mecanismul de coordonare cu privire la chestiuni legate de UE, care a fost instituit în august 2016, va contribui la îmbunătățirea cooperării dintre această țară și organismele sale, pe de o parte, și UE și instituțiile europene, de cealaltă parte, permițându-i să beneficieze pe deplin de fondurile UE;

72.

salută semnarea și ratificarea ASA și intrarea sa în vigoare la 1 aprilie 2016, care înseamnă deschiderea unui nou capitol în relațiile dintre Kosovo și UE; de asemenea, salută crearea de secțiuni specializate; invită Kosovo să continue realizarea reformelor legate de UE (de exemplu, adoptarea pachetului legislativ privind drepturile omului, intrarea în vigoare a Agendei de reformă europeană) și a altor inițiative pozitive (de exemplu realizarea unui proces de normalizare);

73.

salută rezultatele obținute în ce privește liberalizarea vizelor; subliniază importanța îndeplinirii tuturor condițiilor relevante stabilite și încurajează obținerea de progrese în continuare;

74.

subliniază că este important ca Kosovo să dezvolte un dialog politic pașnic și multilateral în Parlament și la nivelul autorităților locale, pentru îmbunătățirea rapidă a imaginii țării pe scena internaţională;

75.

salută și sprijină evoluțiile pozitive în dialogul Belgrad-Priština (redeschiderea podului Mitrovica, acordul privind telecomunicațiile), cu rezultate tangibile pentru populație; solicită realizarea de progrese în îndeplinirea angajamentelor și punerea în aplicare a acordurilor, cu scopul de a consolida cooperarea și încrederea; îndeamnă autoritățile, factorii de decizie politică și liderii de opinie să dea un bun exemplu în promovarea normalității, pentru a permite inițierea fără probleme a procesului de aderare.