Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52017IP0270

Rezoluţia Parlamentului European din 15 iunie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice (2016/2064(INI))

JO C 331, 18.9.2018, p. 116–124 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Date of document:
15/06/2017; data votului
Date of vote:
15/06/2017
Date of debate:
14/06/2017
Author:
Parlamentul European, Comisia pentru afaceri economice şi monetare, Comisia pentru bugete, Comisia pentru comerţ internaţional, Comisia pentru control bugetar, Comisia pentru cultură şi educaţie, Comisia pentru dezvoltare regional, Comisia pentru industrie, cercetare şi energie, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, Comisia pentru transport şi turism
Form:
Rezoluție din proprie inițiativă
Parliamentary term:
a opta legislatură
Internal reference:
2016/2064(INI)
Session:
2017-2018
Treaty:
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene , Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene
Legal basis:
Link
Link
Link
Select all documents mentioning this document
Instruments cited:
Link

18.9.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 331/116

P8_TA(2017)0270

Punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

Rezoluţia Parlamentului European din 15 iunie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice (2016/2064(INI))

(2018/C 331/17)

Parlamentul European,

—

având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (1) (Regulamentul privind FEIS),

—

având în vedere raportul Comisiei din 31 mai 2016 către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi Europeană privind gestionarea Fondului de garantare al Fondului european pentru investiții strategice în 2015 (COM(2016)0353),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Europa investește din nou – Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare” (COM(2016)0359),

—

având în vedere raportul anual al Băncii Europene de Investiții pentru Parlamentul European și Consiliu privind finanțarea din partea Grupului BEI și operațiunile de investiții în cadrul FEIS pentru 2015 (2),

—

având în vedere evaluarea documentului de lucru al Comisiei (SWD(2016)0297), evaluarea funcționării Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) de către Banca Europeană de Investiții (3), auditul ad-hoc privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 2015/1017 realizat de Ernst and Young (4) și avizul Curții de Conturi Europene (5),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) 2015/1017 în ceea ce privește prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice și introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale fondului și ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții (COM(2016)0597),

—

având în vedere Acordul de la Paris adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), organizată la Paris, Franța, în decembrie 2015,

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (6),

—

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (7),

—

având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, desfășurate în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, precum și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0200/2017),

1.

 ia act de decalajul semnificativ în materie de investiții din Europa, pe care Comisia îl estimează la cel puțin 200-300 de miliarde EUR pe an; subliniază, în special, în acest context, necesitățile de finanțare cu risc ridicat din Europa, îndeosebi în domeniile finanțării IMM-urilor, a cercetării și dezvoltării (C-D), a TIC și infrastructurilor de transport, comunicații și energetice, care sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea economică favorabilă incluziunii; este preocupat de faptul că cele mai recente date privind conturile naționale nu indică nicio creștere a investițiilor de la lansarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), ceea ce generează îngrijorări legate de faptul că, dacă nu se schimbă nimic, creșterea economică modestă și ratele ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor și al noilor generații, vor persista; subliniază că eliminarea acestui decalaj în materie de investiții prin crearea unui mediu favorabil investițiilor în anumite domenii strategice este esențială pentru relansarea creșterii, combaterea șomajului, promovarea dezvoltării unei industrii puternice, durabile și competitive și atingerea obiectivelor de politici ale UE pe termen lung;

2.

 subliniază rolul jucat de FEIS în ceea ce privește soluționarea dificultăților și înlăturarea obstacolelor din calea finanțării, precum și implementarea unor investiții strategice, transformatoare și productive care oferă un nivel ridicat de valoare adăugată economiei, mediului înconjurător și societății, reformarea și modernizarea economiilor statelor membre, generarea de creștere și de locuri de muncă pentru care nu se obține finanțare de pe piață în pofida fezabilității economice, precum și încurajarea investițiilor private în toate regiunile UE;

3.

 reamintește rolul Parlamentului, astfel cum este prevăzut în regulament, în special în ceea ce privește monitorizarea punerii în aplicare a FEIS; recunoaște, cu toate acestea, că este prea devreme să se finalizeze o evaluare cuprinzătoare bazată pe dovezi a funcționării FEIS și a impactul acestuia asupra economiei UE, însă este de părere că este esențială o evaluare preliminară, bazată pe datele cuprinzătoare privind proiectele selectate și respinse și deciziile aferente, pentru a se identifica posibile domenii de ameliorare pentru FEIS 2.0 și pentru perioada ulterioară; invită Comisia să prezinte o evaluare cuprinzătoare imediat ce informațiile respective devin disponibile;

Adiționalitate

4.

 reamintește că obiectivul FEIS este să asigure adiționalitate contribuind la remedierea disfuncționalităților pieței sau a situațiilor de investiții suboptime, sprijinind operațiuni care nu ar fi putut fi realizate, sau nu ar fi putut fi realizate în aceeași măsură, în cadrul instrumentelor financiare existente ale Uniunii sau prin intermediul unor surse private, fără implicarea FEIS; observă, cu toate acestea, că este necesară o clarificare suplimentară a conceptului de adiționalitate;

5.

 reamintește că, deși se străduiesc să creeze locuri de muncă, creștere durabilă, coeziune economică, socială și teritorială conform obiectivelor generale prevăzute la articolul 9 din Regulamentul privind FEIS, se consideră că proiectele susținute de FEIS oferă adiționalitate în cazul în care comportă un risc ce corespunde activităților speciale ale BEI, astfel cum sunt definite la articolul 16 din Statutul BEI și în orientările BEI privind politica aferentă riscului de credit; reamintește că proiectele sprijinite de FEIS au, de regulă, un profil de risc mai ridicat decât proiectele sprijinite prin operațiunile normale ale BEI; subliniază că proiectele BEI care au un risc mai scăzut decât riscul minim al activităților speciale ale BEI pot să fie și ele sprijinite de FEIS numai dacă este necesară utilizarea garanției UE pentru asigurarea adiționalității;

6.

 remarcă faptul că, deși toate proiectele aprobate în cadrul FEIS sunt prezentate ca „activități speciale”, o evaluare independentă a constatat că unele proiecte ar fi putut fi finanțate fără utilizarea garanției UE;

7.

 solicită Comisiei, în cooperare cu BEI și cu structurile de guvernanță ale FEIS, să întocmească un inventar al tuturor finanțărilor BEI garantate de UE care intră sub incidența criteriilor adiționalității și să ofere explicații clare și cuprinzătoare cu privire la dovezile care atestă că acestea nu ar fi putut fi realizate prin alte mijloace;

8.

 observă că ar putea să apară o contradicție între obiectivele calitative și cantitative ale FEIS, în sensul că, pentru a atinge obiectivul de atragere de investiții private, BEI ar putea să finanțeze proiecte mai puțin riscante în cazul în care există deja un interes din partea investitorilor; îndeamnă BEI și structurile de guvernanță ale FEIS să implementeze o adiționalitate reală, astfel cum este definită la articolul 5 din Regulamentul privind FEIS, și să asigure că disfuncționalitățile pieței și situațiile sub nivelul optim sunt tratate integral;

9.

 solicită BEI să garanteze transparența în gestionarea fondurilor, precum și în ceea ce privește originea eventualelor contribuții publice, private și ale părților terțe și să ofere date concrete, inclusiv privind proiectele specifice și investitorii străini, și subliniază cerințele de raportare către Parlament prevăzute în Regulamentul privind FEIS; reamintește că toți posibilii contribuitori viitori din țări terțe trebuie să respecte toate normele UE privind achizițiile publice, dreptul muncii și reglementările de mediu și se așteaptă să se respecte pe deplin criteriile sociale și de mediu aplicabile proiectelor BEI în deciziile de finanțare a proiectelor FEIS;

Tabelul comparativ și selecția proiectelor

10.

 constată că, astfel cum se prevede în regulament, înainte să fie selectate pentru sprijin din partea FEIS, proiectele trebuie să treacă prin procese de verificare prealabilă și decizionale atât în structurile de guvernanță ale BEI, cât și în cele ale FEIS; observă că promotorii de proiecte și-au exprimat dorința de a beneficia de feedback rapid și de transparență sporită atât în legătură cu criteriile de selecție, cât și cu cuantumul și tipul/tranșa de posibil sprijin din partea FEIS; solicită o mai mare claritate, pentru a încuraja și mai mult promotorii de proiecte să solicite sprijin din partea FEIS, inclusiv prin punerea tabloului de bord la dispoziția solicitanților de finanțare din partea FEIS; solicită ca procesul decizional să devină mai transparent în ceea ce privește criteriile de selecție și sprijinul financiar și să fie accelerat, asigurând totodată în continuare îndeplinirea în mod riguros a obligației de diligență cu scopul de a proteja resursele UE; subliniază că, pentru a simplifica procesul de evaluare, în special pentru platformele de investiții, ar trebui să se încurajeze o obligație de diligență comună din partea BEI și a băncilor naționale de promovare (BNP) sau o delegare de competențe din partea BEI către BNP;

11.

 consideră că criteriile conform cărora sunt evaluate proiectele și contrapărțile eligibile ar necesita o clarificare suplimentară; solicită informații suplimentare de la organele de conducere ale FEIS cu privire la evaluările efectuate asupra tuturor proiectelor aprobate în mod corespunzător în cadrul FEIS, în special în ceea ce privește adiționalitatea, contribuția acestora la creșterea economică și capacitatea lor de a crea locuri de muncă, astfel cum se definește în regulament; solicită, în ceea ce privește contrapărțile eligibile, ca pentru acest tip de entități să se impună norme stricte privind guvernanța corporativă atunci când doresc să devină parteneri acceptabili ai FEIS din perspectiva principiilor UE și a standardelor Organizației Internaționale a Muncii (OIM);

12.

 reamintește faptul că tabelul comparativ este un instrument prin care Comitetul de investiții (CI) prioritizează utilizarea garanției UE pentru operațiunile care prezintă punctaje și valoare adăugată mai ridicate și că acesta trebuie utilizat în mod corespunzător de către CI; intenționează să evalueze dacă tabelul comparativ și indicatorii acestuia sunt consultați, aplicați și utilizați în mod corespunzător; solicită aplicarea corespunzătoare a criteriilor de selecție și îmbunătățirea transparenței acestui proces; reamintește că, în conformitate cu anexa la prezentul regulament, CI trebuie să atribuie o importanță egală fiecărui pilon al tabelului comparativ atunci când stabilește prioritatea proiectelor, indiferent dacă pilonul respectiv atribuie un punctaj numeric sau dacă este compus din indicatori calitativi și cantitativi fără punctaj; regretă că pilonul 3, care este relevant pentru aspectele tehnice ale proiectelor, a primit în tabelul comparativ actual aceeași pondere precum pilonii 1 și 2, care se referă la rezultatele dorite mai importante; critică faptul că BEI admite ea însăși că experții CI utilizează cel de-al 4-lea pilon doar în scop informativ, nu și pentru procesul decizional; solicită ca tabelele comparative să fie făcute publice după adoptarea deciziei finale privind un proiect, excluzându-se informațiile sensibile din punct de vedere comercial;

13.

 recunoaște că poate să fie nevoie de câțiva ani pentru a se pregăti proiecte noi și inovatoare, că BEI se află sub presiunea de a atinge obiectivul de 315 miliarde EUR și, prin urmare, nu a avut altă opțiune decât să lanseze activitățile FEIS imediat; este preocupat, totuși, de faptul că, la punerea în aplicare a FEIS, BEI s-a folosit până acum de propriul flux de proiecte care conține, în mare măsură, proiecte cu un risc mai redus, reducând astfel propria sa finanțare convențională; își exprimă temerea că FEIS nu asigură finanțare complementară pentru proiecte inovatoare cu risc ridicat; subliniază că, dacă un proiect este calificat drept activitate specială, aceasta nu înseamnă neapărat că este riscant; totuși, clasificarea ca activitate specială ar putea proveni și din faptul că finanțarea proiectului a fost structurată în mod artificial ca fiind riscantă, ceea ce înseamnă că proiectele cu risc foarte scăzut pot și ele să ajungă cu ușurință proiecte cu risc ridicat; subliniază faptul că criteriile proiectului nu ar trebui să fie relaxate doar pentru atingerea unui obiectiv politic de 315 miliarde EUR în investiții mobilizate;

14.

 solicită BEI să furnizeze o estimare a capacității sale potențiale anuale de creditare pe termen mediu, luând în considerare FEIS și posibilele evoluții în materie de reglementare, și să își continue propria activitate de creditare la rate de 70-75 de miliarde EUR pe an, folosind profiturile, rambursările din programe etc. și utilizând FEIS ca instrument complementar; ia act de faptul că aceasta ar însemna ca volumul de afaceri al BEI să ajungă la cel puțin 90 de miliarde EUR, în loc de 75 de miliarde EUR în total;

15.

 consideră că este important să se discute dacă efectul de pârghie preconizat de 15 este adecvat pentru a permite FEIS să sprijine proiectele de înaltă calitate care prezintă un risc mai ridicat și invită Comisia să furnizeze o evaluare în acest sens; reamintește că efectul de pârghie preconizat de 15 se bazează pe portofoliu și reflectă experiența BEI în materie de finanțare în scopul remedierii disfuncționalităților pieței; solicită evaluarea obiectivelor publice care trebuie îndeplinite de către FEIS, în mod complementar față de cerința legată de volum; sugerează să se țină cont, de asemenea, de obiectivele Uniunii stabilite în cadrul Conferinței de la Paris privind schimbările climatice (COP21); invită BEI să prezinte efectul de pârghie obținut până în prezent, împreună cu metoda de calcul de bază;

16.

 subliniază faptul că proiectele la scară mică întâmpină adesea dificultăți în accesarea finanțării de care au nevoie; ia act cu îngrijorare de faptul că se pretinde că proiectele mici sunt neeligibile și sunt descurajate să solicite finanțare FEIS din cauza dimensiunilor lor; atrage atenția asupra impactului semnificativ pe care un proiect mic l-ar putea avea totuși la nivel național sau regional; subliniază că este necesar să se consolideze asistența tehnică oferită de Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH), care are un rol esențial în consilierea și acompanierea promotorilor de proiecte de mică anvergură în structurarea și gruparea proiectelor prin intermediul unor platforme de investiții sau acorduri-cadru; solicită Comitetului director să analizeze această chestiune și să prezinte propuneri pentru a remedia această situație;

Diversificarea sectorială

17.

 subliniază faptul că FEIS este un instrument bazat pe cerere, care ar trebui, totuși, să se orienteze în funcție de obiectivele politice stabilite în regulament și definite de către Comitetul director; solicită intensificarea și extinderea activităților de informare către sectoarele care au o cerere nesatisfăcută de investiții, dar care nu au putut utiliza pe deplin FEIS; observă, în acest sens, că la nivel macroeconomic european ar trebui luate mai multe măsuri pentru a stimula cererea;

18.

 salută faptul că toate sectoarele definite în Regulamentul privind FEIS au fost acoperite de finanțarea FEIS; subliniază însă că anumite sectoare sunt subreprezentate, în special sectoarele infrastructurii sociale, sănătății și educației, cărora le-a fost alocat doar 4 % din finanțarea aprobată de FEIS; observă că acest lucru poate fi cauzat de o varietate de motive, de exemplu, din cauza faptului că este posibil ca anumite sectoare să sufere ca urmare a lipsei de experiență și de cunoștințe tehnice sau să nu știe cum să acceseze FEIS, sau din cauză că ofereau deja, la declanșarea FEIS, oportunități de investiții mai bune din perspectiva proiectelor pregătite și rentabile; invită BEI, în acest context, să discute despre modalitățile de a îmbunătăți diversificarea sectorială, corelând-o cu obiectivele stabilite în regulament, precum și despre posibilitatea ca sprijinul FEIS să se extindă și la alte sectoare;

19.

 reamintește că acordul COP21 privind schimbările climatice aprobat de UE implică o tranziție majoră către investițiile sustenabile pe care FEIS ar trebui să o sprijine pe deplin; subliniază că investițiile FEIS ar trebui să fie compatibile cu acest angajament; subliniază că este necesară consolidarea raportării privind schimbările climatice;

20.

 atrage atenția asupra necesității de a spori procentajul de resurse destinate proiectelor pe termen lung, cum ar fi rețelele de telecomunicații, sau proiectelor prezentând un risc destul de ridicat, asociat în general noilor tehnologii emergente mai avansate; constată că investițiile în infrastructura de bandă largă și în rețelele 5G, în securitatea cibernetică, în digitalizarea economiei tradiționale, în domeniul microelectronicii, în calculul de înaltă performanță (HPC) ar putea reduce și mai mult decalajul digital;

21.

 regretă lipsa limitelor pentru concentrarea geografică în faza inițială; reamintește că sectorul transporturilor a avut cea mai mare contribuție la FEIS, de 2,2 miliarde EUR din totalul de 8 miliarde EUR, reprezentând mai mult de 25 % din totalul fondului de garantare; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că sectorul transporturilor a primit doar 13 % din totalul investițiilor mobilizate și puse la dispoziție până acum în cadrul componentei pentru infrastructură și inovare a FEIS, procentaj extrem de mic în comparație cu limita de 30 % stabilită pentru fiecare sector; solicită comitetului de investiții să acorde o atenție deosebită proiectelor din sectorul transporturilor, având în vedere că acestea sunt foarte puțin reprezentate în portofoliul de investiții și că transportul are un rol important pentru dezvoltarea economică și siguranța cetățenilor;

Guvernanță

22.

 constată că structurile de guvernanță ale FEIS au fost puse în aplicare pe deplin în cadrul BEI; consideră că, pentru a îmbunătăți eficiența și gradul de responsabilitate al FEIS, ar trebui să se discute opțiunile pentru a separa complet structura de guvernanță a FEIS de cea a BEI;

23.

 reamintește că directorul executiv este responsabil de gestionarea curentă a FEIS, de pregătirea și prezidarea reuniunilor CI și de reprezentarea externă; reamintește faptul că directorul executiv este asistat de directorul executiv adjunct; regretă faptul că, în practică, rolurile respective, în special cel al directorului executiv adjunct, nu au fost identificate în mod clar; invită BEI să reflecteze la definirea mai clară a sarcinilor directorului executiv și ale directorului executiv adjunct, pentru a asigura transparența și responsabilitatea; consideră că este important ca directorul executiv, asistat de directorul executiv adjunct, să stabilească în continuare ordinea de zi a ședințelor CI; propune, în plus, ca directorul executiv să elaboreze proceduri pentru soluționarea potențialelor conflicte de interese în cadrul CI, să raporteze Comitetului director (CD), să propună sancțiuni pentru încălcări, precum și mijloacele de punere în aplicare a acestora; consideră că autoritatea directorului executiv și a directorului executiv adjunct în îndeplinirea acestor sarcini ar fi consolidată dacă aceștia s-ar bucura de o mai mare autonomie față de BEI; în consecință, invită BEI să analizeze opțiunile pentru a crește independența directorului executiv și a directorului executiv adjunct;

24.

 reamintește că experții CI răspund de selectarea proiectelor FEIS, de acordarea garanției UE și de aprobarea operațiunilor cu platformele de investiții și cu bănci naționale de promovare (BNP) sau instituții; reamintește, de asemenea, că aceștia sunt independenți; este preocupat, prin urmare, de conflictele de interese evidențiate printre membrii CI, care trebuie evitate pe viitor, în toate situațiile;

25.

 consideră că selecția proiectelor nu este suficient de transparentă; subliniază că BEI ar trebui să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește divulgarea informațiilor cu privire la proiectele pe care le aprobă în cadrul FEIS, cu justificarea adecvată a adiționalității și cu tabelul comparativ, precum și cu privire la contribuția proiectelor la atingerea obiectivelor FEIS, punând un accent deosebit pe impactul preconizat al operațiunilor FEIS asupra decalajului în materie de investiții existent în Uniune;

26.

 invită BEI să reflecteze cu privire la modalitățile în care s-ar putea îmbunătăți cooperarea dintre CI, prin intermediul directorului executiv și al CD; consideră că este important ca directorul executiv să participe în continuare la reuniunile CD, ceea ce i-ar permite acestuia să informeze CD cu privire la activitățile viitoare;

27.

 propune discutarea mijloacelor de consolidare a transparenței structurilor de guvernanță ale FEIS față de Parlament și adăugarea unui nou membru titular al CD numit de Parlament; îndeamnă organismele de guvernanță ale FEIS să facă schimb de informații cu Parlamentul de manieră proactivă;

Băncile naționale de promovare

28.

 reamintește faptul că, datorită cunoștințelor lor de specialitate, BNP sunt esențiale pentru succesul FEIS, având în vedere apropierea și familiaritatea cu piețele locale; constată că sinergiile nu au fost exploatate până acum în măsura necesară; observă că există riscul ca instituțiile locale să fie eliminate din joc de către BEI și invită BEI să își îmbunătățească capacitatea de a atrage parteneri de la nivel național și regional; solicită BEI să sprijine consolidarea structurilor bancare publice existente, în scopul de a facilita de manieră activă schimbul de bune practici și cunoștințe despre piață între aceste instituții; consideră, în acest sens, că BNP ar trebui să își propună să încheie acorduri de colaborare cu Fondul european de investiții (FEI); recunoaște că FEIS și BEI sunt din ce în ce mai dispuse să adopte mai multe tranșe inferioare/subordonate cu BNP și le îndeamnă să continue să facă acest lucru; invită Comisia și BEI să discute în ce măsură ar fi utilă punerea la dispoziția CD a cunoștințelor de specialitate ale BNP;

Platformele de investiții

29.

 reamintește că ar trebui să se ofere posibilitatea investițiilor diversificate, cu o orientare tematică sau geografică, prin sprijinirea finanțării și prin comasarea proiectelor și fondurilor din diferite surse; remarcă cu preocupare faptul că prima platformă de investiții a fost înființată doar în al treilea trimestru din 2016 și că această întârziere afectează atât oportunitatea proiectelor la scară mică de a beneficia de FEIS, cât și dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere; subliniază necesitatea simplificării normelor pentru crearea de platforme de investiții; solicită BEI și Platformei europene de consiliere în materie de investiții (EIAH) să promoveze utilizarea platformelor de investiții ca o modalitate de realizare a diversificării geografice și tematice a investițiilor;

30.

 îndeamnă organismele de guvernanță ale FEIS să acorde o mai mare atenție platformelor de investiții în vederea maximizării beneficiilor pe care acestea le pot aduce în depășirea obstacolelor în calea investițiilor, în special în statele membre cu piețe financiare mai puțin dezvoltate; invită BEI să furnizeze părților interesate, inclusiv organismelor naționale, locale și regionale, mai multe informații cu privire la platforme și cu privire la condițiile și la criteriile de înființare a acestora; recunoaște rolul autorităților locale și regionale în identificarea proiectelor strategice și încurajează participarea acestora;

31.

 propune o discuție cu privire la mijloacele suplimentare de promovare a platformelor de investiții, de exemplu prin acordarea de prioritate aprobării proiectelor prezentate prin intermediul unei platforme, gruparea proiectelor mai mici și a contractelor de grup, precum și instituirea unor mecanisme de finanțare a grupărilor de contracte; consideră că platformele transnaționale ar trebui promovate în mod special, deoarece multe proiecte energetice și digitale au o dimensiune transnațională;

Instrumente financiare

32.

 reamintește că BEI a dezvoltat noi instrumente financiare pentru FEIS în scopul de a furniza produse personalizate pentru finanțarea cu grad ridicat de risc; îndeamnă BEI să își mărească în continuare valoarea adăugată, concentrându-se pe produse financiare mai riscante, precum finanțările subordonate și instrumentele de pe piața de capital; își exprimă preocuparea cu privire la criticile formulate de promotorii de proiecte, conform cărora instrumentele de finanțare puse la dispoziție nu sunt compatibile cu necesitățile proiectelor lor (proiectele cu risc ridicat au deseori nevoie de un avans pentru a demara investițiile și nu de sume mai mici în fiecare an), și de investitorii care subliniază faptul că nu sunt, în prezent, în măsură să participe la finanțarea FEIS din cauza lipsei de instrumente de capital privat corespunzătoare; invită BEI să examineze această chestiune împreună cu promotorii de proiecte și cu investitorii; de asemenea, invită BEI să exploreze modul în care dezvoltarea obligațiunilor ecologice poate maximiza potențialul FEIS în finanțarea de proiecte care au beneficii pozitive pentru mediu și/sau climă;

Diversificarea geografică

33.

 salută faptul că, până la sfârșitul anului 2016, toate cele 28 de țări au primit finanțare din FEIS; observă însă cu preocupare că, la 30 iunie 2016, UE-15 primiseră 91 %, în timp ce UE-13 beneficiaseră de numai 9 % din sprijinul FEIS; regretă că de sprijinul FEIS a beneficiat, în principal, doar un număr limitat de țări, unde decalajele în materie de investiții sunt deja sub media UE; observă că în țările beneficiare există adeseori inegalități în ceea ce privește distribuția geografică a proiectelor finanțate din FEIS; consideră că există un risc de concentrare teritorială și subliniază că este necesar să se acorde mai multă atenție regiunilor mai puțin dezvoltate din toate cele 28 de state membre; invită BEI să asigure în continuare asistență acelor țări și regiuni care au beneficiat în mai mică măsură de finanțare din partea FEIS;

34.

 recunoaște că există o legătură între PIB și numărul de proiecte aprobate; recunoaște că statele membre mai mari sunt în măsură să profite de piețele de capital mai dezvoltate și, prin urmare, sunt mai susceptibile să beneficieze de un instrument orientat spre piață, precum FEIS; subliniază faptul că sprijinul mai scăzut acordat de FEIS în EU-13 poate fi atribuit și altor factori, precum dimensiunea redusă a proiectelor, poziția geografică periferică a unei anumite regiuni și concurența din partea fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI); observă cu preocupare, cu toate acestea, beneficiile disproporționate pentru anumite țări și subliniază necesitatea de a diversifica și mai mult distribuția geografică, în special în sectoare esențiale, de exemplu prin îmbunătățirea productivității și a sustenabilității economiilor, punând accentul în mod deosebit pe dezvoltarea tehnologică; solicită Comisiei să investigheze și să cartografieze în continuare motivele distribuției geografice actuale;

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH)

35.

 acordă o importanță deosebită funcționării EIAH; consideră că misiunea acesteia de a acționa ca punct de contact unic pentru consiliere cuprinzătoare și asistență tehnică pe parcursul tuturor etapelor din ciclul de viață al proiectului constituie, în mare măsură, un răspuns la nevoia din ce în ce mai mare a autorităților și promotorilor de sprijin sub forma asistenței tehnice;

36.

 este mulțumit de faptul că EIAH funcționează efectiv din septembrie 2015, trecând printr-o etapă rapidă de implementare; ia act de faptul că, din cauza scurtei sale existențe și din cauza lipsei de personal din faza inițială, nu toate serviciile oferite de EIAH au fost dezvoltate complet și activitatea s-a axat mai ales pe oferirea de sprijin pentru dezvoltarea și structurarea proiectelor, consultanță în materie de politici și selecție de proiecte; subliniază că este necesar ca EIAH să recruteze experți din diverse domenii pentru a-și orienta mai bine activitățile de consiliere, comunicare și sprijin către sectoarele care nu utilizează FEIS la capacitatea sa maximă;

37.

 este convins că EIAH are potențialul de a juca un rol important în rezolvarea multora dintre deficiențele implementării FEIS; este ferm convins că, pentru a realiza acest lucru, EIAH trebuie să adopte o atitudine mai proactivă în furnizarea de asistență în domenii precum instituirea platformelor de investiții, având în vedere și importanța acestora din urmă în finanțarea proiectelor mai mici; subliniază, de asemenea, rolul EIAH în oferirea de consiliere pentru combinarea altor surse de finanțare din partea Uniunii cu FEIS;

38.

 consideră, în mod similar, că EIAH poate să contribuie în mod activ la diversificarea geografică și sectorială, nu numai prin acoperirea tuturor regiunilor și a mai multor sectoare în furnizarea serviciilor sale, ci și acordând asistență BEI pentru lansarea de operațiuni; consideră că EIAH poate juca un rol important prin contribuția la obiectivul de coeziune economică, socială și teritorială;

39.

 reamintește că Regulamentul privind FEIS conferă EIAH un mandat de mobilizare a cunoștințelor locale în vederea facilitării sprijinului FEIS la nivelul întregii Uniunii; este de părere că sunt necesare îmbunătățiri semnificative în acest domeniu, îndeosebi o cooperare consolidată cu instituțiile naționale competente; acordă o mare importanță furnizării de servicii la nivel local, inclusiv pentru a ține seama de situațiile specifice și de necesitățile locale, în special în țările care nu au experiența instituțiilor naționale de promovare (INP) sau a BNP; consideră că, pentru a se ține cont de aceasta, ar trebui să se îmbunătățească legăturile cu alți furnizori locali;

40.

 se așteaptă ca EIAH să își încheie procesele de recrutare și să ajungă fără nicio altă întârziere la completarea schemei de personal; își exprimă îndoiala, cu toate acestea, că nivelul prevăzut al personalului va fi suficient pentru ca EIAH să ofere serviciile de consiliere necesare și să facă față unui volum de muncă sporit, precum și unui mandat mai extins;

41.

 subliniază că EIAH trebuie să sporească vizibilitatea serviciilor sale, să îmbunătățească comunicarea și să sporească gradul de conștientizare și de înțelegere cu privire la activitățile sale în rândul părților interesate ale EIAH; consideră că ar trebui să se utilizeze în acest scop toate canalele de comunicare relevante, inclusiv la nivel național și local;

Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI)

42.

 regretă faptul că Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI) a fost lansat de Comisie abia la 1 iunie 2016, la aproape un an de la adoptarea Regulamentului privind FEIS; constată că portalul este acum operațional, cu 139 de proiecte prezentate actualmente, dar consideră că acesta este încă foarte departe de potențialul preconizat în momentul în care a fost adoptat Regulamentul privind FEIS;

43.

 consideră că PEPI oferă o platformă accesibilă pentru ca promotorii de proiecte să sporească vizibilitatea proiectelor lor de investiții în mod transparent; consideră, cu toate acestea, că cheia succesului portalului este ca acesta să își sporească în mod semnificativ vizibilitatea, pentru a fi general recunoscut drept un instrument util, fiabil și eficient, atât de către investitori, cât și de către promotorii de proiecte; îndeamnă Comisia să acționeze cu fermitate în această direcție prin activități de comunicare solide;

44.

 observă că bugetul UE acoperă în prezent costurile legate de crearea și dezvoltarea, gestionarea, asistența și întreținerea, precum și găzduirea PEPI, în cadrul alocării anuale de 20 de milioane EUR prevăzute pentru EIAH; reamintește, cu toate acestea, că taxele percepute de la promotorii de proiecte privați care își înregistrează proiectele pe portal constituie un venit alocat extern pentru PEPI și în viitor va fi principala sursă de finanțare a acesteia;

Garanția

45.

 reamintește că Uniunea acordă BEI o garanție irevocabilă și necondiționată pentru operațiuni de finanțare și de investiții în cadrul FEIS; este convins că garanția UE a permis BEI să își asume un risc mai ridicat pentru componenta pentru infrastructură și inovare (IIW) și a permis ca finanțarea IMM-urilor, a întreprinderilor cu capitalizare medie în cadrul programului COSME și a InnovFin cu sprijinul componentei pentru IMM-uri (SMEW) să fie consolidată și concentrată la începutul perioadei; consideră că pragul de 25 de milioane EUR, care pare să fie utilizat de către BEI pentru operațiunile sale normale de creditare, nu ar trebui să fie aplicabil FEIS, în scopul creșterii capacității de finanțare a proiectelor mai mici și al facilitării accesului IMM-urilor și al altor beneficiari potențiali;

46.

 pune accent pe faptul că, datorită unei utilizări pe scară largă care reflectă nivelul ridicat al cererii de pe piață, componenta pentru IMM-uri a fost consolidată în continuare cu 500 de milioane EUR din portofoliul de datorie IIW în temeiul cadrului legislativ existent; salută faptul că, datorită flexibilității Regulamentului privind FEIS, finanțarea suplimentară a fost acordată în beneficiul IMM-urilor și al întreprinderilor mici cu capitalizare medie; intenționează să monitorizeze îndeaproape alocarea garanției între cele două componente; constată și faptul că, la 30 iunie 2016, operațiunile semnate în cadrul IIW atingeau doar 9 % din volumul total vizat;

47.

 reamintește faptul că fondul de garantare al UE este finanțat predominant de la bugetul UE; ține cont de toate evaluările relevante care sugerează că rata curentă de provizionare a fondului de garantare de 50 % pare a fi precaută și prudentă în ceea ce privește acoperirea eventualelor pierderi și că bugetul Uniunii ar fi deja protejat de o rată-țintă ajustată de 35 %; intenționează să analizeze dacă propunerile pentru o rată-țintă mai joasă ar avea repercusiuni asupra calității și naturii proiectelor selectate; subliniază că, până în prezent, nu au existat apeluri care să urmeze unor neîndepliniri ale obligațiilor de plată din partea BEI sau FEI;

Finanțarea viitoare, capacitatea fondului

48.

 ia act de propunerea Comisiei de prelungire a FEIS atât în ceea ce privește durata, cât și capacitatea financiară, și de faptul că aceasta va avea un impact asupra bugetului UE; își exprimă intenția de a prezenta propuneri alternative de finanțare;

49.

 reamintește faptul că statele membre au fost invitate să contribuie la FEIS pentru a-i extinde capacitatea, permițându-i astfel să sprijine mai multe investiții cu risc ridicat; regretă faptul că, în pofida considerării acestei investiții drept măsură cu caracter excepțional în sensul articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (8) și al articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (9), statele membre nu au făcut uz de această inițiativă; solicită BEI și Comisiei să informeze dacă au depus între timp eforturi pentru a convinge statele membre să contribuie la FEIS și dacă ar putea fi în măsură să atragă alți investitori; invită Comisia și BEI să își intensifice eforturile în această direcție;

Complementaritățile cu alte surse de finanțare ale UE

50.

 ia act de faptul că sensibilizarea Comisiei și a BEI cu privire la suprapunerile și concurența dintre FEIS și instrumentele financiare din bugetul UE a condus la adoptarea unor orientări care recomandă combinarea finanțărilor FEIS și ESI; subliniază că orice combinare a finanțărilor din FEIS și din fondurile ESI nu ar trebui în niciun caz să afecteze nivelul și orientarea finanțării acordate de fondurile ESI; atrage atenția, cu toate acestea, asupra diferențelor persistente între criteriile de eligibilitate, reglementări, termenele pentru prezentarea rapoartelor și aplicarea normelor privind ajutoarele de stat, care împiedică utilizarea combinată; salută faptul că aceste aspecte au început să fie abordate de către Comisie în propunerea sa de revizuire a Regulamentului financiar și speră că această revizuire va fi efectuată în timp util, astfel încât să se simplifice combinarea finanțării și să se evite concurența și suprapunerile; consideră că este necesară continuarea eforturilor și că al doilea și al treilea pilon al planului de investiții sunt esențiale în acest sens;

51.

 sugerează Comisiei să enumere, în rapoartele sale periodice, proiectele care beneficiază de combinarea granturilor din Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și FEIS;

52.

 observă că proiectele de infrastructură de transport realizate prin parteneriate public-privat (PPP) ar trebui să se bazeze în general pe principiul „utilizatorul plătește”, pentru a reduce sarcina impusă bugetelor publice și contribuabililor pentru construirea și întreținerea infrastructurii; constată că este important să se coordoneze diferitele tipuri de finanțare din partea UE pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor din cadrul politicii de transport a UE în întreaga Uniune Europeană și să nu se promoveze fondurile de tip PPP în defavoarea fondurilor structurale;

Fiscalitatea

53.

 este profund preocupat de faptul că, în unele cazuri, BEI a făcut presiuni prin intermediul FEIS pentru a sprijini proiecte care au fost structurate folosindu-se întreprinderi din paradisuri fiscale; îndeamnă BEI și FEI să se abțină de la utilizarea de structuri de evitare a obligațiilor fiscale sau de la implicarea în acestea, în special când este vorba despre sisteme de planificare fiscală agresivă sau practici care nu respectă principiile UE de bună guvernanță în domeniul fiscal, astfel cum sunt prevăzute în legislația aplicabilă a Uniunii, inclusiv în recomandările și comunicările Comisiei; insistă ca niciun proiect sau promotor să nu poată depinde de o persoană sau de o societate care desfășoară activități într-o țară inclusă în viitoarea listă comună a UE a jurisdicțiilor fiscale necooperante;

Comunicare și vizibilitate

54.

 observă că mulți promotori de proiecte nu sunt la curent cu existența FEIS sau au o imagine insuficient de clară a ceea ce FEIS le poate oferi, a criteriilor de eligibilitate specifice și a măsurilor concrete ce trebuie luate atunci când se solicită finanțare; subliniază că trebuie să se depună mai multe eforturi de sensibilizare cu privire la ceea ce este FEIS, la produsele și serviciile specifice pe care le propune și la rolul platformelor de investiții și al BNP, inclusiv prin asistența tehnică specifică în statele membre care au beneficiat mai puțin de FEIS, în limba oficială a UE vorbită pe teritoriul acestora;

55.

 solicită traducerea tuturor materialelor informative sau care fac parte din procedura de finanțare în toate limbile statelor membre, pentru a facilita informarea și accesul pe plan local;

56.

 își exprimă preocuparea cu privire la faptul că ajutorul acordat direct intermediarilor financiari, care sunt apoi răspunzători pentru alocarea fondurilor UE, ar putea conduce la situații în care beneficiarul final nu este conștient că beneficiază de finanțarea FEIS și solicită să se găsească soluții de îmbunătățire a vizibilității FEIS; solicită, așadar, BEI să includă în contractele FEIS o clauză specifică prin care să semnaleze clar promotorului proiectului faptul că finanțarea primită a fost posibilă datorită FEIS/bugetului UE;

Prelungirea

57.

 recunoaște că FEIS nu va putea probabil să acopere singur – și la scară limitată – deficitul de investiții în Europa, dar că acesta constituie totuși un pilon central al planului de investiții al UE și demonstrează hotărârea UE de a soluționa această problemă; solicită noi propuneri privind modul în care să se stimuleze permanent investițiile în Europa;

o

o o

58.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Europene de Investiții, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)  JO L 169, 1.7.2015, p. 1.

(2)  http://www.eib.org/attachments/strategies/efsi_2015_report_ep_council_en.pdf

(3)  http://www.eib.org/attachments/ev/ev_evaluation_efsi_en.pdf, September 2016

(4)  Raportul din 14 noiembrie 2016, https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/ey-report-on-efsi_en.pdf

(5)  JO C 465, 13.12.2016, p. 1.

(6)  JO C 268, 14.8.2015, p. 27.

(7)  JO C 195, 12.6.2015, p. 41.

(8)  JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(9)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

Top