COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.11.2017

COM(2017) 800 final

COMUNICARE A COMISIEI

Planurile bugetare pentru 2018: evaluare globală

1. Introducere

Legislația UE prevede că statele membre din zona euro trebuie să prezinte Comisiei proiecte de planuri bugetare (PPB) pentru anul următor până la 15 octombrie, cu scopul de a îmbunătăți coordonarea politicilor bugetare naționale în cadrul uniunii economice și monetare 1 .

Aceste planuri sintetizează proiectele de bugete pe care guvernele le prezintă parlamentelor naționale. Pentru fiecare plan, Comisia emite un aviz în care evaluează conformitatea planului respectiv cu obligațiile statului membru în cauză care decurg din Pactul de stabilitate și de creștere (PSC).

De asemenea, Comisia trebuie să furnizeze o evaluare globală a situației și a perspectivelor bugetare pentru întreaga zonă euro.

Optsprezece state membre din zona euro (denumite în continuare „ZE-18 sau „zona euro”) 2 au fost invitate să prezinte Comisiei PPB-urile pentru 2018 până la 16 octombrie, în conformitate cu dispozițiile din pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare 3 . Grecia, care face obiectul programului de sprijin pentru stabilitate din cadrul MES, nu este obligată să prezinte un plan, întrucât programul respectiv prevede deja o monitorizare bugetară atentă.

În conformitate cu orientările din codul de conduită aferent pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare, Austria și Germania au prezentat PPB-uri bazate pe ipoteza menținerii politicilor actuale, deoarece aceste state membre au doar guvernele interimare, care nu dețin competențe bugetare depline, ca urmare a recentelor alegeri. 4 . Se așteaptă ca guvernele care urmează să fie instituite să prezinte PPB-uri complete de îndată ce vor intra în funcție. Spania a prezentat, de asemenea, un PPB bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, întrucât procedura de aprobare a bugetului guvernului central și al asigurărilor sociale a rămas în urmă față de programul obișnuit. Se așteaptă ca Spania să prezinte un PPB complet de îndată ce va fi posibil.

Respectând competența bugetară a statelor membre, avizele Comisiei oferă totodată o consiliere informată, bazată pe probe, în materie de politici, în special guvernelor și parlamentelor naționale, pentru a facilita evaluarea conformității proiectelor de buget cu normele bugetare ale UE. Pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare oferă un set cuprinzător de instrumente pentru a trata politica economică și bugetară ca un aspect de interes comun în cadrul zonei euro, în conformitate cu tratatul.

În plus, în iulie 2015, Consiliul a invitat Eurogrupul să monitorizeze și să coordoneze politicile bugetare ale statelor membre din zona euro, precum și orientarea bugetară la nivel agregat a zonei euro, pentru a asigura o politică bugetară diferențiată și favorabilă creșterii 5 . Consiliul a recomandat ca statele membre din zona euro, fără a aduce atingere îndeplinirii cerințelor din PSC, „să coordoneze politicile bugetare pentru a se asigura faptul că orientarea fiscală globală a zonei euro este conformă cu riscurile legate de sustenabilitate și cu condițiile ciclice”.

În noiembrie 2016, Comisia a propus o recomandare actualizată privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de liderii UE în cadrul reuniunii Consiliului European din 9 și 10 martie 2017 și a fost adoptată de Consiliu la 21 martie 2017 6 . Această recomandare constituie baza evaluării realizate de Comisie. În cadrul ciclului semestrului european, Comisia propune, de asemenea, o nouă recomandare privind politica economică a zonei euro în perioada 2018-2019, care va fi prezentată împreună cu acest pachet. 7 .

În iulie 2017, Consiliul a adoptat recomandări specifice fiecărei țări, evidențiind tratamentul pe care Comisia intenționează să îl aplice statelor membre în cazul cărora matricea implică o ajustare bugetară de minimum 0,5 % din PIB 8 . În considerente se afirmă că evaluarea proiectului de plan bugetar pentru 2018 și evaluarea ulterioară a rezultatelor bugetare din 2018 vor trebui să ia în considerare obiectivul de a atinge o orientare bugetară care să contribuie atât la consolidarea redresării în curs, cât și la
asigurarea sustenabilității finanțelor publice ale statului membru în cauză. În acest context, Consiliul a luat act de intenția Comisiei de a efectua o evaluare globală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97, în special ținând seama de situația ciclică a statului membru în cauză.

Această comunicare are un dublu obiectiv. În primul rând, oferă o imagine de ansamblu a politicii bugetare la nivelul zonei euro, pe baza unei evaluări orizontale a PPB-urilor. Acest exercițiu reflectă evaluarea orizontală a programelor de stabilitate care are loc în primăvară, dar se axează pe anul următor mai degrabă decât pe planurile bugetare pe termen mediu. În al doilea rând, comunicarea oferă o imagine de ansamblu a PPB-urilor la nivel de țară, explicând abordarea aplicată de Comisie în evaluarea conformității acestora cu cerințele din PSC. Evaluarea este diferențiată în funcție de apartenența unui stat membru la componenta preventivă sau la componenta corectivă a PSC și, de asemenea, ia în considerare cerințele referitoare la nivelul și la dinamica datoriei publice.

2. Principalele constatări privind zona euro

Perspectivele economice în conformitate cu planurile statelor membre și cu previziunile Comisiei

Statele membre și Comisia au revizuit previziunile de creștere în sens substanțial ascendent începând din primăvară. În conformitate cu ipotezele macroeconomice furnizate în PPB-uri, se estimează, în prezent, că PIB-ul real agregat din zona euro (cu excepția Greciei) va crește cu 2,2 % în 2017 și cu 2,0 % în 2018. Aceste valori sunt substanțial mai ridicate decât perspectivele de creștere pentru anii respectivi care stau la baza celor mai recent programe de stabilitate (a se vedea tabelul 1), situate la 1,7 % pentru amândoi anii. Previziunile Comisiei din toamna anului 2017 preconizează rate de creștere la fel de puternice pentru zona euro, și anume 2,2 % în 2017 și 2,1 % în 2018. În concluzie, ipotezele economice formulate în PPB-uri sunt foarte apropiate de previziunile Comisiei (a se vedea tabelul 1 din anexa IV). Acest lucru poate fi legat și de faptul că toate statele membre, cu excepția Germaniei și a Belgiei, respectă cerința din Regulamentul (UE) nr. 473/2013 de a-și baza proiectele de buget și, implicit, PPB-urile pe previziuni macroeconomice aprobate sau elaborate de organisme independente.

Având în vedere faptul că economia a crescut peste potențial, deviația PIB-ului se reduce în continuare în 2017 și se preconizează că va deveni pozitivă în 2018. Deviația PIB-ului la nivel agregat, atât pe baza previziunilor Comisie, cât și pe baza planurilor, devine pozitivă în 2018. Toate PPB-urile estimează o deviație a PIB-ului (recalculată) care este pozitivă în 2018 sau, în cazul Franței și al Finlandei, doar marginal negativă 9 .

Atât statele membre, cât și Comisia preconizează că inflația totală va rămâne stabilă și inferioară ratei de referință de 2 %. În conformitate cu planurile, inflația totală din zona euro va atinge 1,5 % în 2017 și 1,4 % în 2018. Aceste valori sunt, în linii mari, neschimbate comparativ cu ipotezele din programele de stabilitate, în timp ce previziunile Comisiei estimează o rată a inflației identică pentru zona euro. Se preconizează că inflația va depăși 2 % numai în Estonia, Letonia și Lituania.

Expansiunea economică din zona euro continuă, dar se caracterizează printr-o serie de trăsături atipice. Redresarea din zona euro s-a consolidat și a luat din ce în ce mai multă amploare în numeroase țări, în contextul unor câștiguri constante în materie de ocupare a forței de muncă și al îmbunătățirii nivelului de încredere a sectorului corporativ. Această redresare se caracterizează totuși printr-o serie de trăsături atipice. În mod specific, inflația de bază și creșterea salarială rămân reduse și nu reflectă ameliorările de pe piața forței de muncă, astfel cum au fost semnalate de indicatorii standard privind piața forței de muncă. În special, creșterea salarială redusă pare să se datoreze lipsei de dinamism care persistă pe piața forței de muncă în unele economii, unei inflații anticipate reduse, care contribuie la negocierile salariale, precum și unei creșteri reduse a productivității. În fine, redresarea pare să fie sprijinită în continuare de factori prielnici, precum politica monetară acomodativă a BCE. În acest context, este necesar ca sprijinul politic acordat creșterii să fie eliminat doar în mod progresiv. Comisia a anunțat că intenționează să își utilizeze puterea de apreciere, dată fiind situația ciclică a statelor membre (a se vedea caseta 1).

Tabelul 1: Imagine de ansamblu a agregatelor economice și bugetare (ZE-18) pentru perioada 2017-2018

Sursă: programele de stabilitate pentru 2017, proiectele de planuri bugetare pentru 2018, previziunile Comisiei din toamna anului 2017.

Perspectivele bugetare în conformitate cu planurile și cu previziunile Comisiei

Se preconizează că deficitul global agregat își va continua tendința descendentă ca urmare a unor îmbunătățiri ciclice. Potrivit previziunilor Comisiei, deficitul zonei euro scade de la 1,6 % din PIB în 2016, la 1,1 % în 2017. PPB-urile preconizează un deficit ceva mai ridicat în 2017, de 1,2 %, care este cu 0,15 puncte procentuale mai bun decât ținta din programele de stabilitate prezentate de statele membre în primăvara anului 2017, când ipotezele de creștere au fost însă considerabil mai puțin dinamice. O importantă revizuire în sens ascendent a țintei de deficit din 2017, comparativ cu programul de stabilitate, are loc numai în cazul Slovaciei. În 2018, implementarea planurilor statelor membre ar urma să conducă la un deficit global de 0,9 % din PIB pentru zona euro. Aceasta confirmă deficitul global agregat care reiese din programele de stabilitate prezentate în primăvara anului 2017, în pofida unor rezultate mai bune decât cele preconizate anterior pentru 2017 și a unei revizuiri în sens substanțial ascendent a perspectivelor de creștere pentru 2018. Aceasta înseamnă implicit că ajustarea structurală a fost revizuită în sens ușor descendent, comparativ cu cel mai recente programe de stabilitate (a se vedea mai jos). În timp ce există diferențe între planuri și previziunile Comisiei în ceea ce privește statele membre individuale (a se vedea tabelul 2 din anexa IV), deficitul agregat pentru 2018 estimat în previziunile Comisiei este în deplină concordanță cu planurile.

Șapte dintre cele 18 state membre preconizează un excedent al soldului global în 2018 Dintre statele membre aflate în deficit, numai Letonia și Finlanda preconizează o creștere a deficitului lor global. Niciun stat membru nu preconizează un deficit superior valorii de referință de 3 % din PIB în 2018. Franța preconizează că își va corecta deficitul excesiv în 2017, conform recomandării Consiliului, în timp ce Spania preconizează că îl va corecta până la termenul limită din 2018. Slovacia, Italia, Belgia și Franța preconizează deficite substanțial mai ridicate decât în programele lor de stabilitate.

Soldul primar agregat al zonei euro, obținut prin eliminarea cheltuielilor cu dobânzile din soldul global, este excedentar. Se preconizează că acesta se va îmbunătăți în continuare de la 0,8 % din PIB în 2017, la 0,9 % din PIB în 2018. Franța, Letonia și Finlanda sunt singurele state membre din zona euro care preconizează un deficit primar în 2018.

Pentru perioada 2017-2018, planurile bugetare sau previziunile preconizează o ajustare bugetară nesemnificativă, măsurată în raport cu variația soldului structural agregat 10 . În ansamblu, previziunile Comisiei estimează că soldul structural al zonei euro rămâne stabil în 2017. Planurile bugetare (recalculate) estimează o ameliorare structurală marginală în 2017, în concordanță cu programele de stabilitate. Pentru 2018, proiectele de planuri bugetare conduc la o ușoară deteriorare a soldului structural pentru zona euro, de 0,1 % din PIB, în timp ce cele mai recente programe de stabilitate preconizau în continuare o ameliorare de 0,2 % din PIB la nivel agregat (a se vedea tabelul 3 din anexa IV). Comisia preconizează, de asemenea, o deteriorare de 0,1 puncte procentuale în 2018 pentru zona euro, la fel ca planurile. Acest lucru ascunde însă existența unor diferențe substanțiale față de PPB-uri în cazul statelor membre individuale. În special, Comisia preconizează o ajustare structurală substanțial mai redusă în Belgia, Spania, Franța, Lituania, Portugalia și Slovenia (a se vedea mai jos). În zona euro la nivel agregat, acest lucru este compensat printr-un sold structural stabil în Germania, comparativ cu o expansiune de 0,5 % din PIB preconizată în PPB-ul Germaniei.

În general, rămân diferențe mari între pozițiile statelor membre în raport cu obiectivele lor bugetare pe termen mediu (OTM) (a se vedea graficul 5 din anexa IV). Conform previziunilor Comisiei, șase state membre din zona euro și-au atins OTM (Lituania) sau l-au depășit (Cipru, Germania, Luxemburg, Malta și Țările de Jos) în 2017 11 . Se preconizează că toate aceste state vor rămâne la acest nivel în 2018, în timp ce, potrivit estimărilor, unele dintre statele care și-au depășit OTM-ul își vor utiliza o parte din marja de manevră bugetară 12 . Conform PPB-ului său bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, se preconizează că și Germania își va utiliza o parte din marja de manevră bugetară 13 . Dintre statele membre care nu și-au atins încă OTM-ul, se preconizează că Irlanda îl va atinge în 2018, în timp ce Slovacia urmează să realizeze progrese substanțiale în acest sens. Pe de altă parte, în cazul unor state membre care sunt încă departe de a-și atinge OTM-urile, Comisia nu prevede, în prezent, nicio îmbunătățire (Spania, Italia, Portugalia și Slovenia) sau chiar preconizează o deteriorare (Belgia și Franța). În afară de Slovenia, acestea sunt și statele membre cu cele mai mari ponderi ale datoriei în PIB (a se vedea mai jos). PPB-urile (recalculate) preconizează o ajustare mai mare comparativ cu previziunile pentru aceste state membre, între 0,0 % din PIB, în cazul Franței, și 0,5 % din PIB, în cazul Sloveniei. În fine, se estimează că și Estonia, Austria, Finlanda și Letonia se vor îndepărta puțin de OTM-urile lor, rămânând totodată la o anumită distanță de pragul de 1 punct procentual din PIB.

Comparativ cu soldul structural, efortul bugetar discreționar (DFE - Discretionary Fiscal Effort), calculat pe baza previziunilor Comisiei, este puțin mai expansionist în 2017 și în 2018 14 . DFE este apropiat conceptual de criteriul de referință privind cheltuielile din cadrul bugetar al UE și reprezintă suma măsurilor planificate privind veniturile și a evoluțiilor cheltuielilor primare în raport cu rata de creștere potențială (pe termen mediu). Calculat pe baza previziunilor, DFE indică o expansiune de aproape 0,4 % din PIB în 2017. Aceasta se datorează în special faptului că creșterea cheltuielilor primare a depășit creșterea potențială pe termen mediu, în timp ce măsurile discreționare privind veniturile sunt neutre în 2017. Diferența față de variația soldului structural se explică în parte prin faptul că veniturile din dobânzi nu sunt luate în considerare în DFE 15 . În 2018, DFE calculat pe baza planurilor confirmă interpretarea soldului structural, indicând o orientare agregată aproape neutră a planurilor de politică. Potrivit estimărilor, creșterea cheltuielilor primare în zona euro va depăși ușor creșterea potențială pe termen mediu, în timp ce măsurile discreționare privind veniturile sunt doar marginal expansioniste (a se vedea mai jos). DFE calculat pe baza previziunilor Comisiei se ridică la 0,25 % din PIB, indicând o orientare bugetară puțin mai expansionistă în 2018 (a se vedea graficul 4 din anexa IV) 16 . 

Se preconizează că datoria publică își va continua traiectoria descendentă grație creșterii ciclice și unor rate ale dobânzii care continuă să fie scăzute. Se preconizează că datoria publică din zona euro, care a atins nivelul maxim în 2014, situându-se la aproape 93 % din PIB, va scădea de la 89,6 % din PIB în 2016 la puțin sub 88 % din PIB în 2017, atât pe baza previziunilor Comisiei, cât și pe baza planurilor statelor membre. Planurile agregate conduc la o reducere suplimentară a datoriei la doar puțin peste 86 % din PIB în 2018. Scăderea din 2018 este determinată de un „efect al bulgărelui de zăpadă” care determină reducerea datoriei și de un excedent primar, în timp ce ajustarea stoc-flux planificată contribuie în direcția opusă. Conform previziunilor Comisiei, scăderea ponderii datoriei va fi puțin mai mare.

Toate statele membre, cu excepția Franței, preconizează o scădere a ponderii datoriei în PIB în perioada 2017-2018 (a se vedea tabelul 6 din anexa IV). În cazul Franței, se estimează că datoria se va stabiliza la doar puțin sub 97 % din PIB. Toate statele membre beneficiază de un efect al bulgărelui de zăpadă care determină reducerea datoriei și, de asemenea, excedentele primare din majoritatea statelor membre au un impact descendent (a se vedea graficul 6 din anexa IV). În general, diferențele privind evoluțiile datoriei pentru 2018 dintre previziunile Comisiei și PPB-uri sunt relativ limitate, exceptând cazul Ciprului și al Sloveniei, în legătură cu care planurile sunt mai optimiste, precum și cazul Germaniei, în legătură cu care previziunile Comisiei sunt mai optimiste. Italia și Portugalia rămân statele membre cu cel mai ridicat nivel al datoriei publice, și anume peste 120 % din PIB, în timp ce Belgia, Cipru, Franța și Spania oscilează în jurul valorii de 100 % din PIB. Zece state membre din zona euro care au prezentat PPB-uri fac în prezent obiectul criteriului de referință privind reducerea datoriei 17 . Prima facie, se estimează că Belgia și Italia nu vor respecta acest criteriu în 2018, potrivit previziunilor Comisiei. În aceeași situație se află și Franța, care, în eventualitatea unei corectări durabile și la timp a deficitului său excesiv, ar urma să facă obiectul regulii tranzitorii privind datoria începând din 2018.

Structura ajustării bugetare

Statele membre estimează o scădere moderată a ponderii cheltuielilor ajustate ciclic, care este compensată pe deplin de o scădere similară a ponderii veniturilor. Conform planurilor, se preconizează că ponderea veniturilor ajustată ciclic va scădea cu 0,25 puncte procentuale ca urmare a scăderii cheltuielilor cu dobânzile, precum și a creșterii cheltuielilor primare într-un ritm ceva mai lent decât creșterea potențială. Comparativ, previziunile Comisiei estimează evoluții ceva mai dinamice ale cheltuielilor primare, care conduc la o pondere a cheltuielilor ajustată ciclic stabilă. Statele membre preconizează o creștere a cheltuielilor cu prestațiile sociale și cu remunerarea salariaților mai mică decât PIB-ul nominal, ceea ce va contribui la scăderea ponderii cheltuielilor (a se vedea graficul 8 din anexa IV). Pe de altă parte, se preconizează că investițiile publice vor crește ușor în 2018, după un declin constant înregistrat în perioada 2010-2016. Previziunile Comisiei confirmă această ușoară reechilibrare a cheltuielilor publice. Cheltuielile cu dobânzile, atât în planuri, cât și în previziunile Comisiei, scad cu 0,1 puncte procentuale, urmând să atingă 1,9 % din PIB în 2018. În 2012, în momentul de vârf al crizei datoriei suverane, cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 3,0 % din PIB. Toate statele membre, cu excepția Ciprului, estimează că rata implicită a dobânzii la datoria restantă va continua să scadă. În medie, rata implicită a dobânzii care stă la baza PPB-urilor scade de la 2,25 % în 2017, la 2,15 % în 2018, la fel ca în estimările Comisiei.

Se preconizează că ponderea veniturilor va scădea ca urmare a măsurilor cu efect de reducere a veniturilor, dar și ca urmare a scăderii veniturilor. Efectul total de creștere a deficitului al măsurilor raportate privind veniturile se ridică la 0,1 % din PIB conform planurilor, în timp ce statele membre preconizează, de asemenea, o scădere a veniturilor care se ridică la aproape 0,2 % din PIB comparativ cu ce ar putea fi de așteptat pe baza perspectivelor de creștere nominală (a se vedea tabelul 8 din anexa IV) 18 . Scăderea ponderii veniturilor este determinată, în principal, de o scădere a contribuțiilor sociale și de o reducere a veniturilor nefiscale. În conformitate cu planurile, atât impozitele directe, cât și cele indirecte rămân neschimbate ca procentaj din PIB. Previziunile Comisiei estimează un efect similar al măsurilor privind veniturile și al scăderii veniturilor.

Evaluarea orientării politicii bugetare în zona euro

În ansamblu, se preconizează că orientarea bugetară a zonei euro rămâne neutră, în linii mari, în perioada 2017-2018. Ca urmare a unei consolidări bugetare semnificative în perioada 2011-2013, orientarea bugetară la nivel agregat a devenit neutră, în linii mari, în anii următori. Se estimează că va rămâne la fel în 2017. Atât ansamblul PPB-urilor statelor membre, cât și previziunile Comisiei indică continuarea unei orientări neutre, în linii mari, în 2018, cu o deteriorare doar marginală a soldului structural, măsurată în raport cu variația soldului structural. Evoluția soldului primar structural indică o orientare ușor mai expansionistă în 2018 (a se vedea tabelul 4 din anexa IV), întrucât nu include actuala scădere a cheltuielilor cu dobânzile. Acest lucru este confirmat și de efortul bugetar discreționar (a se vedea mai sus) calculat pe baza previziunilor Comisiei (a se vedea graficul 4 din anexa IV).

O orientare bugetară neutră, în linii mari, la nivel agregat pentru zona euro pare în continuare adecvată, având în vedere redresarea economică actuală, care este în curs de consolidare dar care rămâne incompletă. Acest lucru este încă și mai relevant în contextul persistenței datoriilor moștenite în urma crizei. Este esențial să se găsească un echilibru adecvat între asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, în funcție de condițiile specifice fiecărei țări, și sprijinirea redresării economice. Orientarea poziției bugetare în perioada 2017-2018 trebuie evaluată în raport cu atingerea dublului obiectiv privind sustenabilitatea pe termen lung și stabilizarea macroeconomică pe termen scurt. Sustenabilitatea pe termen lung presupune ca datoria publică să fie plasată și menținută pe o traiectorie sustenabilă, ținând seama de nivelul actual al datoriei și de cheltuielile legate de îmbătrânirea populației, previzionate pentru viitor. În timp ce stabilizarea macroeconomică poate fi exprimată ca o reducere a deviației PIB-ului într-un ritm adecvat pe termen scurt și mediu, aceasta ar trebui să includă și alte elemente economice, precum nivelul inflației, lipsa de dinamism de pe piața forței de muncă și necesitatea de a trece de la surse externe de creștere economică la surse interne.

Graficul 1: Rata reală a dobânzii pe termen lung (%) și efortul bugetar discreționar (% din PIB-ul potențial), zona euro

Sursă: Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2017

Notă: O rată reală a dobânzii pe termen lung de + 1,1 este considerată conformă, în linii mari, cu creșterea potențială în cursul perioadei analizate în previziuni.

Orientarea bugetară ar trebui să țină seama în mod corespunzător de politica monetară foarte acomodativă în contextul unei inflații reduse. Politica monetară a fost foarte acomodativă în ultimii ani în zona euro. BCE a întreprins o serie de măsuri de relaxare a politicii monetare, printre care scăderea ratelor dobânzilor de referință la valori negative, operațiuni țintite de refinanțare pe termen lung, programe de achiziționare de active și orientări prospective. În ansamblu, aceste măsuri au oferit un stimulent monetar substanțial. BCE a decis recent să își recalibreze programul de achiziționare de active începând din ianuarie 2018, având în vedere expansiunea economică tot mai robustă și mai amplă din zona euro. În același timp, s-a considerat că rămâne necesar un amplu stimulent monetar, întrucât presiunile asupra prețurilor interne au fost în general eliminate, iar perspectivele economice și traiectoria inflației au rămas condiționate de continuarea sprijinului acordat de politica monetară. În pofida unei continuări preconizate a condițiilor favorabile de finanțare, potrivit celor mai recente proiecții macroeconomice realizate de personalul BCE pentru zona euro, se estimează că inflația totală se va consolida doar progresiv și va rămâne cu mult sub 2 % în perioada 2017-2019. Acest lucru este, de asemenea, în concordanță, în linii mari, cu cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene referitoare la inflație.

Orientarea comună a politicilor monetare și bugetare („mixul de politici”) poate fi aproximată pe baza evoluției condițiilor de finanțare (de exemplu, rata reală a dobânzii pe termen lung) și, respectiv, cu eforturile bugetare (de exemplu, efortul bugetar discreționar). După cum se arată în graficul 1, condițiile de finanțare s-au relaxat substanțial în perioada 2011-2012, grație intervenției BCE ca reacție la criză. Această relaxare a condițiilor de finanțare a continuat ulterior și după 2013, dar într-o mai mică măsură. De fapt, în timp ce BCE a reușit să exercite o presiune descendentă asupra ratelor nominale ale dobânzii pe termen lung prin măsurile sale suplimentare, inflația anticipată pe termen lung a scăzut, la rândul său, și a început să crească abia către sfârșitul anului 2016. Potrivit estimărilor, condițiile de finanțare vor deveni mai puțin relaxate în 2018, când se preconizează că deviația PIB-ului din zona euro va fi, în sfârșit, redusă. În 2018, se preconizează că ratele reale medii pe termen lung vor crește, întrucât creșterea progresivă estimată a ratelor nominale urmează să fie însoțită de o creștere relativ mai limitată a inflației anticipate în viitor 19 . Cu toate acestea, potrivit estimărilor, condițiile de finanțare vor rămâne în general foarte favorabile.

Situația la nivel agregat a zonei euro ascunde însă existența unor diferențe considerabile la nivel național, dat fiind că unele țări se confruntă cu nevoia de consolidare, în timp ce altele dispun de o anumită marjă de manevră bugetară (a se vedea graficele 2 și 3). În timp ce, în majoritatea statelor membre, se preconizează că deviația PIB-ului va fi pozitivă în 2018, în economiile mai multor state membre persistă o lipsă de dinamism semnificativă 20 . Pe de altă parte, unele state membre se confruntă cu riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea. Pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017, a fost realizată o evaluare a riscurilor pentru sustenabilitate, luându-se în considerare, printre altele, nivelurile actuale ale datoriei și soldul primar, precum și costurile estimate ale îmbătrânirii populației 21 . Niciun stat membru nu pare să se confrunte cu riscuri pe termen scurt în ceea ce privește sustenabilitatea. Pe baza unei analize a sustenabilității datoriei, precum și a calculării indicatorului pentru S1, Belgia, Spania, Franța, Italia, Portugalia și Finlanda par să se confrunte cu riscuri ridicate pe termen mediu, în timp ce pentru Cipru, Lituania, Austria și Slovenia, riscurile pe termen mediu sunt evaluate ca fiind medii 22 .

Așadar, pentru a găsi un echilibru între obiectivul de stabilizare a economiei și cel de asigurare a sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, este necesară o abordare diferențiată cu privire la politicile bugetare naționale. Cu toate acestea, pe baza previziunilor Comisiei, ajustarea bugetară preconizată este relativ limitată sau chiar negativă pentru unele state membre cu datorii mari, cum ar fi Italia, Portugalia, Belgia, Spania și Franța. Planurile acestor state membre sunt puțin mai optimiste, însă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se atinge efortul vizat, astfel cum a fost stabilit de statele membre în PPB-urile lor. În perspectivă, este posibil să fie nevoie de un efort bugetar suplimentar în statele membre caracterizate prin ponderi ridicate ale datoriei în PIB, în special în cazul previziunilor de creștere persistent moderate, și prin rate ale dobânzii în creștere, date fiind nivelurile actuale cele mai scăzute din istorie.

Graficul 2: O hartă bugetară a zonei euro în 2018

 Notă: Bazată pe previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2017. Perioadele economice (ne)favorabile sunt măsurate în raport cu deviația PIB-ului în 2018, în % din PIB-ul potențial, calculat în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord. Necesitățile în materie de consolidare sau marja de manevră bugetară sunt măsurate în raport cu indicatorul Comisiei Europene pentru S1 privind riscurile la adresa sustenabilității, în % din PIB, pe baza calculelor efectuate în previziunile din toamna anului 2017, utilizat ca an de referință.

Graficul 3: Variația soldului structural primar în 2018 în proiectele de planuri bugetare, în raport cu necesitățile în materie de sustenabilitate și de stabilizare (% din PIB)

Sursă: Comisia Europeană, pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017 și a proiectelor de planuri bugetare.

Cum trebuie citită diagrama:

Criteriul de sustenabilitate se bazează pe indicatorul pentru S1 și pornește de la premisa că, în 2017, se implementează între 25 % și 50 % din variația indicată a SPB, ceea ce corespunde unui grad mai mic sau mai mare de concentrare la începutul perioadei a efortului de consolidare, dacă S1 este pozitiv. Pentru țările cu un S1 negativ, acesta indică o anumită marjă pentru politicile expansioniste, ca reacție le eventuale necesități de stabilizare.

Criteriul de stabilizare este măsurat ca variația SPB pentru care politica bugetară reduce cu 25 % (bara albastră scurtă) sau cu 50 % (bara albastră lungă) deviația PIB-ului care ar rezulta dintr-un scenariu de politică bugetară neutră în 2018. Cu alte cuvinte această reducere de 25 % sau de 50 % a deviației PIB-ului este realizată în plus față de reducerea spontană a deviației PIB-ului, astfel cum este preconizată în previziunile Comisiei din toamna anului 2017 (ajustate prin ipoteza unei orientări bugetare neutre) Acest lucru se bazează pe premisa că politica bugetară joacă întotdeauna un rol anticiclic, fie prin sprijinirea reducerii deviației PIB, fie prin atenuarea creșterii acesteia. Dacă ipoteza unei politici bugetare neutre implică faptul că deviația PIB-ului își schimbă semnul, obiectivul de stabilizare plafonează reducerea deviației PIB-ului la 100 %, evitând astfel prociclicitatea.

Cruciulițele roșii indică variația preconizată a SPB prezentată de statele membre în proiectele lor de planuri bugetare pentru 2017, astfel cum a fost recalculată de Comisie pe baza metodologiei stabilite de comun acord pentru creșterea producției. Punctele verzi indică variația SPB conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2017, derivată pe baza ipotezei menținerii politicilor actuale.

3. Imagine de ansamblu a proiectelor de planuri bugetare

Avizele Comisiei privind PPB-urile se concentrează asupra conformității acestora cu PSC și cu recomandările formulate pe baza acestuia. Pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive (PDE), avizele Comisiei evaluează progresele realizate pentru corectarea deficitelor excesive, în raport atât cu țintele de deficit global, cât și cu cele de efort structural. Pentru statele membre care fac obiectul componentei preventive a PSC, avizele Comisiei evaluează asumarea obiectivelor bugetare pe termen mediu (OTM), progresele înregistrate în direcția atingerii acestora, precum și respectarea regulii privind datoria, pentru a verifica dacă planurile sunt în conformitate cu PSC și cu recomandările bugetare specifice fiecărei țări, incluse în recomandările Consiliului din 11 iulie 2017. 23  

Toate statele membre fără program din zona euro și-au prezentat PPB-urile la timp, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013. În concordanță cu prevederile din codul de conduită aferent pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare, două țări, Austria și Germania, au prezentat PPB-uri bazate pe ipoteza menținerii politicilor actuale, deoarece aveau guverne interimare în exercițiu. Se așteaptă ca guvernele care urmează să fie instituite să prezinte PPB-uri complete de îndată ce vor intra în funcție. Spania a prezentat, de asemenea, un PPB bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale, deși guvernul său nu este considerat interimar. În scrisoarea sa din 27 octombrie 2017, Comisia a invitat Spania să prezinte un PPB actualizat cât mai curând posibil. Guvernul Țărilor de Jos, aflat la sfârșit de mandat, a prezentat un PPB până la termenul limită, iar guvernului nou instaurat a transmis un addendum la PPB-ul respectiv, cu informații suplimentare privind noi măsuri. Întrucât addendum-ul nu include tabele care îndeplinesc cerințele prevăzute în codul de conduită, autoritățile ar trebui să prezinte astfel de tabele actualizate fără întârzieri nejustificate.

Niciun PPB nu a fost considerat ca prezentând „abateri deosebit de grave” de la PSC, în sensul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013. Cu toate acestea, unele dintre planurile prezentate dau naștere unor îngrijorări. Prin urmare, Comisia a trimis Belgiei, Franței, Italiei și Portugaliei, la 27 octombrie 2017, scrisori în care solicită informații suplimentare și a evidențiat o serie de observații preliminare legate de proiectele de planuri bugetare. Statele membre în cauză au răspuns la sfârșitul lunii octombrie. Informațiile cuprinse în scrisori au fost luate în considerare în evaluarea Comisiei privind evoluțiile și riscurile bugetare. În cazul Italiei, ponderea datoriei de peste 130 % din PIB reprezintă un motiv de îngrijorare. Ameliorarea condițiilor macroeconomice și financiare creează o ocazie de a accelera reducerea datoriei publice. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe informații cu privire la strategia generală a guvernului și la măsurile concrete preconizate pentru a plasa în mod decisiv ponderea datoriei pe o traiectorie descendentă care ar asigura respectarea criteriului privind datoria. Întrucât perspectivele bugetare pentru 2017 continuă să fie caracterizate printr-un grad considerabil de incertitudine, Comisia intenționează să reevalueze respectarea de către Italia a criteriului privind datoria în primăvara anului 2018, pe baza datelor privind rezultatele pentru exercițiul 2017 și a bugetului final care urmează să fie adoptat de parlament în decembrie 2017.

În tabelele 2a și 2b sunt sintetizate evaluările PPB-urilor pentru fiecare stat membru, în conformitate cu avizele Comisiei adoptate la 22 noiembrie, împreună cu evaluarea progreselor în ceea ce privește reformele bugetar-structurale. Aceste evaluări se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2017. Pentru facilitarea comparațiilor, evaluarea planurilor este sintetizată în trei mari categorii, care au sensuri diferite în funcție de situația în care se află statul membru, și anume dacă acesta face obiectul PDE sau nu:

·Conform: potrivit previziunilor Comisiei, pentru a se asigura conformitatea bugetului 2018 cu normele PSC, nu este nevoie să se adapteze planurile bugetare în cadrul procedurii bugetare naționale.

·Conform în linii mari: conform previziunilor Comisiei pentru 2018, se preconizează că PPB va asigura conformitatea în linii mari cu normele PSC.

Pentru statele membre care fac obiectul PDE: deși previziunile Comisiei pentru 2018 estimează fie că ținta intermediară de deficit global va fi atinsă, fie că deficitul excesiv va fi corectat la timp, se observă o scădere semnificativă a efortului bugetar în comparație cu nivelul recomandat, ceea ce pune în pericol respectarea recomandării PDE.

Pentru statele membre care fac obiectul componentei preventive a PSC: potrivit previziunilor Comisiei pentru 2018, va exista o oarecare abatere de la OTM sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestuia, dar abaterea de la cerințe nu ar reprezenta o abatere semnificativă de la ajustarea recomandată. Aceste state membre sunt evaluate ca respectând criteriul de referință privind reducerea datoriei, acolo unde este cazul.

·Risc de neconformitate: conform previziunilor Comisiei pentru 2018, se estimează că PPB nu va asigura conformitatea cu normele PSC.

Pentru statele membre care fac obiectul PDE: previziunile Comisiei pentru 2018 estimează că nici efortul bugetar recomandat nu va fi îndeplinit, nici ținta intermediară de deficit global nu va fi atinsă și nici deficitul excesiv nu va fi corectat la timp.

Pentru statele membre care fac obiectul componentei preventive a PSC: previziunile Comisiei pentru 2018 preconizează o abatere semnificativă de la OTM sau de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii acestuia și/sau nerespectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei, acolo unde este cazul.

Niciun stat membru nu a solicitat mai multă flexibilitate pentru 2018 în conformitate cu „Poziția de consens privind flexibilitatea în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere”, aprobată de Consiliu la 12 februarie 2016. Anterior, în 2017, Consiliul a acordat flexibilitate în Finlandei, Letoniei și Lituaniei, pe baza clauzei privind reforma structurală, precum și Finlandei, pe baza clauzei privind investițiile. Finlandei i s-a acordat flexibilitate în vederea implementării unor reforme structurale majore cu impact pozitiv asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice și a cheltuielilor naționale aferente proiectelor cofinanțate de UE din fondurile structurale și de investiții europene. În cazul Letoniei, flexibilitatea a fost acordată în legătură cu reforma sistemului de sănătate. Lituania beneficiază de flexibilitate în vederea realizării unor reforme structurale majore în domeniul pieței forței de muncă și al pensiilor, cu impact pozitiv asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

O serie de state membre au menționat impactul bugetar al afluxului sporit de refugiați și al măsurilor suplimentare de securitate. Dispozițiile de la articolul 5 alineatul (1) și de la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 permit o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, pentru a acoperi aceste cheltuieli suplimentare; în măsura în care afluxul de refugiați, precum și gravitatea amenințării la adresa securității constituie evenimente excepționale, impactul lor asupra finanțelor publice este semnificativ, iar sustenabilitatea nu ar urma să fie compromisă. Comisia a luat în considerare posibilitatea de a permite o abatere temporară pentru costurile legate de refugiați în 2015 și 2016 (Belgia, Italia, Austria, Slovenia și Finlanda). Pentru 2017, Austriei, Italiei și Sloveniei li s-a acordat o marjă suplimentară ex ante pentru cheltuielile legate de refugiați Deși costurile legate de refugiați sunt menționate, de asemenea, în PPB-ul pentru 2018 al Italiei și în răspunsul 24 la solicitarea Comisiei privind clarificarea efortului bugetar preconizat al Italiei, această țară nu a solicitat nicio flexibilitate suplimentară. În ceea ce privește cheltuielile legate de securitate, în 2016 și în 2017 s-a acordat flexibilitate Belgiei, Italiei și Austriei; în PPB-urile pentru 2018 nu a fost solicitată nicio flexibilitate suplimentară. Comisia va efectua o evaluare finală, inclusiv cu privire la sumele eligibile, pe baza datelor observate care urmează să fie comunicate de autorități în primăvara anului 2018. În primăvara anului 2017, Comisia a evaluat provizoriu Italia ca fiind eligibilă pentru o marjă în legătură cu impactul bugetar al unui plan preventiv de investiții pentru protecția teritoriului național împotriva riscurilor seismice, în temeiul clauzei privind evenimentele neobișnuite. Acest impact bugetar este confirmat în PPB-ul pentru 2018. Cu toate acestea, marja respectivă va fi reevaluată ex-post în primăvara anului 2018, pe baza datelor observate comunicate de autoritățile italiene, în special având în vedere incertitudinile legate de implementarea planului de investiții.

În cazul unora dintre statele membre (Cipru, Finlanda, Italia și Slovenia), deviațiile PIB-ului pentru 2017, estimate în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord, par deosebit de nesigure, după cum se indică în instrumentul Comisiei de monitorizare a plauzibilității. În aceste cazuri, în evaluarea PPB-urilor, Comisia a analizat mai detaliat estimările privind deviația PIB-ului prin abordarea privind „aprecierea limitată”, dând curs solicitării de ameliorare a metodologiei formulate în cadrul reuniunii informale a Consiliului ECOFIN desfășurate la Amsterdam în aprilie 2016. Abordarea adoptată de Comisie este aceeași care a fost implementată la evaluarea proiectelor de planuri bugetare pentru 2017 și a programelor de stabilitate și de convergență pentru 2017. În cazul Ciprului și al Finlandei, deși instrumentul de plauzibilitate a indicat existența unei incertitudini deosebite, Comisia a considerat că nu există motive suficiente pentru a se abate de la estimările bazate pe metodologia comună, după luarea în considerare a tuturor factorilor relevanți. În cazul Italiei, abordarea privind „aprecierea limitată” ar conduce la concluzia unei deviații negative a PIB-ului, comparativ cu deviația pozitivă a PIB-ului estimată pe baza metodologiei comune. În cazul Sloveniei, s-a constatat că o estimare mai plauzibilă ar aduce Slovenia, în 2018, mai aproape de limita dintre o perioadă economică favorabilă și una normală. Acest lucru nu ar afecta îndeplinirea cerințelor din cadrul componentei preventive în cazul niciunuia dintre aceste două state membre și, prin urmare, nu ar avea nicio implicație pentru evaluarea PPB-urilor respective.

În fine, Comisia a evaluat preliminar nivelul progreselor înregistrate în ceea ce privește implementarea reformelor bugetar-structurale prezentate în recomandările Consiliului din 11 iulie 2017. Evaluarea PPB-urilor este rezumată în următoarele cinci mari categorii: niciun progres, progrese limitate, unele progrese, progrese substanțiale și implementare deplină. O evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în ceea ce privește implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări va fi efectuată în rapoartele de țară din 2018 și în contextul recomandărilor specifice fiecărei țări, care urmează să fie adoptate de Consiliu în 2018.

Tabelul 2a: Imagine de ansamblu a avizelor individuale ale Comisiei privind proiectele de planuri bugetare – state membre aflate sub incidența componentei preventive a PSC

*    La 22 mai 2017, Comisia a publicat un raport, în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, pentru statul membru în cauză. Raportul a concluzionat că, după evaluarea tuturor factorilor relevanți, criteriul datoriei ar trebui considerat ca fiind respectat.

**    La 22 februarie 2017, Comisia a publicat un raport, în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, în care a concluzionat că, în cazul în care măsurile structurale suplimentare, în valoare de cel puțin 0,2 % din PIB, pe care guvernul s-a angajat să le adopte cel târziu în aprilie 2017, nu au fost puse în aplicare în mod credibil până la termenul respectiv pentru a reduce decalajul în vederea conformării, în linii mari, cu componenta preventivă în 2017 (și, deci, în 2016), criteriul datoriei ar trebui considerat nerespectat în acest stadiu. La 22 mai 2017, Comisia a concluzionat că măsurile de consolidare suplimentare necesare pentru 2017 au fost puse în aplicare.

***    PPB prezentat de un guvern interimar, bazat pe ipoteza menținerii politicilor actuale.

****    PPB-ul prezentat de guvernul aflat la sfârșit de mandat a fost actualizat printr-un addendum de către noul guvern.

Tabelul 2b: Imagine de ansamblu a avizelor individuale ale Comisiei privind proiectele de planuri bugetare – state membre aflate sub incidența componentei corective a PSC

*     Franța se află în prezent sub incidența componentei corective a PSC, dar ar putea trece la componenta preventivă începând din 2018 dacă deficitul excesiv va fi corectat la timp și în mod durabil. 

(1)

     Astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 473/2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro. Acesta este unul dintre cele două regulamente care fac parte din așa-numitul pachet privind supravegherea și monitorizarea bugetare, care a intrat în vigoare în mai 2013.

(2)

     Prin urmare, în restul prezentei comunicări, zona euro înseamnă totalitatea statelor membre din zona euro, cu excepția Greciei.

(3)

     Întrucât termenul limită al prezentării, și anume data de 15 octombrie, cădea într-o duminică în 2017, el a fost prelungit, conform normelor juridice aplicabile, până luni, 16 octombrie 2017.

(4)

     Documentul intitulat „Specificații privind punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere și orientări referitoare la forma și conținutul programelor de stabilitate și de convergență”, aprobat de ECOFIN la 9 iulie 2013, și modificat la 7 noiembrie 2014, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/pdf/coc/2014-11-07_two_pack_coc_amended_en.pdf

(5)

     Recomandarea Consiliului din 14 iulie 2015 privind punerea în aplicare a orientărilor generale referitoare la politicile economice ale statelor membre a căror monedă este euro (JO C 272, 18.8.2015, p. 100).

(6)

     A se vedea Recomandarea Consiliului din 21 martie 2017 privind politica economică a zonei euro (JO 2017/C92/01):
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017H0324(01)&from=RO

(7)

     A se vedea COM(2017) 770 final.

(8)

     Matricea pentru determinarea ajustării bugetare anuale în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în cadrul componentei preventive a PSC, astfel cum este stabilită în Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere; a se vedea: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0012&from=RO

(9)

     Deviația PIB-ului pe baza proiectelor de planuri bugetare este recalculată de Comisie pe baza informațiilor furnizate în planuri, utilizând metodologia stabilită de comun acord. Deviația PIB-ului, în valoare nominală, din planuri rămâne negativă în cazul Belgiei, al Franței și al Italiei.

(10)

     Soldul structural este soldul ajustat ciclic, excluzând măsurile cu caracter excepțional și alte măsuri temporare. Soldurile structurale preconizate în PPB-uri sunt recalculate de Comisie pe baza informațiilor furnizate în program, utilizând metodologia stabilită de comun acord.

(11)

     Pe baza planurilor, și Estonia își va atinge OTM-ul în 2017 și se preconizează că va rămâne pe această poziție, însă acest lucru nu este conformat de cifrele recalculate.

(12)

     În special, Cipru, Luxemburg, Malta și Țările de Jos.

(13)

     Însă această expansiune bugetară nu se reflectă în previziunile Comisiei, care estimează un sold structural stabil. Pentru ansamblul zonei euro, orientarea mai puțin expansionistă a Germaniei din previziunile Comisiei este compensată printr-o orientare substanțial mai expansionistă sau mai puțin restrictivă estimată în previziuni, comparativ cu planurile altor state membre (în special Belgia, Spania, Franța, Lituania, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia).

(14)

     Efortul bugetar discreționar (DFE) este un indicator al efortului bugetar. Acesta combină o abordare descendentă pe partea de cheltuieli cu o abordare ascendentă sau narativă pe partea de venituri. Pe scurt, DFE constă, pe de o parte, în creșterea cheltuielilor primare, excluzând componentele ciclice legate de potențialul economic, iar pe de altă parte, în măsuri discreționare privind veniturile (cu excepția măsurilor cu caracter excepțional). A se vedea Comisia Europeană (2013): Measuring the fiscal effort („Măsurarea efortului bugetar”), Raport privind finanțele publice în cadrul UEM, partea 3 http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2013/pdf/ee-2013-4.pdf

(15)

     Diferitele rate de creștere de referință care stau la baza calculării DFE joacă și ele un rol.

(16)

     Diferența față de planuri se explică printr-un profil mai dinamic al cheltuielilor primare, în timp ce măsurile discreționare privind veniturile (cu excepția măsurilor cu caracter excepțional) sunt neutre în linii mari, așa cum este cazul în planuri. Orientarea mai expansionistă a DFE comparativ cu interpretarea soldului structural se explică prin faptul că DFE nu include veniturile excepționale din dobânzi și are o rată de creștere de referință de bază mai mică, ceea ce compensează doar parțial impactul scăderii veniturilor care afectează variația soldului structural.

(17)

     Sau al regulii tranzitorii privind datoria în cursul celor trei ani care urmează după corectarea unui deficit excesiv.

(18)

     Elasticitatea agregată a veniturilor în PIB, atât în planuri, cât și în previziunile Comisiei, este de aproximativ 0,9, comparativ cu o elasticitate standard a veniturilor în deviația PIB de 1.

(19)

     Ratele dobânzilor pe termen lung sunt derivate din rata de swap pe 10 ani deflatată cu inflația anticipată.

(20)

     După cum s-a menționat în secțiunea 3, estimările unor state membre privind deviația PIB-ului par să fie deosebit de incerte.

(21)

     Metodologia utilizată pentru evaluarea riscurilor pentru sustenabilitatea finanțelor publice este prezentată în raportul Comisiei Europene din 2015 privind sustenabilitatea finanțelor publice (European Economy Institutional Paper, nr. 018, ianuarie 2016) și în documentul Comisiei Europene intitulat Debt Sustainability Monitor 2016 („Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2016”),(European Economy Institutional Paper, nr. 047, ianuarie 2017). Aceste rezultate actualizate, bazate pe previziunile Comisiei din toamna anului 2017, vor fi prezentate în următorul Monitor al Comisiei Europene privind sustenabilitatea datoriei din 2017.

(22)

     Indicatorul de sustenabilitate al Comisiei pentru S1 arată efortul total necesar în perioada 2020-2024 (cei cinci ani care urmează după perioada analizată în previziuni) pentru a aduce datoria la 60 % din PIB până în 2032, ținând seama de datoriile contingente legate de îmbătrânirea populației. El indică o ajustare suplimentară de 1,8 % din PIB pentru zona euro (cu excepția Greciei) în acești cinci ani. Aceasta se traduce printr-o ajustare anuală suplimentară de aproximativ 0,4 % din PIB în perioada 2020-2024.

(23)

     Recomandările Consiliului din 11 iulie 2017 (JO 2017/C261)

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ%3AC%3A2017%3A261%3ATOC

(24)

     Scrisoarea ministrului italian al economiei și finanțelor din 30 octombrie 2017, trimisă ca răspuns la scrisoarea Comisiei din 27 octombrie 2017.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.11.2017

COM(2017) 800 final

ANEXE

la

Comunicarea Comisiei

Proiectele de planuri bugetare pentru 2018: evaluare globală

ANEXA I: Evaluări specifice fiecărei țări privind PPB-urile

Statele membre care fac obiectul componentei preventive a PSC

Planuri conforme cu obligațiile țării

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Germaniei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive și al criteriului de referință privind reducerea datoriei, este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Situația bugetară favorabilă a Germaniei oferă posibilitatea de a acoperi cheltuielile suplimentare pentru stimularea creșterii potențiale, inclusiv prin investiții publice în infrastructură, educație, cercetare și inovare, în conformitate cu recomandările formulate de Consiliu în contextul semestrului european, precum și posibilitatea de a reduce restanțele acumulate în domeniul investițiilor, în special la nivel municipal. Comisia consideră totodată că Germania a făcut progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Lituaniei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să implementeze bugetul 2018. Comisia consideră totodată că Lituania a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Letoniei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să implementeze bugetul 2018. Comisia consideră totodată că Letonia a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Luxemburgului, țară care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să implementeze bugetul 2018. Comisia consideră totodată că Luxemburgul a făcut progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Țărilor de Jos, țară care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să implementeze bugetul 2018. Comisia consideră totodată că Țările de Jos au făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Finlandei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive și al criteriului de referință privind reducerea datoriei, este conform cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să implementeze bugetul 2018. Comisia consideră totodată că Finlanda a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

Planuri conforme în linii mari cu obligațiile țării

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Estoniei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform în linii mari cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Potrivit previziunilor din toamnă ale Comisiei, există riscul unei oarecare abateri de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii OTM în 2018. Comisia invită autoritățile să fie pregătite pentru a lua măsuri suplimentare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC.

Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Irlandei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive și al perioadei de tranziție necesare pentru a face suficiente progrese în direcția respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei, este conform în linii mari cu prevederile PSC. Comisia invită autoritățile să fie pregătite pentru a lua măsuri suplimentare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC. Comisia consideră totodată că Irlanda a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Ciprului, țară care face în prezent obiectul componentei preventive și al perioadei de tranziție necesare pentru a face suficiente progrese în direcția respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei, este conform în linii mari cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017, există riscul unei oarecare abateri de la OTM în 2017 și în 2018. Se estimează că Ciprul va respecta criteriul privind datoria în 2017 și în 2018. Comisia invită autoritățile să fie pregătite să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC și să monitorizeze cu atenție evoluția cheltuielilor pe termen scurt și mediu, din cauza riscurilor asociate cu finanțarea creșterii cheltuielilor din veniturile excepționale Comisia consideră totodată că Ciprul a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Maltei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform în linii mari cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Deși se preconizează că, în valoare nominală, soldul structural va rămâne excedentar în 2018, conform previziunilor Comisiei, se pare că există riscuri în ceea ce privește dinamica cheltuielilor publice. Comisia invită autoritățile să fie pregătite pentru a lua măsuri suplimentare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC. Comisia consideră totodată că Malta a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Slovaciei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive, este conform în linii mari cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să fie pregătite pentru a lua măsuri suplimentare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC. Comisia consideră totodată că Slovacia a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

Planuri care prezintă un risc de neconformitate cu obligațiile țării

După luarea în considerare a necesității de a echilibra cele două obiective, de consolidare a redresării în curs și de asigurare a sustenabilității finanțelor publice, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Belgiei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive și al criteriului de referință privind reducerea datoriei, prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. În special, Comisia preconizează un risc de abatere semnificativă de la ajustarea necesară în vederea atingerii OTM, atât în 2017, cât și 2018. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC și să utilizeze câștigurile excepționale pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Respectarea cerințelor componentei preventive constituie un factor relevant esențial în momentul evaluării conformității cu criteriul privind datoria. Comisia consideră totodată că Belgia a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

După luarea în considerare a necesității de a echilibra cele două obiective, de consolidare a redresării în curs și de asigurare a sustenabilității finanțelor publice, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Italiei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive și al criteriului de referință privind reducerea datoriei, prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Ajustarea bugetară preconizată pentru 2018 în previziunile Comisiei din toamna anului 2017 nu este adecvată având în vedere dificultățile în materie de sustenabilitate cu care se confruntă Italia. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC și să utilizeze câștigurile excepționale pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Respectarea cerințelor componentei preventive constituie un factor relevant esențial în momentul evaluării conformității cu criteriul privind datoria. Comisia consideră totodată că Italia a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017 și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

În timp ce recunoaște faptul că proiecțiile sale se bazează pe ipoteza menținerii politicilor actuale, Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Austriei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive și al criteriului de referință privind reducerea datoriei, prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC. Comisia consideră totodată că Austria a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european, și invită așadar autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

După luarea în considerare a necesității de a echilibra cele două obiective, de consolidare a redresării în curs și de asigurare a sustenabilității finanțelor publice, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Portugaliei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive și al dispozițiilor tranzitorii în ceea ce privește respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei, prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. În special, Comisia preconizează un risc de abatere semnificativă de la ajustarea necesară în vederea atingerii OTM, atât în 2017, cât și 2018. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC. Comisia consideră totodată că Portugalia a făcut progrese limitate în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită așadar autoritățile să accelereze progresele.

După luarea în considerare a necesității de a echilibra cele două obiective, de consolidare a redresării în curs și de asigurare a sustenabilității finanțelor publice, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar al Sloveniei, țară care face în prezent obiectul componentei preventive și al perioadei de tranziție necesare pentru a face suficiente progrese în direcția respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei, prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. Ajustarea bugetară preconizată pentru 2018 în previziunile Comisiei nu este adecvată având în vedere dificultățile în materie de sustenabilitate pe termen mediu cu care se confruntă Slovacia. Îmbunătățirea deficitului global și a ponderii datoriei în PIB se explică parțial prin mediul economic favorabil. Redresarea în curs de consolidare creează, în cazul Sloveniei, condițiile necesare pentru a restabili suficiente rezerve bugetare, care îi sunt necesare pentru a face față viitoarelor încetiniri economice. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC. Comisia consideră totodată că Slovenia a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită așadar autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

Statele membre care fac obiectul componentei corective a PSC

Planuri conforme în linii mari cu obligațiile țării

Comisia este de părere că proiectul de plan bugetar al Spaniei, țară care face în prezent obiectul componentei corective, este conform în linii mari cu dispozițiile din PSC, având în vedere faptul că, potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2017, deficitul excesiv va fi corectat la timp. Cu toate acestea, deși se recunoaște faptul că proiecțiile din proiectul de plan bugetar se bazează pe ipoteza menținerii politicilor actuale, nici previziunile Comisiei, nici proiectul de plan bugetar nu preconizează atingerea în 2018 a țintei de deficit global stabilite prin decizia Consiliului. De asemenea, nu se prevede nici realizarea, cu o marjă considerabilă, a efortului bugetar necesar în 2018. Comisia consideră totodată că Spania a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în decizia Consiliului din 8 august 2016 și în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, care solicită consolidarea cadrelor de politică ale Spaniei în domeniul bugetar și al achizițiilor publice.

Planuri care prezintă un risc de neconformitate cu obligațiile țării

După luarea în considerare a necesității de a echilibra cele două obiective, de consolidare a redresării în curs și de asigurare a sustenabilității finanțelor publice, Comisia consideră că proiectul de plan bugetar pentru 2018 al Franței, țară care face în prezent obiectul componentei corective și care ar putea să facă, începând din 2018, obiectul componentei preventive și al regulii tranzitorii privind datoria, prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere. În special, Comisia estimează că există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea necesară în vederea atingerii OTM pentru 2018. Prin urmare, Comisia invită autoritățile să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului 2018 cu PSC și să utilizeze câștigurile excepționale pentru a accelera reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Respectarea cerințelor componentei preventive constituie un factor relevant esențial în momentul evaluării conformității cu criteriul privind datoria. Comisia consideră totodată că Franța a făcut anumite progrese în ceea ce privește partea structurală a recomandărilor bugetare incluse în recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017, emisă în contextul semestrului european 2017, și invită autoritățile să realizeze noi progrese în acest sens.

ANEXA II: Metodologia și ipotezele pe care se bazează previziunile Comisiei din toamna anului 2017

Conform articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, „metodologia[...] și ipotezele celor mai recente previziuni economice emise de serviciile Comisiei pentru fiecare stat membru, inclusiv estimările de impact al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice, se anexează la evaluarea globală”. Ipotezele pe care se bazează previziunile Comisiei din toamna anului 2017, elaborate în mod independent de serviciile Comisiei, sunt explicate chiar în documentul previzional 1 .

Datele bugetare anterioare anului 2016 se bazează pe datele care au fost notificate Comisiei de către statele membre înainte de 1 octombrie 2017 și validate de Eurostat la 23 octombrie 2017. Eurostat nu a adus modificări în privința datelor raportate de statele membre în cursul rundei de notificare din toamna anului 2017. Eurostat și-a retras rezerva legată de calitatea datelor raportate de Luxemburg în legătură cu clasificarea sectorială a spitalelor, precum și cu o serie de aspecte tehnice, precum înregistrarea creanțelor și a datoriilor, amploarea diferențelor statistice din tabelele privind PDE și indisponibilitatea datelor privind administrația publică locală. Eurostat a exprimat o rezervă cu privire la calitatea datelor raportate de Franța în legătură cu înregistrarea anumitor operațiuni efectuate de Agence Française de Développement. Eurostat și-a menținut rezerva exprimată cu privire la calitatea datelor raportate de Belgia în legătură cu clasificarea sectorială a spitalelor. Eurostat și-a menținut, de asemenea, rezerva exprimată cu privire la calitatea datelor raportate de Ungaria în legătură cu clasificarea sectorială a Eximbank. Pe de altă parte, Eurostat și-a retras rezerva cu privire la calitatea datelor raportate de Ungaria în legătură cu clasificarea sectorială a fondurilor de protecție juridică și a societății Hungarian Restructuring and Debt Management.

Pentru realizarea previziunilor, au fost înregistrate măsuri de sprijinire a stabilității financiare în conformitate cu decizia Eurostat din 15 iulie 2009 2 . Cu excepția cazului în care statul membru vizat a furnizat alte indicații, injecțiile de capital în legătură cu care se cunoșteau suficiente detalii au fost incluse în previziuni ca tranzacții financiare, ducând astfel la creșterea datoriei, dar nu și a deficitului. Garanțiile de stat pentru pasivele și depozitele bancare nu sunt incluse drept cheltuieli publice, cu excepția cazului în care, la momentul finalizării previziunilor, există dovezi că au fost mobilizate. Cu toate acestea, trebuie precizat că împrumuturile acordate băncilor de guvern sau de alte entități clasificate ca făcând parte din sectorul administrației publice se adaugă, de obicei, la datoria publică.

Pentru 2018, se iau în considerare bugetele adoptate sau prezentate parlamentelor naționale și toate celelalte măsuri în legătură cu care se cunosc suficiente detalii. În special, toate informațiile incluse în PPB-urile prezentate până la jumătatea lunii octombrie se reflectă în previziunile din toamnă. Pentru 2019, ipoteza menținerii politicilor actuale utilizată în previziuni presupune extrapolarea tendințelor legate de venituri și de cheltuieli și includerea măsurilor în legătură cu care se cunosc suficiente detalii. 

Cifrele agregate la nivel european pentru datoria publică guvernamentală din perioada de previzionare 2017-2019 sunt publicate pe o bază neconsolidată (adică nu sunt corectate pentru a ține seama de împrumuturile interguvernamentale). Pentru a se asigura coerența între seriile de timp, datele istorice sunt și ele publicate pe aceeași bază. Previziunile privind datoria publică a fiecărui stat membru în parte pentru perioada 2017-2019 includ impactul garanțiilor în cadrul FESF, împrumuturile bilaterale către alte state membre, precum și participarea la capitalul MES, astfel cum a fost planificată la data-limită luată în calcul în previziuni 3 .

Potrivit previziunilor Comisiei din toamna anului 2017, măsurile bugetare raportate în PPB-uri pentru 2018 au, la nivel agregat, un efect de reducere marginală a deficitului (impact mai mic de 0,1 % din PIB). Aceasta se datorează în totalitate impactului agregat al măsurilor privind cheltuielile, în timp ce măsurile privind veniturile sunt neutre la nivel agregat. În ansamblu, se estimează că impactul mecanic asupra creșterii pe termen scurt al PIB este neglijabil.

Este important ca aceste estimări să fie interpretate cu prudență:

·Lipsa de măsuri privind dezechilibrele bugetare ar putea accentua fragilitatea activelor financiare și ar putea duce la o creștere a marjelor și a ratelor dobânzii active, cu impact negativ asupra creșterii.

·Regulamentul urmărește evaluarea efectului măsurilor prevăzute în PPB-uri. Prin urmare, măsurile care au fost adoptate și care au intrat în vigoare înainte de PPB nu sunt incluse în evaluare (chiar dacă ele pot avea un impact suplimentar asupra previziunilor pentru 2018 privind finanțele publice).

·Măsurile adoptate care urmează să producă efecte în 2018 pot, de asemenea, să compenseze măsurile existente care au un impact cu caracter excepțional în 2017, precum și tendința de creștere a unor elemente de cheltuieli. Scenariul de referință în raport cu care sunt comunicate măsurile susmenționate privind cheltuielile implică, în sine, o orientare expansionistă. Acest lucru este ilustrat de faptul că, deși măsurile prevăzute în PPB-uri au un impact marginal asupra reducerii deficitului, orientarea bugetară agregată din 2018 este ușor expansionistă.

ANEXA III: Analiza de vulnerabilitate

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, „evaluarea generală include analize de vulnerabilitate care indică riscurile pentru sustenabilitatea finanțelor publice în cazul unor evoluții financiare sau bugetare negative”. Prin urmare, anexa de față prezintă o analiză de vulnerabilitate a evoluțiilor datoriei publice la eventualele șocuri macroeconomice (cu efecte asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar), care se bazează pe rezultatele prognozelor stocastice privind datoria. 4 Analiza permite evaluarea impactului posibil asupra dinamicii datoriei publice al riscurilor de evoluție negativă și pozitivă pentru creșterea PIB-ului nominal, evaluarea efectelor evoluțiilor pozitive/negative asupra piețelor financiare, care se traduc prin scăderea/creșterea costurilor de îndatorare pentru guverne, precum și evaluarea șocurilor bugetare care afectează situația finanțelor publice.

În cadrul prognozelor stocastice, incertitudinea privind condițiile macroeconomice viitoare este integrată în analiza dinamicii datoriei publice pe baza unui scenariu „central” privind prognoza datoriei, care corespunde scenariului din previziunile Comisiei din toamna anului 2017, respectiv scenariului de previzionare din PPB-uri, prezentate în cele două părți ale graficului de mai jos care cuprinde rezultatele pentru ZE-18 (în ambele cazuri, după perioada analizată în previziuni este utilizată ipoteza obișnuită de menținere a politicilor actuale) 5 . Condițiilor macroeconomice preconizate în scenariul central (ratele pe termen scurt și pe termen lung ale dobânzii la obligațiunile de stat; rata de creștere; soldul primar) li se aplică șocuri pentru a obține „conul” (distribuția) traiectoriilor posibile de evoluție a datoriei prezentate în graficul de mai jos. Conul corespunde unei game largi de condiții macroeconomice de bază posibile, fiind simulate aproximativ 2 000 de șocuri asupra creșterii, asupra ratelor dobânzii și asupra soldului primar. Amploarea șocurilor și corelația dintre acestea reflectă comportamentul istoric al variabilelor 6 . Aceasta înseamnă că metodologia nu surprinde incertitudinea în timp real, care în situația actuală poate fi mai mare, în special în ceea ce privește deviația PIB-ului. Prin urmare, graficele de tip evantai de mai jos oferă informații probabilistice privind dinamica datoriei pentru ZE-18, ținând seama de eventuala apariție a unor șocuri asupra creșterii, ratelor dobânzii și soldului primar, a căror amploare și corelație le reflectă pe cele observate în trecut.

În graficul de tip evantai, traiectoria datoriei previzionate conform scenariului central (căruia îi sunt aplicate șocuri macroeconomice) este reprezentată printr-o linie punctată, iar traiectoria datoriei previzionate care împarte în două jumătăți egale întregul set de traiectorii posibile obținute prin aplicarea șocurilor (traiectoria mediană) este reprezentată printr-o linie neagră continuă în centrul conului. Conul în sine acoperă 80 % din toate traiectoriile posibile ale datoriei obținute prin simularea celor 2 000 de șocuri asupra creșterii, ratelor dobânzii și soldului primar (deoarece linia de sus și cea de jos care delimitează conul reprezintă cea de a 10-a și, respectiv, cea de a 90-a percentilă a distribuției), excluzând astfel din zona hașurată traiectoriile simulate ale datoriei (20 % din total) care rezultă în urma unor șocuri extreme (și mai puțin probabile), adică evenimente situate la extremitățile curbei. Zonele hașurate în mod diferit din cadrul conului corespund diferitelor zone ale distribuției generale a traiectoriilor posibile ale datoriei. Zona de culoare albastru închis (delimitată de cea de a 40-a și de a 60-a percentilă) include cele 20 % din toate traiectoriile posibile ale datoriei care se situează cel mai aproape de scenariul central.

Graficul III.1: Grafice de tip evantai cuprinzând prognozele stocastice ale datoriei publice pe baza scenariului de previzionare al Comisiei și a scenariului de previzionare din proiectele de planuri bugetare (PPB)

Atât în cazul scenariului de previziuni al Comisiei, cât și în cazul scenariului de previziuni din PPB, dacă se iau în considerare atât riscurile de evoluție negativă, cât și riscurile de evoluție pozitivă care amenință soldul primar, creșterea economică și condițiile de pe piețele financiare, datoria ZE-18 în 2018 s-ar situa între aproximativ 83 % și 89 % din PIB, cu o probabilitate de 80 % (deoarece conul reprezintă 80 % din ansamblul traiectoriilor posibile simulate ale datoriei). Limita superioară și cea inferioară a intervalului de variație a ponderii datoriei în 2018 ar fi astfel destul de asemănătoare în cazul scenariului Comisiei, în comparație cu scenariul din PPB, ca urmare a unei diferențe foarte mici între cele două previziuni centrale la care se aplică șocurile (o pondere a datoriei de aproximativ 86 % în scenariul Comisiei și în scenariul din PPB).

După anul 2018, care reprezintă orizontul de timp al actualelor PPB-uri, rezultatele simulării arată că diferența dintre scenariul Comisiei și cel din PPB-uri în ceea ce privește ponderile previzionate ale datoriei în cazul producerii unor șocuri rămâne destul de limitată. La sfârșitul orizontului de previzionare care este luat în considerare în graficele de tip evantai (2022), ar exista o probabilitate de 50 % ca ponderea datoriei să fie mai mare de aproximativ 79 % din PIB în scenariul din PPB-uri și, respectiv, de 80 % din PIB în scenariul Comisiei. Această mică diferență se datorează în principal faptului că soldul primar structural a fost menținut constant la nivelul ultimului excedent previzionat, care este ceva mai mare în scenariul din PPB-uri în comparație cu scenariul Comisiei.

Dat fiind faptul că amploarea și corelarea șocurilor reflectă comportamentul istoric al variabilelor, trebuie remarcat că metodologia nu surprinde incertitudinea în timp real care poate exista, în special pentru evaluarea deviației PIB-ului. Ținând cont de experiențele anterioare de revizuire semnificativă a estimărilor privind deviația PIB-ului, adesea în direcția unei producții potențiale mai scăzute decât cea estimată în timp real, aceasta sugerează o sursă suplimentară de riscuri pentru traiectoriile viitoare ale datoriei, care nu se reflectă în analiza anterioară.

ANEXA IV. Grafice și tabele

Tabelul IV.1: Creșterea PIB-ului real (%) pentru ZE-18 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Tabelul IV.2: Țintele de sold global (% din PIB) pentru ZE-18 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Graficul IV.1: Comparație între soldul bugetar global (% din PIB) preconizat pentru 2018 în previziunile Comisiei din toamna anului 2017 (COM) și în proiectele de planuri bugetare (PPB)

Notă: Graficul arată soldurile bugetare globale pentru 2018 stabilite în PPB-uri (axa orizontală), în raport cu proiecțiile prezentate în previziunile Comisiei din toamna anului 2017 (axa verticală). Statele membre situate deasupra bisectoarei (respectiv sub aceasta) sunt cele pentru care Comisia prevede un sold nominal mai ridicat (respectiv mai scăzut) decât PPB-urile.

Graficul IV.2: Descompunerea diferenței dintre țintele de sold global (% din PIB) pentru 2018 stabilite în previziunile Comisiei din toamna anului 2017 și în proiectele de planuri bugetare

Notă: Graficul descompune diferența, în ceea ce privește soldul global din 2018, dintre PPB și previziunile Comisiei în impactul unui punct de plecare diferit (efectul de bază 2017), impactul unor ipoteze de creștere diferite (efectul creșterii nominale) și un reziduu care include lacune la nivel de politici legate de impactul preconizat al măsurilor. Un semn pozitiv înseamnă că previziunile Comisiei sunt mai optimiste.

Tabelul IV.3: Variația soldului structural (% din PIB) pentru ZE-18 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Tabelul IV.4: Variația soldului primar structural (% din PIB) pentru ZE-18 conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Graficul IV.3: Variația soldului structural în 2018 (% din PIB-ul potențial): proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Graficul IV.4: Efortul bugetar discreționar în 2018 (% din PIB): proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Notă: Pentru calcularea efortului bugetar discreționar pe baza PPB, rata medie de creștere potențială pe 10 ani stabilită în previziunile Comisiei este utilizată drept rată de referință pentru creșterea economică pe termen mediu.

Tabelul IV.5: Obiectivele bugetare pe termen mediu (OTM), astfel cum sunt stabilite în programele de stabilitate pentru 2017, și criteriile minime de referință (CMR) începând din 2018 pentru ZE-18

Graficul IV.5a: Poziția statelor membre în raport cu OMT-ul lor, conform previziunilor Comisiei din toamna anului 2017 (% din PIB)

Graficul IV.5b: Poziția statelor membre în raport cu OMT-ul lor, potrivit proiectelor de planuri bugetare pentru 2018 (% din PIB)

Notă: Graficul prezintă progresele realizate de statele membre în direcția atingerii OTM-urilor respective în perioada 2017-2018, pe baza previziunilor Comisiei (partea de sus a graficului) și a proiectelor de planuri bugetare (partea de jos a graficului). Baza săgeții reprezintă poziția inițială a soldului structural în 2017, în timp ce vârful săgeții reprezintă soldul structural previzionat sau planificat (recalculat) pentru 2018. Astfel, mărimea săgeții verzi (roșii) corespunde îmbunătățirii (deteriorării) soldului structural în perioada 2017-2018. În fine, pătrățelele de culoare închidă reprezintă OMT-ul fiecărui stat membru pentru 2018.

Tabelul IV.6: Ponderea datoriei în PIB (% din PIB) pentru ZE-18, conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Graficul IV.6: Factori determinanți ai variației ponderii datoriei în perioada 2017-2018, pe baza PPB-urilor (% din PIB)

Notă: Graficul descompune ponderile datoriei în PIB în impactul soldului primar, ajustări stoc-flux planificate și efectul de bulgăre de zăpadă. Efectul de bulgăre de zăpadă reprezintă diferența dintre ratele preconizate de creștere și ratele estimate ale dobânzilor.

Tabelul IV.7: Compoziția consolidării bugetare în 2017 și 2018 pentru ZE-18, conform programelor de stabilitate (PS), proiectelor de planuri bugetare (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Graficul IV.7: Variațiile preconizate ale ponderilor cheltuielilor ajustate ciclic, conform proiectelor de planuri bugetare pentru 2018 (PPB) și previziunilor Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Graficul IV.8: Variațiile preconizate ale principalelor tipuri de cheltuieli (% din PIB) în 2018 pentru ZE-18: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Notă: Graficul arată contribuția principalelor componente ale cheltuielilor la variațiile preconizate ale ponderilor cheltuielilor în PIB.

Graficul IV.9: Investițiile (% din PIB) în 2018, conform proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro

Graficul IV.10: Măsurile discreționare privind veniturile și alte variații ale ponderii veniturilor în 2018: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Graficul IV.11: Variațiile preconizate ale principalelor tipuri de venituri fiscale (% din PIB) în 2018 pentru ZE-18: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2017 (COM)

Notă: Graficul arată contribuția principalelor componente ale veniturilor la variațiile preconizate ale ponderilor veniturilor în PIB.

Tabelul IV.8: Elasticități pe termen scurt aflate la baza proiecțiilor privind veniturile pentru 2018 în ZE-18: proiectele de planuri bugetare (PPB) în comparație cu previziunile Comisiei din toamna anului 2017 (COM) și cu elasticitățile standard estimate de OCDE

Notă: Comparația între elasticitățile care decurg din PPB-uri și din previziunile Comisiei, pe de o parte, și elasticitățile OCDE, pe de altă parte, ar trebui efectuată cu o oarecare prudență. În timp ce primele două sunt elasticități nete în raport cu creșterea PIB, cele din urmă sunt calculate strict în raport cu deviația PIB. Diferențele sunt în general minore.

Tabelul IV.9: Indicatori de sustenabilitate, pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2017

Notă: Pe baza metodologiei utilizate în raportul Comisiei Europene din 2015 privind sustenabilitatea finanțelor publice și în Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2016. Aceste rezultate actualizate, bazate pe previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2017, vor fi prezentate în următorul Monitor privind sustenabilitatea datoriei din 2017.

(1)

     Ipotezele metodologice pe care se bazează previziunile Comisiei din toamna anului 2017 sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/eeip/forecasts_en.htm .

(2)

     Disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/1015035/2041337/FT-Eurostat-Decision-9-July-2009-3--final-.pdf .

(3)

     În conformitate cu decizia Eurostat din 27 ianuarie 2011 privind înregistrarea statistică a operațiunilor din cadrul FESF, disponibilă la adresa: http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/5034386/2-27012011-AP-EN.PDF .

(4)

     Metodologia pentru prognozele stocastice privind datoria utilizate aici este prezentată în raportul Comisiei Europene din 2015 privind sustenabilitatea finanțelor publice, secțiunea 1.3.2, și în Berti K. (2013), Stochastic public debt projections using the historical variance-covariance matrix approach for EU countries, European Economy Economic Paper nr. 480.

(5)

     Acest lucru implică presupunerea că soldul structural primar al ZE-18 va rămâne constant la ultima valoare previzionată, și anume un excedent de 0,8 % în 2018 conform scenariului din PPB, comparativ cu un excedent de 0,6 % în 2019 conform scenariului Comisiei, pentru tot restul perioadei de previzionare.

(6)

     Se emite ipoteza că șocurile urmează o distribuție normală comună.