52017DC0517

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Maltei pentru 2017

și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Maltei pentru 2017

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene 2 ,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European 3 ,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1)La 16 noiembrie 2016, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii 4 , care marchează începutul semestrului european de coordonare a politicilor economice pentru 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 910 martie 2017. La 16 noiembrie 2016, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă 5 , în care nu a identificat Malta ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro. Această recomandare a fost aprobată de Consiliul European din 9-10 martie 2017 și a fost adoptată de Consiliu la 21 martie 6 .

(2)În calitate de țară a cărei monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Malta ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandării pentru zona euro, care se regăsește în recomandarea 2 de mai jos.

(3)Raportul de țară privind Malta pentru 2017 7 a fost publicat la 22 februarie 2017. Acesta a evaluat progresele realizate de Malta în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 12 iulie 2016, măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor din anii anteriori, precum și progresele realizate de Malta în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 8 .

(4)La 18 aprilie 2017, Malta și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2017, iar la 2 mai 2017 – Programul de stabilitate pentru 2017. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost încorporate de statele membre în programele pentru perioada 2014-2020 finanțate din fondurile structurale și de investiții europene („fondurile ESI”). Astfel cum se prevede în legislația care reglementează fondurile ESI 9 , Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască programele relevante finanțate din fondurile ESI și să propună modificări la acestea, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice țării. Comisia a furnizat orientări suplimentare cu privire la aplicarea acestor norme 10 .

(6)În prezent, Malta face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. Conform Programului de stabilitate pentru 2017, guvernul intenționează să mențină un excedent în termeni globali în perioada 2017-2020. Obiectivul bugetar pe termen mediu – o poziție bugetară echilibrată din perspectiva PIB – continuă să fie îndeplinit cu o marjă pozitivă pe întreaga perioadă a programului. Conform Programului de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va menține sub valoarea de referință de 60 % din PIB și că aceasta va scădea treptat de la 58,3 % din PIB în 2016 la 47,6 % în 2020. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil pentru 2017 și prudent pentru 20182020. În același timp, sunt posibile riscuri de punere în aplicare legate de execuția bugetară.

(7)La 12 iulie 2016, Consiliul a recomandat Maltei ca în anul 2017 să realizeze o ajustare fiscal-bugetară anuală de 0,6 % din PIB, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Conform datelor privind execuția, Malta și-a atins deja obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2017, se preconizează că excedentul soldului structural va înregistra o creștere de la 0,4 % din PIB în 2017 la 0,7 % din PIB în 2018, menținându-se peste nivelul obiectivului bugetar pe termen mediu. În ansamblu, Consiliul estimează că Malta va respecta dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2017 și în 2018.

(8)În pofida atingerii obiectivului pe termen mediu cu trei mai devreme decât data-țintă, cheltuielile au crescut într-un ritm mai rapid decât creșterea potențială a producției. Dacă se menține, acest ritm va reprezenta o provocare pentru sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în cazul unor șocuri neprevăzute asupra veniturilor. Autoritățile au efectuat analize ale cheltuielilor în unele domenii ale cheltuielilor publice care sunt relevante mai ales din perspectiva sustenabilității, și anume sănătate, educație și formare profesională și securitate socială. Punerea în aplicare eficace și la timp a recomandărilor formulate în urma acestor analize va asigura eficacitatea lor pentru atingerea obiectivului urmărit. De asemenea, finanțele publice ale Maltei se confruntă în continuare cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung din cauza costurilor preconizate legate de îmbătrânirea populației, cum ar fi costurile cu asistența medicală, îngrijirea pe termen lung și pensiile. Creșterea abruptă a cheltuielilor preconizate legate de îmbătrânirea populației este în principal cauzată de cheltuielile cu pensiile, estimate a crește cu 3,2 puncte procentuale din PIB până în 2060, potrivit Raportului din 2015 privind îmbătrânirea populației. Unele dintre măsurile introduse recent este probabil să genereze economii. Cu toate acestea, este puțin probabil ca aceste economii să fie suficiente pentru a compensa presiunile crescânde exercitate de cheltuieli și pentru a ameliora în mod decisiv sustenabilitatea pe termen lung. Prin urmare, ar putea fi necesare măsuri suplimentare.

(9)Malta a prezentat o serie de măsuri pentru a face față dublei provocări pe care o reprezintă sistemul de pensii, și anume sustenabilitatea sistemului și asigurarea unor pensii adecvate. Se estimează că măsurile introduse în bugetul pentru 2017 vor reduce ușor riscul de sărăcie pentru persoanele vârstnice și că acestea vor îmbunătăți într-o oarecare măsură rata netă de înlocuire a pensiei minime garantate. În general, din indicatorii privind caracterul adecvat al pensiilor reiese în continuare o marjă importantă de îmbunătățire, inclusiv în ceea ce privește reducerea disparității mari dintre femei și bărbați.

(10)Congestionarea traficului rutier a devenit o barieră în calea afacerilor, iar costurile sale externe (economice și ecologice) au fost estimate la 274 de milioane EUR pe an și se preconizează că vor crește. De asemenea, emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de trafic continuă să crească și este posibil ca Malta să nu își atingă obiectivele în materie de emisii pentru 2020. Malta a adoptat o strategie națională de transport ambițioasă pentru 2050 și un master plan operațional în sectorul transporturilor pentru 2025. Acestea prevăd un ansamblu diversificat de măsuri de raționalizare a utilizării autovehiculelor particulare, de promovare de soluții de mobilitate alternative și de utilizare mai eficientă a sistemelor de transport multimodale și colective. Deși se estimează că aceste măsuri vor aduce îmbunătățiri semnificative, se preconizează creșterea în continuare a congestionării și doar o reducere ușoară a emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturi până în 2030.

(11)Sistemul financiar se caracterizează printr-un număr semnificativ de instituții străine, atrase, printre altele, de mediul fiscal favorabil. Malta este singurul stat membru al UE care utilizează sistemul de impozitare a societăților comerciale care permite deducerea integrală și propune un sistem de credite fiscale rambursabile. Aceasta dispune de o rețea amplă de tratate privind evitarea dublei impuneri și oferă un statut de rezidență fiscală atractiv pentru persoanele fizice. Cu toate acestea, supravegherea întreprinderilor cu componentă internațională este dificilă. Sectorul financiar își desfășoară cea mai mare parte a activităților în afara Maltei. Capacitatea unei autorități de supraveghere relativ mici de a monitoriza un sistem de mari dimensiuni, în special sectorul asigurărilor și sectorul bancar, este sub presiune. Recent, Autoritatea Malteză a Serviciilor Financiare, în consultare cu BCE, a solicitat retragerea licenței bancare a unui mic furnizor de servicii bancare prin internet care accepta depozite și din afara Maltei.

(12)În pofida progreselor înregistrate, se menține necesitatea de ameliorare în continuare a eficienței sistemului judiciar. Deși guvernul a propus noi măsuri privind a doua șansă și insolvența, procedurile îndelungate de insolvență și descărcare de gestiune prejudiciază calitatea mediului de afaceri din Malta. În plus, cadrul privind remiterea datoriilor nu prevede o limită de timp și, prin urmare, nu asigură securitatea juridică. Pentru a remedia deficiențele, s-a prezentat un proiect de modificare a legii societăților comerciale, care este analizat în prezent în parlamentul național. Proiectul prevede modificări importante ale cadrului juridic în materie de insolvență, cum ar fi posibilitatea medierii. Rămâne să se analizeze impactul acestor modificări în forma și sfera de aplicare finală.

(13)Apar deficite de forță de muncă la nivelul întregului spectru de competențe, și ajustarea ofertei de competențe la nevoile pieței muncii este încă incompletă. O mare parte a forței de muncă din Malta este în continuare slab calificată. Deși nivelul de instruire este în creștere, rata abandonului școlar timpuriu se menține la un nivel ridicat și nivelul de obținere a calificărilor de bază în rândul tinerilor este în continuare redus. Accesul la programele de învățare pe tot parcursul vieții și participarea la acestea – cu implicarea angajatorilor – se îmbunătățește, inclusiv pentru lucrătorii slab calificați, dar, având în vedere amploarea provocării, eforturile trebuie susținute. Se așteaptă ca investițiile semnificative în sistemul de educație și formare profesională să dea roade, în special dacă măsurile sunt menținute și îmbunătățite în viitor, în special prin intermediul Consiliului Național de Competențe, recent creat. Ratele de ocupare a forței de muncă se îmbunătățesc constant, iar rata șomajului a scăzut sub 5 %. Cu toate acestea, rata de participare la forța de muncă este în continuare printre cele mai scăzute din UE, în special în ceea ce privește femeile în vârstă și slab calificate, ceea ce evidențiază, de asemenea, faptul că persistă riscuri de excluziune socială pentru cei care nu sunt pregătiți să se adapteze la o economie aflată în evoluție rapidă. Prin urmare, actualele investiții realizate în cadrul politicii trebuie susținute, iar evoluțiile ulterioare monitorizate îndeaproape.

(14)În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Maltei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2017. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Maltei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Malta, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a UE prin oferirea unei contribuții la nivelul UE la deciziile naționale viitoare.

(15)Consiliul a examinat Programul de stabilitate prin prisma acestei evaluări, iar avizul său 11 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

RECOMANDĂ ca, în perioada 2017-2018, Malta să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.Să extindă domeniul de aplicare al actualelor analize ale cheltuielilor la sectorul public în sens larg și să introducă cheltuieli publice bazate pe performanță.

2.Să asigure supravegherea eficientă de către instituțiile financiare a întreprinderilor cu componentă internațională autorizate în Malta, în cooperare cu autoritățile de supraveghere din țările gazdă în care aceste întreprinderi își desfășoară activitatea.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele