Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52017AE5168

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre [COM(2017) 648 final/2 – 2017/0170/COD]

    EESC 2017/05168

    JO C 262, 25.7.2018, p. 52–57 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Date of document:
    19/04/2018; data votului
    Date of vote:
    19/04/2018
    Date lodged:
    29/11/2017
    Author:
    Comitetul Economic şi Social European
    Responsible body:
    EESC_TEN
    Form:
    Aviz
    Term of office:
    2015-2020
    Internal reference:
    TEN/651, AVIS-SECTION 2017/5168 FIN
    Session:
    534
    Treaty:
    Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene
    Legal basis:
    Link
    Link
    Link
    Select all documents mentioning this document
    Earlier related instruments:
    Instruments cited:
    Link

    25.7.2018   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 262/52

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre

    [COM(2017) 648 final/2 – 2017/0170/COD]

    (2018/C 262/09)

    Raportor:

    Stefan BACK

    Sesizare

    Parlamentul European, 29.11.2017

    Consiliul European, 4.12.2017

    Temei juridic

    Articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

     

     

    Secțiunea competentă

    Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională

    Data adoptării în secțiune

    5.4.2018

    Data adoptării în sesiunea plenară

    19.4.2018

    Sesiunea plenară nr.

    534

    Rezultatul votului

    (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

    159/1/3

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1.

    		 CESE sprijină inițiativa de actualizare a Directivei 92/106 (denumită în continuare „directiva”), astfel încât transportul combinat să devină mai eficient și mai atractiv, iar durabilitatea transporturilor să crească, în conformitate cu obiectivele stabilite în Cartea albă din 2011 privind politica în domeniul transporturilor și cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.

    1.2.

    		 CESE se declară în favoarea extinderii domeniului de aplicare a directivei la operațiunile interne, astfel încât să se reducă în continuare transportul rutier.

    1.3.

    		 De asemenea, CESE ia notă cu satisfacție de eforturile de a îmbunătăți directiva, astfel încât conceptul să devină mai atractiv, iar securitatea juridică să fie îmbunătățită.

    1.4.

    		 CESE consideră deosebit de utilă simplificarea delimitării segmentelor rutiere, inclusiv posibilitatea oferită statelor membre de a opta pentru flexibilitate, ceea ce permite adaptarea la condițiile locale. Cu toate acestea, CESE atrage atenția că limita de 20 % a distanței dintre punctul de încărcare inițial și punctul de descărcare final ar putea duce la distanțe de transport rutier care depășesc cu mult pragul de 300 km, dincolo de care Cartea albă din 2011 privind transporturile privilegiază un transfer modal, care să permită trecerea treptată de la transportul rutier la alte moduri de transport.

    1.5.

    		 Pentru facilitarea accesului la informațiile privind implementarea directivei în fiecare stat membru și a planificării operațiunilor de transport combinat, CESE propune ca fiecare stat membru să aibă obligația de a pune la dispoziție toate informațiile pertinente privind implementarea directivei pe un site internet specific.

    1.6.

    		 CESE aprobă clarificarea și simplificarea care decurg din enumerarea exhaustivă a documentelor ce trebuie puse la dispoziție pentru controlul conformității și din dispoziția care prevede că aceste documente pot fi prezentate și în format electronic. CESE sugerează ca, ori de câte ori este cazul, deciziile naționale prin care se autorizează un segment rutier mai lung să facă parte dintre documentele care urmează să fie prezentate.

    1.7.

    		 CESE salută propunerea prin care statele membre sunt obligate să investească în terminale de transbordare și, în special, să-și coordoneze aceste investiții cu statele membre învecinate. Cu toate acestea, CESE se întreabă dacă obiectivul privind o distanță maximă de 150 de kilometri între orice punct din UE și cel mai apropiat terminal este unul realist, ținând cont de situația din zonele cu o densitate scăzută a populației și cu rețele feroviare și portuare mai puțin dense și sugerează, prin urmare, o anumită flexibilitate în acest sens.

    1.8.

    		 În opinia CESE, pentru o mai mare certitudine și pentru ca stimulentele pentru acest tip de transport să aibă efecte cât mai rapid, măsurile de sprijinire a transportului combinat trebuie să fie considerate compatibile cu piața internă și să fie exceptate de la obligația de notificare prevăzută de normele privind ajutoarele de stat, cu condiția ca ajutorul respectiv să fie mai mic decât un anumit plafon, stabilit în prealabil.

    1.9.

    		 CESE se îndoiește de utilitatea dispoziției propuse la articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf, prin care se dorește ca anumite segmente de transport pe căi navigabile interioare sau transportul maritim să fie excluse din operațiunile de transport combinat. CESE consideră că această propunere nu este clară și riscă să facă obiectul unor interpretări divergente, punând totodată sub semnul întrebării utilitatea ei, întrucât, în ceea ce privește transportul feroviar, nu au fost considerate necesare criterii similare de selecție, bazate în mod clar pe ideea excluderii opțiunilor care nu au nevoie de încurajare.

    1.10.

    		 De asemenea, CESE consideră dificil de înțeles de ce așa-numita „exceptare de la normele privind cabotajul” de la articolul 4 din directivă rămâne neschimbată. Întrucât această chestiune ține de politica în domeniul transporturilor, CESE face referire, în primul rând, la propunerile în curs de adoptare privind accesul pe piață în transportul rutier internațional de mărfuri în ceea ce privește cabotajul și la dezbaterea actuală privind accesul pe piață și concurența, inclusiv aspectele sociale. De asemenea, CESE atrage atenția asupra principiului general conform căruia furnizarea de servicii într-o altă țară decât cea în care este stabilit furnizorul de servicii ar trebui să se efectueze cu titlu temporar. În opinia CESE, nimic nu împiedică adoptarea unei dispoziții care să stipuleze că segmentele rutiere de transport de mărfuri în cadrul unei operațiuni de transport combinat sunt operațiuni de transport separate, cu excepția cazului în care întreaga operațiune de transport este efectuată cu un singur camion sau cu o singură combinație de vehicule, inclusiv cu tractorul, și că Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 se aplică tuturor operațiunilor de transport rutier. Articolul 4 din directivă ar trebui modificat în consecință.

    1.11.

    		 CESE constată cu surprindere că dispoziția prevăzută la articolul 2 din directivă, care obligă statele membre să liberalizeze, până la 1 iulie 1993, operațiunile de transport combinat menționate în articolul 1 de orice sisteme de cote și de autorizare, nu este inclusă în propunerile de modificare a directivei. În forma actuală și având în vedere extinderea domeniului de aplicare a directivei, acest articol ar putea fi interpretat ca având un efect mai amplu decât, probabil, s-a dorit, în special în ceea ce privește accesul pe piață. Prin urmare, CESE propune ca acest articol să fie reformulat sau eliminat.

    1.12.

    		 CESE constată că propunerea de modificare a directivei nu face nicio mențiune cu privire la aplicabilitatea Directivei 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cazul operațiunilor de transport combinat. CESE presupune că această directivă se va aplica și operațiunilor de transport combinat și că aceeași observație este valabilă și în ce privește propunerea de lex specialis privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier prezentată de Comisie [COM(2017) 278].

    1.13.

    		 CESE subliniază, de asemenea, potențialul semnificativ al digitizării pentru facilitarea și promovarea transportului combinat. Câteva exemple de posibile căi de urmat au fost menționate mai sus. Potențialul de dezvoltare în acest domeniu este considerabil pentru sectorul transporturilor în ansamblul său, inclusiv pentru transportul combinat.

    1.14.

    		 CESE recomandă Comisiei să examineze și posibilitatea unei soluții referitoare la costurile de transport în Cipru și Malta, după modelul Regulamentului (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului.

    2.   Context

    2.1.

    		 La 8 noiembrie 2017, Comisia Europeană a prezentat cea de-a doua parte a pachetului său privind mobilitatea, inițiat prin comunicarea programatică „Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute” [COM(2017) 675].

    2.2.

    		 A doua parte a pachetului include următoarele propuneri:

    —

    o propunere de noi standarde privind emisiile de CO2 pentru perioada de după 2020 pentru autovehicule și camionete, cu o propunere de revizuire a Regulamentului (CE) 715/2007, cu introducerea unor standarde de emisie îmbunătățite;

    —

    o propunere de revizuire a Directivei 2009/33/CE privind vehiculele nepoluante pentru consolidarea dispozițiilor care promovează achizițiile publice de astfel de vehicule;

    —

    o propunere de modificare a Directivei 92/106/CEE privind transportul combinat, pentru promovarea în continuare a acestui tip de transport în vederea încurajării modalităților de transport care reduc componenta rutieră;

    —

    o propunere de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1073/2009 privind accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul, pentru a deschide și mai mult această piață și pentru a promova reducerea costurilor la transportul public cu autobuzul, cu scopul de a reduce utilizarea călătoriilor cu autoturismele;

    —

    pachetul conține, de asemenea, un plan de acțiune privind infrastructura pentru combustibili alternativi care vizează stimularea investițiilor destinate construcției acestor infrastructuri și facilitarea pe această cale a mobilității transfrontaliere în UE, prin utilizarea unor astfel de combustibili.

    2.3.

    		 Pachetul include o combinație de măsuri favorabile cererii și ofertei, menite să orienteze Europa către o mobilitate cu emisii scăzute și să consolideze competitivitatea ecosistemului european al autovehiculelor și mobilității. Scopul său este de a oferi o mai mare securitate în materie de politici și de reglementare și de a crea condiții echitabile de concurență.

    2.4.

    		 Propunerea care face obiectul prezentului aviz modifică Directiva 92/106/CEE privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre (directiva) [COM(2017) 648] (propunerea). Ea conține următoarele elemente principale:

    —

    transportul combinat nu mai trebuie să aibă o natură transfrontalieră. Comisia estimează că există un potențial considerabil pentru transportul combinat intern în statele membre;

    —

    cerința privind distanța minimă pentru transportul nerutier este eliminată. Pe de altă parte, o nouă dispoziție prevede că este posibil ca transportul maritim sau pe căi navigabile interioare să nu fie luat în considerare dacă nu există nicio alternativă;

    —

    fiecare unitate de încărcare care îndeplinește criteriile stabilite în ISO 6346 sau ENI 13044 sau un vehicul rutier care este transportat pe calea ferată, pe căi navigabile interioare sau pe mare poate fi utilizat în transportul combinat;

    —

    norma actuală privind limitarea transportului rutier este modificată, pentru a se garanta că distanța maximă a segmentului rutier inițial și/sau final de pe teritoriul UE nu poate depăși 150 km în linie dreaptă sau 20 % din distanța în linie dreaptă dintre primul punct de încărcare și ultimul punct de descărcare. Această limitare nu se aplică transportului unei unități de încărcare goale și nici transportului către sau de la punctul de colectare sau de livrare;

    —

    statele membre pot autoriza distanțe mai mari decât cele indicate la punctul precedent, pentru a permite să se ajungă la cel mai apropiat terminal dotat cu echipamente și capacități adecvate;

    —

    pentru ca transportul rutier să fie acceptat ca parte a unei operațiuni de transport combinat, operatorul trebuie să demonstreze că transportul face parte dintr-o operațiune de transport combinat. Propunerea indică ce informații ar trebui furnizate cu privire la operația de transport în ansamblu și la diferitele părți ale acesteia. Nu pot fi solicitate informații suplimentare. Informațiile pot fi furnizate prin diferite documente de transport, inclusiv în format electronic. Informațiile trebuie să poată fi generate în timpul unui control în trafic;

    —

    se acceptă abateri justificate în mod corespunzător de la ruta planificată;

    —

    statele membre sunt obligate să întreprindă măsurile necesare pentru a sprijini investițiile necesare în terminale de transbordare, în coordonare cu statele membre învecinate;

    —

    fiecare stat membru trebuie să numească una sau mai multe autorități responsabile pentru punerea în aplicare a directivei, care să servească drept punct de contact pentru aspectele legate de punerea în aplicare;

    —

    propunerea impune, de asemenea, statelor membre să respecte obligația de raportare în ceea ce privește dezvoltarea transportului combinat;

    —

    exceptarea actualmente în vigoare de la normele privind cabotajul rămâne valabilă pentru operațiunile de transport rutier (segmentele rutiere) care fac parte dintr-o operațiune de transport transfrontalieră între state membre și care se desfășoară în întregime pe teritoriul unui stat membru. Comisia justifică această exceptare afirmând că consultările întreprinse au demonstrat că această dispoziție contribuie la sporirea atractivității soluțiilor de transport combinat. De asemenea, Comisia face trimitere la Hotărârea Curții de Justiție în cauza 2/84 (Comisia/Italia), conform căreia transportul combinat trebuie considerat ca o singură operațiune de transport internațional interconectată;

    —

    în justificarea propunerii, Comisia subliniază, de asemenea, că normele privind detașarea lucrătorilor se vor aplica transportului combinat național, așa cum se aplică în cazul operațiunilor de cabotaj. Cu toate acestea, nu se face nicio declarație clară cu privire la normele privind detașarea lucrătorilor și operațiunile internaționale de transport combinat.

    3.   Observaţii generale

    3.1.

    		 CESE sprijină inițiativa de actualizare a Directivei privind transportul combinat, ca modalitate de a face mai eficient și mai atractiv conceptul de transport combinat. O astfel de abordare va îmbunătăți caracterul durabil al transporturilor, va reduce transportul rutier și emisiile de gaze cu efect de seră și va contribui atât la obiectivele stabilite în Cartea albă din 2011 privind politica în domeniul transporturilor, cât și la respectarea angajamentelor UE și ale statelor sale membre în temeiul Acordului de la Paris.

    3.2.

    		 CESE aprobă inițiativa de extindere a domeniului de aplicare a directivei, prin includerea unor operațiuni de la nivel național care prezintă, la ora actuală, un potențial neexploatat de a dezvolta transportul combinat și, prin urmare, de a reduce transportul rutier.

    3.3.

    		 De asemenea, CESE ia notă cu satisfacție de simplificarea cadrului de reglementare pentru transportul combinat, menită să facă conceptul mai accesibil și să îmbunătățească securitatea juridică; ambele rezultate ar trebui să ducă la creșterea atractivității transportului combinat.

    3.4.

    		 În acest context, este deosebit de utilă clarificarea criteriilor care descriu delimitarea segmentelor rutiere de transport: criteriile sunt simple, clare și par să nu lase loc pentru interpretări divergente. Cu toate acestea, CESE conchide că limita de 20 % a distanței în linie dreaptă dintre punctul de încărcare inițial și punctul de descărcare final ar putea duce la distanțe de transport rutier care depășesc pragul de 300 km dincolo de care Cartea albă din 2011 privind transporturile privilegiază un transfer modal care permite trecerea de la transportul rutier la alte moduri de transport, în special în regiunile cu rețele dispersate sau cu distanțe mari între terminale. Pe de altă parte, CESE consideră că au prioritate interesul general de a face astfel încât conceptul de transport combinat să devină interesant pentru utilizatori și valoarea adăugată a unei definiții clare și simple și, prin urmare, aprobă soluția propusă.

    3.5.

    		 CESE apreciază, de asemenea, gradul de flexibilitate acordat statelor membre, și anume posibilitatea de a extinde segmentele rutiere, astfel încât să se poată ajunge la terminalul de transport cel mai apropiat din punct de vedere geografic, care are capacitatea operațională necesară pentru încărcare sau descărcare în termeni de echipamente de transbordare, capacitate a terminalului și servicii de transport feroviar de marfă adecvate.

    3.5.1.

    		 CESE observă că, din câte se pare, decizia de a stabili dacă această autorizație ar trebui acordată printr-o dispoziție general aplicabilă sau de la caz la caz este lăsată la latitudinea statelor membre. CESE subliniază importanța transparenței și, prin urmare, consideră că dispozițiile naționale referitoare la această chestiune, precum și, dacă este cazul, deciziile în cazuri specifice, ar trebui să fie puse la dispoziție pe un site web specific, în conformitate cu articolul 9a al doilea paragraf, menționat la articolul 1 alineatul (7) din propunere.

    3.6.

    		 Pentru a facilita planificarea operațiunilor de transport combinat și pentru a crește atractivitatea acestui concept, CESE sugerează ca toate informațiile pertinente privind punerea în aplicare a directivei în fiecare stat membru să fie puse la dispoziție în fiecare stat membru pe un site web specific, recomandând să se introducă o dispoziție în acest sens la articolul 9a al doilea paragraf din propunere.

    3.7.

    		 CESE aprobă clarificarea de la articolul 3 din propunere cu privire la documentele care trebuie furnizate în scopul verificării conformității, la interdicția de a solicita documentație suplimentară și la opțiunea de a furniza documentele solicitate în format electronic. Această dispoziție facilitează operațiunile și sporește securitatea juridică. Cu toate acestea, CESE se întreabă dacă nu ar trebui să fie disponibilă și o copie a deciziei adoptate, în cazurile în care un segment rutier mai lung a fost autorizat de un stat membru în temeiul articolului 1 alineatul (3) al treilea paragraf și în care această autorizație ia forma unei decizii specifice.

    3.8.

    		 CESE observă cu satisfacție accentul pus pe investițiile în terminale de transbordare și pe obligația de a coordona astfel de investiții cu statele membre învecinate și cu Comisia, pentru a asigura o distribuție geografică echilibrată și suficientă, în special în rețeaua TEN-T, și a garanta cu prioritate că niciun punct din UE nu se află la mai mult de 150 km de un astfel de terminal. CESE se îndoiește, totuși, că acest obiectiv este realist în zonele cu o densitate scăzută a populației și cu o rețea feroviară și portuară mai puțin densă.

    3.9.

    		 Înainte de a fi acordat, sprijinul pentru transportul combinat trebuie să fie notificat Comisiei Europene și autorizat în conformitate cu normele în materie de ajutoare de stat. Din cauza procedurilor de lungă durată, de cele mai multe ori beneficiarul ajutorului primește ajutorul la trei ani după decizia autorității naționale de a-l acorda, iar uneori, atunci când sistemele trebuie modificate, beneficiarul riscă să piardă toate avantajele. Pentru a reduce incertitudinea și a accelera procesul, CESE consideră că un ajutor mai mic decât un anumit plafon, de exemplu 35 % din costurile totale, ar trebui să fie în mod automat considerat ca fiind conform Tratatului și să fie exceptat de la obligația de notificare.

    3.10.

    		 De asemenea, CESE atrage atenția asupra posibilităților de a dezvolta și mai mult transportul combinat, prin intermediul digitizării. Propunerea face un pas înainte în acest sens, permițând utilizarea documentelor în format electronic și crearea de site-uri internet în acest scop în toate statele membre.

    4.   Observații specifice

    4.1.

    		 CESE observă că articolul 1 al doilea paragraf din propunere exclude din conceptul de transport combinat orice transport maritim sau pe căi navigabile interioare pentru care nu există alternativă echivalentă de transport rutier sau care nu poate fi evitat într-o operațiune de transport viabilă din punct de vedere comercial. Această dispoziție pare a fi legată de eliminarea unei cerințe privind distanța minimă pentru transportul pe căile navigabile interioare și cel maritim și se conformează afirmației de la considerentul (9) al preambulului, potrivit căreia „prin urmare, ar fi util să se elimine această distanță minimă, menținând, în același timp, excluderea anumitor operațiuni, precum cele care includ transporturile maritime la adâncime sau traversările cu feribotul pe distanțe scurte”. CESE are îndoieli atât în ce privește conținutul acestei dispoziții, cât și modul în care este formulată.

    4.1.1.

    		 Se pare că unul dintre efectele cerinței cu privire la cei 100 km, așa cum se prezintă în directivă, asupra transportului pe căi navigabile interioare și a celui maritim, este excluderea transportului cu feribotul pe distanță scurtă și a transportului maritim de adâncime, spre deosebire de transportul maritim pe distanțe scurte. Excluderea rezultă din faptul că cerința privind cei 100 km se aplică transporturilor efectuate în interiorul UE. Propunerea formulată la articolul 2 al doilea paragraf este în mod clar gândită pentru a avea același efect.

    4.1.2.

    		 Cu toate acestea, se pare că dispoziția propusă în prezent este susceptibilă de a crea o incertitudine cu privire la momentul aplicării sale, ea putând chiar genera un obstacol în materie de reglementare în calea punerii în aplicare a proiectelor de transport combinat.

    Astfel, criteriul „nu există alternativă de transport echivalentă” lasă deschisă posibilitatea evaluării echivalenței sub aspectul timpului necesar, al lungimii în kilometri sau al costului. De asemenea, criteriul „inevitabile în cadrul unei operațiuni de transport viabile din punct de vedere comercial” lasă o mare libertate de interpretare.

    4.1.3.

    		 Prin urmare, CESE pune la îndoială utilitatea dispoziției propuse, mai ales pentru că, în ceea ce privește transportul feroviar, nu au fost considerate necesare criterii similare de selecție, bazate în mod clar pe ideea excluderii alegerilor care nu au nevoie de încurajare.

    4.2.

    		 De asemenea, CESE consideră dificil de înțeles de ce așa-numita „exceptare de la normele privind cabotajul” de la articolul 4 din directivă rămâne neschimbată. Întrucât această chestiune ține de politica în domeniul transporturilor, CESE ar dori să facă referire, în primul rând, la propunerile în curs de adoptare privind accesul pe piață în transportul rutier internațional de mărfuri în ceea ce privește cabotajul și, în al doilea rând, la atenția de care se bucură în prezent chestiunea accesului pe piață și a concurenței, inclusiv aspectele ei sociale. De asemenea, CESE are în vedere principiul general conform căruia furnizarea de servicii într-o altă țară decât cea în care este stabilit furnizorul de servicii ar trebui să se efectueze cu titlu temporar.

    4.2.1.

    		 CESE ia notă de cele două argumente invocate de Comisie în favoarea soluției alese. Unul este acela că răspunsurile date de întreprinderi în timpul consultărilor dovedesc că soluția actuală este percepută ca o modalitate eficace de a face transportul combinat atractiv. Celălalt este că o operațiune de transport combinat, în conformitate cu definiția prevăzută de directivă în formularea actuală, trebuie privită ca o singură operațiune de transport internațional. În susținerea acestui argument, Comisia invocă jurisprudența Curții de Justiție, în special cauza 2/84 (Comisia/Italia).

    4.2.2.

    		 În opinia CESE, argumentul bazat pe jurisprudența Curții de Justiție se bazează pur și simplu pe faptul că Curtea era obligată de opțiunea legiuitorului să definească transportul combinat într-un mod care să permită ca acesta să fie perceput ca o operațiune sau deplasare unică. Prin urmare, este vorba numai de măsura în care legiuitorul decide să vadă operațiunea de transport combinat ca pe un întreg sau ca o serie de operațiuni diferite întreprinse în cadrul unui concept de transport. În orice caz, CESE subliniază că atunci când a fost adoptată directiva, legiuitorul a considerat necesar să asigure accesul liber pe piață al transportatorilor rutieri „în ceea ce privește segmentele rutiere inițiale și finale care fac parte integrantă din operațiunea de transport combinat și care pot include sau exclude traversarea unei frontiere”.

    4.2.3.

    		 În opinia CESE, nimic nu împiedică adoptarea unei dispoziții care să stipuleze că segmentele rutiere de transport de mărfuri în cadrul unei operațiuni de transport combinat sunt operațiuni de transport separate și că Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 se aplică tuturor operațiunilor de transport rutier. Articolul 4 din directivă ar trebui modificat în consecință.

    4.3.

    		 În acest context, se constată de asemenea, cu surprindere, că dispoziția prevăzută la articolul 2 din directivă, care obligă statele membre să liberalizeze până la 1 iulie 1993 operațiunile de transport combinat menționate în articolul 1 de orice sisteme de cote și de autorizare, nu este inclusă în propunere, cu atât mai mult cu cât domeniul de aplicare a directivei urmează să fie extins pentru a acoperi operațiunile naționale de transport combinat.

    4.3.1.

    		 Odată cu extinderea domeniului de aplicare a directivei, pentru a acoperi operațiunile naționale de transport combinat, această dispoziție se va aplica și unor astfel de operațiuni. Formularea acestei dispoziții este destul de largă, ea putând fi interpretată ca o exceptare a transportului combinat de la aplicarea normelor privind accesul la profesie prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 și ca scutirea transportului combinat de orice restricții la accesul pe piață.

    4.3.2.

    		 CESE presupune că astfel de efecte nu sunt intenționate și, prin urmare, sugerează fie eliminarea acestui articol, fie reformularea lui, pentru a preciza că exceptarea de la sistemele de cote și de autorizații se aplică fără a aduce atingere normelor privind accesul la profesie sau accesul pe piață, pentru fiecare mod de transport implicat.

    4.4.

    		 CESE observă în continuare că propunerea nu face nicio referire la aplicabilitatea directivei privind detașarea lucrătorilor la operațiunile de transport combinat, cu excepția unei trimiteri din expunerea de motive la aplicabilitatea propunerii de lex specialis privind detașarea lucrătorilor din transportul rutier. Acest lucru ar însemna că normele privind detașarea lucrătorilor în temeiul Directivei 96/71/CE s-ar aplica transportului rutier în contextul transportului național combinat.

    4.4.1.

    		 CESE presupune că normele privind detașarea lucrătorilor se aplică și oricărei detașări în cadrul unei operațiuni de transport combinat care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 1 din Directiva 96/71/CE și în propunerea de lex specialis, atunci când și dacă va fi aprobată.

    4.5.

    		 CESE ia notă de preocupările privind costul legăturilor maritime pe distanță lungă pentru insulele periferice, precum Cipru și Malta, și de pertinența, în această privință, a regimului de sprijin instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului pentru a compensa costurile de transport legate de agricultură pe unele insule mici din Marea Egee, astfel cum au fost evocate de CESE. CESE sugerează Comisiei să examineze și posibilitatea unei soluții similare pentru Cipru și Malta.

    Bruxelles, 19 aprilie 2018.

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Luca JAHIER

    Top