30.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 207/51

1.

subliniază faptul că multe dintre recomandările sale inițiale referitoare la strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice (CoR 3752/2013) rămân valabile și că ele trebuie luate în considerare prin prisma prezentului aviz; atrage atenția în special asupra propunerii de a lega mai strâns strategia de adaptare de conceptul de reziliență la schimbările climatice și de a detalia mai bine conceptul/evaluările de „vulnerabilitate” a diferitelor teritorii, asupra sugestiei de a pune un accent mai mare pe soluții de adaptare bazate pe infrastructura verde, dar și pe considerațiile care privesc biodiversitatea și ecosistemele, precum și asupra avertizării legate de necesitatea conceperii inclusiv a unor eventuale scenarii de adaptare la o creștere a temperaturii cu peste 2 oC, dacă eforturile preconizate la nivel mondial în contextul Acordului de la Paris nu vor fi încununate de succes;

2.

ia notă de faptul că cele opt acțiuni din cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice (SASC) se află în derulare și că rezultatele încep să se facă simțite [de exemplu, trei pătrimi dintre statele membre au adoptat strategii naționale de adaptare și a fost lansată inițiativa Mayors Adapt (Primarii se adaptează), inclusă acum în Convenția primarilor], așteptând așadar cu interes evaluarea și revizuirea SASC de către Comisia Europeană. Subliniază faptul că este vorba despre un proces în derulare, de-a lungul căruia statele membre ar trebui inclusiv să își actualizeze în permanență strategiile proprii, pentru a ține pasul cu evoluția bazei de cunoștințe, dar și cu cadrele legislative și acordurile internaționale pertinente;

3.

constată că, deși Comisia Europeană și statele membre sunt principalii actori care stabilesc cadrul politic și de reglementare, autoritățile locale și regionale sunt primele care trebuie să reducă vulnerabilitatea teritoriilor lor la diferitele efecte ale schimbărilor climatice prin măsuri concrete de adaptare, motiv pentru care subliniază importanța fundamentală a unui cadru funcțional de guvernanță pe mai multe niveluri;

4.

invită Comisia Europeană să sprijine o mai strânsă colaborare între diferitele niveluri de guvernare (UE, statele membre, autoritățile locale și regionale), pentru armonizarea priorităților, minimizarea proceselor contradictorii sau a celor paralele deconectate și maximizarea sinergiilor între strategiile și planurile elaborate la nivel european și național, pe de o parte, și cele concepute la nivel local și regional, pe de altă parte, garantând astfel o coerență sporită a politicilor și coordonarea intervențiilor suplimentare;

5.

sprijină inițiative europene precum Convenția primarilor pentru climă și energie și noile parteneriate din cadrul Agendei urbane a UE, care favorizează apariția unor sisteme de guvernanță pe mai multe niveluri și a unor platforme de cooperare coordonate. Acestora ar trebui să li se atribuie un rol activ în formularea nevoilor orașelor și regiunilor și în îmbunătățirea colaborării. De asemenea, CoR așteaptă cu interes instituirea cât mai rapidă, în contextul Agendei urbane, a unui parteneriat axat pe prioritatea tematică a adaptării la schimbările climatice și care să ia în considerare inclusiv dimensiunile economică, socială și de mediu ale acesteia;

6.

subliniază, în acest sens, necesitatea unei mai mari implicări a orașelor și regiunilor în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor și planurilor naționale de adaptare. Solicită așadar statelor membre ale UE să creeze structuri sau platforme instituționale adecvate, care să favorizeze o consultare permanentă și o cooperare mai strânsă (de exemplu, prin intermediul unor grupuri de lucru), ținând seama de caracteristicile specifice ale statelor membre, și solicită Comisiei Europene să sprijine și să încurajeze această evoluție;

7.

consideră că rolul fundamental al regiunilor trebuie să se reflecte mai bine în procesul de revizuire a SASC (rezervându-i-se, de pildă, un capitol special), iar eforturile lor trebuie sprijinite mai mult. Într-adevăr, regiunile ar putea juca un rol de coordonare sau de intermediere în procesul de adaptare, asigurându-se că prioritățile stabilite de statele membre corespund nevoilor și așteptărilor de la fața locului și viceversa. Regiunile ar putea, de asemenea, acționa ca un catalizator, sprijinind eforturile depuse de autoritățile locale în sporirea rezilienței lor la riscurile climatice sau de dezastre, consolidarea capacităților și mobilizarea resurselor financiare disponibile, așa cum se întâmplă în regiunile deja implicate în Convenția primarilor în calitate de „coordonatori”. CoR invită Comisia Europeană să dea o mai mare recunoaștere responsabilităților asumate și acțiunilor întreprinse nu doar de autoritățile locale, ci și de cele regionale în contextul Convenției primarilor [de exemplu, la fel cum se întâmplă în prezent în cadrul inițiativei Regions Adapt (Regiunile se adaptează)];

8.

atrage atenția asupra faptului că lipsa unui cadru normativ prescriptiv este percepută de către autoritățile locale și regionale din anumite state membre ca un obstacol în calea acțiunii. Acestea ar aprecia, așadar, dacă autoritățile UE și cele naționale le-ar acorda un mandat mai clar în sensul întreprinderii unor măsuri de adaptare. La nivel național, CoR salută eforturile recente întreprinse de unele state membre privind integrarea aspectelor legate de adaptare într-o legislație specifică (de pildă, ca urmare a implementării Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile);

9.

invită Comisia Europeană să analizeze, țară cu țară, în ce măsură autoritățile locale și regionale din UE dispun de o strategie sau un plan de adaptare. Pe această bază, Comisia Europeană, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, ar putea propune obiective la nivelul UE și la nivel național, pentru a încuraja dezvoltarea pe mai departe a strategiilor sau planurilor de adaptare locale și regionale de către autoritățile respective;

10.

subliniază faptul că revizuirea SASC va trebui să pună un accent mai puternic nu numai pe un cadru funcțional de guvernanță pe mai multe niveluri, ci și pe necesitatea unei implicări multilaterale și a unei abordări transsectoriale (în locul uneia închistate), în vederea unor acțiuni locale de adaptare mai eficiente și mai integrate. Revizuirea ar putea include câteva exemple concrete (sau trimite la unele) care ilustrează superioritatea acțiunilor comune față de cele separate, sub aspectul identificării în colaborare a unor soluții la nivel local/regional. Aceste abordări participative ar trebui încurajate și sprijinite activ, inclusiv prin proiecte finanțate de UE (de exemplu, cu prilejul viitoarelor cereri de propuneri din cadrul programelor LIFE sau Orizont 2020);

11.

subliniază importanța examinării temeinice a factorilor de succes și a obstacolelor în calea diferitelor forme de cooperare dintre oamenii de știință, practicieni și factori de decizie la nivel local/regional. Datele ar urma să permită furnizarea de recomandări practice bazate pe exemple concrete de parteneriate (multilaterale/public-privat) care ar trebui intens popularizate, de exemplu prin intermediul Platformei europene pentru adaptarea la schimbările climatice (Climate-ADAPT);

12.

reamintește nevoia de a sensibiliza opinia publică, prin toate canalele de comunicare disponibile, cu privire la necesitatea acțiunilor integrate de adaptare și atenuare, în vederea realizării celor mai bune sinergii între cele două componente ale politicii climatice și pentru evitarea „adaptării greșite”. În acest scop, CoR solicită Comisiei Europene să preconizeze, în cadrul revizuirii, mecanisme inovatoare, pentru a crește gradul de conștientizare și de acceptare de către actorii locali și regionali (inclusiv cetățeni și întreprinderi), și pentru a încuraja schimbările de comportament;

13.

subliniază importanța consolidării capacităților și a eliminării lacunelor în materie de cunoștințe în orașele și regiunile europene și consideră că un bun punct de plecare în acest sens îl constituie portalul Climate-ADAPT și instrumentul aferent de sprijinire a adaptării urbane. Acesta din urmă trebuie totuși să fie consolidat și îmbunătățit în permanență, promovat mai intens și conectat mai bine la platforma Convenției primarilor, iar utilizarea sa trebuie să fie simplificată. CoR invită Comisia să consulte orașele și regiunile, pentru a identifica împreună cu ele modul optim de ajustare a portalului Climate-ADAPT la cerințele lor, și să decidă dacă acest instrument ar trebui integrat în site-ul internet al Convenției primarilor;

14.

subliniază necesitatea de a continua colectarea de exemple de bune practici testate pe teren. Bunele practici identificate în orașe și regiuni trebuie stocate într-un registru unic, accesibil publicului și ușor de parcurs (precum portalul Climate-ADAPT și/sau catalogul standardelor de pe site-ul internet al Convenției primarilor), în vederea facilitării schimbului de experiență între omologi. În special, o astfel de bază de date ar trebui să ofere instrumentele adecvate pentru a identifica exemple care au la bază situații similare (de exemplu, riscurile climatice și densitatea populației) sau prezintă caracteristici geografice asemănătoare (sunt situate, de pildă, la munte, pe râuri sau la mare, ori în apropiere), în vederea dezvoltării de tipologii de adaptare. CoR este gata să contribuie la identificarea de practici de succes la nivel regional și la mobilizarea regiunilor fruntașe, plecând de la activitățile desfășurate de membrii săi din cadrul Comisiei ENVE și de grupul său de „ambasadori ai Convenției”, care ar trebui lărgit și promovat;

15.

subliniază faptul că transferul de cunoștințe va fi facilitat și prin intermediul cooperării dintre orașe. Comisia Europeană va trebui să identifice, să promoveze și să finanțeze în mod adecvat activități corespunzătoare de mentorat și inter pares. Programele de înfrățire deja propuse în cadrul Convenției primarilor s-au dovedit a fi valoroase și de succes, ele trebuind așadar reproduse și extinse în viitor (de exemplu, prin intermediul cererilor anuale de propuneri);

16.

îndeamnă Comisia Europeană să își sporească eforturile de creare a unui cadru care să permită dezvoltarea capacităților în orașe și regiuni. Multitudinea de inițiative, instrumente și programe ale UE care oferă deja orașelor și regiunilor diverse oportunități de consolidare a capacităților (de exemplu, prin ateliere, seminarii online și materiale orientative) produce în prezent confuzie în rândul beneficiarilor;

17.

deși se depun o serie de eforturi – în special odată cu lansarea recentă a unui nou portal de tip „ghișeu unic” (one-stop shop) în contextul Agendei urbane a UE –, Comisia ar trebui să clarifice particularitățile, dar și complementaritățile dintre diferitele servicii propuse pentru orașe și regiuni în domeniul/domeniile legat(e) de adaptare, și să se angajeze să elimine lacunele în materie de cunoștințe care sunt reperate în cursul acestui exercițiu de identificare și compilare. În acest context, Comitetul Regiunilor solicită Comisiei Europene:

18.

ia act de faptul că toate nivelurile de guvernare – inclusiv orașele și regiunile – au nevoie de o înțelegere clară a riscurilor și vulnerabilităților climatice de pe teritoriul lor, pentru a orienta procesele de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor. În acest sens, CoR invită Comisia să sprijine în continuare elaborarea la nivel regional și local a unor cadre de evaluare a riscului și a vulnerabilității, ele fiind punctul de plecare al oricărei strategii de adaptare, și să susțină inițiative bazate pe date concrete;

19.

subliniază că autoritățile locale și regionale atrag atenția periodic asupra 1. lipsei informațiilor utile și ușor de înțeles privind schimbările climatice (sau a accesului la ele) și 2. lipsei de expertiză și experiență în interpretarea acestor informații, ambele reprezentând bariere în calea măsurilor de adaptare. Prin urmare, este nevoie de asistență suplimentară – prin documentare și partajarea bunelor practici –, mai întâi pentru a ghida aceste autorități prin multitudinea informațiilor deja existente și, mai apoi, pentru a le sprijini în activitatea de reducere și interpretare a impacturilor la scara unui oraș/unei regiuni;

20.

invită Comisia să sprijine în continuare eforturile depuse în prezent de orașe și regiuni în materie de proiecții climatice și de evaluare a riscurilor, intensificându-și activitățile (de cercetare) legate de identificarea de instrumente și metode (de modelare a riscurilor) adecvate, de conceperea unor scenarii (macro)regionale privind impactul climatic și de crearea de rețele de servicii în domeniul climei (în cadrul programului Orizont 2020) la nivel internațional, european și (sub)național. Aceste rețele de servicii în domeniul climei îi mobilizează pe experții și furnizorii de date relevanți (de exemplu, comunitatea cercetătorilor) și garantează că informațiile și cunoștințele existente sunt accesibile factorilor locali și regionali de decizie și ușor de înțeles de către aceștia;

21.

subliniază că este important să fie sprijinite informările cu privire la riscurile climatice, pentru a încuraja măsurile de adaptare și a stimula investițiile. Își fac apariția o serie de noi inițiative voluntare și/sau private de informare privind riscurile climatice, care ar putea fi mai bine susținute și promovate de către Comisie;

22.

salută, în acest sens, inițiativa Comisiei de a identifica oportunități de colaborare cu sectorul asigurărilor, principal furnizor de date și generator de eventuale investiții. Încurajează Comisia să evalueze mecanismele de asigurare care pot încuraja prevenirea riscurilor și contribui la limitarea pagubelor, dar și să coopereze cu societățile de asigurări, pentru a garanta că acestea pun la dispoziția sectorului public cunoștințele și competențele în materie de modelare a riscurilor și de gestionare a riscului de dezastre. Parteneriatele de succes existente ar trebui promovate mai susținut, astfel încât să inspire și să motiveze noi actori. Subliniază, de asemenea, că, pe de cealaltă parte, orașele sau regiunile considerate de către asigurători ca prezentând un „risc ridicat” se pot confrunta și ele cu obstacole specifice în calea investițiilor și dezvoltării, și încurajează Comisia Europeană să analizeze, în cadrul revizuirii, în ce fel ar putea fi rezolvate aceste probleme;

23.

consideră că revizuirea trebuie să fructifice la maximum avantajele efectuării unei evaluări a implicațiilor socioeconomice ale adaptării. O astfel de analiză socioeconomică ghidează factorii de decizie, oferindu-le o imagine de ansamblu mai clară asupra eventualelor costuri și beneficii ale măsurilor de adaptare, în comparație cu lipsa acestora, și, prin urmare, ajută la creșterea gradului de informare, la înțelegerea constrângerilor legate de capacitate și la identificarea celor mai viabile opțiuni de politică sub aspect economic;

24.

atrage atenția asupra faptului că orașele și regiunile au nevoie de informații suplimentare privind diferitele metode existente care pot fi folosite pentru o astfel de evaluare (de pildă, raportul costuri-beneficii, folosirea unor criterii multiple, decizia părților interesate, experimentare și observare) și relevanța lor în diferite contexte, sugerând, așadar, Comisiei să ofere un sprijin corespunzător prin intermediul platformelor sale de referință, Climate-ADAPT și Convenția primarilor;

25.

subliniază necesitatea de a dota autoritățile locale și regionale cu instrumente și indicatori adecvați de monitorizare, raportare și evaluare, în vederea desfășurării unei activități de informare și de sprijinire a planificării măsurilor de adaptare la nivel local. Acestea din urmă ar mai putea fi promovate și prin intermediul platformelor de referință în materie de adaptare (Climate-ADAPT și Convenția primarilor);

26.

este convins de importanța garantării faptului că, la nivel internațional, european, național și regional/local, cadrele de monitorizare, raportare și evaluare sunt compatibile și se completează unul pe altul, fapt care va garanta coerența și va reduce la minimum sarcina ce revine orașelor și regiunilor;

27.

salută progresele care au fost înregistrate în acest sens de la publicarea SASC, odată cu crearea „tabloului de bord privind pregătirea pentru adaptare” pentru statele membre ale UE și a „modelului de monitorizare și raportare al Convenţiei primarilor” pentru orașele semnatare, și își exprimă satisfacția cu privire la legăturile puternice create între cele două elemente, dar consideră că se impune în continuare o mai bună promovare și consiliere cu privire la utilizarea lor (de exemplu, prin site-ul internet al Convenției primarilor);

28.

subliniază că viitoarele sinergii cu alte inițiative ale partenerilor, propuse în paralel la nivel internațional sau european (de exemplu, Regions Adapt, CRAFT, Resilient Cities) și care au propriile sisteme de monitorizare, raportare și evaluare, ar trebui avute în continuare în vedere, dar susține că continuarea eforturilor de armonizare sau de colaborare nu ar trebui să se facă în detrimentul nevoilor și intereselor orașelor și regiunilor;

29.

apreciază faptul că există numeroase instrumente europene de finanțare menite să sprijine acțiunile locale și regionale în domeniul climei (ca, de pildă, fondurile structurale și de investiții europene, dar și Orizont 2020, LIFE, Fondul de solidaritate al UE, Mecanismul de finanțare a capitalului natural), dar subliniază că accesarea acestor fonduri continuă să fie cea mai mare provocare cu care se confruntă orașele și regiunile. Prin urmare, invită Comisia să ofere autorităților locale și regionale europene 1. informații ușor de accesat și de înțeles privind fondurile și instrumentele financiare disponibile pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a planurilor lor de acțiune și 2. orientări și sprijin suplimentar cu privire la modalitățile de acces și utilizare a instrumentelor existente și, eventual, de combinare a lor (de exemplu, prin formare personalizată);

30.

reamintește propunerea sa privind adoptarea unei abordări bazate pe „întregul ciclu de viață” la evaluarea costurilor și beneficiilor de capital, în vederea asigurării recuperării pe termen lung a investițiilor care vizează sporirea rezilienței la schimbările climatice. Registrele contabile și registrele de riscuri ar trebui să fie obligate să includă implicațiile economice, de mediu și sociale ale măsurilor și investițiilor de capital care nu țin seama de modificările climei, ori ale opțiunii de a nu lua nicio măsură;

31.

speră că revizuirea va pune un accent mai mare pe rolul potențial al regiunilor în facilitarea accesului la anumite sisteme de finanțare. Unele regiuni furnizează deja asistență pentru gestionarea și redistribuirea fondurilor structurale ale UE ori pentru gruparea și derularea în paralel a proiectelor mai mici instituite de către administrațiile locale în zonele lor, sau oferă direct finanțare. Cu toate acestea, CoR subliniază că este încă nevoie de orientări suplimentare, pentru a ajuta autoritățile de management să profite la maximum de oportunitățile oferite de fondurile europene și de instrumentele financiare inovatoare disponibile;

32.

invită Comisia să analizeze mai în profunzime ideea unui acces rapid la instrumentele financiare pentru anumite autorități locale și regionale, pe baza unor criterii cum ar fi asumarea publică prealabilă de angajamente globale în materie de adaptare (aderând, de exemplu, la inițiativa „Convenția primarilor”), faptul de a fi efectuat deja o amplă evaluare a riscurilor și vulnerabilității, ori de a fi elaborat un plan de acțiune privind adaptarea. Revizuirea de către Comisie a condițiilor prealabile de acces la anumite fonduri sau a criteriilor de selecție și de atribuire a subvențiilor acordate în cadrul diferitelor programe (de exemplu, programele Orizont 2020 și LIFE) ar putea permite și facilita un astfel de „acces rapid”. Această posibilitate ar trebui privită cu mai multă încredere, inclusiv în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, adresând tuturor autorităților de management recomandarea de a acorda prioritate, conform opțiunii exprimate deja în unele programe operaționale regionale, acelor acțiuni prevăzute în planurile de acțiune privind energia durabilă (PAED) și în planurile de acțiune în domeniul energiei durabile și al climei (PAEDC) ce au fost adoptate de administrațiile locale care participă la Convenția primarilor;

33.

salută inițiativa Comisiei Europene – în pregătirea următorului cadru financiar multianual (CFM) – de a face un bilanț al progreselor înregistrate în implementarea diverselor fonduri ale UE, precum și în utilizarea subvențiilor și a altor instrumente financiare (de exemplu, învățămintele desprinse din programul LIFE și integrarea acțiunilor legate de climă în fondurile ESI). Acest lucru ar trebui să contribuie la 1. propunerea unei combinații adecvate de instrumente de finanțare, atât generale, cât și caracteristice acțiunilor de adaptare, fără reducerea resurselor bugetare necesare pentru atenuarea schimbărilor climatice, și la 2. formularea de recomandări pentru viitoarele cereri de proiecte (de exemplu, în cadrul programelor LIFE și Orizont 2020), completând astfel lacunele care persistă în privința finanțării măsurilor locale de adaptare la schimbările climatice;

34.

subliniază că programul LIFE (mai precis, proiectele integrate ale subprogramului LIFE pentru politici climatice) este considerat de către orașe și regiuni drept unul dintre principalele instrumente financiare menite să testeze, să ghideze și să ilustreze acțiunile de adaptare, prin intermediul unei abordări transsectoriale și la o scară teritorială mare (regională, multiregională, națională sau transnațională), motiv pentru care încurajează călduros Comisia să extindă acest program și să îl sprijine în continuare;

35.

recunoaște că numeroase orașe și regiuni europene dețin un important potențial neexploatat în privința atragerii de investiții suplimentare și că multe dintre ele se confruntă inclusiv cu obstacole serioase în implementarea de investiții proprii;

36.

consideră, prin urmare, că Comisia va trebui să caute în continuare modalități inovatoare de canalizare către autoritățile locale și regionale a investițiilor în acțiuni de adaptare și o invită să le ofere consultanță de specialitate, orientare și sprijin corespunzătoare în pregătirea unor investiții viabile (de exemplu, prin intermediul Platformei europene de consiliere în materie de investiții sau al altor activități specifice de consolidare a capacităților) și în obținerea de finanțare. Revizuirea ar putea oferi exemple de mecanisme de abordare a investitorilor privați și de cooperare cu companiile de asigurare, iar Comisia ar trebuie să sprijine mai bine inițiativele-pilot care merg în această direcție;

37.

subliniază că orașele și regiunile trebuie ajutate să ajungă la acea combinație de fonduri publice și private – provenite din surse internaționale, europene, naționale și locale – care se potrivește cel mai bine circumstanțelor locale, în vederea finanțării măsurilor de adaptare. Astfel cum s-a subliniat în revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020, Comisia va căuta în continuare modalități de a aborda și restul necesităților de investiții, prin regruparea finanțării europene, naționale și private;

38.

ia notă de faptul că, în ultimii ani, dialogul internațional în domeniul schimbărilor climatice s-a intensificat și a condus la noi acorduri internaționale – cum ar fi cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris privind schimbările climatice –, motiv pentru care invită Comisia să își integreze mai bine acțiunile în aceste cadre globale, să își consolideze rolul de reper în domeniu și să contribuie la crearea de sinergii între cadrele menționate;

39.

subliniază că revizuirea ar trebui să reflecte mai bine aspectul transfrontalier al problemei gestionării riscurilor climatice. În acest sens, cooperarea macroregională pare a fi o abordare potrivită pentru a face să evolueze procesul de adaptare la schimbările climatice în UE, prin promovarea schimburilor de informații și punerea în comun a eforturilor, dincolo de frontierele administrative. Prin urmare, Comisia va trebui să ia în considerare o mai bună sprijinire a inițiativelor ei pilot de natură transnațională, precum cele vizând regiunea Dunării, a Mării Baltice, a Alpilor, a Mării Adriatice și a Mării Ionice, precum și extinderea lor la alte macroregiuni din Europa și din afara acesteia;

40.

invită Comisia să pună mai mult accent pe avantajele cooperării dintre orașe și dintre regiuni. În această privință, noua Convenție globală a primarilor pentru schimbări climatice și energie ar putea să ofere altor regiuni ale lumii noi posibilități de a valorifica experiența și exemplul oferit de Europa, dar și să dea autorităților locale și regionale de aici șansa de a învăța de la omoloagele lor de pe alte continente;

41.

subliniază că, având în vedere recentele previziuni ale CCONUSC referitoare la viitoarele fluxuri de migrație, revizuirea va trebui să detalieze legătura dintre adaptarea la schimbările climatice și migrație și, prin urmare, să includă un nou capitol privind provocările și oportunitățile pe care le prezintă migrația provocată de schimbările climatice. În acest sens, Comisia va trebui să analizeze modul în care poate sprijini și mai mult orașele și regiunile în confruntarea cu chestiunea mobilității și, eventual, a integrării migranților și refugiaților;

42.

ar dori, în concluzie, să își exprime dorința de a participa la procesul de consultare a părților interesate privind revizuirea SASC, care va fi derulat de Comisia Europeană la începutul anului 2017, și consideră că recomandările incluse în prezentul aviz – dar și în alte avize pe teme legate de adaptare (1) – reprezintă un bun punct de plecare pentru schimbul de opinii care se prefigurează.