6.7.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 238/117

—

având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la situația din Nordul Irakului/Mosul (1), Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația din Irak (2), Rezoluția sa din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva grupării Statul Islamic, inclusiv la persecutarea minorităților (3), Rezoluția sa din 12 februarie 2015 referitoare la criza umanitară din Irak și Siria, mai ales în contextul ISIS (4), Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la atacurile și răpirile recente comise de ISIS/Daesh în Orientul Mijlociu, în special asupra asirienilor (5) și Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare ISIS/Daesh (6),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 23 mai 2016 privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de Daesh, din 14 decembrie 2015 privind Irakul, din 16 martie 2015 privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de ISIL/Daesh, din 20 octombrie 2014 privind criza ISIL/Da’esh din Siria și Irak, din 14 aprilie 2014 și 12 octombrie 2015 privind Siria, din 15 august 2014 privind Irakul, și concluziile Consiliului European din 30 august 2014 privind Irakul și Siria,

—

având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Irak și Siria,

—

având în vedere raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și al Biroului pentru drepturile omului al misiunii ONU de asistență pentru Irak (UNAMI) intitulat: „Un apel la responsabilitate și protecție: supraviețuitorii yazidi ai atrocităților comise de ISIL” din august 2016,

—

având în vedere Statutul de la Roma din 1998 al Curții Penale Internaționale și prevederile acestuia referitoare la jurisdicția pentru crima de genocid, crimele împotriva umanității, crimele de război și crima de agresiune,

—

având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Republica Irak;

—

având în vedere Rezoluția 2253 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU,

—

având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

—

având în vedere decizia sa de a acorda Premiul Saharov pe 2016 pentru libertatea de gândire activistelor yazidi irakiene care s-au aflat în captivitatea ISIS/Daesh Nadia Murad și Lamiya Aji Bashar,

—

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât în august 2014 ISIS/Daesh a atacat comunitățile Yazidi din jurul orașului Sinjar din provincia irakiană Ninive, omorând, potrivit relatărilor, mii de oameni; întrucât au fost găsite mai multe gropi comune după ce forțele kurde au recucerit zonele aflate la nord de Muntele Sinjar înainte de decembrie 2014; întrucât, după ce forțele kurde au recucerit orașul Sinjar la jumătatea lunii noiembrie 2015, au fost găsite și alte locuri de execuție și posibil alte gropi comune;

B.

întrucât atrocitățile săvârșite de ISIS/Daesh în mod sistematic și pe scară largă au avut drept țintă populația Yazidi, pe care au încercat să o distrugă; întrucât, conform dreptului internațional, mai ales în conformitate cu articolul articolul II din Convenția ONU din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, aceste crime reprezintă un genocid;

C.

întrucât Parlamentului, care, la 4 februarie 2016 a recunoscut că ISIS/Daesh comite acte de genocid împotriva creștinilor și yazidilor și împotriva persoanelor aparținând altor minorități religioase și etnice, i s-au alăturat Consiliul Europei, Departamentul de Stat al SUA, Congresul SUA, Parlamentul Regatului Unit, Parlamentul Australiei și alte instituții naționale și internaționale, care au recunoscut că atrocitățile comise de ISIS/Daesh împotriva minorităților etnice și religioase din Irak includ crime de război, crime împotriva umanității și acte de genocid;

D.

întrucât câmpia Ninive, Tal Afar și Sinjar, precum și regiunea în ansamblu, au constituit de multă vreme patria ancestrală a creștinilor (caldeeni/siriaci/asirieni), a comunității yazidi, a arabilor sunniți și șiiți, a kurzilor, a comunității shabak, a turkmenilor, a comunității kaka’i, a comunității sabiene-mandeene și a altora, unde au locuit vreme de secole într-un spirit general de pluralism, stabilitate și cooperare comunitară, în ciuda unor perioade de violență și de persecuție externe, până la începutul acestui secol și la ocuparea celei mai mari părți a regiunii de către ISIS/Daesh în 2014;

E.

întrucât din 27 octombrie 2016 încoace ISIS/Daesh a transferat femei, inclusiv femei Yazidi, în orașele Mosul și Tel Afar; întrucât se pare că unele dintre aceste femei au fost „distribuite” luptătorilor ISIS/Daesh, în timp ce altora li s-a spus că vor fi puse să însoțească convoaiele ISIS/Daesh;

F.

întrucât protejarea, conservarea și analizarea tuturor gropilor comune din Irak, ca și din Siria, sunt esențiale pentru conservarea și strângerea dovezilor de crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise de ISIS/Daesh și pentru a-i trage la răspundere pe făptași; întrucât rudelor victimelor ar trebui să li se acorde sprijin psihologic și logistic;

G.

întrucât mai multe organizații locale au strâns date despre crimele ISIS/Daesh împotriva comunității Yazidi, numai că ele au o capacitate limitată; întrucât, potrivit organizațiilor internaționale pentru protecția drepturilor omului precum Human Rights Watch, niciun expert internațional în medicină legală nu a studiat situația din zonă, în ciuda susținerii politice pentru o asemenea misiune din partea mai multor țări, inclusiv SUA și Germania;

H.

întrucât la 11 noiembrie 2016 Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a declarat că: „Dacă Curtea Penală Internațională este sesizată în legătură cu situația din Irak; dacă instanțele irakiene primesc jurisdicția asupra crimelor internaționale; dacă se reformează sistemul judiciar penal și se întărește capacitatea aparatului judiciar de a documenta, investiga și a urmări în justiție infracțiunile, guvernul Irakului poate asigura justiția și să pună temeliile unei păci durabile în această țară. În caz contrar, ar putea fi pusă în pericol pacea și securitatea pe termen lung pe care poporul irakian o merită”;

I.

întrucât, cu sprijinul coaliției internaționale împotriva ISIS/Daesh și al forțelor Peshmerga ale Guvernului Regional al Kurdistanului, armata irakiană a inițiat operațiunea de eliberare de sub controlul ISIS/Daesh a orașului Mosul, al doilea oraș ca mărime din Irak, și a celorlalte teritorii aflate încă sub ocupația ISIS/Daesh;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.