Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016DP0397

    Decizia Parlamentului European din 25 octombrie 2016 privind cererea de apărare a privilegiilor și imunităților lui Mario Borghezio (2016/2028(IMM))

    JO C 215, 19.6.2018, p. 247–248 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    19.6.2018   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 215/247


    P8_TA(2016)0397

    Cerere de apărare a privilegiilor și imunităților lui Mario Borghezio

    Decizia Parlamentului European din 25 octombrie 2016 privind cererea de apărare a privilegiilor și imunităților lui Mario Borghezio (2016/2028(IMM))

    (2018/C 215/38)

    Parlamentul European,

    având în vedere cererea lui Mario Borghezio din 5 ianuarie 2016, comunicată în ședința plenară din 1 februarie 2016, pentru apărarea privilegiilor și imunităților sale în cadrul procedurii penale aflate pe rolul Tribunalului Milano (RGNR No 41838/13, RG GIP No 12607/14),

    în urma audierii lui Mario Borghezio, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul de procedură,

    având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

    având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013 (1),

    având în vedere articolul 1 alineatul (1) litera (A) din Legea italiană nr. 205/1993,

    având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 7 și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

    având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0312/2016),

    A.

    întrucât un deputat în Parlamentul European, Mario Borghezio, a solicitat apărarea imunității sale parlamentare în temeiul articolelor 8 și 9 din Protocolul nr. 7, în cadrul unei proceduri penale aflate pe rolul Tribunalului Milano, întrucât, potrivit notei transmise de parchet, dl Borghezio ar fi pledat, în cursul unei emisiuni radiofonice, pentru idei bazate pe superioritate și ură rasială sau etnică, comportament pasibil de a fi pedepsit în conformitate cu articolul 1 litera (a) din Legea italiană nr. 205/1993;

    B.

    întrucât articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se exclud reciproc (2); întrucât speța de față privește exclusiv opiniile presupus discriminatorii exprimate de un deputat în Parlamentul European; întrucât, în consecință, aplicabilitatea exclusivă a articolului 8 din Protocol este de la sine înțeleasă;

    C.

    întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul nr. 7, deputații în Parlamentul European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți pentru opiniile sau voturile exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor;

    D.

    întrucât Curtea de Justiție a statuat că, pentru a beneficia de imunitate, opiniile unui deputat în Parlamentul European trebuie să fie exprimate în exercitarea funcțiilor sale, ceea ce impune existența unei legături între opinia exprimată și îndatoririle parlamentare; întrucât această legătură trebuie să fie directă și evidentă (3);

    E.

    întrucât, în timpul emisiunii radiofonice în cauză, lui Mario Borghezio i s-a cerut să se exprime în legătură cu numirea și competența unui nou membru al guvernului italian, și anume noul Ministru pentru Integrare;

    F.

    întrucât faptele cauzei, astfel cum sunt prezentate în documentele furnizate Comisiei pentru afaceri juridice și în cadrul audierii desfășurate în fața acesteia, arată că declarațiile făcute în timpul interviului nu au o legătură directă și evidentă cu îndatoririle sale parlamentare;

    G.

    întrucât, în special, declarațiile de care este acuzat excedează tonul ce caracterizează în general dezbaterea politică și, mai mult, sunt profund anti-parlamentare ca natură; întrucât acestea sunt contrare articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, prin urmare, nu se poate considera că au fost făcute în exercițiul atribuțiilor unui deputat în Parlamentul European;

    H.

    întrucât, prin urmare, nu se poate considera că Mario Borghezio acționa în exercițiul funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European,

    I.

    întrucât Curtea de Justiție a statuat că, atunci când pe rolul unei instanțe naționale este înregistrată o acțiune împotriva unui deputat în Parlamentul European, iar instanța este informată cu privire la inițierea unei proceduri de apărare a imunității și privilegiilor deputatului respectiv, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, respectiva instanță națională trebuie să suspende procedura judiciară și să-i solicite Parlamentului să emită un aviz în cel mai scurt timp (4); întrucât Tribunalul Milano, la care a fost intentată procedura judiciară împotriva dlui Borghezio, a refuzat să suspende procedura și a dispus continuarea acesteia în pofida unei cereri formulate de dl Borghezio pe baza jurisprudenței pertinente a Curții de Justiție,

    1.

    hotărăște să nu apere privilegiile și imunitatea lui Mario Borghezio;

    2.

    deplânge faptul că Tribunalul Milano, în pofida jurisprudenței pertinente a Curții de Justiție, a refuzat să suspende procedura intentată împotriva dlui Borghezio;

    3.

    se așteaptă ca autoritățile italiene să se conformeze întotdeauna pe deplin principiului statuat de Curtea de Justiție în legătură cu obligația impusă instanței competente de a suspenda procedura judiciară odată cu depunerea unei cereri de apărare a privilegiilor și imunității unui deputat în Parlamentul European;

    4.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților competente ale Republicii Italiene și lui Mario Borghezio.

    (1)  Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.

    (2)  Cauzele conexe C-200/07 și C-201/07 Marra, menționate mai sus, punctul 45.

    (3)  Cauza C-163/10 Patriciello, menționată mai sus, punctele 33 și 35.

    (4)  Cauzele conexate C-200/07 și C-201/07 Marra, menționate mai sus, punctul 43.


    Top