COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 18.10.2016

COM(2016) 690 final

COMUNICARE A COMISIEI

Către o politică comercială solidă pentru UE în interesul creării de locuri de muncă și al creșterii economice

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu:

Către o politică comercială solidă pentru UE în interesul creării de locuri de muncă și al creșterii economice

În economia mondială modernă, comerțul este esențial pentru creștere, locuri de muncă și competitivitate, iar UE își menține angajamentul pentru un sistem comercial deschis, bazat pe reguli. În prezent, exporturile susțin aproape unul din șapte locuri de muncă în sectoarele de producție din Europa (și anume, peste 30 de milioane de locuri de muncă, cu două treimi mai mult decât cu 15 ani în urmă), în timp ce importurile reprezintă o sursă majoră de creștere a productivității și permit consumatorilor să beneficieze de acces la o ofertă mai variată și la produse mai ieftine. Producția în UE depinde nu doar de importurile de energie și de materii prime, ci și de piese de schimb, componente și mijloace de producție precum mașinile și echipamentele tehnice. Împreună, aceste produse reprezintă 80 % din importurile UE.

Cu toate acestea, nu suntem naivi. Comerțul liber trebuie să fie și echitabil, iar practicile comerciale neloiale, cum ar fi dumpingul și subvențiile acordate de către producători și guverne străine, pot cauza prejudicii grave pentru industria și lucrătorii din UE, subminând sprijinul acordat comerțului liber, care este deja amenințat din mai multe direcții. Pentru Comisie, această problemă se referă la asigurarea funcționării echitabile a globalizării, în beneficiul tuturor.

Provocarea reprezentată de practicile comerciale neloiale ale unor țări terțe este din ce în ce mai acută. Intervenții guvernamentale, subvenții masive și politici care denaturează prețurile au dus la supracapacității enorme și, în cele din urmă, la exporturi care fac obiectul unui dumping pe piața UE. Anul acesta a fost marcat de supracapacități masive care prejudiciază grav sectorul siderurgic al UE. Numai în China, supracapacitatea din sectorul siderurgic a fost estimată la aproximativ 350 de milioane de tone, aproape dublul producției anuale a Uniunii. Importurile de oțel din China către UE au înregistrat o creștere foarte rapidă în ultimii trei ani. Prețurile de piață pentru unele produse siderurgice au scăzut cu până la 40 % din cauza creșterii rapide a volumelor, deosebit de dăunătoare în sectorul siderurgic, care a înregistrat pierderea a 40 000 de locuri de muncă de la începutul crizei financiare 1 . Supracapacitățile se dezvoltă extrem de rapid și în alte sectoare, cum ar fi industria aluminiului. China are o capacitate excedentară de 10 milioane de tone de aluminiu, care s-a dublat în ultimii cinci ani, stimulată prin subvenționarea energiei (care reprezintă până la 40 % din costul de producție al aluminiului).

În plus, taxele mai mari impuse de alți membri importanți ai Organizației Mondiale a Comerțului pot duce la deturnarea comerțului cu produse care fac obiectul unui dumping către piața UE, exacerbând și mai mult această problemă.

Instrumentele de apărare comercială ale UE vizează protejarea UE împotriva practicilor comerciale neloiale. Utilizarea de către Comisie a acestor instrumente este precis direcționată și fondată pe date concrete. În comparație cu multe alte jurisdicții, UE utilizează într-o măsură mai redusă instrumentele de apărare comercială și acestea afectează doar 0,21 % dintre importuri.

Confruntată cu un val masiv de supracapacități pe piața UE, Comisia Europeană a adoptat un număr fără precedent de măsuri antidumping și antisubvenții. Aproximativ 315 000 de locuri de muncă în Europa au fost protejate, în principal în industria metalurgică și siderurgică, în industria chimică și în industriile conexe, în sectorul ceramicii și în cel al ingineriei mecanice. Numai în sectorul siderurgic, UE dispune deja de 39 de măsuri antidumping și antisubvenții în vigoare pentru a ne proteja industria siderurgică de concurența neloială, din care 17 măsuri privesc China. În limitele legislației UE în vigoare, Comisia utilizează din plin forța instrumentelor de apărare comercială existente în prezent, inclusiv înregistrarea importurilor, o mai mare transparență, instituirea mai rapidă de măsuri, precum și — în cazuri excepționale — deschiderea de anchete pe baza unei amenințări cu producerea unui prejudiciu.

Cu toate acestea, am ajuns la limita a ceea ce putem face în temeiul legislației UE existente privind apărarea comercială pentru a limita supracapacitățile externe și dumpingul. Pentru a păstra locurile de muncă europene și pentru a asigura concurența loială pe piețele deschise este de o importanță crucială ca instrumentele de apărare comercială ale UE să fie eficiente în fața acestor provocări la nivel mondial. Acesta este motivul pentru care propunerea Comisiei din 2013 privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială 2  trebuie să fie adoptată în regim de urgență.

În plus, cadrul juridic internațional se schimbă, dat fiind faptul că anumite dispoziții privind calcularea dumpingului din cadrul protocoalelor de aderare a Chinei, Vietnamului și Tadjikistanului la Organizația Mondială a Comerțului vor expira în scurt timp. Comisia preconizează modificări suplimentare ale legislației actuale în materie de apărare comercială a UE, inclusiv o nouă metodologie pentru calcularea dumpingului, care să permită măsuri privind subvențiile dezvăluite recent și asigurarea unei tranziții armonioase la noua situație.

Comisia consideră că este imperativ ca instrumentele de apărare comercială ale UE să fie actualizate, consolidate și să devină mai solide din punct de vedere juridic.

1.    Propunerea Comisiei din 2013 privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială

În aprilie 2013, Comisia a adoptat o propunere ambițioasă privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială, inclusiv o mai bună transparență, proceduri mai rapide și modalități mai eficiente de asigurare a respectării legii. În principal, Comisia a propus să nu se mai aplice regula taxei celei mai mici în anumite circumstanțe excepționale, bine definite, și anume pentru exporturile care beneficiază de denaturări semnificative privind materia primă (de exemplu prin sisteme de tarifare duale, taxe la export etc.). Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra propunerii în 2014.

În comunicarea sa intitulată „Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă și a creșterii economice durabile în Europa” din martie 2016, Comisia s-a angajat să utilizeze instrumentele de apărare comerciale existente în cea mai mare măsură posibilă, dar a îndemnat totodată Consiliul să acționeze rapid pentru adoptarea propunerii de modernizare. De asemenea, Comisia a prezentat Consiliului sugestii de modificare a dispozițiilor legislative pentru a reduce cu două luni anchetele de apărare comercială, precum și sugestii privind modul în care se poate modifica metodologia actuală de calculare a profitului-țintă.

Cu prilejul discursului privind starea Uniunii din septembrie 2016, președintele Comisiei a declarat: „trebuie să facem mai mult, pentru că supraproducția în unele părți ale globului duce la falimentul producătorilor europeni. Din acest motiv, în cursul acestui an am fost de două ori în China pentru a discuta problema supracapacităților. Acesta este și motivul pentru care Comisia a propus să se modifice regula taxei celei mai mici. Statele Unite impun o taxă la import de 265 % pe oțelul importat din China, dar aici, în Europa, unele guverne au insistat ani de-a rândul să reducem taxele aplicate pe oțelul chinezesc. Fac apel la statele membre și la acest parlament să susțină Comisia în efortul de consolidare a instrumentelor noastre menite să apere comerțul. Nu ar trebui să fim naivi în politica noastră de liber schimb, ci să contracarăm cu fermitate dumpingul, la fel ca Statele Unite. ” 6  

Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor apeluri făcute de Consiliul European de a se adopta acțiuni rapide, inclusiv în martie și iunie 2016, până la această dată, Consiliul nu a reușit să ajungă la un acord cu privire la propunerea de modernizare, în special din cauza impasului survenit în legătură cu adaptarea regulii taxei celei mai mici.

Comisia a propus posibile compromisuri în care regula taxei celei mai mici să fie adaptată în anumite cazuri specifice și definite cu atenție în care există supracapacități masive și/sau denaturări privind materiile prime (de exemplu în cazul prețurilor la energie).

Având în vedere provocările cu care se confruntă în prezent industria UE, ajungerea la un acord privind această propunere a devenit critică.

2.    Viitoarea propunere a Comisiei: abordarea situațiilor în care prețurile pieței nu prevalează

Într-o lume în care lanțurile de distribuție sunt mondiale și complexe, calcularea tradițională a dumpingului nu ține cont de toți factorii și de toate denaturările existente în anumite economii emergente și aflate în tranziție. UE nu poate rămâne fără mijloace de apărare împotriva subvențiilor masive, a intervenției guvernului, a lipsei de transparență și de independență a sectorului financiar , care oferă avantaje neloiale exportatorilor din unele țări.

Ca reacție la aceste noi provocări și tranziții din cadrul unor economii la nivel mondial, Comisia intenționează să propună modificări suplimentare ale legislației în materie de apărare comercială a UE. Propunerea nu va acorda „statutul de economie de piață” niciunei țări, ci va garanta că instrumentele de apărare comercială ale UE sunt adaptate pentru a face față noilor provocări și realități juridice și economice, menținând, concomitent, un nivel echivalent de protecție.

Comisia va propune o nouă metodologie antidumping pentru a surprinde denaturările pieței legate de intervenția statului în țări terțe care maschează amploarea reală a practicilor de dumping. Pentru identificarea denaturărilor vor fi luate în considerare mai multe criterii, cum ar fi, printre altele, politicile de stat și influența statului, prezența generalizată a întreprinderilor deținute de stat, discriminarea în favoarea companiilor naționale și independența sectorului financiar. Această nouă metodologie va fi neutră în ceea ce privește țările, deoarece poate fi aplicată în mod egal tuturor membrilor Organizației Mondiale a Comerțului. Ea va implica eliminarea listei țărilor fără economie de piață din legislația antidumping și va permite apropierea legislației și practicii UE de cea a altor parteneri internaționali, precum SUA și Canada.

În cazul în care sunt constatate denaturări, prețurile și costurile nu vor fi luate în considerare pentru calcularea dumpingului, iar Comisia va utiliza alte criterii de referință, inclusiv costurile și prețurile din alte economii. Comisia va elabora rapoarte specifice pentru țări sau sectoare în care va identifica denaturări. Așa cum se întâmplă în prezent, industriei UE îi va reveni sarcina de a depune plângeri, dar ea se poate baza pe aceste rapoarte ale Comisiei pentru a-și expune cazul.

Există o lipsă de transparență în multe țări terțe în ceea ce privește subvențiile. Subvențiile contribuie în mod evident la denaturări și supracapacități. Instrumentele de apărare comercială ale UE ar trebui consolidate pentru a permite Comisiei să adopte măsuri cu privire la noile subvenții care sunt dezvăluite doar în cursul unei anchete.

În punerea în aplicare a noii sale metodologii, Comisia va asigura o tranziție armonioasă și transparentă la noul sistem (clauza de păstrare a drepturilor obținute). Prin urmare, Comisia intenționează să propună ca noul sistem să se aplice numai anchetelor deschise după intrarea în vigoare a modificării legislative.

3.    Concluzie

Propunerea Comisiei din 2013, împreună cu această nouă metodologie, va garanta că instrumentele de apărare comercială ale UE continuă să fie eficace din punct de vedere economic, solide din punct de vedere juridic și durabile din punct de vedere politic în ceea ce privește salvgardarea principiilor unui comerț liber și echitabil pe care este construită politica comercială a UE.

Comisia invită Consiliul European să susțină eforturile sale în conformitate cu abordarea expusă în prezenta comunicare. În special, Comisia invită Consiliul European:

să asigure un acord politic cu privire la propunerea Comisiei din 2013 în cadrul reuniunii Consiliului din 11 noiembrie, inclusiv adaptarea regulii taxei celei mai mici în cazuri specifice și bine precizate de supracapacități și/sau denaturări privind materiile prime (de exemplu, în cazul energiei), și

să sprijine abordarea expusă în prezenta comunicare pentru a răspunde situațiilor în care prețurile pieței nu prevalează și pentru a face față viitoarelor modificări din diversele protocoale de aderare la Organizația Mondială a Comerțului.

(1)

  https://ec.europa.eu/growth/sectors/raw-materials/industries/metals/steel_ro

(2)

COM(2013) 192 final.

(3)

JO L 272, 7.10.2016, p. 33.

(4)

JO L 210 din 4.8.2016, p. 1.

(5)

JO L 204 din 29.7.2016, p. 70.

(6)

http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-16-3043_ro.htm

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 18.10.2016

COM(2016) 690 final

ANEXĂ

la

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Către o politică comercială solidă pentru UE în interesul creării de locuri de muncă și al creșterii economice

ANEXĂ

REFORMA REGULII TAXEI CELEI MAI MICI: CONTEXT

1.    Țările care aplică regula taxei celei mai mici

Aplicarea sistematică de către UE a regulii taxei celei mai mici depășește cadrul obligațiilor de bază stabilite în Acordul antidumping al OMC. Marea majoritate a altor membri ai OMC (inclusiv Statele Unite ale Americii) nu exercită acest tip de autolimitare. Printre țările care utilizează instrumente de apărare comercială, numai India, Turcia, Brazilia și Australia utilizează regula taxei celei mai mici într-o anumită măsură.

2.    Comparație între numărul de măsuri antidumping/cota din importurile mondiale

Surse: Raportul OMC privind comerțul mondial 2015.

3. Comparație între UE și SUA

Tabel comparativ al taxelor UE și SUA aplicate importurilor din China 1 .

(1)

Este posibil ca definiția produsului să nu fie complet identică.