COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 4.3.2016

COM(2016) 144 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Planul comun de acțiune UE-Turcia - Al treilea raport privind punerea în aplicare

Planul comun de acțiune UE-Turcia

Al treilea raport privind punerea în aplicare

Perioada de raportare: 1 februarie-2 martie

Introducere

La 29 noiembrie 2015, în cadrul reuniunii la nivel înalt UE-Turcia, Turcia și UE au activat planul comun de acțiune care a fost convenit ad referendum la 15 octombrie 2015. Obiectivul planului comun de acțiune este să intensifice cooperarea pentru sprijinirea refugiaților sirieni care beneficiază de protecție temporară și a comunităților-gazdă din Turcia și să consolideze cooperarea pentru a preveni fluxurile de migrație neregulamentară către UE. Punerea în aplicare a planului comun de acțiune ar trebui să confere astfel un caracter organizat fluxurilor de migrație și să contribuie la stoparea migrației neregulamentare.

Acesta este cel de-al treilea raport de punere în aplicare a planului comun de acțiune, vizând perioada 1 februarie-2 martie 1 . Scopul său este ca, la trei luni de la activarea planului comun de acțiune, să ofere informații cu privire la aplicarea efectivă de către Turcia și UE, pe parcursul perioadei de raportare, a angajamentelor lor corespunzătoare. Rapoartele de punere în aplicare a planului comun de acțiune fac parte dintr-un efort general de a monitoriza situația îndeaproape.

1.Partea 1:

1.1.     Date statistice (în UE)

Unul dintre obiectivele-cheie ale planului comun de acțiune este de a obține rezultate în special în ceea ce privește limitarea afluxului de migranți neregulamentari. În vederea monitorizării progreselor înregistrate, la începutul anului 2016 a fost stabilit un proces de colectare a datelor din UE și Turcia 2 .

Numărul persoanelor care au intrat în mod ilegal în UE din Turcia este în continuare ridicat pentru această perioadă a anului, în care se aștepta ca din cauza condițiilor de iarnă să scadă numărul de sosiri. Mai precis, în timpul perioadei de raportare (adică perioada 1 februarie-2 martie):

Numărul total al migranților neregulamentari care au ajuns în UE pe mare și pe uscat (adică prin Grecia și Bulgaria) a fost de 56 887 până la 29 februarie. Cea mai mare parte a acestora, adică 56 335 sau 99 %, au traversat Marea Egee spre insulele grecești.

Media zilnică de treceri ilegale ale frontierei până la 29 februarie se ridica la 1 943 în Grecia și la 19 în Bulgaria, iar totalul a fost de 1 962.

Săptămânal, sosirile neregulamentare în Grecia au fost, în medie, de 13 358.

O tendință de scădere a fost înregistrată în prima jumătate a lunii februarie, dar cifrele au crescut din nou în a doua jumătate a lunii februarie.

Pentru a face o comparație cu lunile anterioare:

Numărul total al sosirilor neregulamentare din Turcia în Grecia în lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2015, ianuarie și februarie 2016 a fost de 147 639, 214 792, 154 381, 104 399, 61 602 și 56 335.

Pentru aceleași luni, mediile zilnice corespunzătoare erau de 4 921 de persoane, 6 929,

5 146, 3 368, 1 987 și 1 943.

Intrările ilegale din Turcia în Grecia în lunile decembrie, ianuarie și februarie sunt prezentate în următoarele grafice: graficul 1 ilustrează numărul sosirilor neregulamentare pe zi, iar graficul 2 prezintă sosirile neregulamentare pe săptămână 3 .

Graficul 3 ilustrează numărul de sosiri neregulamentare pe lună din Turcia în Grecia din septembrie 2015 până în februarie 2016. Graficul 4 prezintă sosirile neregulamentare în cursul aceleiași perioade, și anume în perioada septembrie 2015-februarie 2016, defalcate pe naționalități predominante (pe baza declarației migranților la momentul sosirii), și anume sirieni, urmați de afgani și irakieni. Cifrele defalcate evidențiază un procent descrescător de sirieni (de la 69 % la 51 %) și un procent tot mai mare din afgani (de la 18 % la 25 %) și de irakieni (de la 8 % la 17 %).

Graficul 1: Sursă: Datele de raportare ale Frontex privind Balcanii de Vest

Graficul 2: Sursă: Datele de raportare ale Frontex privind Balcanii de Vest

Graficul 3: Sursă: Frontex, date FRAN (2015) și datele de raportare privind Balcanii de Vest (ianuarie-februarie 2016).

Graficul 4: Sursă: Frontex, date FRAN (2015) și date JORA (ianuarie-februarie 2016) la 2 martie 2016. Datele JORA sunt date operaționale preliminare susceptibile la modificări.

Sosirile neregulamentare din Turcia în Grecia prezintă un model schimbător; au scăzut în general începând cu luna octombrie și s-au stabilizat în cursul lunilor ianuarie și februarie (a se vedea graficele 1, 2 și 3) la o medie zilnică de aproximativ 1 960 de sosiri. Acestea au fost în număr de 209 și 2 266 la 1 și, respectiv, 2 martie. Ținând seama de sezonul de iarnă, cifrele rămân ridicate pentru această perioadă a anului, peste 120 000 de migranți au intrat în mod ilegal în UE prin Grecia de la începutul anului.

Măsurile legislative și operaționale luate de autoritățile din Turcia pentru a opri migrația neregulamentară par totuși să fi avut un prim impact asupra fluxurilor migratoare. Alte evoluții politice din zona de conflict, din Turcia și din statele membre ale UE au afectat, de asemenea, cu siguranță, numărul de treceri ilegale ale frontierei din Turcia în Grecia (de exemplu, intensificarea conflictului din Siria; deciziile unor state membre și țări din Balcani de a restricționa numărul migranților care au primit permisiunea de a intra pe teritoriul lor).

1.2.Date statistice (Turcia)

La 2 martie, Turcia a prezentat un nou set de date cu privire la punerea în aplicare a planului comun de acțiune, astfel cum s-a convenit în cadrul procesului integrat pentru un răspuns politic la criză (IPCR) și pe baza unui formular standard. Exercițiul comun de colectare a datelor UE-Turcia continuă în mod regulat și constructiv.

Turcia găzduiește în prezent 2 928 975 de refugiați proveniți din Siria 4 cărora le acordă un statut de protecție temporară la nivel de grup. Acest statut le oferă acces la servicii publice, precum educație și asistență medicală. Începând din 15 ianuarie 2016, acesta le asigură, de asemenea, accesul la piața forței de muncă. Până la 20 februarie, 15 cereri pentru obținerea unui permis de muncă au fost adresate autorităților din Turcia de către refugiați sirieni. La 15 februarie, 273 519 sirieni erau găzduiți în tabere de refugiați 5 unde li se oferă sprijin sub diverse forme.

Pe baza datelor furnizate la 2 martie de către autoritățile din Turcia către IPCR:

350 000 de copii sirieni care beneficiază de protecție temporară au fost înscriși la școală.

151 746 de bebeluși s-au născut în tabere până la 5 februarie.

La 1 februarie, Turcia a înregistrat 256 700 de cetățeni care nu provin din Siria, în timp ce 141 059 de cereri de protecție internațională erau în curs de examinare. Primele 5 naționalități dintre cei care solicită protecție internațională sunt irakieni (51 %), afgani (25 %), iranieni (14 %), somalezi (2,5 %) și palestinieni (1 %).

În perioada 1-15 februarie, 7 011 sirieni au intrat în mod legal în Turcia și 12 769 au ieșit din Turcia. Intrările și ieșirile legale corespunzătoare pentru iranieni erau de 65 546 și 62 226; pentru irakieni de 30 026 și 26 338; pentru libanezi de 3 134 și 3 230 și pentru iordanieni de 3 733 și 3 380. În funcție de durata vizei, străinii pot rămâne în Turcia până la 90 de zile. Străinii care au dreptul de a intra fără viză în Turcia pot rămâne în țară până la 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile.

La 24 și 25 februarie, autoritățile competente responsabile cu readmisia din Turcia și Grecia s-au reunit la Ankara pentru a trata un număr de 864 de cereri de readmisie nesoluționate depuse de Grecia. La 1 și 2 martie, Turcia a readmis 267 de migranți neregulamentari.

Turcia și Grecia au înființat un grup de lucru privind migrația. Grupul de lucru a convocat prima sa reuniune la 27 noiembrie 2015 la Ankara și cea de-a doua reuniune la 1 februarie 2016 la Atena.

În perioada 1-29 februarie, autoritățile de aplicare a legii și agențiile de frontieră din Turcia au împiedicat ieșirea ilegală de pe teritoriul Turciei către UE a 8 540 de migranți la frontierele maritime și a 15 986 la frontierele terestre. Numai la 15 februarie, paza de coastă turcă a reținut 985 de migranți neregulamentari în Ayvalık, Çeșme și Bodrum. În special, în perioada 16-29 februarie, organismele de aplicare a legii din Turcia au reținut peste 15 000 de migranți neregulamentari.

În perioada 1-15 februarie, paza de coastă, poliția și jandarmeria din Turcia au efectuat 10 operațiuni comune specifice care vizau arestarea migranților neregulamentari, a persoanelor care introduc ilegal migranți și prevenirea plecărilor neregulamentare. Acest lucru a dus la arestarea a 97 de migranți neregulamentari și a 308 persoane care introduc ilegal migranți (dintre care 11 la frontierele maritime și 297 la frontierele terestre). În plus, în perioada 16-29 februarie, organismele de aplicare a legii din Turcia au reținut 391 de persoane care introduc ilegal migranți.

În ianuarie, jandarmeria și poliția din Turcia au confiscat 8 furgonete, 1 barcă, 11 microbuze, 3 autobuze, 15 autoturisme și 9 nave.

În ianuarie, paza de coastă, poliția și jandarmeria din Turcia au avut la dispoziție o serie de cursuri de formare în vederea consolidării capacității acestora în ceea ce privește combaterea migrației neregulamentare.

Paza de coastă, poliția și jandarmeria din Turcia joacă un rol esențial în ceea ce privește reținerea migranților neregulamentari și a persoanelor care introduc ilegal migranți.

Partea 2:

Punerea în aplicare a angajamentelor asumate de Turcia în cadrul planului comun de acțiune UE-Turcia

În conformitate cu informațiile furnizate de Turcia în cadrul dialogului privind liberalizarea vizelor:

La 1 februarie 2016, Consiliul de Miniștri s-a reunit și a discutat modalitățile de consolidate a răspunsului Turciei în ceea ce privește migrația neregulamentară. Consiliul de Miniștri a subliniat hotărârea Turciei în ceea ce privește combaterea migrației neregulamentare și a decis următoarele:

Să consolideze controalele la frontieră.

Să consolideze cooperarea între autoritățile de aplicare a legii.

Să instituie o unitate specială privind introducerea ilegală de migranți în cadrul poliției naționale turce.

Să majoreze sancțiunile pentru persoanele care introduc ilegal migranți.

Să lanseze noi operațiuni prin care să desființeze rețelele de persoane care introduc ilegal migranți.

Să consolideze capacitatea de interceptare a pazei de coastă turce.

Să crească capacitatea centrelor de cazare din Turcia.

În cadrul unei reuniuni din decembrie 2015, jandarmeria a hotărât să își intensifice activitățile de patrulare la frontierele de est, de sud-est și de vest ale țării. În acest context, șase provincii situate la frontierele de est și de sud-est, precum și opt provincii situate la frontierele de vest au fost identificate drept locuri principale pentru desfășurarea unor activitățile de patrulare consolidate.

Începând din 14 ianuarie 2016, paza de coastă turcă a dobândit acces la sistemul de înregistrare a navelor înființat de Ministerul Transporturilor unde sunt înregistrate toate procedurile de achiziție, vânzare și anulare privind navele. În plus, Turcia depune eforturi pentru a avea acces la baza de date a Interpol privind navele străine furate.

Turcia a ratificat acordul tripartit încheiat cu Grecia și Bulgaria. Acordul va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării lui în Jurnalul Oficial al Turciei.

Turcia a realizat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor de readmisie Turcia-Grecia. La 24 și 25 februarie, o delegație elenă și o delegație turcă s-au reunit la Ankara pentru a trata un număr de 864 de cereri de readmisie nesoluționate. La 26 februarie, Turcia a aprobat 859 de cereri. Grecia încă avea în detenție 308 migranți neregulamentari, iar la 1 și 2 martie a fost lansat un transfer imediat cu autobuzul al persoanelor returnate. În plus, Turcia și Grecia au înregistrat progrese în cadrul discuțiile lor privind stabilirea unor proceduri de readmisie mai eficace, inclusiv privind detașarea unor ofițeri de legătură turci în cadrul a cinci centre critice (începând cu Lesbos) pentru a facilita reîntoarcerea migranților economici. Grecia și Turcia au convenit, de asemenea, ca de două ori pe săptămână să organizeze o videoconferința în vederea schimbului de informații și a îmbunătățirii în continuare a cooperării operaționale. În plus, acestea au convenit să consolideze cooperarea operațională în ceea ce privește returnările cu sprijinul UE și al Frontex, inclusiv organizarea de zboruri comune de returnare. În plus, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul de Interne continuă consultările cu privire la propunerea Greciei de a mări numărul de centre din Turcia pentru readmisia migranților neregulamentari pe lângă centrele existente în Dikili (de pe coasta Mării Egee, provincia İzmir) și Ipsala (la frontiera terestră dintre Turcia și Grecia).

La 5 februarie, Turcia și-a revizuit politica în materie de vize pentru cetățenii irakieni. În conformitate cu noile reglementări, începând cu data de 10 februarie nu mai este posibilă obținerea de vize la frontieră pentru cetățenii irakieni. Pentru a intra în Turcia, cetățenii irakieni trebuie să se adreseze misiunilor diplomatice ale Turciei din străinătate sau să solicite o viză electronică. În plus, începând din 5 februarie, procedura privind vizele electronice s-a restrâns și, în prezent, este deschisă numai titularilor de vize/permise de ședere valabile Schengen sau emise de SUA, Regatul Unit sau Irlanda.

Turcia a propus negocierea de acorduri bilaterale de readmisie cu 14 țări, inclusiv cu cele care constituie o sursă de migrație neregulamentară către UE prin Turcia. De asemenea, Turcia a inițiat acțiuni pregătitoare pentru a stabili dacă resortisanții din 18 țări care sunt considerate a fi o potențială sursă de migrație neregulamentară ar trebui să dețină o viză de tranzit aeroportuar la trecerea prin zona de tranzit internațional în Turcia.

La 8 februarie și ținând seama de intrarea în vigoare deplină a Acordului de readmisie dintre UE și Turcia la 1 iunie, autoritățile turce au efectuat o vizită de studiu în Georgia pentru a vedea modul în care funcționează sistemul electronic național de readmisie din această țară. În prezent, Turcia evaluează sistemul și va lua decizii în următoarele săptămâni. 

Turcia a convenit cu Europol, pe baza proiectului de acord de legătură, detașarea în cadrul Europol a unui ofițer de poliție de legătură turc. Acest proiect trebuie să fie semnat de urgență.

Parlamentul Turciei a început să dezbată un proiect de lege privind protecția datelor cu caracter personal; a adoptat deja câteva articole. Cu toate acestea, persistă unele neconcordanțe între proiectul de lege și standardele europene, în special în ceea ce privește independența autorității pentru protecția datelor și excluderea autorităților de aplicare a legii și a activităților serviciilor de informații din domeniul de aplicare a legii. Adoptarea unei legislații privind protecția datelor care să fie compatibilă cu standardele europene are o importanță crucială, deoarece ar permite Turciei să coopereze mai strâns cu Europol, Eurojust și cu autoritățile de aplicare a legii din statele membre.

La 26 februarie, Direcția Generală pentru Gestionarea Migrației a organizat cea de a doua reuniune cu ofițerii de legătură în domeniul imigrației din statele membre ale UE detașați în Turcia, cu scopul de a consolida cooperarea în domeniul migrației.

Partea 3: 

Punerea în aplicare a angajamentelor asumate de UE în cadrul planului comun de acțiune UE-Turcia

În urma acordului politic la care au ajuns statele membre la 3 februarie cu privire la sursele de finanțare și modalitățile de funcționare ale Instrumentului pentru refugiații din Turcia (denumit în continuare „instrumentul”), prima reuniune a Comitetului director a fost convocată la 17 februarie. Comitetul a decis să înceapă să acorde asistență cât mai repede posibil, având ca obiectiv principal abordarea nevoilor umanitare ale populației de refugiați din Turcia, precum și accesul la educație al copiilor sirieni. În prezent, aproximativ 400 000 de copii sirieni nu pot merge la școală. Acesta este un factor de împingere important, care pune în pericol nu numai bunăstarea lor imediată, ci și șansele acestora de a-și construi un viitor.

Acționând rapid în urma acestei decizii a Comitetului director, Comisia a alocat o sumă inițială de 90 de milioane de euro din bugetul UE destinat asistenței umanitare, care urmează să fie pusă în aplicare de mai multe organizații umanitare partenere acreditate. Alocarea este în prezent în curs de contractare în scopul extinderii rapide a acordării de asistență umanitară, incluzând alimente, produse nealimentare, asistență medicală, apă și instalații sanitare, precum și protecție în Turcia. De asemenea, UE pregătește prima măsură din cadrul instrumentului pentru a permite accesul la educație formală al unui număr suplimentar de peste 110 000 de copii sirieni de vârstă școlară care trăiesc în afara taberelor din Turcia. Acest lucru ar trebui să se concretizeze în zilele următoare. În acest sens, săptămâna viitoare, ca răspuns la criza siriană, va fi adoptat un transfer de 55 de milioane de euro din fondul instrumentului în fondul fiduciar al UE.

În plus, UE a fost de acord să finanțeze un proiect în valoare de 20 de milioane de euro în cadrul Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace menit să consolideze capacitatea de supraveghere și de patrulare a pazei de coastă turce.

Evaluarea necesităților pentru refugiații sirieni din Turcia, pe care Comisia o efectuează împreună cu autoritățile din Turcia, este în curs de desfășurare, iar o primă imagine de ansamblu este așteptată până la jumătatea lunii martie, în timp ce finalizarea studiului este prevăzută pentru sfârșitul lunii aprilie, cu condiția ca Turcia să își pună la dispoziție contribuția în zilele următoarele. Evaluarea necesităților va contribui la identificarea proiectelor care urmează să fie finanțate prin intermediul instrumentului. Între timp, Comisia a identificat deja educația și îmbunătățirea capacității de inserție profesională a refugiaților sirieni ca domenii prioritare pentru acordarea de sprijin imediat. Estimarea provizorie actuală este că nevoile umanitare ar putea absorbi o treime din asistența acordată, în timp ce restul de două treimi ar putea sprijini accesul la educație (prioritate majoră), infrastructurile locale și crearea de locuri de muncă.

În perioada de raportare, UE a purtat discuții cu Turcia pentru a:

continua pregătirile pentru punerea în aplicare deplină a Acordului de readmisie UE­Turcia începând din 1 iunie;

îmbunătăți substanțial punerea în aplicare a protocolului bilateral de readmisie Turcia­Grecia, care a condus la prelucrarea cererilor de readmisie nesoluționate și la transferurile persoanelor returnate;

continua lucrările tehnice cu privire la sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat;

accelera punerea în aplicare a planului comun de acțiune (de exemplu, discutarea și implementarea unor măsuri concrete care să contribuie la punerea în aplicare fermă și mai bine orientată a planului comun de acțiune).

Comisia și Turcia au continuat discuțiile privind prioritățile pentru programul pe anul 2016 în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), punând accentul în mod deosebit pe sporirea asistenței financiare pentru a sprijini Turcia în vederea îndeplinirii cerințelor din foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor.

Asistența coordonată prin intermediul Instrumentului pentru refugiații din Turcia va completa asistența acordată deja de către UE în Turcia pentru a sprijini în mod direct refugiații sirieni și comunitățile-gazdă din Turcia. De la începutul crizei, peste 350 de milioane de euro din bugetul UE au fost alocate în acest scop. Din această sumă, 71 de milioane de euro au fost contractate până în prezent ca ajutor umanitar prin intermediul organizațiilor umanitare relevante pentru a acorda, în primul rând, asistență refugiaților din Turcia. În plus, un prim program de răspuns în valoare de 18 milioane de euro din fondurile IPA, aprobat în mai 2015 de către Consiliul fondului fiduciar al UE ca reacție la criza siriană, este pus în aplicare la fața locului pentru a răspunde nevoilor imediate în materie de siguranță alimentară și educație ale refugiaților sirieni din Turcia, prin încheierea unor acorduri cu UNICEF și PAM, semnate în septembrie 2015. La sfârșitul anului 2015, suma de 165 de milioane de euro din fondurile IPA 2012 expuse riscului de dezangajare, inclusiv 25 de milioane de euro din cofinanțarea Turciei, au fost alocate fondului fiduciar pentru proiecte în Turcia, împreună cu alte 15 milioane de euro din fondurile IPA 2013 și 2015.

UE a continuat să ofere asistență semnificativă refugiaților sirieni găzduiți în Liban, Iordania și Irak, precum și cetățenilor sirieni strămutați în Siria.

UE a finalizat recrutarea și formarea înainte de numirea în post a unui ofițer de legătură al Frontex, care urmează să fie detașat în Turcia în cel mai scurt timp.

Partea 4:

Concluzii și recomandări

Numărul de migranți neregulamentari care intră pe teritoriul UE prin Turcia prezintă, în linii mari, o tendință de scădere începând din octombrie 2015, dar a început să crească din nou în ultimele două săptămâni ale lunii februarie și rămâne ridicat, având în vedere această perioadă a anului.

Turcia a întreprins o serie de acțiuni în vederea punerii în aplicare a planului comun de acțiune, astfel cum este menționat anterior, dar aceste eforturi comune nu se materializează încă într-o reducere suficientă sau durabilă a fluxurilor. În vederea abordării acestui fenomen îngrijorător privind numărul prea mare de intrări, Turcia trebuie urgent să înregistreze în continuare progrese semnificative în ceea ce privește prevenirea plecărilor neregulamentare ale migranților și refugiaților de pe teritoriul său, precum și consolidarea luptei împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți. În acest sens, intensificarea operațiunilor terestre pentru prevenirea plecărilor neregulamentare și sporirea eforturilor la nivel național și internațional pentru a combate mai eficient introducerea ilegală de migranți sunt de o importanță crucială.

Modelul de migrație s-a schimbat în ultimele luni, aproximativ 50 % din numărul total al migranților neregulamentari care au ajuns în UE în februarie nu sunt de origine siriană (de exemplu, afgani, irakieni, pakistanezi, iranieni, marocani, din Bangladesh, palestinieni, algerieni). Pentru a soluționa acest fenomen, Turcia este invitată să negocieze și să încheie rapid acorduri de readmisie cu țările terțe relevante, în special cu cele care sunt o sursă de migrație neregulamentară către UE, și să accelereze procesul de ratificare a acordurilor deja semnate, dar care nu au intrat încă în vigoare.

Turcia trebuie să se asigure că sunt încheiate rapid proceduri aplicabile pentru acordarea statutului de protecție internațională, astfel cum este prevăzut de legislația sa națională, care să conducă la acordarea clară a statutului de refugiat sau la o respingere. De asemenea, Turcia trebuie să garanteze că migranții neregulamentari care s-au dovedit a nu avea nevoie de protecție internațională sunt împiedicați să circule ilegal către UE.

Una dintre principalele realizări din perioada de raportare este reprezentată de progresele semnificative înregistrate de Turcia și Grecia în ceea ce privește punerea în aplicare a protocolului bilateral de readmisie. Acest lucru este deosebit de important, deoarece acesta oferă baza pentru o mai bună punere în aplicare a Acordului de readmisie UE-Turcia și deschide posibilitatea ca toți migranții economici și migranții ale căror cereri de protecție internațională au fost refuzate să poată fi returnați în Turcia în cel mai scurt timp. Acum trebuie să fie intensificate eforturile de asigurare a transferului în timp util al persoanelor returnate; de ajungere la un acord privind termenii de referință pentru acțiunile comune; de punere în aplicare a unor proceduri accelerate; de detașare a unor ofițeri de legătură pe cinci insule; de comunicare eficace privind procesul de readmisie pentru a se descuraja migrația neregulamentară și de dezvoltare în continuare a capacității Greciei de a asigura aceste reîntoarceri.

Turcia este încurajată să își consolideze acțiunile împotriva introducerii ilegale de migranți, în special prin consolidarea cooperării sale cu părți interesate din UE și din statele membre. Mai precis, Turcia este invitată să ia măsuri decisive împotriva introducerii ilegale de migranți; să își intensifice în continuare eforturile pentru a împiedica trecerile ilegale din Turcia în UE, în special prin intensificarea activităților terestre de aplicare a legii; să sporească și mai mult eforturile pazei de coastă și ale altor autorități de aplicare a legii în desfășurarea de operațiuni comune; să intensifice schimbul de informații privind introducerea ilegală de migranți între organismele turce de aplicare a legii, precum și între acestea și părțile interesate din UE și statele membre, precum și să faciliteze cooperarea în cadrul operațiunii NATO în Marea Egee.

Turcia este invitată, de asemenea, să accelereze pregătirile pentru punerea în aplicare a Acordului de readmisie UE-Turcia pentru readmisia resortisanților țărilor terțe începând cu 1 iunie 2016. În acest sens, este esențial ca Consiliul să adopte cât mai curând posibil poziția care urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană în cadrul Comitetului mixt privind readmisia în ceea ce privește decizia comitetului de a permite aplicarea dispozițiilor din Acordul de readmisie UE-Turcia pentru resortisanții țărilor terțe începând din 1 iunie 2016 6 .

De asemenea, Turcia trebuie să își intensifice cooperarea cu UE în ceea ce privește evaluarea nevoilor refugiaților sirieni, care ar trebui să contribuie la programarea asistenței în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia.

În urma acordului privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia, la rândul său, UE trebuie să accelereze acordarea de asistență care să răspundă nevoilor refugiaților în cadrul instrumentului. Sectoarele prioritare identificate pentru asistență financiară destinată refugiaților în Turcia sunt ajutorul umanitar, educația, integrarea pe piața muncii, asistența medicală și incluziunea socială, infrastructura municipală și sprijin pentru gestionarea fluxurilor de refugiați. Evaluarea continuă a necesităților va oferi o analiză detaliată a deficitului de finanțare și va contribui la stabilirea priorităților pentru nevoile de finanțare în toate sectoarele. Comitetul director al instrumentului va furniza orientări strategice și va decide cu privire la acțiuni specifice, sume și cele mai bune instrumente financiare care trebuie să fie utilizate. Comisia va convoca cea de a doua reuniune a comitetului director imediat ce este disponibilă o primă viziune privind evaluarea necesităților.

Turcia și UE trebuie să continue să își operaționalizeze eforturile de punere în aplicare fermă și mai bine orientată a planului comun de acțiune. Este important ca aceste eforturi comune să prezinte rapid rezultate la fața locului, în special în ceea ce privește stoparea afluxului de migranți neregulamentari.

În concluzie, Turcia a înregistrat un bun început în punerea în aplicare a planului comun de acțiune și este îndemnată să continue și să își consolideze și mai mult demersurile în direcția punerii în aplicare depline, rapide și eficace a planului comun de acțiune.

În ceea ce o privește, Comisia va continua să își intensifice eforturile pentru a se asigura o punerea în aplicare rapidă și eficace a planului comun de acțiune UE-Turcia. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape planul comun de acțiune și va raporta cu regularitate cu privire la punerea sa în aplicare.

(1)

Cu toate acestea, în anumite cazuri, raportul se referă, de asemenea, la date, evoluții și decizii luate anterior sau în primele zile ale lunii martie.

(2)

În acest context, au fost elaborate trei viziuni comune între UE și Turcia. În ceea ce privește UE, exercițiul de colectare a datelor utilizează pe deplin mecanismele integrate pentru un răspuns politic la criză (IPCR).

(3)

După cum s-a procedat în primul și al doilea raport de punere în aplicare a planului comun de acțiune, aceste grafice prezintă numai sosirile din Turcia în Grecia, întrucât acestea reprezintă peste 99 % din totalul intrărilor.

(4)

Numărul refugiaților sirieni înregistrați, astfel cum a fost comunicat de către autoritățile din Turcia la 2 martie, care indică totalul persoanelor aflate în centre de protecție temporară (273 519) și în comunități (2 655 456); în perioada 1 februarie-2 martie, au avut loc 77 059 de înregistrări noi.

(5)

Pentru taberele de refugiați, Turcia utilizează termenul de „centre de protecție temporară”.

(6)

COM(2016) 72 final 2016/0044 (NLE).