5.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/22

1.

salută faptul că Comisia a recunoscut importanța consolidării, în domeniul tineretului, a elaborării de politici bazate pe date și fapte concrete, și a coordonării cât mai eficiente a resurselor și eforturilor la nivel european, regional și la nivelul statelor membre, pentru îndeplinirea obiectivelor politicii pentru tineret;

2.

vede ca deosebit de important faptul că în cadrul cooperării în domeniul tineretului în perioada 2016-2018, Comisia consideră necesar să se răspundă cât mai repede posibil, prin ajustarea adecvată a politicilor la noile provocări, cum ar fi integrarea tinerilor refugiați sau combaterea propagării extremismului în rândul tinerilor;

3.

salută explicit, în acest context, utilitatea cadrului UE pentru cooperarea în domeniul tineretului (2010-2018) în Europa, care va îmbunătăți cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene și autoritățile lor locale și regionale și va oferi sau va extinde șansele și beneficiile proiectului european de integrare pentru tineri; prin urmare, solicită Comisiei să extindă și să dezvolte acest cadru și pentru perioada de după 2018;

4.

subliniază că și în viitor, setul de obiective al politicii pentru tineret trebuie să se axeze pe asigurarea egalității de șanse, promovarea integrării sociale și consolidarea competitivității tinerilor pe piața forței de muncă, cu promovarea cetățeniei active (participării tinerilor), consolidării activităților pentru tineret, nediscriminării și înțelegerii interculturale;

5.

își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că Comisia nu menționează rolul autorităților locale și regionale în contextul politicii pentru tineret, în ciuda faptului că, în mod evident, în majoritatea statelor membre în care există obiective politice la nivel național privind tineretul, politica în domeniul tineretului intră în sfera de competență a autorităților locale și regionale, chiar dacă, după caz, în măsură diferită;

6.

apreciază activitatea Eurostat de elaborare și coordonare a unor seturi de date referitoare la o serie de factori privind tineretul;

7.

invită Comisia să examineze în mod sistematic impactul teritorial al politicilor în domeniul tineretului la nivel subnațional, cel puțin la nivelul NUTS 2. Pentru a consolida rolul regiunilor în punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret, consideră necesară, în cadrul metodei deschise de coordonare între statele membre ale UE, dezvoltarea unor indicatori măsurabili, a unor planuri de acțiune concrete dedicate tineretului, care să implice toate nivelurile de guvernare, precum și a unor parteneriate solide între organizațiile de tineret și autoritățile publice;

8.

după consultarea părților interesate, consideră că Erasmus+ și Garanția pentru tineret sunt, într-adevăr, instrumente esențiale pentru realizarea obiectivelor de politică, însă problemele sunt mult mai complexe, iar acțiunile Uniunii în domeniul tineretului depășesc cele două instrumente de succes amintite, care, deși aparent eficiente, se dovedesc a fi insuficiente, dat fiind că punerea în aplicare a Garanției pentru tineret este încă deficitară. În special în ceea ce-i privește pe tinerii vulnerabili, se subliniază necesitatea de a se dezvolta inițiative de sprijinire a celor proveniți din sistemele de asistență socială și care riscă să se trezească la 18 ani fără niciun tip de îndrumare care să le faciliteze tranziția către vârsta adultă. Atrage, prin urmare, atenția asupra faptului că trebuie să fie accesibile într-o formă corespunzătoare alte informații referitoare la rezultatele obținute în domeniul politicii pentru tineret, în special în ceea ce privește, printre altele, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și incluziunea socială. Aceasta ar permite totodată să se stabilească dacă se impune identificarea unor linii de intervenție specifice în cadrul fondurilor europene structurale și de investiții, începând din perioada actuală de programare. Dată fiind complexitatea și amploarea provocărilor din domeniul tineretului, politicile în acest domeniu ar trebui integrate în toate celelalte politici ale UE, printr-o abordare orizontală, întrucât aceste politici au capacitatea nu numai de a căuta soluții pentru problemele aferente tineretului, ci și de a se plasa ca punct de pornire pentru stimularea unei noi creșteri economice. De asemenea, redescoperirea valorii propriilor tradiții și profesiuni poate reprezenta noi oportunități profesionale. De asemenea, trebuie depuse eforturi majore în continuare pentru a promova schimbul de bune practici în domeniul participării tinerilor și al activităților pentru tineret între statele membre și autoritățile locale și regionale. În plus, situația economică din domeniul educației și formării, discutată în contextul evaluării la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020 cu ocazia reuniunii din 12 decembrie 2014 (1) a Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, ar trebui să se traducă acum în investiții concrete în domeniul educației ca parte a campaniilor UE pe termen lung destinate tineretului și agendelor de creștere economică;

9.

salută inițiativa Comisiei de a îmbunătăți furnizarea de informații pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă prin sistemul EURES, destinat schimbului de informații despre locuri de muncă disponibile, precum și inițiativa „Primul tău loc de muncă EURES” pentru a-i ajuta pe tineri să-și găsească un loc de muncă într-un alt stat membru, prin care au fost luate măsuri concrete pentru a respecta Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii, care viza extinderea portalului EURES pentru a cuprinde și stagii. Invită statele membre să utilizeze mai mult posibilitățile oferite de aceste instrumente;

10.

ia notă cu îngrijorare de diminuarea activității politice directe (în special participarea la vot) în rândul tinerilor și de reducerea acesteia în comparație cu generațiile mai în vârstă; constată însă cu bucurie interesul unui număr mare de tineri de a se implica ca membri activi ai comunităților lor locale, prin afiliere la organizații, instrumente online (mijloace de comunicare sociale), fie prin muncă voluntară; în acest sens, Comitetul salută faptul că Comisia și statele membre doresc să folosească în cadrul Strategiei UE pentru tineret noi forme de participare la procese democratice și de acces la procesul politic de luare a deciziilor; de asemenea, tinerii trebuie să fie mai bine informați cu privire la dreptul lor de a propune și de a susține o inițiativă cetățenească europeană;

11.

recomandă Comisiei să analizeze, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre cu privire la conținutul programelor și organizarea sistemelor de învățământ, bunele practici din statele membre și din regiuni în ceea ce privește formarea în domeniul culturii politice și reducerea limitei de vârstă pentru dreptul de vot, ținând seama de impactul direct sau indirect al acestor două măsuri asupra disponibilității tinerilor de a-și asuma un rol politic și de a participa, și să împărtășească rezultatele analizei statelor membre și regiunilor; și să împărtășească rezultatele analizei statelor membre și regiunilor;

12.

consideră deosebit de important rolul organizațiilor de tineret, inclusiv al celor sportive, care funcționează într-un cadru formal, dar și în contextul unor cursuri extrașcolare nonformale și informale în domeniul cetățeniei active, și care contribuie în mare măsură la dezvoltarea competențelor participative ale tinerilor și la îmbunătățirea calității proceselor de luare a deciziilor. Prin urmare, consideră că acordarea de sprijin pentru aceste organizații este importantă;

13.

subliniază, de asemenea, nevoia de a identifica și a aduce la lumină acele manifestări nestructurate care aduc laolaltă din ce în ce mai mulți tineri, inclusiv prin intermediul unei folosiri responsabile a mijloacelor de comunicare sociale. Respectivele manifestări îi vizează adesea pe tinerii care nu reușesc să fructifice șansele care li se oferă și care nu dispun de mijloacele necesare pentru a interacționa cu instituțiile;

14.

recunoaște importanța unor activități socioeducative de calitate și necesitatea de a spori capacitatea de răspuns a acestora la schimbările sociale, comportamentale și tehnologice. În acest context, trebuie sprijinite în continuare recunoașterea și vizibilitatea învățării nonformale și informale în activitatea pentru tineret;

15.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că activitățile socioeducative, care țin la rândul lor, de obicei, în mai multe state membre, de competența autorităților locale, au suferit de pe urma reducerilor bugetare în întreaga Europă, deși numărul tot mai mare de tineri amenințați de sărăcie și excludere, precum și numărul mare de tineri cu obiceiuri nocive pentru sănătate și rata de morbiditate crescută datorată acestui fapt ar necesita o intensificare a acestor activități. Este, de asemenea, nevoie în special să se promoveze stiluri de viață pozitive, care să ducă la reducerea utilizării de stupefiante, a abuzului de băuturi alcoolice, a consumului de tutun, a obezității, inclusiv prin promovarea activității fizice. Totodată este important să se propună politici active, astfel încât tinerilor, individual sau în cadrul asociațiilor, să le fie oferite oportunități de dezvoltare personală și profesională pentru a ajunge la capacitatea de a „inventa alte forme de relații sociale” (Cartea albă din 2001 privind tineretul european);

16.

ca răspuns la actuala criză legată de migrație și în contextul Agendei europene privind migrația, solicită resurse financiare direct accesibile pentru autoritățile locale și regionale, pentru a le permite să își îndeplinească obligațiile privind migrația și integrarea, atunci când sunt vizate;

17.

consideră că migrația tinerilor din regiuni europene cu un nivel mai slab de bunăstare sau care au fost lovite mai grav de criza economică subminează coeziunea socială și teritorială și duce la provocări demografice grave. Pentru a încuraja creșterea și crearea de locuri de muncă în aceste regiuni, care reprezintă cheia pentru a preveni plecarea oamenilor și, în consecință, exodul creierelor, Comitetul subliniază necesitatea de a se sprijini, printre altele, parteneriatele interregionale și acțiunile directe la nivel local și regional, prin intermediul unor măsuri specifice finanțate prin fondurile ESI;

18.

consideră că schimbul de bune practici în cadrul cooperării transsectoriale în vederea sprijinirii tinerilor este un instrument important, care le permite statelor membre și autorităților locale și regionale, precum și reprezentanților tinerilor să învețe unii de la alții. Pe lângă aceasta, inițiative precum Platforma tineretului euro-mediteraneean și Forumul european al tineretului susțin dialogul, de exemplu cu privire la promovarea învățării de-a lungul vieții și a mobilității europene, a educației și politicilor privind ocuparea forței de muncă și a egalității de șanse între femei și bărbați;

19.

sugerează să se elaboreze un pachet de bază, pe care fiecare stat membru ar trebui să-l garanteze tinerilor, în măsura posibilităților. Acest pachet ar putea să urmărească accesul la internet în bandă largă, opțiunea de învățare, în cadrul sistemului de învățământ public, a unei a doua limbi străine cel puțin la nivelul B2, orientarea profesională și îndrumarea continuă, posibilitatea unui angajament adecvat în domeniul voluntariatului, promovarea pregătirii în vederea obținerii unui prim loc de muncă, formele de finanțare flexibile și accesibile necesare pentru a efectua studii care să ofere posibilități de carieră; În același timp, invită Comisia Europeană să întreprindă acțiuni care să garanteze că toți tinerii din UE care sunt interesați de formarea profesională au acces la aceasta, precum și că aceștia vor beneficia de o „garanție minimă privind calificarea și competențele”, care să fie recunoscută și validată în întreaga UE, oferindu-le posibilitatea de a accesa și a finaliza un nivel minim de școlarizare, dobândind un nivel relevant de competențe corespunzătoare, susținute de o validare specifică, în vederea recunoașterii valorii adăugate a activităților desfășurate de tineri în cadre nonformale;

20.

constată că în regiunile din Europa ar trebui efectuate anchete pentru a avea o imagine de ansamblu privind situația tinerilor în materie de locuințe, întrucât, în acest domeniu sunt necesare schimbul de bune practici și elaborarea unor planuri de acțiune la nivel local, având în vedere că în multe regiuni se observă un surplus de locuințe, iar în alte regiuni calitatea locuințelor nu asigură condiții adecvate pentru tineri, în timp ce în altele, prețurile foarte ridicate duc la excluderea tinerilor; pe baza datelor relevante trebuie elaborate acele planuri de acțiune care să sporească accesul tinerilor la condiții adecvate în materie de locuințe; Se propune în special să se rezerve tinerilor o cotă din locuințele publice, să se stimuleze formele de vecinătate solidară și cele de coabitare între persoanele în vârstă care se pot îngriji singure și tineri („co-housing”), precum și să se sprijine cumpărarea locuințelor de către tineri pe bază de credite cu dobândă redusă;

21.

subliniază nevoia de a identifica provocările în domeniul politicii pentru tineret, cum ar fi corelarea competențelor profesionale cu nevoile angajatorilor, ale mediului de producție și cele de la nivel teritorial, inclusiv în contextul reducerii ratei ridicate de șomaj în rândul tinerilor, egalitatea de șanse pentru tinerii care trăiesc în localități mici din zonele rurale, periferice, ultraperiferice sau insulare care se confruntă cu provocări demografice, promovarea inițiativelor în domeniul formării profesionale adaptate la particularitățile regionale și la competențele specifice, precum și schimbul de bune practici în domeniu, acordându-se, printre altele, o mai mare valoare meseriilor practice; subliniază că corelarea competențelor profesionale cu nevoile angajatorilor reprezintă un factor important pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și dezvoltarea în continuare a perspectivelor de carieră a acestora. Consideră că trebuie implementate proceduri care să asigure validarea și certificarea competențelor dobândite de tineri în cursul traseelor de educație nonformală și de voluntariat, astfel încât aceste competențe să poată fi valorificate în cadrul inserției profesionale. Solicită să se acorde în continuare atenție acestor subiecte și să se apeleze la responsabilitatea socială a întreprinderilor, pentru a le sensibiliza față de un tineret care nu numai că reprezintă forța de muncă de azi și de mâine, ci este și clientul potențial al serviciilor și produselor oferite de ele;

22.

în opinia sa, este necesar ca în cadrul politicii pentru tineret să se acorde în continuare atenție specială unor chestiuni – atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul autorităților locale și regionale –, precum promovarea valorilor de bază ale Europei creștine, discriminarea tinerilor pe motive de sex, gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap sau orientare sexuală, și formularea măsurilor ce trebuie luate în acest sens, inclusiv în ce privește problemele specifice cu care se confruntă tinerii ce aparțin unor minorități naționale și etnice;

23.

invită autoritățile locale și regionale în cauză să depună toate eforturile, respectând legislația statelor membre și principiile europene, pentru a menține instituțiile de învățământ cu predare în limba minorităților naționale sau lingvistice și pentru a institui altele noi; de asemenea, invită statele membre ca în spiritul principiului multilingvismului și al nediscriminării, să asigure soluții în domeniul educației pentru situația specială a tinerilor care aparțin minorităților naționale și lingvistice, pentru ca aceștia să-și poată însuși în mod eficient limba de stat;

24.

consideră drept prioritară lansarea unui plan de acțiune urgent împotriva creșterii incidenței violenței pe criterii de gen în rândul tinerilor, care să sublinieze importanța unui învățământ mixt eficace în toate țările UE;

25.

constată că tinerii nu au decât acces limitat la posibilități de finanțare în vederea înființării unei întreprinderi proprii, pentru rezolvarea problemelor legate de locuințe, pentru continuarea studiilor și, de aceea, consideră că este important ca autoritățile locale și regionale să caute soluțiile locale care contribuie la sporirea competitivității regiunii, pe de o parte, și, pe de altă parte, cresc egalitatea de șanse în rândul tinerilor;

26.

subliniază prin urmare necesitatea promovării de către factorii de la nivel local, eventual și în parteneriat cu sectorul privat, a unor forme și spații de întâlnire a tinerilor care să vină în întâmpinarea nevoilor grupului-țintă, convertind interesele tinerilor în oportunități pentru viitoarea lor inserție profesională, pentru experimentarea competențelor antreprenoriale și dezvoltarea participării active;

27.

invită Comisia și statele membre să verifice dacă tinerii sunt informați în mod corespunzător cu privire la dreptul muncii, legislația în materie de protecție a muncii și de voluntariat și dacă beneficiază de protecție atunci când desfășoară o activitate profesională sau voluntară sau dacă efectuează un stagiu în țara lor de reședință sau într-un alt stat membru decât cel al reședinței obișnuite; în acest scop, propune să se facă apel la rețele deja consolidate, precum Europe Direct, Eurodesk sau EURES și la autoritățile locale, în calitatea lor de principali promotori ai politicilor pentru tineret la nivel local;

28.

subliniază că protecția tinerilor voluntari sau activi pe piața forței de muncă trebuie tratată cu foarte mare prudență și invită regiunile să analizeze care sunt posibilitățile de cooperare în domeniul învățării reciproce și schimbului de bune practici. Subliniază, de asemenea, necesitatea consolidării valorii sociale și civice a voluntariatului, așa cum se întâmplă în cazul „serviciului civil” pentru tineri;

29.

consideră oportun să se analizeze, pe de o parte, în ce fel pot înlesni participarea și integrarea socială de succes a tinerilor, noile valori sociale și comunitare, cum ar fi sensibilizarea față de problemele de mediu în ce privește producția durabilă și eficientă din punct de vedere energetic, implicarea în viața comunității, sprijinirea persoanelor defavorizate și revalorizarea activităților meșteșugărești, și pe de altă parte, în ce fel se poate promova și sprijini rolul fundamental al familiei ca sprijin primar pentru dezvoltarea socială și economică a persoanei. Recomandă menționarea familiei între noile obiective de dezvoltare durabilă (ale ONU) și introducerea unei referințe în acest sens. Măsurile de sprijin vizează atât familiile de origine, cât și noile familii și cele în curs de alcătuire. Măsurile privesc protecția familiei, sprijinul pentru întemeierea unei familii și creșterea copiilor, mai ales în regiunile care se confruntă cu provocări de natură demografică;

30.

regiunile preponderent rurale trebuie să acorde o atenție specială populației tinere, adevărată valoare strategică în aceste teritorii, și să faciliteze menținerea atașamentului lor față de mediul rural, să consolideze capacitatea acestora de a continua să locuiască în aceste așezări, care sunt uneori foarte mici, să asigure, pe cât posibil, continuitatea activității agricole în zonă, utilizând – în urma unei pregătiri corespunzătoare – tehnici tradiționale de exploatare care să respecte mediul și principiile economiei durabile, fără a aduce atingere viabilității financiare și profitabilității economice a acestor practici;

31.

consideră că măsurile adoptate în mod izolat de unele state membre în ceea ce privește politica pentru tineret nu sunt întotdeauna suficiente, iar coordonarea acestora este adesea aleatorie; în acest context, sprijină propunerea potrivit căreia angajamentul mai puternic și mai multe măsuri la nivel european în domeniul tineretului îmbunătățesc coordonarea contribuie la armonizare și valorifică oportunitățile de sinergii, ținând seama mai ales de faptul că generația tânără este mai deschisă către mobilitate și migrație, și subliniind că în cadrul politicii reînnoite trebui precizat în mod clar rolul important al autorităților locale și regionale;

32.

consideră că este necesară consolidarea rolului tinerilor în procesele democratice, pentru ca vocea lor să se facă auzită. Pentru a îndeplini acest obiectiv, se impune promovarea dialogului între tineri prin implicarea societății civile, în special a asociațiilor de tineret, a autorităților locale, atât individual cât și în cadrul unor asociații, a grupurilor informale, a centrelor de informare Europe Direct, care pot contribui la transmiterea de informații între tineri și instituții, și a ONG-urilor, care au reprezentat dintotdeauna categoria de populație cea mai deschisă la schimbări și la inovare socială, în măsură să încurajeze reînnoirea întregii societăți. Tocmai din acest motiv, subliniază importanța extinderii dialogului structurat și își exprimă sprijinul pentru noile inițiative prevăzute de Comisie în acest domeniu, în ce privește sporirea posibilităților de participare a tinerilor în general și a organizațiilor care îi reprezintă. În fine, subliniază că, pentru a atinge obiectivele menționate, ar putea fi utilă stabilirea de linii de acțiune structurate, astfel cum s-a prevăzut în cazul Garanției pentru tineret, prin intermediul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”;

33.

subliniază importanța extinderii dialogului structurat și își exprimă sprijinul pentru noile inițiative prevăzute de Comisie în acest domeniu în ce privește sporirea posibilităților de participare a tinerilor în general și a organizațiilor care îi reprezintă; atrage atenția asupra faptului că pentru organizarea dialogului structurat, îndeosebi tinerii cer criterii de calitate care trebuie avute în vedere cât mai exact în desfășurarea dialogului. Printre acestea se numără dialogul între parteneri de la egal la egal și alocarea de timp suficient. Tinerii trebuie implicați în formarea opiniei publice la diferite niveluri politice în cât mai multe domenii politice; în special, în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, perspectiva regională a participării tinerilor ar putea fi consolidată prin dialogul structurat;

34.

consideră că este important să se promoveze incluziunea tinerilor cu handicap și asigurarea unui acces cu adevărat echitabil al acestora la oportunitățile oferite de statele membre și de regiuni;

35.

subliniază necesitatea de a acorda prioritate, în cadrul politicilor UE și ale statelor membre, incluziunii tinerilor aflați în situație de risc, cum ar fi cei din categoria NEET (tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educativ sau de formare), și a tinerilor proveniți din familii de migranți, care pot ajunge cel mai ușor într-o asemenea situație;

36.

consideră că, având în vedere extrem de grava amenințare teroristă cu care se confruntă Europa și radicalizarea politică și religioasă care își croiește făgaș în rândul tinerilor, este prioritar, în acord cu Agenda de securitate a UE și pentru a preveni violența, radicalizarea și extremismul, să se consolideze participarea și încrederea în instituții, să se garanteze dreptul tinerilor la un trai în comunități pluraliste, bazate pe valori democratice europene, pe statul de drept și drepturile fundamentale;

37.

recomandă autorităților locale și regionale europene să elaboreze, ținând seama de politica pentru tineret a UE și a statelor membre, strategii locale și regionale care să vizeze în mod clar problemele și șansele specifice ale tinerilor. Ar trebui să se asigure, la elaborarea unor astfel de planuri, consolidarea posibilităților de învățare reciprocă, asigurându-se, în același timp, participarea într-o măsură cât mai mare a grupului-țintă, respectiv a tinerilor, la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea lor și încurajându-se învățarea reciprocă. Subliniază, de asemenea, că este important ca toate strategiile și politicile să integreze în mod transversal măsuri de combatere a fenomenelor de discriminare pe bază de sex, gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap sau orientare sexuală;

38.

invită Comisia Europeană să promoveze și să sprijine politicile de dezvoltare a antreprenoriatului în rândul tinerilor în domeniile culturale și creative, în vederea generării de locuri de muncă și pentru a oferi un răspuns eficace tuturor tinerilor care doresc să-și transforme pasiunile în profesii din sectorul cultural.