20.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 355/71

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

—

având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la Europa, destinație turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european (1),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (COM(2014)0086),

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei Europene privind siguranța serviciilor de cazare turistică (COM(2014)0464),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – o agendă a UE” (COM(2015)0215),

—

având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap (2),

—

având în vedere Rezoluția Consiliului din 6 mai 2003 privind accesibilitatea infrastructurii culturale și a activităților culturale pentru persoanele cu handicap (3),

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 195,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism, precum și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A8-0258/2015),

A.

întrucât măsurile întreprinse la nivelul UE în temeiul articolul 195 din TFUE trebuie să completeze acțiunea statelor membre în sectorul turismului, excluzând orice armonizare a legilor;

B.

întrucât turismul este un posibil domeniu de creștere esențial al economiei europene, generând peste 10 % din PIB-ul UE dacă se iau în considerare și sectoarele legate de turism; întrucât turismul este și un motor al ocupării forței de muncă, având în vedere că oferă locuri de muncă pentru 13 milioane de lucrători și asigură, prin urmare, cel puțin 12 % din locurile de muncă din UE;

C.

întrucât Europa este destinația turistică favorită la nivel mondial, deținând o cotă de piață de 52 %; întrucât statisticile arată că majoritatea călătoriilor în străinătate ale rezidenților UE au în continuare loc în interiorul UE și întrucât, conform previziunilor, numărul turiștilor internaționali care vin în UE va crește cu 140 de milioane pe an până în 2025;

D.

întrucât turismul reprezintă în UE o activitate socio-economică importantă, cu un impact amplu asupra creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a evoluțiilor sociale și întrucât ar putea, prin urmare, avea un rol esențial în abordarea actualei crize economice și în materie de ocupare a forței de muncă;

E.

întrucât turismul de coastă și maritim constituie cea mai importantă activitate maritimă a Europei și întrucât reprezintă peste o treime din economia maritimă, cu implicații directe în multe alte sectoare ale economiei UE, printre altele asigurând locuri de muncă pentru 3,2 milioane de persoane, majoritatea dintre acestea fiind tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani; întrucât ar trebui menționat și faptul că acest sector a fost o pârghie pentru creștere și crearea de locuri de muncă, în special în regiunile atlantice și mediteraneene;

F.

întrucât prioritățile politicii privind turismul contribuie la cel puțin trei dintre prioritățile Comisiei Juncker, și anume creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă, piața unică digitală conectată și o piață internă mai profundă și mai echitabilă;

G.

întrucât acțiunile anunțate în Comunicarea Comisiei din 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial” încurajează obiectivul ambițios de a menține poziția dominantă a Europei ca destinație turistică la nivel mondial;

H.

întrucât turismul nu dispune de o linie specifică în bugetul UE și acțiunile în acest domeniu sunt susținute prin mai multe fonduri, proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare;

I.

întrucât sectorul turismului din Europa se confruntă cu o serie de noi provocări, printre care se numără digitalizarea canalelor de distribuție, dezvoltarea noului sector al economiei colaborative, creșterea concurenței din partea unor destinații de pe piețe terțe emergente mai ieftine, schimbarea comportamentului consumatorilor, tranziția la o economie axată pe experiențe, cererea de servicii de calitate pentru clienți, nevoia de a atrage și a menține personal calificat, schimbările demografice și caracterul sezonier;

J.

întrucât factorii de decizie din sectorul turismului pot aborda provocări precum schimbările demografice și caracterul sezonier al turismului prin dezvoltarea unor produse și servicii care satisfac nevoile specifice ale numărului din ce în ce mai ridicat de persoane în vârstă care pot călători în extrasezon;

K.

întrucât IMM-urile din sectorul turismului se confruntă cu dificultăți majore ca urmare a unei sarcini de reglementare greoaie;

L.

întrucât promovarea Europei prin propria promovare ca destinație turistică și prin propria strategie de marcă este un instrument important pentru consolidarea imaginii sale, a profilului său și a competitivității sale ca set de destinații turistice durabile și de calitate distinge destinațiile europene de alte destinații internaționale și contribuie la atragerea turiștilor internaționali, în special de pe piețele terțe emergente;

M.

întrucât conflictele din apropierea granițelor UE, cum sunt cele din Ucraina și din Orientul Mijlociu, alături de amenințările teroriste, au un impact negativ asupra sectorului turismului și necesită, astfel, măsuri de contracarare atât la nivel național, cât și european;

N.

întrucât un turism sustenabil, accesibil și responsabil, care este în armonie cu natura, peisajul și destinațiile urbane și care se bazează pe utilizarea eficientă a resurselor, pe mobilitatea durabilă și pe protecția climei ajută la protejarea mediului local, în special în regiunile montane și de coastă și pe insule și la obținerea unor rezultate durabile în ceea ce privește creșterea regională, răspunde exigențelor din ce în ce mai mari de calitate ale turiștilor și ajută întreprinderile să concureze;

O.

întrucât turismul cultural european joacă un rol important în promovarea bogatei diversități culturale a Europei, consolidează identitatea europeană și promovează schimburile interculturale și înțelegerea multiculturală;

P.

întrucât regiunile joacă un rol fundamental în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor din domeniul turismului la nivel regional;

Q.

întrucât economia colaborativă reprezintă o trecere la noi modele de afaceri datorată noilor tehnologii care se schimbă rapid și întrucât numeroși actori din sectorul economiei colaborative fac parte din economia serviciilor de călătorie;

R.

întrucât, deși informațiile sunt disparate și este, prin urmare, dificil să se ajungă la o concluzie riguroasă, cel mai probabil economia colaborativă are un impact economic pozitiv asupra creșterii economice și a bunăstării;

S.

întrucât furnizarea unor servicii la un standard ridicat și protejarea drepturilor consumatorilor ar trebui să fie prima prioritate pentru toți cei care oferă servicii legate de turism, inclusiv în sectorul care implică schimbul de tehnologii de internet moderne și utilizarea acestora;

T.

întrucât călătoriile și turismul se numără printre sectoarele care au fost cel mai puternic afectate de digitizare și întrucât acest fapt deschide o serie de oportunități pentru agențiile de turism nu doar din Europa, ci și de la nivel mondial,

1.

invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la realizarea acțiunilor sale stabilite în comunicarea din 2010 și la utilizarea alocărilor bugetare din cadrul fondurilor structurale și programelor relevante ale UE, în special Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), și a proiectelor-pilot și măsurilor pregătitoare aferente, sub forma unei dări de seamă factuale, care să includă o evaluare a eficienței acțiunilor de promovare a turismului și de creștere a competitivității sectorului turismului din UE;

2.

invită Comisia să asigure menținerea posibilității de alocare a resurselor din diferitele fonduri de promovare pentru crearea unui mediu favorabil pentru întreprinderile din sectorul turismului din UE;

3.

încurajează cu tărie Comisia să analizeze posibilitatea de a include o secțiune dedicată exclusiv turismului în următorul cadru financiar multianual, având în vedere că turismul ar trebui să fie mai bine recunoscut ca activitate economică separată în ceea ce privește bugetul și acțiunile, și nu să fie finanțat din bugetele altor domenii de politică;

4.

amintește că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) reprezintă în continuare cea mai importantă sursă de finanțare externă pentru activitățile menite să stimuleze sectorul turismului în anumite state membre; îndeamnă, prin urmare, Comisia să asigure o mai mare transparență cu privire la modul în care sunt folosite fondurile structurale de către administrațiile locale;

5.

invită Comisia, statele membre, regiunile și autoritățile responsabile din sectorul turismului, precum și întreprinderile, și în special IMM-urile, să exploateze pe deplin noile posibilități de finanțare din cadrul Fondului european pentru investiții strategice, în special prin intermediul băncilor naționale și regionale de investiții, astfel încât să realizeze un salt calitativ în acțiunile UE de susținere a turismului;

6.

îndeamnă Comisia să încurajeze elaborarea unor scenarii-pilot legate de turism în cadrul programului Orizont 2020;

7.

invită Comisia să traducă în cele 24 de limbi oficiale ale UE ghidul de sprijin pentru finanțare pentru a facilita accesul la informațiile privind posibilitățile de finanțare, în special având în vedere că dificultățile de acces la finanțare reprezintă unul dintre obstacolele din acest sector;

8.

invită Comisia să numească experți independenți care să evalueze impactul altor politici ale UE asupra turismului și să analizeze amenințările reale și potențiale la adresa turismului implicate de conflictele din țările și regiunile învecinate ale UE și să informeze Parlamentul cu privire la aceasta, prezentând propuneri de măsuri menite să consolideze impactul pozitiv asupra turismului și să reducă efectele negative;

9.

invită Comisia să prezinte o sinteză a datelor actuale, pe baza noului Regulament privind statisticile europene referitoare la turism;

10.

observă că se impune continuarea eforturilor de elaborare a unei abordări integrate pentru turism, care să asigure faptul că interesele și nevoile sectorului sunt luate în considerare în conceperea și punerea în aplicare a altor politici ale UE (cum ar fi cele din domeniul transportului sau de dezvoltare rurală);

11.

invită Comisia să prezinte o nouă strategie pentru turismul UE, care să înlocuiască sau să actualizeze Comunicarea din 2010;

12.

așteaptă din partea Comisiei să prezinte măsuri detaliate de punere în aplicare a noului set de acțiuni comune din contextul următorului Forum al turismului european;

13.

recomandă cu tărie Comisiei să transfere suficiente resurse umane către politica sa privind turismul, având în vedere importanța turismului ca factor esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa; critică faptul că tema turismului nu este suficient de vizibilă pe noul site internet al DG GROW; recomandă, de asemenea, ca acest site să devină multilingv;

14.

subliniază importanța coordonării între serviciile și departamentele Comisiei;

15.

îndeamnă Comisia să ia în calcul o reducere a sarcinii de reglementare disproporționate, care afectează negativ competitivitatea IMM-urilor din sectorul turismului; invită Comisia și statele membre să reducă, și nu să crească, sarcina de reglementare actuală;

16.

amintește Comisiei că turismul este un sector esențial al economiei europene și că, prin urmare, este necesară o îmbunătățire a coordonării între statele membre, autoritățile regionale și locale și instituțiile financiare, precum și crearea unei sinergii între sectorul public și cel prival al turismului; invită Comisia să facă demersuri să găsească un mecanism de coordonare și cooperare eficientă în acest sector;

17.

consideră că, în cadrul politicii de cooperare și bună vecinătate, UE ar trebui să elaboreze acțiuni de cooperare pentru dezvoltarea turismului în țările terțe, cu scopul de a permite dezvoltarea echilibrată a economiilor lor, fapt care va contribui, de asemenea, la reducerea tensiunilor în zona de vecinătate și la creșterea atractivității regiunii și a afluxului de turiști;

18.

consideră că desemnarea unui An european al turismului ar contribui la promovarea diversității turistice europene și la creșterea vizibilității diferitelor părți interesate care își desfășoară activitatea în sectorul turismului; invită Comisia să ia în considerare o astfel de inițiativă;

19.

invită Comisia să prezinte o analiză cu privire la avantajele și dezavantajele creării unei Agenții europene pentru turism;

20.

încurajează cu tărie Comisia ca, în cooperare cu Comisia Europeană a Turismului (ETC), care reunește organizațiile naționale de turism, să continue și să intensifice promovarea Europei ca destinație turistică favorită în lume în cadrul unei abordări europene comune; solicită în special punerea în aplicare a strategiei pe termen lung lansate de Comisie și de ETC în februarie 2014, intitulată „Destinația Europa 2020”, care include un set de acțiuni de marketing, creare a unei mărci și promovare pentru Europa ca destinație turistică;

21.

solicită în special crearea unei mărci „Destinația Europa”, pentru a completa și a consolida activitățile de promovare ale statelor membre, organizațiilor naționale de turism de la nivel național, regional, transfrontalier și local și ale sectorului european al turismului, în vederea creșterii vizibilității și a competitivității destinațiilor turistice europene, în special pe piețele îndepărtate; subliniază că marca „Destinația Europa” are nevoie de o abordare favorabilă incluziunii care să creeze avantaje atât pentru destinațiile europene tradiționale, cât și pentru cele mai puțin cunoscute, păstrând, totodată, diversitatea inerentă a diferitelor regiuni europene, în măsura în care acestea își câștigă existența de pe urma propriei mărci teritoriale și că trebuie să respecte pe deplin competențele statelor membre, în conformitate cu articolul 195 din TFUE;

22.

recunoaște faptul că obiectivele comune trebuie definite în mod clar, iar potențialul și valoarea adăugată a mărcii „Destinația Europa” trebuie analizate, în conformitate cu nevoile și cerințele specifice exprimate de statele membre; consideră că, pentru a obține aceste rezultate, trebuie realizate și alte consultări aprofundate cu reprezentanții acestui sector, organizațiile de turism și autoritățile regionale și locale; recomandă crearea unui manual al mărcii, care să precizeze modalitățile de promovare convenite;

23.

recomandă să se ia în considerare modul în care sectorul privat se poate implica în strategia de marketing a mărcii „Destinația Europa” și în care poate contribui financiar la dezvoltarea strategiei și la îndeplinirea obiectivelor acesteia; subliniază importanta parteneriatelor public-private și recomandă, prin urmare, elaborarea unui program pentru un parteneriat public-privat special în domeniul turismului (SPOT); invită statele membre să implice autoritățile regionale și locale în acest proces și să coopereze în mod constructiv cu acest sector în vederea îndeplinirii acestor obiective;

24.

solicită consolidarea mărcii „Destinația Europa” ca cea mai primitoare regiune de vacanță din lume pentru familii, copii și diferitele generații;

25.

consideră că este esențial ca securitatea turiștilor să constituie unul dintre elementele fundamentale ale mărcii „Destinația Europa”; invită, în acest sens, autoritățile statelor membre ca, în strânsă colaborare cu Comisia, să pună în aplicare strategii (inclusiv campanii de informare a turiștilor) menite să asigure faptul că destinațiile turistice europene oferă experiențe cât mai sigure pentru turiști;

26.

subliniază că este necesar să se conștientizeze mai mult la nivel politic faptul că promovarea Europei în țările terțe constituie un instrument de marketing menit să crească afluxul de turiști și care contribuie astfel la crearea de beneficii economice nu numai pentru destinațiile mai puțin cunoscute și țările care se confruntă cu dificultăți de natură economică, ci și pentru UE în ansamblul ei; consideră că o politică rigidă de acordare a vizelor este un obstacol în calea afluxurilor de turiști din țări terțe; salută măsurile prezentate de Comisie în 2014 pentru acordarea de noi vize turistice și pentru facilitarea circulației turiștilor în spațiul Schengen; încurajează, în acest sens, Consiliul să ajungă la un acord rapid cu Parlamentul pentru ca UE să poată beneficia de un aflux masiv de turiști din anumite țări terțe care pot prezenta un interes major în a vizita Europa;

27.

amintește că UE ar trebui să înceapă să facă investiții pentru a fi pregătită să beneficieze de potențialul țărilor terțe cu un număr mare de locuitori și cu economii emergente, în special de cel al țărilor BRIC, în care numărul turiștilor care aleg destinații din străinătate este în creștere; subliniază că este nevoie de inițiative de promovare a turismului și de mai multă flexibilitate și consecvență în procedurile de acordare a vizelor turistice și de trecere a frontierei; subliniază că promovarea unui număr mai mare de platforme de vize turistice, combinată cu o abordare prudentă în vederea simplificării Codului de vize, reprezintă un element important al creșterii numărului de turiști din afara Europei și a vizibilității destinațiilor turistice europene; subliniază potențialul vizelor de circuit pentru grupuri de turiști care au vizitat deja țara și importanța punerii în aplicare a mai multor acorduri privind eliminarea vizelor pentru a profita la maximum de vizitele turiștilor internaționali; consideră oportun ca instituțiile europene și statele membre să elaboreze, în contextul unei politici comune privind vizele, o strategie pe termen lung pentru proceduri mai coordonate și simplificate de acordare a vizelor, respectând, totodată, dreptul și obligația statelor membre de a controla accesul la granițele lor;

28.

consideră că părțile interesate din sectorul public și privat ar trebui să își intensifice eforturile de dezvoltare a unor noi produse turistice europene transnaționale, ținând, totodată, seama întru totul de rolul strategiilor macroregionale în dezvoltarea acestora; observă că macroregiunile, cum ar fi macroregiunea adriatico-ionică, oferă o bază naturală, culturală și istorică aparte pentru dezvoltarea unor astfel de produse; invită părțile interesate publice și private din strategia macroregională a Uniunii Europene pentru Marea Baltică, Dunăre, regiunea adriatico-ionică și regiunea alpină să elaboreze, fiecare pentru zona sa specifică, o strategie comună de dezvoltare a turismului;

29.

încurajează cooperarea internațională pentru crearea de itinerarii tematice transnaționale (la nivelul unui număr mai mare de țări europene), pentru a pune accentul pe elementele de experiență care motivează vizitarea anumitor destinații (definite la nivel național), pentru a crește mobilitatea persoanelor aflate în vacanță, a spori nivelul mediu de cheltuieli și a extinde platforma promoțională (în special în ceea ce privește vizitatorii de pe piețe externe îndepărtate);

30.

subliniază creșterea concurenței internaționale generate de apariția de destinații din afara Europei; consideră, prin urmare, că este esențial să se stabilească o cooperare mai strânsă între destinațiile europene prin clustere și rețele turistice la nivel local, regional, național, transnațional și în interiorul bazinelor maritime;

31.

recunoaște importanța produselor turistice transnaționale pentru promovarea coeziunii teritoriale; este convins, prin urmare, că inițiativele realizate în cadre de cooperare instituționalizată ar trebui sprijinite prin stimulente adecvate;

32.

invită statele membre să promoveze noi circuite turistice prin modernizarea zonelor abandonate, a drumurilor și a căilor ferate, a rutelor abandonate sau a unor circuite vechi;

33.

invită Comisia și membrii ETC să susțină actualul mandat al acestuia, pentru a oferi asistență în dezvoltarea și promovarea unor produse și servicii turistice transnaționale și pan-europene specifice, inclusiv pentru turismul de coastă și maritim, prin intermediul unui portal Visiteurope.com avansat, îmbunătățit și complet accesibil; invită Comisia să se asigure că portalul Visiteurope.com poate fi accesat de pe toate dispozitivele mobile și portabile uzuale prin intermediul unei aplicații (app) programate special;

34.

invită, de asemenea, Comisia să consolideze cooperarea cu Consiliul Europei, ETC și Organizația Mondială a Turismului a ONU, și cu alți parteneri internaționali, pentru a consolida eforturile de dezvoltare a unor produse turistice pan-europene și transnaționale noi;

35.

subliniază, având, totodată, în vedere că în prezent consumatorii au tendința de a nu se mai mulțumi cu simple destinații turistice, căutând mai curând experiențe turistice, că o strategie de marketing eficientă pentru promovarea produselor turistice europene trebuie să corespundă nevoilor diferitelor segmente și piețe de călătorii din țările terțe;

36.

subliniază necesitatea ca agențiile de turism și operatorii de turism să promoveze numărul de urgență european 112 pe site-urile relevante și pe biletele electronice, precum și în destinațiile noastre turistice principale;

37.

salută inițiativa de turism social Calypso, care permite persoanelor în vârstă, tinerilor, persoanelor cu venituri reduse și persoanelor cu dizabilități să meargă în vacanță în extrasezon; subliniază că prin această inițiativă se poate rezolva problema caracterului sezonier, în special în destinațiile mai puțin cunoscute;

38.

consideră însă că, pentru a combate caracterul sezonier al turismului în Europa, trebuie să se pună un accent sporit pe dezvoltarea unor produse turistice specifice, care oferă turiștilor o experiență turistică particulară și care corespund nevoilor specifice ale acestora; invită, prin urmare, Comisia să încurajeze și să susțină statele membre și sectorul turismului să creeze produse mai diversificate și mai bine orientate către nevoi specifice pentru teme specifice precum patrimoniul rural, cultural și industrial, istorie, religie, sănătate, activități de spa și wellness, sport, vinuri și mâncare, muzică și artă ca forme ale turismului alternativ care contribuie la crearea de valoare adăugată în zona respectivă, prin diversificarea economiei acesteia și reducerea caracterului sezonier al locurilor de muncă; încurajează, în acest sens, statele membre, să folosească în mod adecvat fondurile UE și invită Comisia să extindă obiectivele de acțiune din cadrul programului COSME în mod corespunzător; consideră că evenimentele sportive și festivalurile de muzică și artă au un mare potențial de a mobiliza turiștii din Europa și din străinătate;

39.

subliniază că diversitatea și multiculturalismul din Europa oferă un mare potențial de dezvoltare a turismului tematic și permit promovarea coordonată a turismului alternativ și durabil și a schimburilor culturale; încurajează inițiativele de conectare a atracțiilor turistice pentru a introduce produse și circuite turistice tematice la scară europeană, națională, regională și locală, exploatând complementaritatea și specificul diferitelor obiective turistice europene, astfel încât să se ofere turiștilor experiențe optime;

40.

subliniază că este necesar să se promoveze și să se evidențieze patrimoniul cultural european bogat, folosind lista patrimoniului mondial UNESCO ca propunere unică de vânzare, dar incluzând și situri care poate sunt mai puțin cunoscute la scară largă sau care poate nu sunt ușor accesibile, luând în considerare în special faptul că turismul cultural reprezintă aproximativ 40 % din turismul european, contribuind astfel la creșterea economică, ocuparea forței de muncă, inovația socială și dezvoltarea de la nivel local, regional, urban și rural, reducând, totodată, impactul caracterului sezonier; subliniază, în acest context, rolul esențial al sponsorizărilor în întreținerea patrimoniului european și sprijinirea statelor în ceea ce privește suportarea costurilor;

41.

subliniază că promovarea evenimentelor culturale la diverse niveluri ar putea contribui la creșterea atractivității destinațiilor turistice și sugerează, prin urmare, analizarea posibilității de a crea un calendar european al evenimentelor, care să fie publicat pe portalul VisitEurope.com, în vederea îmbunătățirii serviciilor de informare turistică;

42.

invită organizațiile de turism naționale să ofere vizibilitatea adecvată inițiativelor și premiilor dedicate patrimoniului european și să sprijine inițiativele și activitățile de promovare a acestora (cum ar fi „Marca patrimoniului european” și „Itinerariile culturale europene”);

43.

afirmă că este important să se protejeze și să se conserve patrimoniul cultural în contextul posibilelor efecte nocive ale schimbărilor structurale determinate de activitățile turistice și al riscurilor implicate de turismul de masă, în special în perioada sezonului de vârf; acordă prioritate calității activității desfășurate și nu costurilor legate de aceasta; subliniază, în acest context, contribuția pe care o poate avea patronajul la conservarea patrimoniului european și la compensarea reducerii fondurilor publice alocate în acest scop;

44.

solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri de protejare a monumentelor și siturilor din Europa care se află în pericol, pentru a proteja și promova patrimoniul cultural și, deci, să încurajeze turismul cultural;

45.

subliniază rolul important jucat de turismul cultural european în consolidarea dezvoltării personale și a cunoștințelor, în special în rândul tinerilor, în promovarea diversității culturale naționale și locale bogate, în susținerea învățării interculturale, în asigurarea unei posibilități de a crea legături, în consolidarea identității europene și în exprimarea valorilor europene;

46.

subliniază potențialul turismului cultural pentru reducerea sărăciei; solicită, în acest sens, promovarea sectoarelor de creație și a turismului rural din statele membre, pentru a promova bogăția culturală extraordinară a Europei și a combate sărăcia și șomajul;

47.

subliniază că achiziționarea în comun a permiselor și a biletelor de călătorie ar trebui simplificată pentru a sprijini campaniile culturale;

48.

subliniază că multitudinea de limbi din Europa, fie ele oficiale, co-oficiale, minoritare sau mai puțin cunoscute, stă la baza patrimoniului său cultural și sunt esențiale pentru un turism durabil și responsabil;

49.

remarcă posibilitățile oferite de manifestările și locurile istorice importante, cum ar fi „locurile de conștiință”, pentru abordarea provocărilor contemporane printr-o interpretare sensibilă și programe educaționale; încurajează folosirea patrimoniului cultural și a turismului pentru promovarea dialogului intercultural și apropierea și mai multor oameni din Europa;

50.

subliniază potențialul turismului sportiv, care ar putea deveni, în viitor, unul dintre cele mai dinamice sectoare din sectorul turismului din Europa, aflat în curs de dezvoltare, și solicită introducerea unor politici specifice de promovare și susținere a acestei dezvoltări; reamintește locul important al activităților sportive în creșterea atractivității turistice a Europei; evidențiază oportunitățile care apar înaintea evenimentelor sportive și în timpul acestora în urma circulației sportivilor și a spectatorilor, care ar putea atrage turiștii chiar și în cele mai îndepărtate zone; subliniază că potențialul turismului sportiv nu este încă suficient exploatat;

51.

își exprimă convingerea că în turismul european este necesară o tranziție de la un model al creșterii cantitative la un model calitativ, orientat către o dezvoltare constantă și sustenabilă, și că este necesară, în fapt, dezvoltarea unui sector turistic care să permită crearea mai multor locuri de muncă calificate remunerate în mod corespunzător; consideră că diversificarea economică a turismului în zonele rurale și de coastă oferă oportunități pentru noi locuri de muncă sustenabile;

52.

constată diferența de standarde în ceea ce privește calitatea serviciilor din turism și consideră că standardele de calitate sunt importante ca mijloc de creare a unor condiții de concurență echitabile pentru operatori și de creștere a transparenței pentru consumatori, contribuind astfel la creșterea încrederii tuturor părților; invită toate părțile interesate să continue discuțiile cu privire la modul în care UE poate promova standarde de calitate stabilite de comun acord cu privire la serviciile turistice;

53.

invită Comisia să lanseze o marcă europeană de calitate a turismului, care să recompenseze eforturile susținute depuse de cei care lucrează în turism, pentru a sprijini calitatea serviciilor turistice bazate pe un respect deosebit pentru patrimoniul cultural și natural, îmbunătățind calitatea locurilor de muncă din turism, lărgind accesibilitatea pentru toți și promovând tradițiile culturale ale comunităților locale;

54.

invită Comisia să consolideze colaborarea dintre statele membre, având ca scop creșterea calității produselor prin protejarea mărcii „made in”;

55.

invită Comisia și statele membre să colaboreze cu asociațiile din domeniul turismului și să definească împreună un sistem european comun pentru clasificarea infrastructurii turistice (hoteluri, restaurante etc.); consideră că inițiativa Hotelstars Union, care vizează armonizarea treptată a sistemelor de clasificare a serviciilor de cazare în Europa, ar trebui promovată în continuare, având în vedere că ea ar permite o comparație mai bună a ofertei de cazare din Europa și, astfel, ar contribui la stabilirea unor criterii comune de calitate a serviciilor;

56.

consideră că menținerea standardelor de siguranță în serviciile de turism din UE este o componentă esențială a calității; salută, prin urmare, Cartea verde a Comisiei intitulată „Siguranța serviciilor de cazare turistică”; observă sprijinul pentru acțiunile de la nivelul UE privind siguranța turismului acordat de multe grupuri ale consumatorilor, organizații pentru siguranță în caz de incendiu și organizații din sectorul turismului; invită, așadar, Comisia să prezinte propuneri pentru introducerea de standarde minime de siguranță a turismului în UE, în special în ceea ce privește siguranța în caz de incendiu și de emisii de monoxid de carbon în cazările pe perioada concediului; subliniază că este necesară o colectare sistematică a datelor privind siguranța cazării;

57.

subliniază faptul că serviciile turistice de înaltă calitate presupun existența unei formări adecvate și a unor condiții de muncă decente și că ignorarea și diminuarea competențelor necesare și a realizărilor sociale din acest sector sunt contraproductive;

58.

consideră că investirea în formare și educație este un element esențial pentru furnizarea de servicii de calitate într-un sector care angajează în special tineri cu vârsta între 16 și 35 de ani; încurajează ferm Comisia să colaboreze cu mediul privat și alte organisme publice pentru a crea programe de formare și de stagii în extrasezon, cu scopul de a crește atractivitatea sectorului și a-i reduce caracterul sezonier; consideră că această formare ar trebui să evidențieze calificările înalte și dezvoltarea competențelor relaționale, care ar duce la îmbunătățirea perspectivelor privind locurile de muncă în acest sector; invită, prin urmare, Comisia să sprijine eforturile sectorului turismului de a actualiza competențele și aptitudinile angajaților și angajatorilor pentru a anticipa viitoarele evoluții și nevoi în ceea ce privește competențele; consideră că ar trebui îmbunătățite statisticile privind ocuparea forței de muncă în sectorul turismului;

59.

invită, în acest sens, Comisia să sprijine industria turismului prin eliminarea lacunelor în materie de competențe și sporind importanța de piață a educației și formării profesionale; sugerează Comisiei să elaboreze și să distribuie un ghid de bune practici și cu privire la oportunitățile de formare în UE, facilitând astfel atingerea unui nivel mai ridicat de profesionalism și creșterea mobilității voluntare a profesioniștilor în UE;

60.

subliniază importanța îmbunătățirii recunoașterii reciproce de către statele membre a calificărilor profesionale în industria turismului, pentru a le permite lucrătorilor să identifice cele mai bune perspective de carieră, încurajându-le, astfel, mobilitatea;

61.

salută instrumentele de mobilitate și proiectele de cooperare, cum ar fi Alianțele cunoașterii și Alianțele competențelor sectoriale din cadrul programului Erasmus + și Erasmus pentru tineri antreprenori, ca mijloace eficiente care să permită lucrătorilor din turism implicați la toate nivelurile de educație și formare, să facă schimb de bune practici, să-și amelioreze competențele lingvistice și să dobândească cunoștințe practice în domeniul turismului cultural; este preocupat totuși de lipsa de interes în rândul tinerilor pentru cariere în anumite sectoare turistice; subliniază avantajele unui sistem de educație „dual” în sectorul turismului, precum și importanța combinării învățării cu experiența practică, îmbunătățind astfel atât cunoștințele teoretice, cât și competențele practice; invită statele membre și autoritățile locale și regionale să profite din plin de oportunitățile oferite de Fondul social european și de alte fonduri europene, naționale și regionale pentru a promova formarea profesională;

62.

invită statele membre să investească în formarea de calitate a ghizilor turistici și să favorizeze o abordare multilingvă vizând o mai bună promovare a siturilor de interes pentru turiștii străini; solicită, în plus, Comisiei și statelor membre să definească standarde europene de calitate pentru ghizii turistici, care să garanteze respectarea cerințelor minime în materie de formare;

63.

invită Comisia să realizeze un studiu cu privire la impactul taxelor și impozitelor aplicate produselor și serviciilor turistice la nivel local, regional, național și european asupra competitivității Europei ca destinație turistică; invită statele membre să recunoască importanța reducerii cotelor de TVA pentru serviciile de călătorie și turism, pentru a contribui la dezvoltarea economiilor locale și a sprijini creșterea și crearea de locuri de muncă, precum și pentru a ajuta Europa să rămână competitivă pe piața mondială;

64.

recunoaște importanța pentru regiunile de coastă și insulare a strategiei pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier, în conformitate cu strategia privind creșterea albastră și strategia Europa 2020, care prezintă o serie de răspunsuri comune la numeroasele provocări cu care acestea se confruntă;

65.

încurajează ferm Comisia să prezinte un plan de acțiune prin care cele 14 acțiuni descrise în strategia pentru turismul maritim și costier, menționată mai sus, să fie însoțite de obiective și termene concrete, și să informeze Parlamentul cu privire la progresele realizate în îndeplinirea acestor acțiuni;

66.

invită Comisia să organizeze un seminar anual la care să participe statele membre costiere și maritime și regiunile respective pentru a promova dialogul paneuropean și a facilita schimbul de bune practici și punerea în aplicare a unei strategii pe termen lung;

67.

reamintește importanța conectivității și accesibilității și ia act de faptul că ele diferă în extrasezon și sezonul de vârf în regiunile ultraperiferice și insulare, care depind în mare parte de transportul maritim și aerian; subliniază, de asemenea, importanța elaborării de planuri regionale care să promoveze mobilitatea între destinații; solicită Comisiei ca acțiunea nr. 12 din strategia pentru turismul maritim și costier, menționată mai sus, să ia în considerare și eficiența ajutoarelor de stat în regiunile de coastă și maritime;

68.

încurajează ferm Comisia ca, împreună cu statele membre și părțile interesate din sectorul turismului nautic și maritim, să evalueze necesitatea de a elabora strategii inteligente și inovatoare ca soluție pentru combaterea caracterului sezonier, care să fie adaptate deopotrivă sezoanelor de vârf și perioadelor de extrasezon și să ia în considerare diferitele grupuri-țintă; invită părțile interesate să depună eforturi pentru a crea experiențe, produse și servicii complementare care să fie integrate cu produsele locale, în special legate de patrimoniul și cultura maritime, sporturile nautice, navigarea de agrement, observarea vieții și peisajelor marine, activitățile legate de soare și plajă, pescuitul artizanal, gastronomia și sănătatea;

69.

subliniază importanța turismului de croazieră pentru dezvoltarea sectorului turistic din Europa; invită, prin urmare, Comisia să evalueze împreună cu statele membre resursele necesare și infrastructurile portuare și nautice existente și să standardizeze trierea deșeurilor și reciclarea, pentru a crea acțiuni inovatoare de planificare pentru aceste zone prin dezvoltarea conceptului de „oraș portuar inteligent”;

70.

subliniază că planificarea comună și acțiunile comune sunt, în egală măsură, importante pentru acceptarea turismului de către populație și pentru dezvoltarea durabilă a acestuia;

71.

invită Comisia să promoveze în continuare turismul durabil, responsabil și ecologic în colaborare cu partenerii strategici, cum ar fi Comisia europeană a turismului și alte părți interesate, dezvoltând noi produse specifice și promovându-le pe cele existente și sugerează crearea la nivel european a unei platforme online, pe deplin accesibile, care să reunească informațiile existente privind produsele certificate, noile forme de turism, destinații și rute, precum și privind serviciile specifice cum ar fi mijloacele de transport și ghizii turistici, într-o singură bază de date, cu acces prin intermediul portalului visiteurope.com;

72.

consideră că majorarea (co)finanțării pentru proiecte turistice durabile trebuie să se facă în cadrul programului COSME;

73.

îndeamnă Comisia să finalizeze Carta europeană a turismului durabil și responsabil și să acorde în continuare sprijin financiar inițiativelor și rețelelor importante, cum ar fi EDEN (Destinații europene de excelență) și circuitele culturale europene;

74.

încurajează organizațiile naționale de turism ca, pe baza standardelor propuse de Comisie, să creeze la nivel național un portal unic specific privind turismul durabil și responsabil, pentru a le permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză în ceea ce privește produsele și destinațiile naționale și transnaționale vizate;

75.

subliniază importanța dezvoltării unui turism durabil, responsabil și accesibil, în care conceptul de „destinație inteligentă” să fie esențial în promovarea destinațiilor, și care să combine aspectele sustenabilității, turismul experiențial și utilizarea adecvată a resurselor naturale, alături de noile tehnologii, inclusiv aspectele legate de accesibilitatea fizică și a informațiilor; este convins că rețelele de informare privind proiectele de turism responsabil oferă bune oportunități pentru sprijinirea IMM-urilor, a dezvoltării durabile locale, a locurilor de muncă durabile și a economiilor stabile;

76.

invită Comisia să realizeze un studiu privind certificatele de durabilitate pentru serviciile de turism responsabil, inclusiv o analiză a instrumentelor voluntare, indicând ce instrumente s-au dovedit de succes;

77.

solicită promovarea și dezvoltarea în continuare a ofertelor turistice pentru copii și familii, de exemplu prin crearea unei mărci europene a turismului destinat familiilor;

78.

subliniază că este important să se încurajeze programele destinate reabilitării vechilor structuri hoteliere, conform criteriilor durabilității ecologice;

79.

subliniază rolul esențial pe care îl joacă turismul european în regenerarea zonelor rurale și urbane, în vederea unei dezvoltări locale și regionale durabile;

80.

solicită dezvoltarea de servicii turistice durabile în regiunile care, în ciuda unui potențial cultural și turistic foarte mare, au suferit un prejudiciu de imagine din cauza punerii unui accent mai mare pe alte sectoare, precum cel industrial, și a dezvoltării acestor sectoare;

81.

subliniază că este important să conștientizăm faptul că turismul nu trebuie să afecteze negativ viața cotidiană a rezidenților; consideră, din contra, că rezidenții ar trebui integrați în mod pozitiv în fenomenul turistic și că ei ar trebui să poată participa la acesta;

82.

subliniază că protecția patrimoniului natural și cultural și a biodiversității reprezintă un capital prețios pentru sectorul turismului și, prin urmare, susține statele membre și autoritățile regionale, precum și întreprinderile din domeniul turismului în promovarea ecoturismului și în respectarea legislației UE în materie de mediu atunci când iau decizii cu privire la proiectele de infrastructură sau le realizează; invită statele membre să integreze inițiativele privind patrimoniul natural în strategiile naționale și regionale privind turismul;

83.

subliniază importanța turismului durabil și responsabil pentru protejarea și promovarea patrimoniului natural și cultural regional; este convins, prin urmare, că sunt necesare măsuri adecvate pentru a sprijini și a promova produsele turistice regionale și sejururile de scurtă durată;

84.

invită Comisia și statele membre să dezvolte rețele de itinerarii verzi care să includă zone rurale, păduri și situri naturale minore prin integrarea rețelelor infrastructurii de transport existente cu noi soluții durabile din punctul de vedere al mediului;

85.

subliniază că turismul pentru pescuit poate contribui semnificativ la economia zonelor rurale ale Europei; subliniază că această formă de turism nu poate supraviețui decât cu condiția unei gestionări mai durabile a speciilor de pește pe cale de dispariție din apele interioare ale Europei;

86.

observă că agroturismul este una dintre cele mai simple forme de turism alternativ din UE și invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să sprijine acțiunile menite să stimuleze dezvoltarea în continuare a infrastructurii și a accesibilității acestui sector;

87.

invită Comisia să promoveze în continuare teritoriile și specialitățile locale, încurajând promovarea și asigurând protecția produselor locale, cum ar fi indicațiile geografice protejate agricole și neagricole (IGP);

88.

consideră că regiunile sensibile, cum ar fi insulele, coastele și munții și, în special, regiunile îndepărtate și cele ultraperiferice, depind adesea în mare măsură de activitățile turistice și sunt primele afectate de schimbările climatice; este convins, prin urmare, că protecția climei ar trebui să fie o prioritate și că ar trebui integrată mai mult în politicile europene, naționale și regionale din domeniul turismului și transportului, inclusiv prin axarea pe eficiența energetică, energia din surse regenerabile, transportul durabil și gestionarea deșeurilor; invită Comisia să realizeze un studiu de impact privind modul în care schimbările climatice afectează turismul în aceste regiuni din punct de vedere economic, ecologic și social, precum și privind influența pe care acestea o vor avea pe viitor;

89.

subliniază că este necesar să se promoveze potențialul turistic al zonelor rurale, insulare, de coastă și muntoase îndepărtate, încurajează dezvoltarea turismului maritim și marin durabil în UE și invită statele membre să dezvolte infrastructuri durabile și să îmbunătățească conectivitatea transfrontalieră ca mijloc de creștere a atractivității și accesibilității;

90.

subliniază faptul că insulele se confruntă cu probleme specifice, cum ar fi conexiunile între insulele mai mici și continent, și invită Comisia să propună măsuri de stimulare a investițiilor în acest domeniu;

91.

consideră că introducerea controalelor ecologice voluntare cu scopul de a îmbunătăți calitatea mediului în industria turismului reprezintă o contribuție utilă a sectorului și recomandă recompensarea întreprinderilor care dau dovadă de un angajament deosebit în acest sens;

92.

invită autoritățile și operatorii responsabili la nivel național, regional și local să facă mai multe eforturi pentru a promova rețelele de călătorie nemotorizate, cum ar fi circuitele europene ecvestre, traseele de drumeții, traseele de pelerinaj și pistele pentru biciclete, în combinație cu toate serviciile feroviare transfrontaliere, inclusiv trenurile de mare viteză și trenurile de noapte; reamintește că ar trebui exploatată întotdeauna și interoperabilitatea transportului cu alte moduri; recomandă eliminarea tarifelor majorate pentru zonele de frontieră, acest fenomen fiind una dintre barierele în calea utilizării mai largi a căilor ferate de către turiști în zonele de frontieră;

93.

recunoaște că turismul urban durabil este o afacere care înregistrează o creștere rapidă și că politicile privind mobilitatea și transportul în centrele turistice ale orașelor ar trebui să fie eficiente și durabile și ar trebui să creeze situații din care să aibă de câștigat atât vizitatorii, cât și gazdele;

94.

sprijină dezvoltarea unor forme de transport multimodal integrat pentru turiști prin introducerea de bilete care să permită utilizarea a diferite mijloace de transport, în funcție de diferitele nevoi; subliniază că progresele în serviciile integrate de emitere a biletelor ar reprezenta un stimulent eficient pentru turismul transfrontalier;

95.

subliniază că vehiculele electrice reprezintă o soluție tot mai atractivă din punctul de vedere al noii mobilității flexibile atât pentru turismul rural, cât și pentru cel urban, precum și că acest mijloc de mobilitate ar trebui consolidat în stațiunile de vacanță;

96.

subliniază că este important să se faciliteze accesul bicicliștilor la transportul public;

97.

încurajează ferm Comisia să evalueze posibilitatea de a transforma sistemul european de indicatori pentru turism (ETIS) într-un instrument al Uniunii menit să ajute destinațiile turistice să controleze, să gestioneze, să evalueze și să îmbunătățească performanța în materie de durabilitate;

98.

invită statele membre ca, în cadrul cooperării internaționale, să transmită experiențele lor pozitive legate de gestionarea durabilă a turismului;

99.

consideră că accesibilitatea deplină și prețurile decente în turism sunt o parte integrantă a durabilității sale; afirmă că principiul „turismul pentru toți” le permite persoanelor, în special celor cu nevoi speciale, cum ar fi persoanele cu handicap sau cele cu mobilitate redusă, tinerii, persoanele în vârstă, familiile cu venituri reduse și familiile cu copii, să se bucure de drepturile lor de cetățeni și că, prin urmare, acesta trebuie să fie referința pentru orice acțiune în domeniul turismului desfășurată la nivel național, regional, local sau european; invită statele membre ca, în elaborarea conceptelor de turism pentru seniori și persoanele cu handicapuri specifice, să se concentreze în special pe utilizarea noilor tehnologii;

100.

recomandă statelor membre dezvoltarea unui sistem european de identificare unitar și transparent vizând accesibilitatea ofertelor, precum și crearea unor platforme de internet corespunzătoare; solicită Comisiei să prezinte propuneri în acest sens;

101.

recomandă statelor membre să introducă accesibilitatea pentru persoanele cu handicap ca un criteriu de eligibilitate pentru industria turismului în cadrul programelor de dezvoltare economică;

102.

subliniază că încrederea consumatorilor în societățile care furnizează servicii în sectorul turistic depinde, de asemenea, de capacitatea societăților de a pune la dispoziția consumatorilor mijloace alternative simple, eficace și rapide de soluționare a litigiilor consumatorilor și de a proteja datele cu caracter personal și datele financiare ale consumatorilor;

103.

consideră că, pentru a face ca turismul european să fie accesibil, este necesar ca companiile aeriene să renunțe la practica perturbatoare și destul de răspândită de a aloca mai mult spațiu la clasa business decât la clasa economică;

104.

subliniază contribuția societății civile în promovarea unor noi forme de turism, prin rețelele de socializare, organizațiile de voluntariat, asociațiile culturale și sportive, grupurile de acțiune ale cetățenilor și organizațiile care reprezintă tinerii, femeile și comunitățile de expatriați;

105.

solicită o mai mare recunoaștere a rolului vital jucat de voluntariat în dezvoltarea și susținerea turismului prin intermediul voluntariatului cultural;

106.

îndeamnă Comisia și statele membre să ia în considerare și să sprijine potențialul economiei sociale în dezvoltarea unui turism durabil și responsabil;

107.

consideră că turismul are o valoare socială importantă pentru tineri, salariați și pensionari și invită statele membre să utilizeze fondurile UE pentru dezvoltarea turismului în scopuri de sănătate și de agrement;

108.

subliniază că actuala criză a imigrației în Europa afectează în special zonele de coastă, unde turismul reprezintă o sursă de venit importantă pentru rezidenți; solicită Comisiei să elaboreze un raport privind impactul pe care afluxul necontrolat de imigranți în UE îl are asupra sectorului turismului;

109.

salută oportunitățile pe care le implică consumul colaborativ pentru întreprinderile nou-înființate și cele inovatoare din sectorul turismului; recunoaște complementaritatea acestor servicii cu alte oferte turistice în ceea ce privește locurile și persoanele vizate;

110.

reamintește că consumul colaborativ este un nou model socioeconomic, apărut odată cu revoluția tehnologică și accesul la internet, care a conectat oamenii prin platforme online, unde pot fi tranzacționate bunuri și servicii în mod sigur și transparent;

111.

subliniază că legislația în vigoare nu este adaptată pentru consumul colaborativ și că, din acest motiv, guvernele locale și naționale au început să studieze aceste platforme online și încearcă să reglementeze efectele acestora, de multe ori aplicând măsuri disparate și disproporționate în cadrul Uniunii; îndeamnă Comisia să colaboreze cu statele membre și să analizeze cele mai bune inițiative care pot fi adoptate la nivel european, național, regional și local; recomandă să se aibă în vedere definirea unui cadru de reglementare corespunzător în cadrul strategiei globale a UE privind piața internă digitală;

112.

subliniază că, înainte de a adopta măsuri de reglementare, trebuie să se analizeze mai întâi reacțiile față de amploarea pe care o ia consumul colaborativ; consideră totuși că orice acțiune din partea autorităților publice trebuie să fie proporțională și flexibilă pentru a permite adoptarea unui cadru de reglementare care să asigure condiții echitabile pentru întreprinderi și, în special, un mediu de afaceri pozitiv favorabil IMM-urilor și inovării din acest sector; consideră, de asemenea, în interesul protecției consumatorilor, că reglementările din domeniul securității, siguranței și sănătății aplicabile sectorului turismului tradițional ar trebui să se aplice și în cazul serviciilor turistice oferite pe bază comercială în cadrul consumului colaborativ;

113.

subliniază că activitățile furnizorilor trebuie clasificate corect pentru a distinge în mod clar între serviciile colaborative ad hoc sau permanente și cele profesionale pentru întreprinderi, în cazul cărora ar trebui să se aplice reglementări corespunzătoare;

114.

evidențiază, de asemenea, că platformele trebuie să fie pe deplin accesibile și că consumatorii care utilizează aceste situri trebuie să fie corect informați și nu trebuie induși în eroare, iar datele lor cu caracter personal trebui protejate; subliniază importanța unui sistem viabil și transparent de evaluări, precum și importanța de a garanta că consumatorii nu sunt penalizați de furnizorii de servicii pentru comentariile negative;

115.

subliniază că întreprinderile din domeniul tehnologic care au rolul de intermediari trebuie să îi informeze pe furnizori cu privire la obligațiile care le revin, în special în ceea ce privește protecția drepturilor consumatorilor, și să furnizeze informații fiabile și accesibile legate de toate taxele și costurile ascunse ale activității comerciale, precum și cu privire la modul în care să respecte pe deplin reglementările locale, în special în ceea ce privește legislația fiscală și respectarea normelor legate de siguranța consumatorilor și condițiile de lucru ale persoanelor care furnizează servicii turistice;

116.

invită Comisia să evalueze impactul economic și social al consumului colaborativ și implicațiile sale pentru industria turismului, consumatori, întreprinderile din domeniul tehnologic și autoritățile publice și să prezinte un raport Parlamentului cu privire la rezultatul inițiativelor pe care le-a avut până în prezent, inclusiv activitatea grupului operativ înființat de DG GROW;

117.

solicită Comisiei să definească, împreună cu sectorul turismului și asociațiile din acest domeniu, o foaie de parcurs inteligentă a inițiativelor care vizează domeniul mai larg al inovării (proces, TIC, cercetare) și competențele necesare, pentru a încuraja societățile din domeniul călătoriilor și turismului să adopte instrumentele digitale și să le utilizeze într-un mod mai eficient; consideră că Comisia ar putea să depună eforturi concertate pentru a disemina bunele practici în acest domeniu;

118.

salută Platforma pentru turism digital a Comisiei și obiectivele sale (i) de a crește capacitatea de inovare și digitalizarea IMM-urilor din domeniul turismului în scopul stimulării acestui sector și (ii) de a face propuneri privind modalitățile de adaptare și de elaborare a unor politici durabile, competitive și axate pe consumator care să vizeze dezvoltarea în continuare a sectorului turistic; încurajează utilizarea tehnologiilor inovatoare, schimbul de bune practici și consolidarea cooperării la nivel regional în vederea transformării sectorului turismului din Europa într-un sector mai atractiv și mai competitiv; consideră că promovarea formării online și asimilarea sporită a tehnologiilor digitale ar favoriza realizarea acestui obiectiv;

119.

este conștient de faptul că IMM-urile, majoritatea dintre ele fiind microîntreprinderi, și întreprinderile nou-înființate din sectorul turismului se confruntă cu dificultăți considerabile de promovare a serviciilor lor în străinătate și de adaptare la condițiile de piață aflate în schimbare rapidă; ia act de faptul că noile instrumente informatice, cum ar fi portalul pentru industria turismului dezvoltat de Comisie, precum și seminarele online pot ajuta IMM-urile să profite de oportunitățile oferite de sectorul digital; subliniază că punerea la dispoziție a portalului pentru industria turismului în toate limbile statelor membre ar promova și mai mult beneficiile teritoriale ale acestor acțiuni; încurajează adoptarea unor inițiative similare la nivel local, regional și național;

120.

invită Comisia să promoveze în continuare colaborarea dintre actorii publici și privați din domeniul călătoriilor și turismului, pentru a facilita găsirea și adoptarea unor soluții digitale de către întreprinderile europene; subliniază, în special, necesitatea unei mai bune coordonări între administrațiile publice din domeniul turismului de la nivel național, regional și local, agențiile de turism turoperatoare, sectorul hotelier și întreprinderile din sectorul digital;

121.

invită Comisia să sprijine sectorul să dezvolte instrumente care să permită monitorizarea destinațiilor turiștilor, întocmirea profilului acestora, trasarea mobilității lor pentru a identifica interesele lor și a dezvolta produse adecvate, și să creeze instrumente care să le ofere destinații personalizate sau să monitorizeze rețelele pentru a cunoaște părerile celor care ne vizitează;

122.

solicită Comisiei să prezinte un raport cuprinzător care să includă o evaluare a situației actuale în ceea ce privește digitalizarea pieței turismului, în vederea identificării și abordării provocărilor și oportunităților pentru diverșii actori din domeniul public și privat la nivel național, regional și local; consideră că acest raport ar trebui să includă recomandări corespunzătoare care să garanteze concurența loială și condiții echitabile de concurență pentru toți actorii și să protejeze consumatorii oferind transparență, neutralitate și accesibilitate;

123.

constată creșterea achiziționării directe de către utilizatori a serviciilor turistice online și riscurile potențiale pe care acest lucru le implică pentru consumatori, care de multe ori nu își cunosc drepturile și nici legislația aplicabilă; solicită Comisiei să monitorizeze în detaliu posibilele abuzuri ce pot apărea în acest domeniu, mai ales atunci când este vorba de cumpărarea combinată de servicii de la diferiți furnizori (de exemplu, bilete de avion și închirieri auto) și să adapteze și să dezvolte aceste noi modalități de rezervare de servicii în cadrul următoarei revizuiri a Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii;

124.

salută încheierea recentă a negocierilor din cadrul trilogului privind revizuirea Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii; solicită transpunerea și punerea în aplicare prompte și eficace a acesteia în vederea adaptării sectorului și protejării consumatorilor în mediul digital;

125.

invită Comisia să reorienteze fondurile și programele pentru a sprijini mai bine digitalizarea societăților europene din domeniul turismului;

126.

solicită Comisiei să se asigure că furnizorii de servicii beneficiază de un acces echitabil și egal la datele relevante al operatorilor de turism și transport, pentru a facilita furnizarea digitală multimodală a serviciilor de informații și de emitere a biletelor; ia act de importanța sistemelor de transport inteligente (STI) în furnizarea de informații exacte și în timp real cu privire la trafic și călătorie pentru dezvoltarea serviciilor integrate de mobilitate, care ar aduce beneficii dezvoltării turismului european;

127.

invită statele membre să identifice și să sprijine inițiativele la nivelul UE care favorizează utilizarea infrastructurii digitale și interoperabilitatea între diferite platforme; invită, în acest context, statele membre să pună la dispoziție WiFi gratuit în zonele turistice și să renunțe la tarifele de roaming până la 15 iunie 2017, așa cum a fost stabilit, precum și la blocarea geografică;

128.

invită statele membre și autoritățile locale să doteze toate stațiile și platformele de sosire, plecare și transfer cu birouri de informare cu personal competent, care poate oferi informații cu privire la principalele obiective, modalități de transport și structuri turistice, și cu sisteme digitale de informații multilingve cu acces gratuit și nelimitat la rețelele WiFi, care să poată fi utilizate și de persoanele cu handicap;

129.

subliniază că pasagerii se confruntă în continuare cu prețuri, termeni și condiții diferite în momentul în care își rezervă online cazarea sau mijloacele de transport; salută, prin urmare, Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”; invită Comisia să adopte o propunere cuprinzătoare pentru a pune capăt blocării geografice nejustificate a accesului la bunuri, servicii și la cele mai bune prețuri disponibile, pe baza localizării geografice sau a țării de reședință;

130.

îndeamnă statele membre să încurajeze accesul la banda largă de mare viteză ca o prioritate pentru zonele turistice îndepărtate și ultraperiferice, cum ar fi insulele și zonele de coastă, zonele muntoase și cele rurale, cu scopul de a consolida dezvoltarea afacerilor din domeniul turismului și de a reduce diviziunea digitală din UE;

131.

invită statele membre și părțile interesate să dezvolte mijloace eficace pentru a contracara lipsa forței de muncă calificate în toate domeniile turismului, în special, în domeniul digitalizării;

132.

este îngrijorat de faptul că multe dintre avantajele economice ale distribuției online nu sunt valorificate în Europa; consideră că guvernele europene ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini antreprenoriatul și, în special, soluțiile axate pe tehnologie în Europa;

133.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.