This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52015DC0100
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS Results of the public consultation on the Europe 2020 strategy for smart, sustainable and inclusive growth
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Rezultatele consultării publice privind Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Rezultatele consultării publice privind Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii
/* COM/2015/0100 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Rezultatele consultării publice privind Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii /* COM/2015/0100 final */
Introducere Strategia
Europa 2020 a fost lansată în 2010 ca strategie integrată pe
termen lung a UE pentru locuri de muncă și creștere
economică. Vizând obținerea unei creșteri inteligente, durabile
și favorabile incluziunii în Europa, strategia se bazează pe cinci
obiective principale în următoarele domenii: ocuparea forței de
muncă, cercetarea și dezvoltarea, schimbările climatice și
energia, educația și combaterea sărăciei și a
excluziunii sociale. Acestea sunt traduse în obiective naționale de
către fiecare stat membru. Strategia este pusă în aplicare și
monitorizată în cadrul semestrului european. În plus, aceasta a servit
drept cadru general pentru o serie de politici la nivelul UE și la nivel
național. În plan concret, strategia a servit drept ghid pentru
proiectarea și programarea fondurilor structurale și de
investiții europene în perioada 2014-2020. După primii
ani de aplicare a strategiei, la jumătatea distanței până la
orizontul anului 2020, Comisia a lansat o consultare publică în scopul de
a evalua modul în care obiectivele strategiei fuseseră îndeplinite
până la data respectivă. Faptul că primii ani ai Strategiei
Europa 2020 au coincis cu o gravă criză financiară și
economică a avut un impact semnificativ asupra realizării de progrese
spre îndeplinirea obiectivelor strategiei, ceea ce a însemnat și că
deseori a fost inevitabil ca rațiunile de politică pe termen scurt
să nu prevaleze asupra abordărilor pe termen mai lung. Conform
rezultatelor celui mai recent sondaj Eurobarometru pe tema Strategiei
Europa 2020[1],
cetățenii UE sunt de acord cu direcția luată de UE ca
răspuns la criză, numărul de respondenți care cred că
UE merge în direcția cea bună pentru a ieși din criză
și pentru a face față provocărilor fiind de aproape
două ori mai mare decât numărul de respondenți care nu cred
acest lucru. În prezenta comunicare sunt expuse principalele concluzii
ale consultării publice care s-a desfășurat între mai și
octombrie 2014 și al cărei scop a fost acela de a aduna punctele
de vedere ale părților interesate asupra concepției și a
rezultatelor Strategiei Europa 2020. Comunicarea este însoțită
de un raport la zi privind stadiul la care s-a ajuns în îndeplinirea
obiectivelor Strategiei Europa 2020[2].
Rezumat Consultarea
publică privind Strategia Europa 2020 s-a desfășurat între
5 mai 2014 și 31 octombrie 2014. Scopul
consultării a fost acela de a aduna experiențele părților
interesate și, astfel, de a desprinde învățămintele din
primii ani de aplicare a strategiei și de a utiliza aceste
învățăminte la revizuirea strategiei. S-au primit,
în total, 755 de contribuții din 29 de țări.
Partenerii sociali, grupurile de interese și organizațiile
neguvernamentale constituie categoria de participanți cel mai bine
reprezentată, fiind urmați de administrații și autorități
publice din statele membre, cetățeni, grupuri de reflecție,
mediul universitar, fundații și întreprinderi. Principalele concluzii ale consultării publice
sunt următoarele: - Strategia Europa 2020 este
văzută ca un important cadru general pentru promovarea locurilor de
muncă și a creșterii economice la nivelul UE și la nivel
național. Obiectivele și prioritățile strategiei sunt
relevante din prisma provocărilor actuale și viitoare; - cele cinci obiective principale
reprezintă agenți esențiali de accelerare a procesului de creare
a locurilor de muncă și de creștere economică,
permițând, de asemenea, ca strategia să nu se abată de la
orientarea stabilită; - majoritatea inițiativelor emblematice
și-au îndeplinit scopul, chiar dacă au rămas la un nivel scăzut
de vizibilitate; - există posibilitatea și nevoia de
îmbunătățire a realizărilor strategiei, prin ridicarea
nivelului de asumare a răspunderii și de implicare pe teren. 1. Contextul consultării publice
privind Strategia Europa 2020 În martie 2014, Comisia Europeană a
publicat o comunicare intitulată „Bilanțul Strategiei
Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii”[3] în scopul de a determina stadiul în care se afla punerea în aplicare a
strategiei în UE și în statele membre la patru ani de la lansarea acesteia
și de a pregăti terenul pentru revizuirea strategiei. La mijlocul perioadei care se încheie în
2020, rezultatele obținute în direcția îndeplinirii obiectivelor în
domeniul locurilor de muncă și al creșterii economice sunt
neomogene, în special ca urmare a impactului crizei.
Efectele crizei sunt încă deosebit de acute, resimțindu-se în special
pe piețele forței de muncă, unde șomajul continuă
să fie foarte ridicat la nivelul UE și unde situația
variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Dintre
principalele surse de îngrijorare, șomajul în rândul tinerilor se
menține la un nivel ridicat în mai multe state membre, iar șomajul de
lungă durată se află în creștere. Pe plan social, criza a
dus la creșterea pericolului de sărăcie și de excluziune
socială și la sporirea inegalităților. Situația este
deosebit de dificilă în anumite state membre, unde s-au înregistrat o
creștere a numărului de persoane afectate de lipsuri materiale grave
și o creștere a proporției gospodăriilor fără
persoane ocupate. La apogeul crizei, cheltuielile cu cercetarea și
dezvoltarea au fost limitate în mai multe state membre ca urmare a
necesității de a ține sub control cheltuielile publice. Acum,
când accentul se deplasează treptat de la urgențele crizei la
construirea unor baze solide pentru locuri de muncă și pentru
creștere economică, este important ca statele membre să acorde
prioritate cheltuielilor care favorizează creșterea, cum ar fi investițiile
în cercetare și dezvoltare. Creșterea continuă să fie
afectată și de o serie de tendințe pe termen lung, cum ar fi
evoluțiile demografice, globalizarea și concurența din partea
partenerilor internaționali, provocarea reprezentată de
productivitate și digitalizare, precum și presiunea asupra resurselor
și preocupările legate de mediu. De asemenea, criza a afectat realizarea de
progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor principale ale Strategiei
Europa 2020. Criza a avut în mod clar efecte
negative asupra ocupării forței de muncă și asupra
nivelurilor de sărăcie și a limitat progresele înregistrate în
direcția îndeplinirii celorlalte obiective, mai puțin a obiectivului
de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În ciuda crizei, au
existat mai multe tendințe structurale pozitive, de exemplu în nivelurile
de educație, în constituirea unui mix energetic mai durabil și în
reducerea intensității emisiilor de CO2 în economie. În
consecință, UE este, în general, pe cale de a-și îndeplini
obiectivele în domeniul educației, al schimbărilor climatice și
al energiei sau de a se apropia în mare măsură de îndeplinirea
acestora. Nu același lucru se poate spune despre ocuparea forței de
muncă, cercetare și dezvoltare și reducerea sărăciei,
domenii în care impactul crizei s-a resimțit cel mai puternic. Sunt
necesare eforturi susținute în toate domeniile pentru consolidarea
progreselor deja înregistrate și pentru realizarea de progrese
suplimentare. Obiectivele Strategiei Europa 2020
sunt angajamente politice[4]. Natura politică a obiectivelor este inerentă strategiei
și reflectă rolul primordial pe care guvernele naționale ar
trebui să îl joace în cadrul strategiei, în conformitate cu principiul
subsidiarității. Pentru majoritatea domeniilor însă, obiectivele
naționale nu sunt suficient de ambițioase pentru a permite atingerea,
prin cumulare, a obiectivului stabilit la nivelul UE. De exemplu, dacă
toate statele membre și-ar atinge obiectivele naționale,
investițiile totale în cercetare și dezvoltare la nivelul UE s-ar
ridica la 2,6 % din PIB până în 2020, ceea ce este sub obiectivul de
3 % stabilit de UE. Aceste grade diferite de angajament se reflectă,
de asemenea, în faptul că gradul de răspuns și de ambiție
al politicilor variază pe teritoriul UE. Progresele neomogene înregistrate în
privința obiectivelor Strategiei Europa 2020 pot fi puse,
parțial, și pe seama decalajului temporal cu care reformele
structurale își produc impactul deplin asupra economiilor. Deși ritmul și calitatea reformelor structurale au variat
de la un stat membru la altul, majoritatea statelor membre au demarat
importante reforme structurale pe piețele forței de muncă,
pentru a le face mai rezistente în viitor, pe piețele de produse și
servicii, pentru a le îmbunătăți modul de funcționare
și pentru a favoriza o alocare eficientă a resurselor, și în
administrațiile publice, pentru a le spori eficiența. Totuși,
aceste reforme au nevoie de timp pentru a da rezultate și a deveni
vizibile, de unde rezultă că este crucial să fie puse în aplicare
în mod rapid și temeinic. Diferențele tot mai pronunțate
dintre statele membre și, deseori, din interiorul aceluiași stat
membru au stânjenit progresele în direcția îndeplinirii obiectivelor
Strategiei Europa 2020. În loc ca economiile
noastre să ajungă la convergența dorită, decalajul dintre
statele membre cu cele mai bune rezultate și statele membre cu rezultate
mai slabe s-a mărit ca urmare a crizei. S-a mărit, de asemenea,
decalajul dintre regiunile aceluiași stat membru și dintre regiunile
diferitelor state membre. De exemplu, decalajul dintre cele mai bune și
cele mai slabe rezultate în domeniul ratei de ocupare a populației cu
vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a fost de 26,9 puncte procentuale în
2013, an în care ratele ocupării forței de muncă au variat între
52,9 % în Grecia și 79,8 % în Suedia. Această situație
este comparabilă cu cea din 2000, când diferența dintre cele mai bune
și cele mai slabe rezultate a fost de 22,7 puncte procentuale, ratele
ocupării forței de muncă variind între 55,3 % în Bulgaria
și 78,0 % în Danemarca. OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPA 2020 LA NIVELUL UE || CELE MAI RECENTE DATE Mărirea ratei de ocupare a populației în vârstă de 2064 de ani la cel puțin 75 % || 68,4 % (2013) Mărirea ratei investițiilor în cercetare și dezvoltare la 3 % din PIB || 2,02 % (2013) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % față de nivelurile din 1990 || reducere cu 17,9 % (2012) Mărirea ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie la 20 % || 14,1 % (2012) Urmărirea unei creșteri a eficienței energetice cu 20 % (măsurată în funcție de consumul de energie primară și de consumul final de energie) || Consumul de energie primară: creștere de 11,9 % a eficienței energetice (2013) Consumul final de energie: creștere de 12,8 % a eficienței energetice (2013) Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și a sistemelor de formare la mai puțin de 10 % || 12,0 % (2013) Mărirea la cel puțin 40 % a proporției absolvenților de învățământ terțiar în vârstă de 30-34 de ani || 36,9 % (2013) Reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane în pericol de sărăcie și de excluziune socială (echivalentul unui obiectiv de 96,6 milioane) || 121,6 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (2013)[5] Sursa: Comisia Europeană În acest context, consultarea publică
privind Strategia Europa 2020 a vizat, printre altele, o mai bună
cunoaștere a rezultatelor înregistrate de strategie pe teren. Întrucât strategia este un parteneriat între UE și statele sale
membre, de o importanță capitală pentru succesul acesteia sunt
angajamentul și implicarea guvernelor naționale, a parlamentelor, a
autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a
altor părți interesate și a societății civile. Era
important, așadar, să se adune opiniile tuturor părților
implicate în punerea în aplicare a strategiei și să se desprindă
învățăminte din experiența și din bunele practici ale
acestora. 2. Cifre importante referitoare la
consultarea publică privind Strategia Europa 2020 Consultarea publică privind Strategia
Europa 2020 a fost deschisă între 5 mai 2014 și
31 octombrie 2014. Au fost utilizate o serie de instrumente menite
să îi optimizeze vizibilitatea și să încurajeze participarea. În plus față de anunțarea consultării publice pe
portalul „Vocea ta în Europa”, a fost creat un site internet special[6] care oferea
posibilitatea de a completa un chestionar sau de a depune un document de
poziție și care conținea link-uri spre principalele documente
legate de Strategia Europa 2020. Comisia a elaborat acest chestionar
pentru a aduna păreri despre primii ani ai strategiei și idei pentru
dezvoltarea sa ulterioară. Site-ul internet are și o secțiune
dedicată publicării contribuțiilor primite[7]. Un număr de 755 de participanți
au răspuns la consultarea publică. Din
distribuția pe țări rezultă o preponderență a
răspunsurilor din Belgia, țară în care își au sediul
grupuri de interese la nivel european. Rata de participare a fost foarte
scăzută în țările Europei Centrale și de Est. Au
existat și participanți din următoarele țări
terțe: Norvegia, Elveția, Canada și Statele Unite.
Participanții reflectă gama largă de părți interesate
ale Strategiei Europa 2020. Partenerii sociali, grupurile de interese
și organizațiile neguvernamentale constituie categoria de
participanți cel mai bine reprezentată (41 %), fiind urmați
de administrații și autorități publice din statele membre,
inclusiv autorități locale și regionale (20 %),
cetățeni (19 %) și grupuri de reflecție, mediul
universitar și fundații (14 %). Întreprinderile constituie
6 % din participanți, această rată de participare destul de
scăzută fiind contrabalansată de rata ridicată de
participare a grupurilor de interese care reprezintă întreprinderile. Distribuția participanților pe categorii de părți
interesate Sursa:
Comisia Europeană Distribuția domeniilor acoperite
reflectă faptul că Strategia Europa 2020 este favorabilă
incluziunii. Majoritatea participanților au
acoperit toate domeniile strategiei în răspunsurile lor, și anume
afacerile economice și financiare, competitivitatea, industria, piața
unică, ocuparea forței de muncă, cercetarea, dezvoltarea și
inovarea, economia digitală, schimbările climatice, energia și
utilizarea eficientă a resurselor, educația și formarea, precum și
sărăcia și excluziunea socială. Distribuția
contribuțiilor axate pe un domeniu specific este, în general,
echilibrată. În plus față de răspunsurile
oficiale la consultarea publică, instituțiile UE și
instituțiile naționale au contribuit, la rândul lor, la
discuțiile referitoare la revizuirea strategiei.
La inițiativa președinției italiene a Consiliului, revizuirea a
fost discutată în majoritatea formațiunilor sectoriale ale
Consiliului. Pe baza rezultatelor acestor discuții, președinția
a prezentat un rezumat cu ocazia Consiliului Afaceri Generale din
decembrie 2014[8].
Parlamentul European are, de la data lansării strategiei, un rol
important, inclusiv în apelurile adresate parlamentelor naționale de
a-și aduce contribuția. În ultimele luni au avut loc mai multe
schimburi de opinii cu parlamentele naționale cu privire la Strategia
Europa 2020 și la dezvoltarea ulterioară a acesteia. Reflecțiile asupra revizuirii
Strategiei Europa 2020 au suscitat un viu interes și au mobilizat
părțile interesate care sunt implicate în punerea în aplicare a
strategiei. Comitetul Regiunilor, prin lucrările
platformei sale de monitorizare, și Comitetul Economic și Social
European au fost deosebit de active și au organizat atât schimburi de
opinii, cât și discuții pe teme specifice ale Strategiei Europa 2020.
De asemenea, în statele membre au fost organizate, cu sprijinul
funcționarilor responsabili cu semestrul european din cadrul
Comisiei Europene, o serie de evenimente având ca temă strategia în
ansamblul său sau unele dintre elementele acesteia. Aceste evenimente au
îmbunătățit dialogul cu toți actorii interesați, au
creat legături între diferitele rețele de părți interesate
și au permis adunarea de experiențe și bune practici de pe
teren, de care se va ține cont la revizuirea strategiei. 3.
Principalele rezultate ale consultării publice privind Strategia
Europa 2020 3.1 Domeniul
de aplicare și obiectivele Strategiei Europa 2020 continuă
să fie relevante O strategie la nivelul UE în domeniul
locurilor de muncă și al creșterii economice se bucură de
un sprijin masiv. Marea majoritate a participanților
la consultare (86 %) consideră că Europa are nevoie de o
strategie globală pe termen mediu pentru locuri de muncă și
creștere economică în anii următori, numai o mică parte a
acestora (14 %) având păreri împărțite sau negative.
Aceștia din urmă, care sunt în principal persoane fizice,
consideră fie că UE ar trebui să se concentreze asupra punerii
în aplicare a instrumentelor existente, fie că dezvoltarea socială,
economică și ecologică este mai importantă decât
creșterea în sine sau chiar că factorii de decizie ar trebui să
renunțe la ideea creșterii la infinit. Marea majoritate a
participanților asociază strategia cu sfera lor de activitate și
apreciază cadrul global al acesteia. Relevanța tripticului
„creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii” este salutată. Strategia Europa 2020 abordează
provocările prezente și viitoare. Din
contribuțiile la consultarea publică reiese o corelație
puternică între domeniile identificate de participanți ca
priorități și domeniile Strategiei Europa 2020. 3.2 Actualele
cinci obiective principale sunt relevante și se consolidează reciproc Participanții susțin în foarte
mare măsură obiectivele, considerându-le un instrument util pentru
realizarea strategiei. Majoritatea (87 %)
consideră că obiectivele sunt un instrument util pentru punerea în
aplicare și pentru monitorizarea Strategiei Europa 2020, având rol de
repere care ajută la concentrarea atenției asupra mai multor domenii
esențiale. O parte din participanți (10 %) indică
modalități de îmbunătățire, recunoscând în
același timp faptul că obiectivele sunt un instrument valoros. Mai
mulți participanți subliniază că este important să se
evite un număr prea mare de obiective și, astfel, să se
mențină o abordare concentrată. Obiectivele sunt considerate
inutile numai de o mică parte din participanți (3 %). În plus,
câțiva participanți subliniază că este important ca orice
evaluare cantitativă a progreselor realizate în vederea atingerii
obiectivelor să fie completată de o analiză calitativă.
Comisia împărtășește ideea importanței analizei
și evaluării calitative, pe care le-a efectuat, de altfel, mai ales
în contextul semestrului european. O mare parte din participanți
consideră că actualele cinci obiective principale ar trebui să
rămână neschimbate. Marea majoritate a
participanților (78 %) consideră că obiectivele actuale
sunt suficiente. Unii participanți propun adăugarea unor noi
obiective, în timp ce alții pun sub semnul întrebării relevanța
obiectivului referitor la învățământul terțiar, subliniind
importanța adaptării competențelor la nevoile pieței
forței de muncă, în scopul evitării neconcordanțelor dintre
cerere și ofertă. Este important să se reamintească faptul
că obiectivele nu sunt menite să reflecte totalitatea politicilor UE
sau a ambițiilor sale, ci sunt indicatori reprezentativi ai tipului de
schimbări promovate de Strategia Europa 2020. Unele dintre
obiectivele propuse de participanții la consultare, cum ar fi obiectivele
orientative în materie de utilizare eficientă a resurselor și de contribuție
a industriei la PIB, sunt deja integrate în alte politici ale UE. În fine, din
consultarea publică nu se desprinde o ierarhie clară a obiectivelor.
Aproximativ jumătate din participanți sunt de părere că obiectivele
sunt la fel de importante și interdependente, că acestea se
consolidează reciproc și că ele contribuie împreună la
ocuparea forței de muncă și la creșterea economică. 3.3 Inițiativele
emblematice și-au îndeplinit scopul Inițiativele emblematice și-au
îndeplinit, în general, scopul, iar acțiunile desfășurate în
domeniile respective ale acestora trebuie continuate în alte forme. În ansamblu, participanții consideră că
inițiativele emblematice au scopul de a spori capacitatea UE de a
îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020. Cu toate acestea,
părerile unui număr semnificativ de participanți (32 %),
printre care guverne și organizații reprezentative, au fost
împărțite: inițiativele emblematice și-au îndeplinit scopul
prin faptul că au încurajat o serie de acțiuni prioritare, dar valoarea
lor adăugată a fost umbrită de faptul că sensibilizarea a
fost insuficientă și că acțiunile de politică s-au
suprapus, devenind astfel superflue. Unii participanți afirmă că
inițiativele emblematice sunt deconectate de domeniile lor mai largi de
politică, iar alții vorbesc de o anumită confuzie rezultată
din suprapuneri și din lipsa de ierarhizare a inițiativelor
emblematice. Prin urmare, unii participanți susțin că a venit
timpul ca acestea să fie înlocuite cu programe globale de politică
organizate cu mai multă coerență. 3.4 Ar fi important și de dorit să se
îmbunătățească realizarea și punerea în aplicare a
strategiei Există posibilități de a
îmbunătăți realizarea Strategiei Europa 2020. La întrebarea dacă Strategia Europa 2020 a schimbat ceva
majoritatea participanților (60 %) răspund că da.
Mulți participanți (40 %) răspund însă negativ,
semnalând o serie de lacune în ceea ce privește punerea în aplicare,
precum și modalități de remediere a acestora. Punerea în aplicare cu succes a strategiei
a fost afectată de lipsuri la nivel de sensibilizare, implicare și
asigurare a aplicării. În primul rând,
contribuțiile la consultarea publică arată că
sensibilizarea cu privire la strategie a fost insuficientă, fie în mod
explicit, atunci când participanții precizează că nu pot
răspunde la unele întrebări, fie în mod implicit, atunci când din
răspunsurile lor reiese că au înțeles greșit
conținutul sau obiectivul strategiei. În al doilea rând, mai puțin de
jumătate din participanți (46 %) afirmă că sunt
implicați în strategie, iar trei sferturi (77 %) își
exprimă dorința de a se implica mai mult în strategie. Din
contribuții se desprind și unele bune practici utile, cum ar fi
Comitetul părților interesate care a fost instituit de guvernul danez
și din care fac parte aproximativ 30 de organizații, de la
asociații de întreprinderi și sindicate, până la primării
și organizații neguvernamentale. Participanții la consultare se
declară în favoarea unui cadru îmbunătățit de asigurare a
aplicării, prin care să se garanteze că strategia dă
rezultate, prin existența unui nivel adecvat de ambiție și de
instrumente de asigurare a aplicării. În timp ce mai mult de jumătate
din participanți (58 %) consideră că este important și
indicat să existe obiective naționale, aproape o treime (28 %)
insistă asupra faptului că obiectivele naționale ar trebui
să fie suficient de ambițioase și că UE ar trebui să
ridice nivelul de angajament al statelor membre prin consolidarea procesului
său de monitorizare. Participanții semnalează
posibilități de îmbunătățire a realizării
Strategiei Europa 2020. Principalele opțiuni
preferate de participanți sunt: o mai bună orientare a
comunicării și a informării, intensificarea schimburilor de
experiență și de bune practici între statele membre, implicarea
tuturor nivelurilor relevante de părți interesate, monitorizarea
atentă a progreselor realizate și introducerea unor stimulente care
să sprijine angajamentul față de obiectivele strategiei. 3.5 Sinteza principalelor
învățăminte desprinse Din contribuțiile primite, Comisia
desprinde, în ceea ce privește Strategia Europa 2020,
următoarele puncte tari, puncte slabe, perspective și
amenințări. PUNCTE TARI • Sprijinul masiv de care se bucură o strategie la nivelul UE în domeniul locurilor de muncă și al creșterii economice • Concordanța domeniilor acoperite de Strategia Europa 2020 cu provocările cărora trebuie să li se facă față • Obiective care au relevanță și care se consolidează reciproc • Realizarea unor progrese deja tangibile: UE este, în general, pe cale de a îndeplini obiectivele în domeniul educației, al schimbărilor climatice și al energiei sau de a se apropia în mare măsură de îndeplinirea acestora || PUNCTE SLABE • Lipsa de vizibilitate a inițiativelor emblematice • Necesitatea de a îmbunătăți modul în care strategia este realizată și pusă în aplicare • Implicarea insuficientă a părților interesate relevante • Faptul că obiectivele în domeniul ocupării forței de muncă, al cercetării și dezvoltării și al reducerii sărăciei sunt departe de a fi atinse PERSPECTIVE • Dorința unor actori de a juca un rol activ în strategie • Monitorizarea atentă a strategiei prin intermediul semestrului european • Alinierea Strategiei Europa 2020 cu prioritățile Comisiei (locuri de muncă, creștere economică și investiții) || AMENINȚĂRI • Amplificarea, ca urmare a crizei, a diferențelor dintre statele membre și din interiorul aceluiași stat membru • Natura politică a obiectivelor și lipsa de ambiție a statelor membre Concluzii Comisia va ține seama de rezultatele
consultării publice în viitoarele reflecții asupra modului în care ar
trebui continuată Strategia Europa 2020. În afară de concluziile
consultării publice, Comisia va lua în considerare, de asemenea,
contribuțiile Parlamentului European, ale Consiliului, ale parlamentelor
naționale, ale Comitetului Economic și Social European și ale
Comitetului Regiunilor. Totodată, Comisia se va asigura că orice
propunere va fi în deplină concordanță cu lucrările actuale
de aprofundare a uniunii economice și monetare. În conformitate cu programul său de lucru pentru anul 2015,
Comisia va prezenta propuneri de revizuire a Strategiei Europa 2020
înainte de sfârșitul anului. [1] Eurobarometru standard 81, primăvara anului 2014, raportul
privind Strategia Europa 2020. [2] „Smarter, greener, more inclusive? Indicators to support the
Europe 2020 strategy”, ediția 2015, Eurostat. [3] COM(2014) 130 final. [4] O excepție notabilă o constituie obiectivul de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră și obiectivul de utilizare a
energiei regenerabile. Aceste obiective se sprijină pe un cadru
obligatoriu din punct de vedere juridic la nivelul UE, cu valori care trebuie
atinse la nivel național. [5] Acest obiectiv este măsurat pentru UE-27, întrucât în cazul
Croației nu există date disponibile pentru 2008, adică anul de
referință pentru calcularea obiectivului. [6] Site-ul http://ec.europa.eu/europe2020/public-consultation/index_ro.htm,
găzduit pe site-ul general al Strategiei Europa 2020. [7] http://ec.europa.eu/europe2020/public-consultation/contributions/index_ro.htm [8] http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-16559-2014-INIT/ro/pdf