1.7.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 240/24

1.

consideră că tranziția energetică trebuie să fie pe deplin avantajoasă pentru consumatorii finali: gospodăriile, întreprinderile și actorii industriali. În acest context, politicile în materie de gestionare a energiei trebuie să urmărească controlul de către consumatori a consumului propriu, astfel încât aceștia să poată profita de noile tehnologii pentru a-și reduce facturile, și să contribuie la eforturile UE de îndeplinire a unor obiective climatice ambițioase, astfel cum s-a stabilit la Paris, cu ocazia COP21. Aceste politici ar urma să le permită nu numai să participe în mod activ pe piață, ci și să beneficieze de mecanisme de protecție a consumatorului eficace și adecvate, care ar putea fi necesare pentru combaterea sărăciei energetice;

2.

remarcă progresele deja realizate în domeniile utilizării raționale a energiei, reducerii consumului și conceperii și utilizării de tehnologii și servicii care permit o mai bună gestionare a energiei la nivel local, dar și de către consumatorii finali, mulțumită, printre altele, unui cadru de reglementare european ambițios și dinamic. Viitoarea legislație va trebui să își propună să încurajeze statele membre și autoritățile locale și regionale în sensul continuării eforturilor de îmbunătățire a nivelurilor de performanță atinse de acestea în ceea ce privește eficiența energetică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și dezvoltarea de capacități de producție de energie din surse regenerabile, inclusiv capacități de producție descentralizate;

3.

ia act de numărul foarte mare și de marea varietate de servicii și de soluții tehnice și tehnologice existente sau în curs de elaborare în ce privește gestionarea consumului și variația cererii, precum și în domeniul gestionării producției descentralizate. Uniunea Europeană trebuie să acorde prioritate încurajării și sprijinirii dezvoltării acestor instrumente, evaluării relevanței și impactului acestora, din punct de vedere energetic, economic, social și de mediu, precum și reglementării acestora, în vederea unei utilizări sigure, ușoare și accesibile;

4.

își propune ca, prin intermediul prezentului aviz, să contribuie la o reflecție mai amplă privind cadrul strategic pentru uniunea energetică și apreciază multe dintre mesajele principale ale comunicării pe tema „Noi avantaje pentru consumatorii de energie” [COM(2015) 339 final], ce deschide calea către o uniune energetică care îi pune pe cetățeni în prim-plan și îi poate proteja pe consumatorii cei mai vulnerabili; îndeamnă Uniunea Europeană să dea curs comunicării sale, în termene precise, prin adoptarea și aplicarea unor inițiative specifice și concrete în domeniile abordate în comunicare, ținând seama așa cum se cuvine de preocupările și experiențele autorităților locale și regionale;

5.

își reiterează, în acest context, solicitarea privind punerea efectivă în practică a măsurilor din cadrul celui de-al treilea pachet privind energia, a Directivei privind eficiența energetică și a Directivei privind soluționarea alternativă a litigiilor;

6.

recomandă Comisiei Europene să efectueze o analiză detaliată a provocărilor, obstacolelor și oportunităților legate de prezența efectivă a consumatorilor de energie pe piețele energetice, cu scopul de a dobândi o înțelegere aprofundată a situației lor și a eventualelor dificultăți cu care se confruntă, și care ar necesita măsuri suplimentare de sprijin din partea UE, a statelor membre, a autorităților locale și regionale sau a organizațiilor societății civile;

7.

subliniază rolul major al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a legislației europene din acest domeniu, în crearea și finanțarea de infrastructuri de distribuție, de calculare și de gestionare a cererii de energie, în gestionarea producției descentralizate și în diseminarea bunelor practici elaborate pe plan local și regional, precum și în informarea și consilierea consumatorilor de energie. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor solicită să fie implicat în toate etapele elaborării politicilor care urmează a fi adoptate de Uniunea Europeană în acest domeniu;

8.

reafirmă, în acest context, necesitatea absolută de a utiliza principiul subsidiarității drept bază a oricărei viitoare legislații privind gestionarea cererii de energie și a producției descentralizate de energie din surse regenerabile, dar și protecția consumatorilor și a drepturilor lor. Comitetul European al Regiunilor solicită Uniunii Europene să ia în considerare în mod corespunzător competențele autorităților locale și regionale, pentru a le asigura un nivel de intervenție care să respecte pe deplin acest principiu al subsidiarității;

9.

își reafirmă dorința de a continua să contribuie la pregătirea și desfășurarea Forumului cetățenesc pentru energie și de a participa activ la elaborarea politicilor UE, prin formularea de recomandări privind inițiativele recente și viitoare și impactul lor social și economic la nivel local și regional;

10.

salută faptul că Comisia Europeană face referire la Convenția primarilor (1). Reamintește că semnatarii săi, și anume autorități locale și regionale din întreaga UE, sunt adevărate modele sub aspectul consumului durabil de energie și promovează voluntar în rândul consumatorilor bunele practici în ceea ce privește producția de energie proprie; subliniază că peste 180 de membri ai CoR sunt reprezentanți ai unor instituții semnatare ale Convenției și că Comitetul și-a luat angajamentul să o promoveze atât în rândul membrilor săi, cât și în relațiile cu autoritățile locale și regionale din UE și din afara acesteia. Reamintește însă că Convenția primarilor nu reprezintă toate administrațiile locale și regionale europene. Celelalte inițiative care permit orașelor să urmărească obiective ambițioase nu ar trebui să facă obiectul niciunei discriminări (2);

11.

atrage atenția asupra faptului că este necesar ca Comisia Europeană să facă referire și la Pactul insulelor, care este o inițiativă similară și paralelă cu Convenția primarilor și la care participă, în calitate de semnatari, mai mult de o sută de insule; în cadrul acestui Pact, autoritățile insulelor desfășoară o activitate importantă în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale UE pentru 2020;

12.

își reiterează solicitarea sa de a fi reprezentat în cadrul principalelor autorități de reglementare în domeniul energiei la nivelul UE (Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei – ACER), precum și la nivel național (autoritățile naționale de reglementare – ANR) (3);

13.

subliniază că adoptarea de orice noi obiective în materie de gestionare a cererii de energie și a producției de energie din surse regenerabile, dar și de eventualele instrumente economice în domeniu, trebuie să se facă cu respectarea principiului proporționalității. Comitetul European al Regiunilor solicită Comisiei Europene să ia în considerare impactul pe care noile măsuri l-ar putea avea asupra autorităților locale și regionale în ansamblu, a bugetelor acestora, a capacității lor administrative și operaționale, ținând seama de specificitățile fiecărei entități în parte și de dificultățile cu care se confruntă fiecare tip de entitate; subliniază că principiul precauției, care este un element de bază al legislației de mediu a UE, ar trebui să se aplice și în cazul politicii energetice europene;

14.

în ceea ce privește infrastructura energetică, susține că, pentru a se asigura un grad mai mare de autonomie și responsabilizare a consumatorilor, pare a fi utilă instalarea unor rețele și contoare inteligente (cu condiția satisfacerii interesului economic al consumatorului final), care să fie accesibile și rentabile, performante, capabile să reducă semnificativ fraudele, ușor de utilizat, sigure și adaptate la nevoile și așteptările consumatorilor în ceea ce privește informațiile, controlul consumului propriu și scăderea valorii facturilor;

15.

subliniază importanța rolului jucat de gestionarii de rețele, în special de către operatorii de sisteme de distribuție, în dezvoltarea de rețele inteligente la nivel local, în gestionarea și instalarea de contoare inteligente, precum și în furnizarea de soluții la noile necesități în materie de flexibilitate (în privința utilizării energiei de către consumatori și a introducerii de energie în sistem), esențiale pentru buna funcționare a pieței în viitor; ia notă de intenția Comisiei de a supraveghea îndeaproape aplicarea normelor UE existente în materie de contoare inteligente, rețele inteligente și gestionare a informațiilor, și este de acord că accesul la date trebuie să fie „efectiv” și „nediscriminatoriu” în cazul clientului și al oricărui terț desemnat de acesta; așteaptă cu interes crearea cadrului juridic adecvat, în contextul Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa și al revizuirii Regulamentului general al UE privind protecția datelor;

16.

subliniază că, în numeroase regiuni, introducerea de noi tehnologii generează costuri ridicate din cauza unei infrastructuri energetice învechite sau practic inexistente. Consideră, prin urmare, că este necesar să se elaboreze o metodologie la nivel regional sau local pentru a determina modul de distribuire a costurilor între prestatorul de servicii, consumator și autorități, și resursele disponibile pentru finanțarea investițiilor. Tranziția trebuie să fie realizată în așa fel încât, în cele din urmă, să se reducă factura consumatorului. În același timp subliniază importanța esențială a informării corespunzătoare a consumatorilor cu privire la eventualele lor motive de preocupare și la avantajele tehnologiilor, precum și la amploarea contribuției lor potențiale, în vederea reducerii rezistenței față de noile tehnologii;

17.

salută atenția acordată de Comisie chestiunii specifice a sărăciei energetice, care constituie o provocare importantă pentru multe autorități locale și regionale, deoarece trebuie abordată atât în contextul politicii sociale, cât și al celei energetice; solicită Comisiei Europene să meargă dincolo de simpla „îmbunătățire […] a colectării datelor” și să urmărească elaborarea unei ample definiții comune a sărăciei energetice și a unui plan de acțiune corespunzător, bazat pe ideea accesului la energie ca drept social fundamental;

18.

subliniază importanța finanțării prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) pentru punerea în aplicare a planului european de redresare economică și pentru măsurile de sporire a eficienței energetice.

19.

solicită Uniunii Europene și statelor membre să creeze un cadru de reglementare care să fie benefic atât pentru consumatorii de energie, cât și pentru „prosumatori” și alți furnizori de energie implicați activ pe piețele cu amănuntul ale energiei. De asemenea, este necesar să se asigure o finanțare suficientă și ușor accesibilă pentru acele autorități locale și regionale care contribuie la tranziția energetică către piețe de energie cu amănuntul care să se dovedească durabile și favorabile incluziunii;

20.

subliniază că o libertate de acțiune reală a consumatorilor presupune o sensibilizare a cetățenilor – prin măsuri adecvate, cum ar fi instalarea unor contoare inteligente și asigurarea accesului consumatorilor la informațiile furnizate de acestea – în ce privește utilizarea rațională a energiei, protecția mediului – mai ales o mai bună calitate a aerului – și combaterea schimbărilor climatice. Această sensibilizare trebuie să fie însoțită de o informare clară și completă cu privire la opțiunile pe care le au la dispoziție și care se presupune că le vor permite să opteze pentru o aprovizionare cu energie și o gestionare durabile, la prețuri accesibile;

21.

insistă asupra necesității de a asigura accesul consumatorilor la informații simple, clare, complete și adecvate, sigure, fiabile, gratuite și independente în materie de energie, atât în ceea ce privește ofertele de furnizare de energie, contractele, drepturile și obligațiile care le revin, cât și produsele și serviciile – inclusiv subvențiile europene și naționale – care i-ar putea ajuta să își reducă consumul și facturile sau să achiziționeze și să opereze dispozitive proprii de producție de energie; aceasta presupune furnizarea de informații specifice, în formate adecvate, consumatorilor celor mai vulnerabili (inclusiv celor care nu sunt foarte familiarizați cu mijloacele electronice de comunicare sau au un acces limitat la acestea);

22.

subliniază că, deoarece autoritățile locale și regionale sunt organismele cele mai apropiate de cetățeni, ele pot furniza asistență și consiliere de o importanță esențială pentru consumatori și institui o cultură care să favorizeze inițiativele la nivel local; subliniază însă că sunt necesare resurse suplimentare care să le permită autorităților locale și regionale să își exploateze pe deplin potențialul în acest sens și să dezvolte soluții inovatoare;

23.

propune adoptarea de noi cerințe și stimulente pentru operatorii de rețele de transport și distribuție, pentru a spori flexibilitatea rețelelor energetice grație sistemelor inteligente, stocării energiei și conversiei între tipurile de energie;

24.

observă că ar trebui instituite condiții de concurență echitabile pentru toți viitorii actori care produc și distribuie energie și/sau furnizează noi servicii, pentru a face posibile, de exemplu, flexibilitatea rețelei și integrarea energiei produse de „prosumatori” (inclusiv agregatorii);

25.

atrage atenția Comisiei Europene asupra faptului că politica energetică trebuie să contribuie la reducerea ponderii energiei în bugetele gospodăriilor și întreprinderilor și, prin urmare, a facturii lor finale. În acest context, Comitetul European al Regiunilor este preocupat de faptul că, în unele cazuri, modularea cererii riscă să expună consumatorii la mutații pe piețele cu ridicata și cu amănuntul, care ar putea conduce la tarife excesive, cărora consumatorii nu le vor putea face față. Prin urmare, este necesar să fie oferite modele tarifare cu prețuri garantate și pe termen lung, pentru a proteja consumatorii împotriva unor creșteri disproporționate ale prețurilor. De asemenea, consumatorii ar trebui informați cu privire la modul în care pot utiliza și beneficia de pe urma prețurilor variabile bazate pe tarifele practicate la energie;

26.

este de acord că aceste probleme se datorează în multe cazuri unei „lipse de performanță a pieței” în sectorul energiei și că absența concurenței poate constitui un obstacol serios în calea apariției unei piețe mai favorabile consumatorului; consideră, totuși, că evoluțiile în materie de reglementare ar trebui să aibă loc doar cu luarea în considerare așa cum se cuvine a nevoilor specifice ale diverselor părți interesate, printre care se numără autoritățile locale și regionale și consumatorii vulnerabili;

27.

regretă faptul că procedurile de schimbare a furnizorului rămân foarte complexe, lungi și extrem de birocratice și solicită diferitelor organisme de reglementare să vegheze la punerea în aplicare a legislației în vigoare privind condițiile de schimbare a furnizorului;

28.

sprijină angajamentul Comisiei Europene de a se asigura că fiecare consumator are acces la cel puțin un „instrument de comparare verificat și independent”. Aceste instrumente de comparare trebuie să fie precise, complete, fiabile și independente, ușor de utilizat și gratuite. Ele ar urma să permită compararea contractelor în curs cu ofertele de pe piață. Întrucât furnizorii au tendința de a-și diversifica oferta prin includerea unor servicii în contractele de furnizare de energie, instrumentele menționate trebuie să faciliteze comparația între diferitele „pachete” propuse, permițând, în același timp, doar compararea componentei „furnizare” a pachetelor;

29.

propune lansarea, la inițiativa autorităților de reglementare în domeniul energiei, a autorităților locale și regionale și a organizațiilor de consumatori, a unor campanii de informare cu privire la schimbarea furnizorului. Aceste campanii ar putea face referire la instrumente comparative existente;

30.

afirmă că Comisia Europeană și autoritățile de reglementare naționale și regionale ar trebui să asigure buna desfășurare a procedurilor de schimbare a furnizorului, și că consumatorii – în special cei mai vulnerabili – trebuie să aibă acces la consiliere individualizată cu privire la alegerea contractului de furnizare, precum și la asistență în materie de schimbare a furnizorului și/sau a contractului;

31.

susține adoptarea de către Uniunea Europeană a unei reglementări ambițioase de reducere a timpului necesar trecerii clienților de la un furnizor la altul și de automatizare a acestui proces;

32.

ar dori un control mai strict la nivel european al chestiunilor legate de practicile comerciale și promoționale în materie de furnizare a energiei, în vederea reducerii fluctuațiilor de prețuri și a eliminării practicilor abuzive în domeniu. În acest context, Comitetul European al Regiunilor îndeamnă stăruitor la punerea deplină în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale și a Directivei privind drepturile consumatorilor;

33.

solicită reglementarea și promovarea operațiunilor de achiziții comune de energie de către instituții publice, gospodării și întreprinderi. Aceste operațiuni ar urma să amelioreze funcționarea pieței, să garanteze accesul la energie pentru toți și să faciliteze acest acces, reducând efectiv și în mod durabil ponderea facturii la energie în bugetul consumatorilor;

34.

invită Uniunea Europeană să analizeze diversele componente ale facturilor la energie, în vederea pregătirii unei facturi „tip” care să conțină o serie de elemente standard, lizibile, clare și comparabile, la nivel european, și care să permită consumatorilor să își optimizeze consumul de energie. În acest sens, Comitetul European al Regiunilor sprijină inițiativa Consiliului autorităților europene de reglementare în domeniul energiei (CEER) de a propune definiții armonizate ale diferitelor elemente care trebuie să figureze în facturile la energie;

35.

solicită ca această standardizare să presupună includerea obligatorie în factura finală a unor informații referitoare la instrumentele și serviciile gratuite care pot fi folosite pentru compararea ofertelor de furnizare, precum și a unor informații cu privire la protecția drepturilor consumatorilor, destinate gospodăriilor și întreprinderilor;

36.

solicită statelor membre să creeze instrumente și servicii ce facilitează înțelegerea facturilor de către gospodării și întreprinderi, permit analizarea acestor facturi și, eventual, acordă consultanță și asistență consumatorilor finali în demersurile necesare pentru a remedia neregulile constatate sau îi îndrumă pe aceștia către contracte de furnizare mai adaptate nevoilor lor;

37.

recomandă ca facturile și toate informațiile primite de clienții finali de la furnizorii lor să poată fi trimise în modul solicitat de clienți, adică prin poștă sau electronic, fără nicio discriminare;

38.

subliniază că este de așteptat ca mai ales consumatorii vulnerabili să întâmpine dificultăți în a stabili, în condițiile unei oferte foarte extinse, care sunt tarifele cele mai avantajoase, și ca aceștia să solicite adesea ajutor nivelului de guvernanță cel mai apropiat. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor solicită Uniunii Europene să sprijine autoritățile locale și regionale în instituirea unor sisteme de asistență în domeniul energiei, atunci când această sarcină nu este îndeplinită de statele membre;

39.

susține că consumatorii ar trebui să poată accesa ușor datele înregistrate de contor, în diverse forme (prin intermediul contoarelor inteligente, online, printr-o înregistrare detaliată a facturii lunare la energie, prin consiliere individuală etc.);

40.

subliniază necesitatea de a informa consumatorii într-un mod inteligibil în legătură cu citirea contoarelor și cu utilizarea datelor privind consumul, specificându-se ce informații vor fi colectate și stocate, cât de des și pentru ce perioadă;

41.

insistă asupra necesității de a adopta, la nivel european, un cadru strict privind securitatea și protecția vieții private în ceea ce privește datele contoarelor;

42.

își reînnoiește apelul la accelerarea instituirii unor sisteme inteligente, atât la nivelul rețelelor, cât și al producătorilor/consumatorilor, la optimizarea sistemului în ansamblu și la introducerea contoarelor inteligente, ca factori-cheie de gestionare eficientă a cererii cu participarea activă a consumatorului;

43.

solicită adoptarea unui cadru strict, la nivel european, privind instalarea de contoare inteligente și gama de utilizări și funcționalități ale acestor contoare, reamintind totodată că scopul instalării lor este raționalizarea și reducerea consumului. În acest context, Comitetul insistă ca orice nouă alegere în materie de tehnologie să fie supusă mai întâi unei evaluări a posibilului său impact energetic, economic, social și de mediu, dacă ea urmează să fie introdusă ca standard;

44.

invită Uniunea Europeană și statele membre să acorde prioritate cercetării aplicate în materie de gestionare și reducere a consumului, de deplasare și gestionare a sarcinii, de introducere a sistemelor inteligente, sigure, fiabile și rentabile de contorizare, distribuție și transmitere, precum și în materie de sisteme de stocare industriale și casnice;

45.

subliniază impactul enorm al dezvoltării și funcționării orașelor asupra cererii de energie, deoarece acestora le revine între 60 % și 80 % din consumul mondial de energie și aproximativ aceeași proporție de emisii de CO2. Prin urmare, un parteneriat european privind inovarea pentru orașele și comunitățile inteligente, dar și alte modele inovatoare de afaceri și de finanțare ar putea juca un rol major în facilitarea introducerii de tehnologii inteligente în domeniul energiei;

46.

regretă faptul că în comunicare se recunoaște rolul autorităților locale și regionale doar în contexte foarte bine delimitate, precum „creșterea participării consumatorilor”, dar mai ales în cadrul Convenției primarilor, fără a include aceste autorități printre actorii menționați în concluziile documentului, unde se recunoaște necesitatea unor acțiuni suplimentare „la nivelul statelor membre”, prin inițiative „de colaborare ale industriei, ale organizațiilor de consumatori și ale autorităților naționale de reglementare”; solicită, așadar, Comisiei Europene să includă într-o mai mare măsură perspectiva autorităților locale și regionale în viitoarele acțiuni din domeniu, mai ales în calitatea lor de producători și furnizori de energie;

47.

consideră că contorizarea inteligentă poate fi și un instrument important de abordare a problemei sărăciei energetice, dar reamintește că este necesar să se garanteze că tehnologia de contorizare inteligentă nu duce la costuri prea mari pentru consumatori și/sau la limitarea excesivă a consumului lor de energie;

48.

invită UE și statele sale membre să se asigure că autoritățile locale și regionale, precum și întreprinderile locale din domeniul energiei beneficiază de o finanțare adecvată și ușor accesibilă pentru desfășurarea de politici și proiecte în domeniul eficienței energetice și în cel al producției și utilizării energiei din surse regenerabile, care urmăresc, de exemplu, acordarea de consultanță în domeniul energetic. Comitetul European al Regiunilor insistă ca UE să integreze acest aspect în toate viitoarele programe de finanțare din acest domeniu;

49.

propune instituirea unui cadru clar, care să permită ușor accesul la rețelele inteligente în cazul energiei produse de consumator, facilitând și scurtând procedurile îndelungate de acordare de licențe/autorizații și eliminând restul obstacolelor administrative și de reglementare care împiedică concurența efectivă;

50.

invită Comisia Europeană și statele membre să creeze un cadru de reglementare adecvat pentru a asigura condiții de concurență echitabile noilor actori de pe piață care sunt „prosumatorii”, dar și să introducă suficiente măsuri de încurajare și garanțiile de care este nevoie pentru stimularea consumului de energie proprie produsă în mod descentralizat și pentru o remunerare adecvată a producției de energie;

51.

constată că există numeroase exemple de bune practici privind participarea consumatorilor la buna gestionare a consumului și la producția descentralizată de energie din surse regenerabile și subliniază rolul important care revine Comitetului European al Regiunilor în ceea ce privește schimbul de bune practici;

52.

evidențiază în special potențialul enorm al producției individuale și colective proprii de energie din surse regenerabile disponibilă pe plan local, și invită Uniunea Europeană să analizeze obstacolele financiare și de reglementare, dar și pe cele generate de necesitatea adaptării rețelelor electrice existente la mecanismele de autoconsum, care împiedică dezvoltarea acestor inițiative, și să adopte măsuri în vederea depășirii acestora. În acest context, Comitetul European al Regiunilor subliniază că conceptul de asumare joacă un rol important în implicarea efectivă a cetățenilor în tranziția energetică și solicită să se acorde o atenție specială consumatorilor care nu dispun de mijloace financiare sau practice pentru a investi în tehnologii de producție de energie proprie; de asemenea, subliniază ponderea însemnată care ar putea reveni autorităților locale și regionale în organizarea sau sprijinirea inițiativelor locale privind instituirea de sisteme colective, de cooperare și de producție proprie în ceea ce privește producția, distribuția și consumul de energie;

53.

salută inițiativa privind organizarea Forumului cetățenesc pentru energie, subliniind, în același timp, că ar fi de dorit să se instituie și alte structuri și mecanisme periodice care să permită consumatorilor de energie să își exprime în timp util punctul de vedere și să exercite astfel o influență asupra alegerilor referitoare la piețele energiei.