21.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 19/45

1.

dorește să sublinieze însemnătatea politicii europene de vecinătate (PEV) ca instrument al politicii externe a Uniunii Europene (UE) destinat țărilor vecine din sudul și estul Uniunii și având ca scop înlesnirea relațiilor acestora cu UE;

2.

evidențiază complexitatea și diversitatea condițiilor din cadrul PEV, cum ar fi multitudinea de niveluri de guvernanță, care face să fie importantă sprijinirea dimensiunii regionale și locale a PEV, permițând astfel colaborarea deplină la nivel guvernamental;

3.

prin urmare, solicită recent numitului Înalt Reprezentant să ia măsuri pentru ca nivelul local și regional, atât în UE, cât și în țările Parteneriatului estic, să se implice în dezvoltarea ulterioară a politicii și să colaboreze îndeaproape cu CoR pentru a îmbunătăți elaborarea, punerea în aplicare și acceptanța PEV la fața locului;

4.

subliniază, de asemenea, necesitatea asigurării unei mai mari elasticități în funcționare și a unui acces individualizat, „pe măsură” la sprijinul pentru reformele democratice și pentru efectuarea reformelor economice în principalele state care beneficiază de acest ajutor;

5.

subliniază importanța a două inițiative, și anume Parteneriatul estic și Uniunea pentru Mediterana (UpM), reprezentând dimensiunea regională a PEV, care au constituit nu numai o componentă a politicii UE pe această temă, ci și o direcție prioritară a politicii externe a unor anumite state membre ale UE, atât la nivel central, regional, cât și la nivel local;

6.

solicită o participare mai activă și o mai mare angajare a nivelurilor de guvernare subnaționale în procesul de punere în aplicare a PEV. Înființarea de către Comitetul Regiunilor a două platforme pentru dialog și cooperare care funcționează în paralel, Adunarea autorităților regionale și locale euromediteraneene (ARLEM) și Conferința autorităților locale și regionale din cadrul Parteneriatului estic (CORLEAP), generează posibilități pentru dezvoltarea în continuare a acestei dimensiuni a PEV prin cooperare concretă și dialog direct cu nivelul local și regional;

7.

apreciază eforturile Uniunii Europene orientate în direcția sprijinirii proceselor de reformă structurală și economică, prin furnizarea unei asistențe financiare și tehnice responsabile țărilor care fac obiectul PEV, care necesită însă o mai mare simplificare și regularizare. Nivelul ajutoarelor oferite de UE țărilor vecine ar trebui să depindă de progresul reformelor structurale, de nivelul de democratizare, de respectarea statului de drept și de egalitatea de gen; Necesitatea progreselor în acest sens este și mai urgentă, ca urmare a recentelor evenimente tragice. Aceste progrese trebuie să aibă loc cu respectarea deplină a drepturilor omului, iar țările interesate trebuie să acorde statutul de cetățean cu drepturi depline persoanelor aparținând tuturor minorităților religioase și etnice;

8.

atrage atenția asupra rolului fundamental al nivelului regional și local în procesul de prevedere, planificare, implementare și monitorizare adecvată a programelor și instrumentelor de asistență, solicitând totodată facilitarea accesului autorităților locale și regionale (ALR) la mijloacele de sprijin și simplificarea mecanismelor și a procedurilor aferente acestora;

9.

subliniază necesitatea promovării unor autorități puternice și democratice la nivel subnațional și atrage atenția asupra aspectelor legate de democrația locală în țările partenere, precum și la problemele legate de funcționarea autorităților locale și regionale. În acest sens, optează pentru procesul de descentralizare, în special fiscală, pentru sprijinirea inițiativelor ascendente și aprecierea rolului autorităților autonome în procesul de realizare a reformelor interne indispensabile.

10.

subliniază că 2013 s-a caracterizat printr-o dinamică amplă a mutațiilor în teritoriile care fac obiectul Politicii europene de vecinătate. Anul trecut, PEV, care are ca scop dezvoltarea unor relații speciale între UE și principalele țări vecine, în vederea consolidării nivelului de securitate, bunăstare și a condițiilor de bună vecinătate, O parte din aceste obiective au fost realizate anul trecut, dar au existat și o serie de regrese considerabile. PEV în ansamblul ei ar trebui supusă unei reexaminări critice pentru a evalua dacă ea mai este adecvată în forma ei actuală;

11.

în ceea ce privește aspectele pozitive, ritmul reformelor democratice, dificile în unele țări din vecinătatea sudică, cum ar fi Tunisia, Maroc și Egipt, a fost intensificat într-o anumită măsură. În plus, în noiembrie 2013, au fost adoptate două acorduri de asociere (inclusiv documentele privind zonele de liber schimb complex și cuprinzător) cu două țări vecine din est, și anume Georgia și Moldova, iar apoi, în 2014, a fost semnat cel cu Ucraina. Semnarea acordurilor de către primele două țări menționate a fost rezultatul unui lung proces de negociere, care a pus bazele pentru pregătirea agendelor de implementare a obligațiilor asumate prin acestea;

12.

constată, însă, că 2013 a constituit și o perioadă de tulburări politice și crize economico-sociale în multe din țările PEV. Pericolele pentru securitate, la nivel național și regional (atât în țările vecinătății sudice, cât și estice) s-au înmulțit. Evenimentele dramatice din Ucraina, războiul civil din Siria și escaladarea conflictului israelo-palestinian au făcut ca provocarea unei politici europene coerente de promovare a stabilității, cu o puternică dimensiune locală și regională, să devină și mai stringentă;

13.

îndeamnă la luarea unor măsuri responsabile cu scopul de a sprijini autoritățile locale să facă față crizelor umanitare, în special valurilor de refugiați cauzate de instabilitatea existentă în multe din țările PEV, în prezent în special în Siria și Ucraina. Consecințele migrației, în special în zona Mării Mediterane, presupun o abordare cuprinzătoare și pe termen lung, cu participarea activă a tuturor statelor membre ale UE, inclusiv a autorităților regionale și locale, și nu doar a celor interesate din rațiuni geografice. Țările, regiunile și autoritățile locale situate la frontierele exterioare ale UE ar trebui să beneficieze de un sprijin adecvat pentru controlarea acestor frontiere și pentru a face față situațiilor de urgență, inclusiv în domeniul sănătății, apărute în urma migrației.

14.

consideră că există mari diferențe între diferitele țări PEV în ceea ce privește agendele și voința politică pentru a pune în practică reformele politice, sociale și economice necesare. inițiativele din cadrul PEV ar trebui, prin urmare, adaptate, în funcție de disponibilitatea reală a guvernelor respective de a iniția schimbările necesare și a aprofunda relațiile cu UE și în funcție de hotărârea lor privind promovarea reformelor și asigurarea unui sprijin public în acest sens; autoritățile locale și regionale joacă un rol central în acest context, dar depind deseori de guvernele lor naționale – cu toate acestea, ele ar trebui să fie considerate a fi principalii interlocutori;

15.

este de acord că esențială pentru UE este construirea democrației în țările partenere. Democratizarea și descentralizarea sunt indispensabile pentru dezvoltarea economico-socială și au o însemnătate fundamentală pentru procesele de transformare în regiunea Parteneriatului estic și în bazinul Mării Mediterane. PEV este o inițiativă excelentă pentru sprijinirea acestor procese, iar CORLEAP și ARLEM; platformele proprii ale CoR, promovează parteneriatul și deschiderea în procesul de democratizare și de construire a societății civile;

16.

este cu totul de acord cu teza prezentată în Comunicarea comună, conform căreia PEV ar trebui să devină o inițiativă atractivă de colaborare, prin care să se reacționeze la necesitățile partenerilor UE. Desigur, UE ar trebui să fie un partener strategic pentru statele din PEV, să le sprijine pe acestea în domeniul dezvoltării economice și în efortul de a realiza o mai bună guvernare, cu respectarea în același timp a suveranității acestora;

17.

reamintește că viitorul statut de membru al Uniunii reprezintă unul din principalele stimulente de care dispune UE pentru a încuraja țările partenere să se angajeze pe calea reformelor. Prin urmare, este esențial ca acest instrument să fie utilizat într-un mod adecvat, transparent și realist, în funcție de situația specifică a fiecărei țări;

18.

amintește faptul că ALR joacă un rol esențial în promovarea și construirea proceselor democratice; ele sunt parteneri strategici în procesul de bună guvernare și în obținerea unor efecte pozitive de dezvoltare, precum și actori semnificativi în politica externă a UE;

19.

subliniază în același timp necesitatea de a se evalua nivelul de realizare a PEV, în viitor, inclusiv din punctul de vedere al angajării ALR și al reprezentanților lor de la nivel supranațional, aspect care lipsea din comunicarea analizată aici.

20.

subliniază importanța îmbogățirii PEV bilaterale cu inițiative regionale și multilaterale de cooperare, menite să asigure mecanisme de sprijinire a cooperării dintre UE și țările vecine, precum și între țările respective, Aceasta s-ar putea realiza prin actualizarea și intensificarea convențiilor de cooperare, în contextul inițiativelor UE existente, între regiunile și rețelele regiunilor europene, atât din interiorul, cât și din afara UE.

21.

constată că Politica europeană de vecinătate este o inițiativă interactivă și că realizarea ei efectivă necesită angajamentul și participarea comună a tuturor părților, pe diverse niveluri de guvernanță. Numai în acest caz țările din PEV, gata să facă reforme interne, au posibilitatea să colaboreze în mod eficient cu UE și se pot aștepta la asistență politică din partea acesteia, la încheierea unor acorduri comerciale complexe, la preconizarea unor măsuri în sensul liberalizării regimului vizelor și la primirea de ajutor tehnic și financiar;

22.

consideră că varietatea parcursurilor de adoptare a reformelor în țările vecine, diferențele în efortul de consolidare a relațiilor cu UE, precum și multitudinea de provocări cu care s-au confruntat în ultima perioadă anumite țări din PEV au general, de partea Uniunii, necesitatea unei abordări individuale, „pe măsură” a PEV, nu numai din perspectiva geografică (regiunea sudică și cea estică), ci și, înainte de toate, pornind de la așteptările, posibilitățile și sarcinile atribuite în mod concret fiecărei țări partenere;

23.

este de acord cu opinia conform căreia UE ar trebui să investească în instrumente de finanțare sectoriale, structurate tematic. O astfel de abordare încurajează un schimb de bune practici mai strâns și elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile alese ca priorități politice, de exemplu privind reforma administrației publice, descentralizarea fiscală sau cooperarea teritorială;

24.

dorește să sublinieze semnificația sprijinului acordat eforturilor care vizează construirea democrației participative și reformele politice din țările partenere. Fără îndoială, politica de vecinătate implementată în regiuni și de către acestea poate constitui un instrument eficient de promovare a principalelor valori ale UE, precum respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, precum și respectul pentru drepturile omului, printre care și drepturile minorităților;

25.

solicită acordarea unei atenții speciale însemnătății și valorii angajamentului autorităților locale și regionale în proiecte de cooperare concrete ale UE și ale țărilor din PEV; realizarea obiectivelor propuse depinde totodată, în mare măsură, de nivelul de dezvoltare regional și de capacitatea diverselor țări de a guverna eficient la nivel central, regional și local;

26.

invită Comisia Europeană și statele membre să țină seama de recomandările și experiența CoR și a membrilor acestuia în sprijinul proceselor de tranziție economică și structurală din țările partenere și al unei colaborări mai eficiente la toate nivelurile de guvernanță;

27.

subliniază că, de asemenea, nu este lipsită de importanță multitudinea de niveluri din politica externă națională. Principala provocare în acest sens este generarea de sinergii între dimensiunea guvernamentală și cea locală și regională ale politicii externe a fiecărui stat. În acest sens, CORLEAP și ARLEM reprezintă forumuri ideale prin care se definesc necesitățile și se poate face schimb de experiență.

28.

dorește să sublinieze că, prin intermediul contactelor internaționale și a participării active la viața economică, autoritățile regionale și locale realizează unul dintre obiectivele principale ale integrării europene, și anume stimularea dezvoltării socioeconomice. Având în vedere acest lucru, autoritățile regionale și locale ar trebui să ia parte la procesele de planificare, de realizare, de monitorizare și evaluare a funcționării PEV, în special în domeniile în care acestea dețin competențe și o experiență directă;

29.

este conștient că dezvoltarea capacităților instituționale și administrative are o importanță fundamentală pentru majoritatea țărilor din PEV. Parte integrantă a acestui domeniu politic o constituie autoritățile locale și regionale. CoR și ALR ar trebui, de aceea, să joace un rol semnificativ în elaborarea și punerea în aplicare a programelor cuprinzătoare de dezvoltare instituțională inițiate de Comisia Europeană și de statele membre, cu scopul sporirii capacităților instituționale și administrative ale țărilor din PEV;

30.

recomandă ca autoritățile locale și regionale să ia parte, alături de guverne, la pregătirea și executarea acordurilor de asociere, a documentelor strategice și a planurilor de acțiune asupra cărora s-au pus de acord UE și țările partenere;

31.

subliniază importanța funcționării inițiativelor ascendente bine coordonate, precum și a sprijinirii cooperării între autoritățile locale și regionale din țările PEV și UE, ceea ce ar contribui la procesul de creare a structurilor democrației locale și a societății civile;

32.

consideră că este pertinentă sprijinirea unor astfel de inițiative, care se înscriu în domeniul de interes practic al orașelor și regiunilor din țările PEV și care pot fi puse în aplicare de autoritățile de la niveluri mai mici, ca de exemplu cooperarea dintre orașe partenere, cea transfrontalieră, culturală, economică etc.;

33.

este de părere că reformele administrative democratice la nivel central ar trebui să se completeze cu acțiuni la nivel regional și local. Acest lucru este deosebit de semnificativ din perspectiva consolidării capacităților instituționale și a punerii în aplicare a acordurilor cu UE, de exemplu a acordurilor de asociere și a realizării zonelor de liber schimb cuprinzătoare și aprofundate;

34.

subliniază că dezvoltarea regională din țările partenere ar trebui să reprezinte un obiectiv important pentru fondurile UE, cu criterii clar definite pentru utilizarea acestora, în baza unor strategii de dezvoltare regională pregătite în prealabil și de comun acord, a unor obiective și rezultate concrete, precum și cu o reprezentare adecvată a ALR și a societății civile în organele de monitorizare a modului de folosire a acestor mijloace;

35.

solicită ca de ambele părți ale PEV să se stabilească mecanisme adecvate de încurajare a dialogului nemijlocit, de schimb de informații și de transfer de know-how între nivelul local și regional al țărilor din PEV (de exemplu după modelul programului în vigoare „Instrument pentru administrația locală”);

36.

îndeamnă la o utilizare mai eficientă a instrumentelor de sprijin cum sunt programele de înfrățire sau Biroul TAIEX de către autoritățile locale și regionale din UE și omoloagele lor din țările care fac obiectul PEV, pentru a sprijini aceste țări să-și dezvolte structuri administrative eficiente și moderne, inclusiv printr-o strânsă colaborare între administrații, prevăzând – ca principală măsură – detașarea unor funcționari din administrația unui stat membru al UE în cea a unei țări care face obiectul PEV. Regiunile UE și-ar putea consolida totodată rolul jucat în sprijinirea eventualilor participanți la programele europene pentru 2014-2020 ce vizează țările terțe, cum ar fi IPA II (Instrumentul de asistență preaderare), secțiunea referitoare la relațiile internaționale a Orizont 2020 și programele UE care presupun participarea statelor membre și a statelor terțe, precum Instrumentul european de vecinătate și parteneriat – Cooperare transfrontalieră (IEVP CTF MED) pentru perioada 2007-2013, care va finanța în continuare cooperarea transfrontalieră și în perioada 2014-2020, în cadrul programului IEVP CTF MED;

37.

este convins că o mai mare implicare a CoR în lucrările din cadrul platformelor tematice le permite autorităților locale și regionale să funcționeze mai eficient și la un nivel de calitate mai ridicat. Totodată, CoR joacă un rol important în acest sens mulțumită caracterului său de complementare și sprijinire a deciziilor luate de CORLEAP și ARLEM;

38.

subliniază disponibilitatea CoR de a oferi consultanță CE și serviciilor ei la analizarea criteriilor de eligibilitate pentru asistența financiară din partea UE și stabilirea procedurilor de calificare pentru această asistență, în cazul în care aceasta este disponibilă și utilă pentru autoritățile locale și regionale din țările vizate de PEV. Aceste criterii nu trebuie să treacă însă cu vederea necesitatea ca autoritățile locale din PEV să-și asume o mai mare responsabilitate pentru organizare și pentru rezultate;

39.

consideră că eforturile UE de creare a unor structuri politice și administrative durabile ar trebui să includă și programele de formare (fixe sau la distanță) pentru reprezentanții administrației locale și regionale, având ca scop îmbunătățirea calificărilor profesionale și a cunoștințelor și o mai bună folosire a resurselor de sprijin;

40.

reamintește de proiectele în curs de desfășurare la CoR referitoare la monitorizarea și evaluarea deconcentrării în țările PEV. Aceste instrumente, cu includerea unei platforme online, ar putea constitui în viitor o sursă importantă de informații și un punct de plecare pentru elaborarea noilor direcții de acțiune sau modificarea celor existente;

41.

consideră că informațiile disponibile cu privire la programele de sprijin disponibile și procesul de solicitare a mijloacelor de sprijin financiar din partea Uniunii ar trebui să se adreseze tuturor părților interesate din regiunea PEV. La rândul lor, ALR ar trebui să transmită entităților abilitate de la nivel național și subnațional informații cu privire la necesitățile lor în materie de formare și de demarare a altor inițiative de sprijinire a „bunei guvernanțe” la nivel local și regional. O bună comunicare și dialogul dintre parteneri ar trebui să constituie principalul liant al Politicii europene de vecinătate;

42.

recomandă crearea unui ghid online privind țările PEV și instrumentele de finanțare disponibile, adresat autorităților regionale și locale din aceste state și accesibile lor, după modelul paginii existente pentru politica regională, „inforegio”. Acesta ar asigura accesul autorităților regionale și locale atât din UE, cât și din țările partenere, la informații la zi și ușor de interpretat;

43.

se adresează, în ultimul rând, Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind desemnarea, în fiecare reprezentanță a UE din statele PEV, a unor „persoane de contact” care să îndeplinească, pe de o parte, funcția de punct de informare pentru organizațiile teritoriale sau ALR din țările-gazdă cu privire la proiectele preconizate și în curs de la nivel subnațional, iar de cealaltă parte cea de diseminare a comunicărilor CoR către instituțiile statelor PEV.