19.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/58

Raportor

dna Agnès DURDU (LU-ALDE), membră a Consiliului Local al comunei Wincrange

1.

subliniază că prezentul aviz se referă la secțiunea a III-a a bugetului UE și nu abordează cheltuielile administrative de la rubrica V;

2.

amintește că este pentru a doua oară când elaborează un aviz din proprie inițiativă privind procedura bugetară anuală a UE;

3.

insistă asupra faptului că elaborarea bugetului anual al UE are un impact direct asupra autorităților locale și regionale și asupra finanțelor publice aferente, aceasta fiind de natură politică și strategică;

4.

regretă că cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 a fost adoptat cu șase luni întârziere, în comparație cu perioada precedentă, 2007-2013, și constată că acest lucru va avea consecințe asupra absorbției creditelor de angajament și asupra profilului de plată pe termen mediu;

5.

regretă că Comisia Europeană a adoptat propunerea sa de buget anual 2015 abia pe 11 iunie, adică cu două luni mai târziu în cursul anului, situație nemaiîntâlnită până în 2013. Într–adevăr, din cauza acestei amânări, nu se oferă posibilitatea diferitelor părți implicate, printre care și Comitetul Regiunilor, să își facă cunoscute reacțiile în timp util, înainte de adoptarea unei poziții de către Consiliu;

6.

regretă lipsa datelor statistice necesare Comitetului Regiunilor pentru a-și asuma rolul consultativ și care să îi permită efectuarea unei analize comparative între statele membre. Dispunând de astfel de date, CoR ar putea să identifice mai bine punctele tari și punctele slabe ale guvernanței pe mai multe niveluri și să formuleze propuneri în vederea unei utilizări optime a bugetului UE;

7.

în acest context, dorește să primească din partea Comisiei actualizări regulate ale raportului privind execuția bugetară a UE;

8.

își reiterează solicitarea adresată Comisiei Europene de a furniza cât mai curând cu putință:

9.

subliniază numărul semnificativ de bugete rectificative din ultimii ani și consideră că acestea afectează buna gestiune și transparența bugetelor anuale;

10.

solicită Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului să armonizeze modul de prezentare a modificărilor aduse proiectelor de buget, pentru a facilita lizibilitatea procedurii, transparența ei și, implicit, procesul de control democratic;

11.

amintește că în majoritatea statelor membre ale UE persistă o situație de criză, în pofida anumitor semne de redresare economică, și că autoritățile naționale și subnaționale se confruntă cu constrângeri bugetare; insistă asupra faptului că bugetul anului 2015 poate juca un rol considerabil în consolidarea tendinței de redresare economică, poate asigura investițiile necesare pentru viitorul Europei și poate atenua impactul crizei asupra cetățenilor europeni;

12.

amintește rolul determinant al autorităților locale și regionale în redresarea economică și în coeziunea economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii, dat fiind că o treime din cheltuielile publice și două treimi din investițiile publice sunt efectuate de acestea și că, de altfel, ele sunt asociate în mare măsură la gestiunea și/sau consumul bugetului UE, ceea ce subliniază impactul direct al bugetului european asupra celui al autorităților locale și regionale și ilustrează efectele nefaste pe care le-ar putea avea asupra economiei reale o reportare a creditelor de angajament;

13.

ia notă de faptul că progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 sunt dezamăgitoare și că bugetul pe 2015 joacă un rol hotărâtor în atingerea acestor obiective;

14.

subliniază că noile angajamente realizate în 2014 vor fi mai puțin ferme, dat fiind că acesta este primul an al CFM, și că 2015, al doilea an al CFM, va juca un rol decisiv în reușita noilor programe multianuale 2014-2020; amintește că trebuie totuși luată în considerare o absorbție slabă a angajamentelor pentru noul exercițiu 2015, agravată în special de regula n+3, și, ca atare, face un apel la Comisia Europeană și la statele membre pentru ca – cu participarea regiunilor – să aprobe cât mai rapid cu putință toate acordurile de parteneriat și programele operaționale, pentru a permite punerea lor rapidă în aplicare;

15.

insistă asupra importanței anticipării în măsura posibilului a investițiilor, pentru atenuarea posibilelor efecte nefaste ale unei concentrări la sfârșitul perioadei, și regretă că Comisia nu prevede anticiparea altor credite decât cele deja prevăzute, precum inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Orizont 2020, Erasmus + și COSME. Anticiparea ar putea viza, de asemenea, alte programe cu gestiune centralizată, ca, de exemplu, Mecanismul pentru interconectarea Europei (în special rețelele energetice), programele cu gestiune descentralizată, care necesită timp pentru a fi puse în aplicare, neputând fi anticipate pentru 2014-2015;

16.

evaluează amploarea problemei legate de șomajul în rândul tinerilor și solicită Comisiei Europene să clarifice normele de punere în aplicare a finanțării de 6 miliarde de euro prevăzute pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care ar trebui concentrate pe 2014 și 2015, precum și interacțiunea dintre acordurile de parteneriat și planurile naționale de punere în aplicare a garanției pentru tineret; are unele rezerve în privința capacităților de absorbție a celor 6 miliarde în 2014-2015, având în vedere întârzierile în adoptarea programelor operaționale și numărul scăzut de state membre care au optat pentru anticiparea cheltuielilor la 1 septembrie 2013; în acest context, insistă asupra necesității de a prezenta stadiul punerii în aplicare a acestei inițiative la începutul lui 2015; invită Comisia Europeană să precizeze ce sume vor fi alocate pentru a răspunde acestei provocări pe termen lung începând din 2016; împărtășește punctul de vedere al Parlamentului European, potrivit căruia toate posibilitățile de finanțare, inclusiv marja globală a CFM pentru angajamente, ar trebui analizate pentru a asigura continuitatea acestei linii bugetare după 2015;

17.

solicită crearea unei linii bugetare specifice pentru asistența tehnică acordată macroregiunii adriatico-ionice, urmând exemplul liniei bugetare create pentru macroregiunea baltică și cea a Dunării, care s-a ridicat, pentru fiecare în parte, la 2,5 milioane EUR în credite de angajament și de plată în 2014.

18.

regretă faptul că s-au acumulat facturi neplătite (23,4 miliarde EUR doar pentru cele trei fonduri structurale și de coeziune până la sfârșitul lui 2013) și că, în ultimii ani, acest fenomen este în continuă dezvoltare; observă că este inacceptabil ca Comisia Europeană să nu își poată onora angajamentele și ca beneficiarii să nu își primească rambursările cuvenite din cauză că creditele de plată sunt insuficiente; salută faptul că Comisia Europeană propune să se utilizeze toate creditele de plată prevăzute pentru anul 2015 în contextul CFM, însă este foarte îngrijorat cu privire la volumul insuficient al creditelor de plată și la constrângerile în materie de lichidități, care probabil nu vor permite Comisiei să lichideze rapid toate solicitările de plată, ceea ce ar putea cauza probleme considerabile în regiuni;

19.

regretă că limita plafoanelor creditelor de plată nu permite UE să facă față situațiilor de urgență, după cum se poate vedea în contextul politicii în domeniul umanitar, în care activitatea organizațiilor umanitare este afectată de întârzieri ale plăților. În cazul acestor organizații, facturile neplătite se ridicau, la sfârșitul lui 2013, la 160 de milioane de euro;

20.

se declară preocupat de decalajul dintre valoarea totală a creditelor de angajament și a creditelor de plată, într-un context de creștere rapidă a RAL; găsește inacceptabil deficitul structural al bugetului UE și solicită Comisiei să stabilească un plan de acțiune clar pentru restabilirea echilibrului bugetar pentru perioada rămasă din exercițiul bugetar 2014-2020, făcând trimitere, în această privință, la avizul CoR privind execuția bugetului UE (raportor: dl Struzik);

21.

apreciază faptul că proiectul de buget pe 2015, ca și în 2014, acordă o mare importanță plăților angajamentelor efectuate în perioada 2007-2013, pentru a se evita acumularea întârzierilor în efectuarea plăților și pentru ca, începând cu 2016, să poată fi onorate cât mai multe plăți contractate în perioada 2014-2020;

22.

sugerează să se acorde prioritate rambursărilor destinate statelor membre care au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei economice, din partea cărora UE a cerut eforturi considerabile pentru reducerea datoriei publice și a dezechilibrelor bugetare și care au cea mai mare nevoie de sprijinul UE pentru a susține creșterea și pentru a veni în ajutorul celor mai vulnerabili cetățeni;

23.

regretă faptul că proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2015 nu prevede utilizarea rezervei pentru cheltuieli neprevăzute, care ar putea contribui la atenuarea problemelor de lichidități și facilita o rambursare rapidă a solicitărilor de plată;

24.

solicită ca marja globală în favoarea creșterii și a ocupării forței de muncă din 2014 și 2015 să fie utilizată încă din 2016 la rubrica aferentă politicii de coeziune;

25.

salută înființarea unui grup la nivel înalt privind resursele proprii ale UE, mandatat de președinții Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, care să aducă îmbunătățiri sistemului actual de venituri ale bugetului UE, care și-a arătat limitele. Într-adevăr, este esențială reformarea sistemului pentru ca bugetul UE să devină mai puțin dependent de contribuțiile directe ale statelor membre, prin majorarea resurselor proprii ale UE, și pentru a înlesni, pe această cale, negocierile referitoare la creditele de plată;

26.

își reiterează solicitarea de a se organiza o consultare a CoR pe tema bugetului anilor următori;

27.

dorește ca, pe parcursul exercițiului actual și al celor următoare, CoR să fie implicat în reuniunile interinstituționale privind evaluarea situației și perspectivele execuției bugetare, care sunt prevăzute la punctul 36 din anexa la acordul interinstituțional al CFM;

28.

solicită revizuirea cadrului legal care prevede un termen de plată de 60 de zile, astfel încât acesta să devină obligatoriu din punct de vedere legal pentru programele cu gestiune partajată, precum și aplicarea unei sancțiuni financiare în cazul nerespectării acestui termen de către autoritățile naționale.