Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52014DC0501

    RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Raportul anual pentru 2014 privind politicile de dezvoltare și asistență externă ale Uniunii Europene și punerea lor în aplicare în 2013

    /* COM/2014/0501 final */

    52014DC0501

    RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Raportul anual pentru 2014 privind politicile de dezvoltare și asistență externă ale Uniunii Europene și punerea lor în aplicare în 2013 /* COM/2014/0501 final */


    Responsabilitate la nivel mondial

                Solidaritate la nivel mondial

                            Valori mondiale

    Sprijinirea țărilor și a cetățenilor care au cea mai mare nevoie

    Politica de dezvoltare a Uniunii Europene (UE) nu a fost niciodată mai importantă sau mai eficace. Aceasta reușește să răspândească valorile europene în lumea noastră în rapidă schimbare, să dobândească influență și respect pentru UE. Și, mai presus de toate, aceasta a contribuit în mod decisiv la scopul nostru prioritar de eradicare a sărăciei extreme o dată pentru totdeauna.

    În 2013, UE a continuat să-și ofere sprijinul politic și financiar pentru dezvoltarea la nivel mondial. Aceasta a alocat o sumă substanțială, 14,86 miliarde de euro, pentru asistență externă pentru dezvoltare. În conformitate cu agenda schimbării[1] – proiectul Comisiei pentru o politică de mare impact în domeniul dezvoltării, axată pe sprijinirea țărilor și a cetățenilor care au cea mai mare nevoie – țările cu venituri mici și țările cel mai puțin dezvoltate sunt principalii beneficiari ai aceste asistențe.

    Astfel, în mod colectiv, UE și cele 28 de state membre ale sale rămân cel mai important donator de ajutoare la nivel mondial. Recunoaștem că am putea face mai mult, mai ales dacă am îndeplini obiectivul nostru colectiv de a aloca pentru dezvoltare, până în 2015, 0,7 % din venitul național brut (VNB) al UE. Recunoaștem, de asemenea, că cooperarea pentru dezvoltare înseamnă mai mult decât bani. Bilanțul nostru în materie de ajutor acordat țărilor în curs de dezvoltare, cu care ne mândrim și care a beneficiat de sprijinul a peste 80 % dintre cetățenii europeni[2], se axează în mod esențial pe sărăcie. Dar aceasta implică în egală măsură un angajament în sensul poziționării țărilor partenere la cârmă și al furnizării ajutorului într-un mod cât mai eficace posibil.

    Stabilirea bazei financiare pentru dezvoltare

    În decembrie 2013, Parlamentul European a aprobat instrumentele financiare pentru acțiunea externă a UE[3] pentru perioada 2014-2020. Un element central al acestui pachet în materie de dezvoltare este obiectivul de eliminare a sărăciei la nivel mondial, asigurând, în același timp, că țările noastre partenere se află la cârma propriei dezvoltări.

    Cadrul financiar multianual (CFM) transpune prioritățile politice ale UE pentru perioada 2014­2020 în termeni financiari și furnizează orientări privind modul în care vor fi cheltuite sumele convenite în domeniul acțiunii externe, inclusiv pentru dezvoltare. UE își va axa activitatea cu partenerii săi externi pe patru priorități de politică specifice: extindere, vecinătate, cooperarea cu partenerii strategici și cooperarea pentru dezvoltare.

    Suma totală convenită pentru instrumentele de finanțare pentru acțiuni externe se ridică la puțin peste 51,4 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. O sumă suplimentară de 30,5 miliarde de euro va fi pusă la dispoziție pentru cooperarea cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (țările ACP), precum și cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM), prin intermediul celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare, care nu face parte din bugetul UE.

    Parlamentul European va fi implicat în stabilirea de priorități pentru cooperarea externă a UE înainte de programarea instrumentelor financiare externe. Îmbunătățirea coordonării între UE și statele membre în vederea maximizării impactului și a vizibilității, în special prin programarea în comun a ajutorului, va constitui, de asemenea, un element esențial.

    În egală măsură, UE utilizează tot mai mult surse inovatoare de finanțare pentru dezvoltare, inclusiv facilități de combinare și fonduri din sectorul privat.

    Punerea în aplicare a agendei schimbării

    Nevoia de a asigura cea mai bună utilizare posibilă a asistenței externe pentru dezvoltare a determinat Comisia Europeană să aducă o schimbare în ceea ce privește politica de dezvoltare. Anul 2013 marchează evoluția înregistrată de noi în realizarea principalului nostru obiectiv de a elimina sărăcia extremă de la nivel mondial în cadrul unei singure generații.

    Investirea în viitorul nostru

    Lumea și, în special, țările în curs de dezvoltare, se află într-un proces dinamic de schimbare. PIB-ul la nivel mondial a crescut cu o treime față de 2000, însă țările în curs de dezvoltare sunt cele care au ocupat locul de frunte, asigurând 70 % din creșterea economică de la nivel mondial din ultimii zece ani. Începând din 2000, PIB-ul Africii Subsahariene a crescut cu 84 %. În prezent, Africa este continentul cu rata de creștere economică cea mai rapidă și cu populația cea mai tânără.

    În consecință, există o reorientare semnificativă în ceea ce privește influența la nivel mondial și piețele dinspre țările dezvoltate către țările emergente și țările cel mai puțin dezvoltate. În urmă cu cincizeci de ani, economiile emergente și în curs de dezvoltare reprezentau numai 25 % din PIB-ul mondial. În prezent, această cifră este de 50 % și este probabil să depășească 66 % în următorul deceniu. Această veste bună indică faptul că cooperarea pentru dezvoltare înseamnă mai mult decât solidaritate: ea înseamnă în egală măsură investirea într-un viitor mai bun care să fie în beneficiul tuturor.

    În 2013, UE a depus eforturi pentru a pune în aplicare recomandările de politică prezentate în agenda schimbării și pentru a face față provocărilor în materie de dezvoltare cu care ne confruntăm, acordând o atenție deosebită țărilor și cetățenilor celor mai săraci din lume și domeniilor în care UE poate adăuga în mod clar valoare.

    Buna guvernanță, inclusiv respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, precum și acordarea de sprijin pentru o creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii utilizând factori precum agricultura durabilă și energia durabilă, reprezintă cele două seturi de priorități politice conexe care consolidează reciproc pilonii care se află la baza agendei schimbării.

    O monitorizare atentă a programării la nivel național a fost organizată în cursul anului 2013 pentru asigurarea faptului că acțiunea UE vizează maximum trei sectoare principale care reflectă aceste priorități politice. Mai mult, prin agenda schimbării ne angajăm să asigurăm cel puțin 20 % din asistența externă pentru dezvoltare a UE în scopul sprijinirii incluziunii sociale și a dezvoltării umane, precum și în scopul monitorizării atente a finanțării legate de schimbările climatice. Planurile pentru programarea în comun cu statele membre ale UE și cu alți donatori au avansat în peste 40 de țări din întreaga lume și includ o serie de state fragile.

    Creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii

    Malnutriția reprezintă cauza a cel puțin o treime din totalul cazurilor de mortalitate infantilă din țările în curs de dezvoltare și principala cauză de deces a 20 % dintre mame. În 2013, UE și-a intensificat eforturile de combatere a foametei la nivel mondial, a insecurității alimentare și a malnutriției cu o nouă propunere de politică descrisă în Comunicarea Comisiei ‘„Consolidarea nutriției mamei și a copilului în cadrul asistenței externe: un cadru de politică al UE”. Aceasta a fost prezentată în luna martie cu ocazia unei reuniuni la Bruxelles privind mișcarea „Scaling up Nutrition” (SUN) (Îmbunătățirea nutriției): o platformă globală pentru abordarea problemei malnutriției. Comisia vizează îmbunătățirea nutriției mamelor și a copiilor în vederea reducerii mortalității și a bolilor, precum și a impedimentelor din calea creșterii și dezvoltării cauzate de malnutriție. Un element central al politicii noastre este reprezentat de un angajament de 3,5 miliarde de euro menit să contribuie la reducerea cu șapte milioane a numărului de copii subdezvoltați până în 2025.

    Cambodgia stimulează exporturile de orez

    UE a sprijinit dezvoltarea IMM-urilor în Cambodgia printr-o contribuție în valoare de 8,6 milioane de euro la un fond fiduciar cu donatori multipli administrat de Societatea Financiară Internațională. Cu UE în calitate de principal donator, programul asigură îmbunătățirea competitivității IMM-urilor din sectorul orezului. Aceasta include consolidarea capacității de albire a orezului în țară, precum și acordarea de sprijin pentru comercializarea orezului din Cambodgia care a câștigat premiul ‘„Cel mai bun orez din lume” în 2012 și 2013. În consecință, valoarea și volumul exporturilor au crescut cu mai mult de 100 % în 2013.

    Aproximativ 1,4 miliarde de cetățeni din întreaga lume nu au acces la electricitate și aproape trei miliarde de cetățeni depind de combustibili solizi, precum cărbunele și biomasa tradițională, pentru gătit și încălzire. Ca un angajament față de inițiativa ONU privind energia durabilă pentru toți (SE4ALL), UE și-a stabilit obiectivul de a facilita accesul la energia durabilă pentru 500 de milioane de cetățeni până în 2030 și a alocat fonduri pentru coordonarea, diseminarea și monitorizarea acestui efort global pe parcursul unei perioade de trei ani.

    În 2013, UE a sprijinit proiectele de generare de energie la nivelul tuturor țărilor în curs de dezvoltare prin instrumentele sale de combinare a granturilor pentru dezvoltare cu alte instrumente de capital. În Africa Subsahariană, au fost alocate 400 de milioane de euro în cadrul Fondului fiduciar UE pentru infrastructura din Africa (FFI) stimulând un volum semnificativ de investiții în valoare de cel puțin 4 miliarde de euro. Inițiativele precum Instrumentul de asistență tehnică al UE, în valoare de 80 de milioane de euro, sunt disponibile pentru a ajuta țările partenere în rafinarea și dezvoltarea propriilor politici, astfel încât acestea să poată atrage investițiile private necesare pentru dezvoltarea unui sector energetic durabil.

    În perioada 2007-2012, rata de ocupare în rândul populației cu vârstă de muncă la nivel mondial a crescut de la 60,3 % la 61,3 %. În vederea promovării creșterii economice favorabile incluziunii care să permită celor mai săraci să participe la activități generatoare de venit, asistența acordată de UE a sprijinit 8,8 milioane de cetățeni și a contribuit la asigurarea de cursuri de educație tehnică și profesională pentru 7,7 milioane de cetățeni în perioada 2004-2012.

    Pe parcursul anului 2013, migrația a fost un subiect proeminent al buletinelor de știri. Comunicarea Comisiei‘ „Maximizarea impactului migrației asupra dezvoltării”[4] a constituit temeiul poziției comune a UE și a statelor sale membre, prezentată cu ocazia dialogului la nivel înalt privind migrația internațională și dezvoltarea, organizat de Adunarea generală a ONU între 3 și 4 octombrie. Poziția UE subliniază faptul că migrația ar trebui să fie recunoscută ca un factor al dezvoltării economice, sociale și de mediu favorabile incluziunii și că strategiile de dezvoltare recunosc migrația și mobilitatea ca „factori favorizanți” ai dezvoltării.

    Buna guvernanță

    În 2013, UE a continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația[5]. Aceasta a continuat să sprijine în mod activ organizațiile societății civile, dialoguri specifice privind drepturile omului fiind organizate în peste 20 de țări. UE a desfășurat misiuni de observare a alegerilor pentru a susține democrația și democratizarea, inclusiv, de exemplu, în Kenya, Pakistan, Honduras și Mali.

    În cadrul politicii sale de securitate și apărare comună (PSAC), Uniunea Europeană a lansat două noi misiuni: misiunea UE de instruire în Mali și misiunea UE de asistență la frontieră în Libia. În total, în 2013, UE a mobilizat peste 7 000 de membri ai personalului civil și militar în cadrul a 12 misiuni civile și a 4 operațiuni militare.

    În decembrie 2013, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate au adoptat o comunicare comună intitulată‘ „Abordarea globală a UE în materie de conflicte și crize externe”[6] în vederea intensificării eforturilor de a spori nivelul de coerență, exhaustivitate și eficacitate a acțiunii sale la nivel mondial.

    Pacea și stabilitatea

    Dezvoltarea durabilă și eradicarea sărăciei necesită pace și securitate, dar și postulatul invers este în egală măsură valabil. UE a rămas în primul plan în ceea ce privește eforturile de promovare a păcii și stabilității, recunoscând că utilizarea eficace a ajutorului pentru dezvoltare poate constitui un element esențial în realizarea unei schimbări de durată.

    De exemplu, Mali a ocupat un loc important pe agenda UE în anul 2013. În februarie, ajutorul pentru dezvoltare acordat țărilor africane a fost reluat după adoptarea rapidă de către autoritățile din Mali a unei foi de parcurs pentru perioada de tranziție în scopul restabilirii democrației și a stabilității. Aproximativ 250 de milioane de euro au fost utilizați pentru a răspunde nevoilor imediate ale populației din Mali, o atenție deosebită fiind acordată siguranței alimentare, apei și salubrizării, precum și noilor propuneri menite să contribuie la relansarea economiei.

    În mai 2013, o importantă conferință internațională a donatorilor, „Împreună pentru un nou Mali”, a fost organizată la Bruxelles de Uniunea Europeană, Franța și Mali. Cu ocazia conferinței, o sumă totală de 3,25 miliarde de euro a fost garantată în vederea sprijinirii priorităților în materie de dezvoltare ale acestei țări: o mobilizare decisivă constând în sprijin și solidaritate din partea celor mai înalte forumuri ale comunității internaționale.

    În cadrul unei conferințe internaționale privind Somalia organizată la Bruxelles, la 16 septembrie, UE s-a angajat să acorde un ajutor suplimentar de 650 de milioane de euro pentru a sprijini dinamica pozitivă a țării și pentru a se asigura că aceasta rămâne pe calea stabilității și păcii. Noile fonduri vor continua să asigure furnizarea de servicii de bază, precum asistența medicală, apa curată și educația.

    Conferința „Un nou pact pentru Somalia” a marcat o etapă importantă în relațiile UE-Somalia, reunind comunitatea internațională și Somalia în vederea aprobării pactului somalez, a luării angajamentului de a acorda sprijin pentru a permite punerea în aplicare a pactului și, mai presus de toate, a angajării tuturor părților în acest nou proces politic. Cel mai important donator pentru Somalia, UE a acordat în perioada 2008-2013 aproximativ 521 de milioane de euro. Printre rezultatele semnificative obținute se numără școlarizarea a 40 000 de copii, furnizarea de apă potabilă pentru o jumătate de milion de cetățeni și sprijinirea a 70 000 de cetățeni în ceea ce privește creșterea animalelor.

    UE și-a reafirmat angajamentul pe termen lung de sprijinire a Afganistanului pe parcursul perioadei de tranziție și în deceniul de transformare. Mandatul misiunii de poliție a Uniunii Europene în Afganistan de sprijinire a poliției civile și de consolidare a statului de drept a fost prelungit până la 31 decembrie 2014. În 2013, UE a alocat 196,5 milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea și guvernanța locală, alegerile credibile și transparente, cooperarea regională a Afganistanului cu vecinii săi, dezvoltarea agriculturii și poliția.

    De la izbucnirea de noi violențe la sfârșitul anului 2012 în Republica Centrafricană, UE și-a intensificat contactele cu partenerii. La jumătatea lunii august, Comisia Europeană a adoptat, în baza Instrumentului de stabilitate, un program de stabilizare în valoare de 10 milioane de euro ca răspuns la criza apărută în urma loviturii de stat. Violențele între comunități au determinat o criză umanitară în țară, iar Comisia a alocat 39 de milioane de euro sub formă de ajutor. UE s-a angajat, de asemenea, să acorde 50 de milioane de euro pentru Misiunea internațională de sprijin pentru Republica Centrafricană sub conducere africană (MISCA sau AFISM-CAR). Se prevede acordarea în continuare de sprijin în favoarea MISCA.

    Un contract de sprijin în vederea consolidării statului pentru Côte d’Ivoire în valoare de 115 milioane de euro a reprezentat o componentă-cheie a strategiei generale a UE vizând stabilizarea țării, restabilirea autorității statului și promovarea creșterii economice favorabile incluziunii în 2013.

    Solidaritate și sprijin

    În mod similar, UE a fost cel mai important și vizibil donator care a furnizat sprijin în procesul de tranziție a Myanmar către democrație. În cursul anului 2013, UE a continuat să sprijine schimbarea. La 5 martie, în cursul vizitei președintelui Myanmar la Bruxelles, a fost emisă o declarație comună a președintelui Van Rompuy, a președintelui Barroso și a președintelui Myanmar, U Thein Sein. Declarația a reprezentat o etapă importantă în relațiile UE-Myanmar, deoarece a instituit o viziune privind constituirea unui parteneriat de durată și de orientare către democratizare, reconciliere națională și liberalizare economică.

    Cadrul cuprinzător al UE pentru Myanmar stabilește obiectivele și prioritățile UE și ale statelor membre vizând construirea unui parteneriat durabil și promovarea unui angajament mai strâns cu țara. Acesta reprezintă un efort colectiv care implică acțiuni de sprijinire a păcii, a democrației, a dezvoltării și a comerțului.

    În noiembrie 2013, în cadrul primului grup operativ UE-Myanmar, comisarul Piebalgs a propus principalele sectoare de cooperare pentru dezvoltare cu Myanmar pentru perioada 2014-2020, și anume dezvoltarea rurală, educația, guvernanța și sprijinul pentru consolidarea păcii.

    Programul „SWITCH SMART”

    În noiembrie 2013, comisarul Piebalgs a lansat programul „SWITCH SMART” (IMM-uri pentru mediu, răspundere, responsabilitate și transparență) în Myanmar. Proiectul sprijină producția durabilă de articole de îmbrăcăminte „fabricate în Myanmar” și va contribui la creșterea competitivității internaționale a IMM-urilor în acest sector. Proiectul cu durata de trei ani este finanțat în baza unui grant acordat de UE în valoare de 2 milioane de euro și are ca scop reducerea sărăciei prin comerț și dezvoltarea sectorului privat în Myanmar.

    Siria a continuat să fie implicată într-un conflict care are consecințe și asupra stabilității din țările vecine, în special Liban și Iordania. UE a jucat un rol important în menținerea unui dialog politic cu părțile interesate vizând obținerea unui acord politic în Siria și a avut un rol activ în pregătirile pentru conferința de pace privind Siria (Geneva II). În 2013, UE a decis să modifice regimul de sancțiuni în beneficiul populației siriene, precum și al opoziției siriene, menținând în același timp presiunea asupra regimului însuși. UE a inclus și un pachet financiar suplimentar de 400 milioane de euro pentru anul 2013 pentru acoperirea nevoilor prioritare ale populației afectate din Siria și din regiune. În 2013, UE și statele sale membre au rămas cei mai importanți donatori de ajutor umanitar (peste 2 miliarde de euro) pentru 9,3 milioane de cetățeni afectați de conflict: aproape jumătate din aceștia erau copii. Asistența europeană acoperă până la 80 % din populația afectată.

    UE a sprijinit în mod activ punerea în aplicare a Rezoluției Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea armelor chimice din Siria și a furnizat sprijin material în favoarea misiunii ONU și a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).

    Copiii sirieni se confruntă cu nevoi

    Prin sprijinul acordat de UE, cel puțin 780 000 de copii din Siria, Iordania și Liban, o mare parte dintre aceștia provenind din tabere de refugiați sau fiind strămutați în interiorul țării, au beneficiat de educație școlară care a fost adaptată la programa școlară siriană pentru ca aceștia să își poată continua educația. Aproximativ 10 000 de profesori au fost formați în materie de metode de predare sau de sprijin psihosocial, scopul fiind acela de a-i ajuta să predea și să acorde sprijin într-un mod mai eficace copiilor afectați.

    Inițiativa UE „Copiii păcii”: un ecou al Premiul Nobel propagat în viitor

    Copiii se numără printre cele mai vulnerabile victime ale conflictelor. După primirea Premiului Nobel pentru Pace în 2012 pentru realizările sale în domeniul păcii pe continentul european, UE a dedicat premiul în bani în vederea ajutării fetelor și băieților din întreaga lume care sunt privați de posibilitatea de a crește în pace.

    În Columbia, copiii beneficiază de un proiect care împiedică recrutarea copiilor de către grupările armate. În Sudanul de Sud, fondurile sunt utilizate pentru a-i ajuta pe copii să înceapă o nouă viață, după ani întregi de conflict. În Pakistan, inițiativa sprijină educația și protecția copiilor strămutați din cauza conflictelor. În noiembrie 2013, UE și-a confirmat decizia de a continua inițiativa „Copiii păcii”, anunțând fonduri suplimentare pentru noi proiecte în 2014.

    Uniunea Europeană și statele sale membre, constituind împreună cel mai important donator la nivel mondial, au reacționat ferm la dezastrele naturale, conflictele armate și crizele prelungite survenite pe parcursul întregului an 2013. Asistența furnizată în zonele de criză de către Comisia Europeană s-a ridicat numai în 2013 la peste 1,3 miliarde de euro și a fost implementată în peste 90 de țări.

    De asemenea, UE și-a intensificat eforturile de a consolida reziliența în țările predispuse la crize prin finalizarea „Planului de acțiune pentru reziliență în țările predispuse la crize 2013­2020”, în iunie 2013[7].

    Ciclonul tropical Haiyan a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată, acesta afectând Republica Filipine între 7 și 8 noiembrie 2013. Date fiind puterea și amploarea excepționale ale acestuia, o estimare arată că între 14 și 16 milioane de cetățeni au fost afectați în mod direct, iar gradul de distrugere a fost extins. Numărul deceselor a depășit 10 000 de victime. Ciclonul a urmat unui cutremur cu magnitudinea de 7,2 care a afectat Republica Filipine în luna octombrie și a distrus casele și mijloacele de trai ale aproape 350 000 de cetățeni.

    UE a reacționat rapid, acordând peste 43 de milioane de euro pentru nevoi umanitare urgente și pentru a sprijini eforturile de reconstrucție și redresare rapidă. UE a contribuit la asigurarea unei tranziții fără probleme de la gestionarea de urgență a crizelor la reconsolidarea vieții cetățenilor. Domeniile de intervenție includ reabilitarea rețelei de apă și canalizare, reparații ale rețelelor electrice, servicii medicale de bază, ajutor de subzistență, adăpost și repararea infrastructurii în vederea asigurării unei reziliențe îmbunătățite a acesteia în fața taifunurilor sau a cutremurelor viitoare.

    UE a continuat să fie implicată pe deplin în eforturile de facilitare a tranziției politice și economice în cursul anului 2013. Aceasta s-a implicat în special în abordarea problemei polarizării din ce în ce mai profunde din Egipt. Asistența acordată de UE Egiptului a fost revizuită după izbucnirea violențelor în urma înlăturării președintelui Mohammed Morsi. Asistența externă pentru dezvoltare oferită de UE se axează în prezent pe sectorul socioeconomic de care beneficiază cetățenii care se confruntă cu cele mai mari nevoi și pe sprijinirea societății civile.

    Politica europeană de vecinătate (PEV) rămâne baza pentru instituirea unei zone de prosperitate cu vecinii UE prin consolidarea asocierii politice și a integrării economice și printr-o cooperare mai strânsă. În 2013, UE și-a continuat eforturile de a sprijini și de a încuraja tranzițiile democratice în regiune și, în total, a pus la dispoziție aproximativ 1,3 miliarde de euro în angajamente noi,. UE rămâne cel mai important partener în materie de tranzacționare pentru aproape toate țările din vecinătate.

    În anul 2013 au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a Parteneriatului estic. Summitul Parteneriatului estic de la Vilnius din luna noiembrie a reprezentat o etapă esențială în relațiile UE cu vecinii noștri cei mai apropiați din est. Negocierile privind acordurile de asociere incluzând zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ZLSAC) cu Republica Moldova și cu Georgia au fost finalizate în mare măsură, iar acordurile parafate.

    În anul 2013, relațiile cu Ucraina s-au axat pe sprijinirea țării în vederea îndeplinirii condițiilor necesare care să permită semnarea unui acord de asociere incluzând zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (AA/ZLSAC). Guvernul ucrainean și-a anunțat decizia sa de a suspenda semnarea AA/ZLSAC la sfârșitul lunii noiembrie. Cu toate acestea, progresele înregistrate în cursul anului au fost considerabile. Plățile aferente programelor de sprijin bugetar, care au fost suspendate din cauza preocupărilor legate de gestionarea finanțelor publice, au fost în cele din urmă permise, reflectând măsurile pozitive întreprinse de către autoritățile ucrainene. UE se angajează să sprijine stabilizarea economică și financiară a Ucrainei, în special prin sprijinirea societății civile și a dezvoltării sectorului privat.

    Cu noul instrument european de vecinătate, abordarea bazată pe stimulente, care constituie unul dintre aspectele-cheie ale politicii de vecinătate reînnoite, va da posibilitatea UE de a-și intensifica sprijinul acordat țărilor partenere care aplică cu adevărat un proces de democratizare profund și durabil, inclusiv în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și obiectivele convenite în materie de reformă.

    ODM și dincolo de ODM – o viață decentă pentru toți, pretutindeni

    Anul 2013 s-a dovedit a fi un an esențial în conturarea discuțiilor la nivel mondial privind un cadru ulterior anului 2015. Uniunea Europeană și statele sale membre au continuat să joace un rol central în discuțiile referitoare la cadrul de dezvoltare care va urma Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) după 2015. În februarie 2013, Comisia a publicat comunicarea sa de pionierat „O viață decentă pentru toți”[8], care prezintă viziunea UE propusă pentru un cadru ulterior anului 2015, și anume eliminarea sărăciei extreme până în 2030 simultan cu asigurarea unei dezvoltări durabile a planetei, și a prezentat o foaie de parcurs pentru realizarea acestui lucru.

    Această viziune a pus bazele poziției UE privind perioada de după 2015 și a alimentat discuțiile în cadrul Parlamentului European. În plus, în cadrul Organizației Națiunilor Unite, aceasta a fost reflectată în raportul grupului la nivel înalt al ONU, al cărui membru a fost comisarul Piebalgs, și în documentul final al evenimentului special privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului din cadrul Reuniunii Plenare a ONU de la New York din luna septembrie. Acest document, aprobat de către toți șefii de stat și de guvern, a ilustrat acordul global cu privire la necesitatea unei căi unice și unitare de eradicare a sărăciei și de dezvoltare durabilă.

    La 23 septembrie, Comisia a publicat noi rezultate care arată contribuția UE în ceea ce privește lupta mondială împotriva sărăciei[9] în perioada 2004-2012. Acestea constituie o lectură impresionantă. Adevărul este că finanțarea UE a contribuit la reducerea sărăciei la nivel mondial și a sprijinit Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, îmbunătățind de-a lungul acestui proces viața a milioane de cetățeni. De exemplu, ajutorul pentru dezvoltare externă a UE acordat începând din 2004 a asigurat accesul la apă potabilă îmbunătățită pentru peste 70 de milioane de cetățeni (mai mult decât populația Franței), 14 milioane de copii au putut beneficia de educație primară și peste 46 de milioane de persoane au primit ajutor privind asigurarea securității lor alimentare.

    Inițiativa ODM a UE

    La nivel mondial, până în 2010 au fost înregistrate importante progrese în ceea ce privește Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Cu toate acestea, la zece ani după ce aceste obiective au fost convenite, multe țări sunt încă departe de realizarea unora dintre ele. Prin urmare, UE a creat o nouă inițiativă ODM în 2010 care asigură o finanțare bazată pe nevoi și pe performanță în valoare de 1 miliard de euro. Din această sumă, 700 de milioane de euro au vizat ODM cele mai neglijate, precum foametea, sănătatea maternă și mortalitatea infantilă, în timp ce 300 de milioane de euro a fost acordate unor țări cu un istoric bun de punere în aplicare a ajutorului. Până în prezent, inițiativa ODM a UE a finanțat 70 de proiecte din 46 de țări.

    De asemenea, în cadrul eforturilor ODM și al combaterii sărăciei la nivel mondial, un progres substanțial a fost înregistrat în lupta împotriva HIV, a tuberculozei și a malariei. Conform estimărilor, până la sfârșitul anului 2013, granturile acordate unui număr de peste 140 de țări din Fondul global de luptă împotriva a acestor trei boli au furnizat tratamente antiretrovirale (ARV) pentru SIDA de care au beneficiat peste 6,1 milioane de cetățeni; 11,2 milioane de cetățeni prezentând noi cazuri de tuberculoză infecțioasă au fost detectați și tratați și peste 360 de milioane de plase de țânțari tratate cu insecticid au fost distribuite familiilor cu scopul prevenirii malariei. Dar milioane de cetățeni sunt expuși riscului de infecție. Ca răspuns, la sfârșitul anului 2013, UE a anunțat că va majora contribuția la Fondul global la 370 de milioane de euro pentru perioada 2014-2016.

    Zilele europene ale dezvoltării

    Cadrul ulterior anului 2015 și Comunicarea „O viață decentă pentru toți” au constituit, de asemenea, principala temă a Zilelor europene ale dezvoltării 2013 (EDD) organizate la Bruxelles în noiembrie 2013. Acest eveniment anual continuă să reunească factorii de decizie, societatea civilă, organizațiile de cercetare și sectorul privat din țările dezvoltate și în curs de dezvoltare pentru a discuta problemele cele mai importante în materie de dezvoltare ale momentului. Evenimentul 2013 nu a făcut excepție, atrăgând un public-record de peste 5 500 de participanți.

    Cetățenii UE: sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare ne ajută în egală măsură

    Într-un sondaj special Eurobarometru realizat la Bruxelles între 26 și 27 noiembrie pentru Zilele europene ale dezvoltării, 66 % dintre cetățenii UE au fost de acord că lupta împotriva sărăciei în țările în curs de dezvoltare ar trebui să reprezinte una dintre principalele priorități ale UE. Aproape șapte din zece persoane (69 %) cred că ajutarea țărilor în curs de dezvoltare este și în beneficiul UE și al cetățenilor săi.

    Privind în perspectivă

    În 2014, UE va continua să avanseze în ceea ce privește punerea în aplicare a agendei schimbării și creșterea impactului cooperării pentru dezvoltare a UE.

    Principiile esențiale ale agendei schimbării vor continua să ghideze procesul de programare pentru instrumentele noastre de acțiune externă și pentru Fondul european de dezvoltare. Apelul lansat prin intermediul agendei schimbării privind un rol mai important al sectorului privat în realizarea unei creșteri economice durabile și favorabile incluziunii va fi transformat în propuneri concrete, sub forma unei comunicări a Comisiei care va fi prezentată în prima jumătate a anului 2014. 

    În plus, agenda schimbării solicită UE să treacă la o abordare bazată pe drepturi, astfel încât drepturile omului și guvernanța să fie luate în considerare ca factori care permit condițiile necesare de progres, dezvoltare și responsabilizare a cetățenilor. În consecință, Comisia va depune eforturi pentru a integra în mod sistematic principiile și standardele în materie de drepturi ale omului și realizarea lor în cadrul procesului de dezvoltare.

    Activitatea din 2014 va continua să vizeze creșterea eficienței și eficacității cooperării pentru dezvoltare prin îmbunătățirea coordonării, a coerenței politicilor și a responsabilității. În acest sens, va fi finalizat procesul de dezvoltare a unui cadru de rezultate al UE, iar procesul de programare în comun al UE va putea evolua.

    Uniunea Europeană și statele sale membre vor continua să depună eforturi pentru atingerea tuturor Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului înainte de 2015, termenul-limită, și să-și exercite în continuare rolul constructiv pe care l-au jucat în procesul de elaborare a unui cadru ulterior anului 2015 la nivel mondial, care să ne ajute să avansăm.

    În cele din urmă, se preconizează că anul 2015 va fi un an esențial pentru dezvoltare. Recunoscând acest fapt, la sfârșitul anului 2013 Parlamentul și Consiliul au fost aproape de o decizie privind desemnarea anului 2015 drept „Anul European pentru Dezvoltare”. Aceasta ar fi o ocazie ideală pentru Uniunea Europeană de a-și informa cetățenii cu privire la valoarea adăugată a cooperării pentru dezvoltare a UE și pentru a demonstra rezultatele pe care UE le-a realizat deja. Aceasta poate evidenția, de asemenea, capacitatea unică a UE de a se baza pe atuurile combinate ale statelor membre în ceea ce privește combaterea sărăciei și promovarea dezvoltării, a păcii și a prosperității peste tot în lume și obținerea și mai multor rezultate pe viitor.

    [1] COM(2011) 637 final, 13.10.2011.

    [2] Eurobarometrul special 405 „Ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE și Obiectivele de dezvoltare ale mileniului”,

    http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_405_en.pdf.

    [3] http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-1134_en.htm.

    [4] COM/2013/0292.

    [5] https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/131181.pdf.

    [6] JOIN(2013) 30 final, 11.12.2013.

    [7] SWD(2013) 227 final, 19.6.2013.

    [8] COM(2013) 92 final, 27.2.2013.

    [9] http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-852_en.htm

    Top