52014DC0419

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Maltei pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Maltei pentru 2014

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1], în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene[2],

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European[3],

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului de politică economică,

întrucât:

(1) La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2) La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3) La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Ei au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4) La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă al Maltei pentru 2013 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Maltei pentru perioada 2012-2016. La 15 noiembrie 2013, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013[4], Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Maltei pentru 2014[5].

(5) La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii[6], care marchează începutul Semestrului european 2014 pentru coordonarea politicilor economice. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă[7], în care a identificat Malta ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(6) La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării finanțelor publice și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea finanțelor publice într-un mod diferențiat și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(7) La 5 martie 2014, Comisia a publicat rezultatele bilanțului aprofundat pe care l-a efectuat pentru Malta[8], în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În urma analizei efectuate, Comisia a ajuns la concluzia că Malta nu se mai confruntă cu dezechilibre macroeconomice în sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Deși gradul de îndatorare rămâne ridicat, riscurile la adresa sustenabilității datoriei publice și private și a stabilității sectorului financiar par a fi limitate, chiar dacă merită să fie monitorizate în permanență. Indicatorii stabilității financiare, în special, se mențin la niveluri adecvate. Cu toate acestea, având în vedere natura structurală a riscurilor din sector, este esențială continuarea practicilor actuale prudente în materie de supraveghere și de asumare a riscurilor. Piața locuințelor s-a stabilizat și, prin urmare, riscurile generate de o expunere excesivă la proprietate sunt limitate. Datoria privată este în scădere; reducerea efectului de levier al întreprinderilor are loc în mod ordonat, iar presiunile de pe piața de credit sunt limitate.

(8) La 16 aprilie 2014, Malta și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2014, care a fost actualizat pe 8 mai 2014, iar la 30 aprilie 2014 și-a prezentat Programul de stabilitate pentru 2014. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(9) Obiectivul strategiei bugetare prezentate în Programul de stabilitate pentru 2014 este de a corecta deficitul excesiv în mod sustenabil până în 2014 și de a avansa treptat către obiectivul pe termen mediu de a avea o poziție bugetară echilibrată în termeni structurali, care este mai strict decât cerințele impuse de Pactul de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, îndeplinirea obiectivului pe termen mediu nu este planificată să aibă loc în cadrul perioadei acoperite de program. În 2014, ajustarea structurală planificată (recalculată) este ușor mai redusă decât efortul recomandat. După corectarea planificată a deficitului excesiv, în 2015 este planificată o mică abatere de la traiectoria de ajustare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu. Ulterior, progresele anuale planificate în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu sunt, în linii mari, conforme cu cerința de cel puțin 0,5 % din PIB. Programul prognozează înscrierea pe o traiectorie descendentă a datoriei publice, situate la 73 % din PIB în 2013, în conformitate cu criteriul de referință privind reducerea datoriei, începând din 2014. În ansamblu, obiectivele programului sunt, în linii mari, conforme cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază proiecțiile bugetare din program, care a fost aprobat de un organism independent (Biroul național de audit), este plauzibil pentru 2014 și 2015, întrucât proiecțiile de creștere economică sunt ușor mai scăzute decât cele din previziunile Comisiei din primăvara anului 2014 pentru anii respectivi. Cu toate acestea, riscurile la care sunt expuse obiectivele bugetare sunt preponderent negative, deoarece creșterea structurală a veniturilor planificată pe perioada acoperită de program nu se sprijină în totalitate pe măsuri, iar depășirile nivelului prevăzut al cheltuielilor ar putea necesita plăți mai mari decât sumele bugetate. Conform previziunilor Comisiei, se așteaptă ca Malta să își corecteze în mod sustenabil deficitul excesiv în 2014. În același timp, pe baza previziunilor Comisiei, efortul bugetar din perioada 2013-2014 este mai mic cu 1,6 % din PIB din punctul de vedere al modificării (corectate) a soldului structural și cu 1,25 % din PIB din punctul de vedere al cuantumului măsurilor impuse, estimate ca fiind necesare la momentul formulării recomandării privind procedura aplicabilă deficitelor excesive. Cu toate că nu există nicio marjă în ceea ce privește îndeplinirea criteriului de referință privind reducerea datoriei în 2014, riscurile la care este expus scenariul datoriei sunt preponderent pozitive. În 2015, există un risc semnificativ de abatere de la progresele necesare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, pe baza evaluării programului și pe baza previziunilor Comisiei, Consiliul consideră că, deși deficitul global și datoria publică planificate respectă recomandarea referitoare la procedura aplicabilă deficitelor excesive, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a alinia ajustarea structurală la cea recomandată în 2014 și pentru a asigura o traiectorie adecvată în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu începând din 2015.

(10) Natura neobligatorie a cadrului bugetar al Maltei și orizontul scurt al planificării bugetare nu favorizează o poziție bugetară solidă. Adoptarea actelor legislative care trebuiau să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2013 și care vizează îndeplinirea cerințelor Directivei 2011/85/UE privind cadrele bugetare și pactul bugetar a suferit întârzieri. Cu toate acestea, în conformitate cu Programul de stabilitate, guvernul maltez a aprobat recent un act legislativ privind responsabilitatea bugetară, care va fi supus spre aprobare parlamentului. Proiectul de act legislativ prevede introducerea unei reguli a echilibrului bugetar în termeni structurali, a unei reguli privind datoriile, a unui cadru bugetar de trei ani cu rulare anuală, precum și înființarea treptată a consiliului bugetar care ar urma să aibă sarcina de a aproba previziunile macroeconomice și bugetare oficiale ale guvernului, precum și de a monitoriza ex-ante și ex-post respectarea normelor bugetare.

(11) Departamentele de administrare fiscală din Malta urmează să fie reunite în cadrul unei autorități unice, ceea ce ar raționaliza procesele de colectare a impozitelor și ar combate evaziunea fiscală. Pentru a îmbunătăți conformitatea fiscală și a încuraja recuperarea sumelor datorate, au fost revizuite sancțiunile prevăzute în legislația privind TVA, precum și dobânzile aplicate impozitelor datorate. Au fost introduse diverse alte măsuri preconizate să consolideze sistemul fiscal al Maltei. Aceste măsuri merg în direcția bună, însă impactul lor încă nu este vizibil.

(12) Deși Malta încă se mai confruntă cu provocări în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor sale publice, deocamdată au fost înregistrate puține progrese în legătură cu reformele sistemului de pensii și cu sustenabilitatea serviciilor de asistență medicală. Cu toate că a fost înființat un grup strategic privind pensiile care să evalueze toate opțiunile de reformă a sistemului de pensii, autoritățile malteze și-au luat angajamentul de a nu mări vârsta legală de pensionare peste majorările prevăzute în reforma pensiilor din 2006. Prin urmare, vârsta legală de pensionare este în continuare necorelată cu speranța de viață, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea și caracterul adecvat pe termen lung al pensiilor. Malta intenționează să combată aceste deficiențe prin măsuri de ocupare, și mai ales prin strategia sa recent adoptată privind îmbătrânirea activă, însă este puțin probabil ca acestea să rezolve problema. Sustenabilitatea sistemului de sănătate complică și mai mult lucrurile, printr-o creștere prognozată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. Tocmai a fost lansat un proiect de strategie națională privind sistemele de sănătate, însă este neclar cum va fi pusă în aplicare această strategie și ce avantaje va aduce prin prisma eficacității din punctul de vedere al costurilor și prin prisma sustenabilității. Asistența medicală primară publică trebuie consolidată.

(13) Rata părăsirii timpurii a școlii este încă foarte ridicată în Malta, însă se iau măsuri în vederea reducerii acesteia și este în curs de înființare un sistem de monitorizare cuprinzător. Gradul de obținere a calificărilor de bază rămâne, totuși, scăzut, ceea ce contribuie la un nivel redus de alfabetizare și la părăsirea timpurie a școlii. Se preconizează că punerea în aplicare adecvată a Strategiei naționale de alfabetizare recent adoptate va sprijini eforturile de a contracara această deficiență. Aceasta trebuie completată și cu alte măsuri care se preconizează că vor crește relevanța formării profesionale și a învățământului pentru piața muncii. Printre aceste măsuri se numără reforma cadrului privind ucenicia, elaborarea unei strategii privind învățarea pe tot parcursul vieții, introducerea activităților de învățare la locul de muncă în cadrul învățământului profesional și tehnic, precum și un program specific finanțat prin Fondul social european.

(14) În prezent, Malta pune în aplicare o serie de măsuri semnificative care urmăresc să sporească participarea femeilor pe piața muncii, în principal prin asigurarea de servicii gratuite de îngrijire a copiilor pentru familiile în care părinții lucrează sau își continuă studiile. Punerea în aplicare eficace a acestor măsuri va fi crucială. De asemenea, autoritățile sprijină asigurarea serviciilor de îngrijire a copiilor după programul școlar și oferă oportunități de a trimite copiii la școală înainte de orele de deschidere prevăzute, astfel încât calitatea de părinte să poată fi mai bine conciliată cu viața profesională. Sunt prevăzute inclusiv stimulente fiscale pentru a încuraja părinții să își înscrie copiii în structurile de îngrijire care funcționează deja în cadrul schemelor anterioare. Cu toate acestea, nu se fac prea multe pentru a asigura și promova utilizarea sistemelor de muncă flexibile, cum ar fi munca la distanță și cu program flexibil, care ar contribui la reintegrarea femeilor pe piața muncii.

(15) Pentru a-și îmbunătăți în continuare competitivitatea internațională, precum și pentru a evita potențialul impact negativ al unei disparități între evoluția salariilor și cea a productivității, Malta trebuie să combată în continuare deficiențele de infrastructură din sectoarele energiei și transportului, care îi afectează potențialul, mai ales din cauza costurilor ridicate ale energiei. Interconectorul de electricitate cu Italia ar trebui să fie finalizat anul acesta, ceea ce va spori siguranța aprovizionării și ar putea contribui la diversificarea surselor de aprovizionare și la utilizarea energiei din surse regenerabile produse extern. Conectarea planificată la rețeaua europeană de gaze va dezvolta, de asemenea, mixul energetic al Maltei, reducând dependența acesteia de o singură sursă principală de energie și sporindu-i, astfel, atractivitatea ca loc de desfășurare a activităților economice. Cu excepția câtorva reușite legate de utilizarea energiei fotovoltaice, sursele regenerabile de energie autohtone reprezintă un potențial încă nevalorificat.

(16) Anumite ineficiențe ale administrației publice plafonează dezvoltarea mediului de afaceri din Malta. Deși îmbunătățirile aduse achizițiilor publice merg în direcția bună, procedurile de achiziții continuă să fie excesiv de lungi, având ca rezultat cheltuieli publice ineficiente. Aceste măsuri nu sunt însoțite de ținte, ceea ce face ca evaluarea eficacității lor să fie dificilă. Lipsa alternativelor la finanțarea prin îndatorare duce la costuri de finanțare ridicate pentru întreprinderi, ceea ce exercită presiuni asupra activității lor economice. Această preferință acordată finanțării prin îndatorare a întreprinderilor ar putea conduce și la un efect de levier excesiv de ridicat al acestora, precum și la o alocare insuficientă a capitalului. Trebuie urmărite, așadar, și alte oportunități de finanțare decât cele prin îndatorare. Ineficiențele sistemului judiciar evidențiate în recomandările specifice fiecărei țări din 2013 adresate Maltei se mențin. Deși se așteaptă ca o parte dintre numeroasele propuneri de reformă înaintate de Comisie pentru reforma justiției din noiembrie 2013 să fie puse în aplicare până la sfârșitul lui 2014, încă nu au fost anunțate un calendar și o prioritizare clare ale măsurilor. De asemenea, rămâne de văzut cum vor rezolva acestea problema cauzelor rămase nesoluționate, în special în ceea ce privește deficiențele identificate mai sus.

(17) Malta a consolidat supravegherea reglementară pentru a asigura stabilitatea sectorului financiar. La funcțiile Băncii centrale a Maltei s-a adăugat și supravegherea macroprudențială, iar un accent deosebit se pune pe aspectele legate de stabilitatea financiară; în același timp, Consiliul comun pentru Stabilitate Financiară a fost prevăzut în legislație. Au fost luate măsuri satisfăcătoare pentru a îmbunătăți provizionarea creditelor, în principal prin introducerea unei revizuiri a Normei bancare nr. 9.

(18) În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Maltei și a evaluat Programul de stabilitate și Programul național de reformă al acestei țări. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Malta, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuții la nivelul UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-5 de mai jos.

(19) Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate al Maltei, iar avizul[9] său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(20) În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a formulat recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro. Malta ar trebui să vegheze la punerea în aplicare integrală și în timp util și a acestor recomandări,

RECOMANDĂ ca, în perioada 2014-2015, Malta să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.           Să corecteze deficitul excesiv în mod sustenabil până în 2014. Să consolideze în mod semnificativ, în 2015, strategia bugetară pentru a asigura ajustarea structurală de 0,6 % din PIB necesară în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu. Ulterior, să urmărească în fiecare an o ajustare structurală de cel puțin 0,5 % din PIB sau mai mult, în condiții economice favorabile sau în situația în care acest lucru este necesar pentru a asigura respectarea regulii privind îndatorarea, astfel încât rata datoriei publice să fie menținută pe o traiectorie descendentă susținută. Să finalizeze adoptarea actului legislativ privind responsabilitatea bugetară în vederea instituirii unui cadru bugetar multianual obligatoriu, bazat pe norme, și în vederea înființării unei instituții independente care să aibă sarcina de a monitoriza normele bugetare și de a aproba previziunile macroeconomice pe care se întemeiază planificarea bugetară. Să continue să îmbunătățească conformitatea fiscală și să combată evaziunea fiscală prin asigurarea aplicării și a evaluării continue a măsurilor luate până acum și totodată prin luarea unor măsuri suplimentare, în special prin promovarea utilizării mijloacelor electronice de plată.

2.           Să accelereze reforma pensiilor aflată în curs, mai ales prin accelerarea semnificativă a creșterii planificate a vârstei legale de pensionare și prin corelarea consecutivă a acesteia cu schimbările produse la nivelul speranței de viață. Să se asigure că o reformă cuprinzătoare a sistemului de sănătate publică conduce la o utilizare sustenabilă și eficace din punctul de vedere al costurilor a resurselor disponibile, cum ar fi consolidarea asistenței medicale primare.

3.           Să continue eforturile de politică pentru a aborda problema relevanței învățământului și a formării profesionale pentru piața muncii și pentru a îmbunătăți gradul de obținere a calificărilor de bază prin intensificarea eforturilor legate de reforma sistemului de ucenicie, aflată în întârziere. Să reducă în continuare rata părăsirii timpurie a școlii, în principal prin finalizarea și punerea în aplicare a strategiei naționale anunțate privind alfabetizarea. Să îmbunătățească în continuare rata de participare a femeilor la piața muncii, în special a femeilor care doresc să se reintegreze pe piața muncii, prin promovarea sistemelor de muncă flexibile.

4.           Să diversifice mixul energetic din economie, inclusiv prin creșterea ponderii energiei produse din surse regenerabile.

5.           Să continue eforturile de a spori eficiența și de a reduce durata procedurilor de achiziții publice, să încurajeze alternativele la finanțarea prin îndatorare a întreprinderilor, prin facilitarea accesului la piețele de capital și dezvoltarea fondurilor cu capital de risc și să sporească eficiența sistemului judiciar, prin asigurarea punerii în aplicare rapide și eficiente a reformei planificate a sistemului judiciar.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu,

                                                                       Președintele

[1]               JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[2]               COM(2014) 419 final.

[3]               P7_TA(2014)0128 și P7_TA(2014)0129.

[4]               JO L 140, 27.5.2013, p. 11.

[5]               C(2013) 8007 final.

[6]               COM(2013) 800 final.

[7]               COM(2013) 790 final.

[8]               SWD(2014) 150 final.

[9]               Emis în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.