52014DC0410

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Spaniei pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Spaniei pentru 2014

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1], în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[2], în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene[3],

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European[4],

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1) La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2) La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3) La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

(4) La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă al Spaniei pentru 2013 și a emis avizul cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Spaniei pentru perioada 2012-2016. La 15 noiembrie 2013, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013[5], Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Spaniei pentru 2014[6].

(5) La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii[7], care marchează începutul semestrului european 2014 pentru coordonarea politicilor economice. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă[8], în care a identificat Spania ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(6) La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării bugetare și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea bugetară într-un mod diferențiat și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(7) La 5 martie 2014, Comisia a publicat rezultatele bilanțului aprofundat pe care l-a efectuat pentru Spania[9], în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Concluzia care se desprinde din analiza Comisiei este că Spania se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesită o monitorizare specifică și măsuri ferme de politică. În special, în mai multe domenii s-au înregistrat progrese clare în ceea ce privește ajustarea dezechilibrelor identificate anul trecut drept excesive, iar revenirea la o creștere pozitivă a redus riscurile. Cu toate acestea, amploarea și natura interdependentă a dezechilibrelor, în special nivelurile ridicate ale datoriei interne și externe și șomajul ridicat, arată că există în continuare vulnerabilități.

(8) La 30 aprilie 2014, Spania și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2014, precum și Programul de stabilitate pentru 2014. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(9) Obiectivul strategiei bugetare prezentate în Programul de stabilitate pentru 2014 este acela de a corecta deficitul excesiv până în 2016 și de a atinge obiectivul pe termen mediu până în 2017. Programul confirmă obiectivul pe termen mediu de a avea o poziție bugetară echilibrată în termeni structurali, care este mai strict decât cerințele impuse de Pactul de stabilitate și de creștere. Programul își propune să aducă deficitul sub 3 % din PIB în 2016, în conformitate cu obiectivul stabilit în recomandarea Consiliului din 21 iunie 2013, însă îmbunătățirea anuală a soldului structural (recalculat) planificată în program se situează sub efortul recomandat începând cu 2014. Pentru 2017, planul prevede realizarea unor progrese suficiente către îndeplinirea obiectivului pe termen mediu, deși acestea ar putea să nu fie suficiente pentru a atinge obiectivul în același an, astfel cum se arată în program. Programul estimează că ponderea datoriei publice va atinge nivelul maxim de 101,7 % din PIB în 2015, după care va începe să scadă. În general, strategia bugetară prezentată în program respectă doar parțial cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază previziunile bugetare din program, care nu a fost elaborat sau aprobat de un organism independent, este în linii mari plauzibil pentru 2014 și este afectat de riscuri de evoluție negativă în 2015, comparativ cu previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2014. Pentru perioada 2016-2017, ratele de creștere a PIB-ului prevăzute de program par întrucâtva optimiste față de estimările actuale privind rata de creștere potențială a economiei și față de ajustările economice postcriză care sunt în continuare necesare. Prin urmare, calea aleasă pentru ajustarea deficitului și a datoriei este de asemenea, afectată de riscuri de evoluție negativă. În plus, deocamdată măsurile concrete în sprijinul obiectivelor privind deficitul global începând cu 2015 nu sunt descrise suficient de detaliat, în special în ceea ce privește modificările legislației fiscale în contextul reformei fiscale planificate. Alte riscuri sunt legate de datoriile contingente și de randamentul economiilor planificate la nivel local și regional. Pe baza previziunilor Comisiei, efortul bugetar din perioada 2013-2014 este inferior cu 1,1 pp. în ceea ce privește modificările (corectate) ale soldului structural (deși această cifră este mai ridicată din cauza modificărilor recente ale metodologiei de estimare a producției potențiale) și cu 0,4 pp. față de valoarea măsurilor estimate ca fiind necesare la momentul recomandării din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, pe baza evaluării sale a programului și pe baza previziunilor Comisiei, Consiliul consideră că trebuie să se ofere mai multe precizări asupra măsurilor care stau la baza strategiei bugetare și că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se conforma pe deplin recomandării Consiliului din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

(10) În ceea ce privește măsurile structurale bugetare, s-au înregistrat progrese în legătură cu raportarea execuției bugetare și aplicarea măsurilor corective în cazul organismelor administrative neconforme; cu toate acestea, se pot în continuare implementa mecanisme suplimentare de asigurare a conformității, prevăzute de Legea organică a Spaniei privind stabilitatea bugetară, în cazul regiunilor neconforme. S-au luat noi măsuri pentru a asigura respectarea unei perioade medii de 30 de zile pentru plata furnizorilor comerciali, la toate nivelurile administrației publice. În noiembrie 2013 a fost creată prin lege o instituție bugetară independentă, al cărei președinte a fost numit în februarie 2014. Cu toate acestea, instituția nu a devenit operațională în timp util pentru evaluarea Programului de stabilitate pentru 2014. În cadrul Programului național de reformă pentru 2014 se recunoaște, de asemenea, nevoia de a îmbunătăți în continuare raportul cost-eficacitate al cheltuielilor de sănătate și al cheltuielilor cu produsele farmaceutice, de exemplu prin centralizarea achizițiilor de produse farmaceutice, revizuirea pachetului de servicii, dezvoltarea dosarelor clinice digitale sau consolidarea administrării instituțiilor de sănătate. În condițiile în care se preconizează că majoritatea măsurilor viitoare de consolidare bugetară vor fi generate de reduceri ale costurilor, o examinare sistematică a cheltuielilor la toate nivelurile administrației ar contribui la identificarea domeniilor în care s-ar putea face economii într-un mod favorabil creșterii, fără a neglija nevoile persoanelor celor mai vulnerabile.

(11) În 2013, Spania a adoptat noi măsuri pentru a reduce măsurile fiscale care favorizează îndatorarea întreprinderilor. Pe parcursul anului 2013, Spania a înregistrat, de asemenea, anumite progrese în privința respectării obligațiilor fiscale prin intensificarea luptei împotriva fraudei fiscale și a muncii fără forme legale, însă continuă să existe provocări importante. În 2013 și 2014, Spania a introdus, de asemenea, reduceri ale contribuțiilor de securitate socială pentru încadrarea în muncă a tinerilor și a noilor angajați. În urma prezentării unui raport cuprinzător privind reforma fiscală, comandat de guvern unui comitet de experți, autoritățile planifică să prezinte propuneri legislative concrete în al doilea trimestru din 2014. Conform Programului național de reformă pentru 2014, propunerile vor urmări să modernizeze sistemul fiscal, să reducă măsurile care descurajează încadrarea în muncă, să favorizeze colectarea veniturilor, să stimuleze dezvoltarea economică, să asigure unitatea pieței și neutralitatea fiscală și să stimuleze competitivitatea economiei spaniole, contribuind în același timp la consolidarea bugetară. Conceperea și punerea în aplicare a acestei reforme vor fi importante pentru perspectivele economice și pentru finanțele publice.

(12) Stabilitatea financiară a fost consolidată prin recapitalizarea și restructurarea sectorului bancar și printr-o punere în aplicare temeinică a programului MES din iulie 2012 pentru recapitalizarea instituțiilor financiare, încheiat la 22 ianuarie 2014. Cu toate acestea, sectorul financiar din Spania continuă să se confrunte cu provocări considerabile, care trebuie monitorizate și gestionate cu atenție. În plus, îmbunătățirea condițiilor de finanțare pentru bănci este transferată doar treptat asupra finanțării acordate IMM-urilor. În viitor, va fi important să se asigure fluxuri de credit constante către sectoarele viabile ale economiei pe măsură ce continuă reducerea gradului de îndatorare a sectorului privat. Autoritățile au luat diferite măsuri pentru a îmbunătăți accesul firmelor la finanțarea bancară și nebancară și pentru a facilita restructurarea datoriilor societăților, dar sunt necesare acțiuni de politică suplimentare.

(13) Piața muncii dă unele semne de stabilizare, preconizându-se că în 2014 va avea loc o ușoară redresare, cu o creștere a ratei de ocupare a forței de muncă și o descreștere a nivelului șomajului. Cu toate acestea, rata șomajului rămâne foarte ridicată, cu o medie anuală de 26,1 % în 2013. Aspecte deosebit de preocupante sunt șomajul ridicat în rândul tinerilor, cu o rată de 54,3 %, precum și nivelul record al șomajului de lungă durată, care în 2013 a reprezentat 49,7 % din șomajul total, acesta din urmă înregistrând rate deosebit de ridicate în rândul lucrătorilor în vârstă și al celor slab calificați. Evaluările disponibile ale reformei pieței muncii din 2012 concluzionează că reforma, împreună cu angajamentul partenerilor sociali privind moderarea salariilor în perioada 2012-2014, a oferit firmelor o mai mare flexibilitate internă și a limitat pierderea locurilor de muncă, acordând prioritate contractelor colective de muncă la nivelul întreprinderilor și sporind posibilitățile firmelor de a renunța la un contract colectiv. De asemenea, reforma a redus costurile legate de indemnizațiile pentru concedieri nejustificate, a contribuit la scăderea numărului de concedieri atacate în justiție și a introdus noi contracte pentru a promova locurile de muncă stabile în cadrul IMM-urilor. În 2013 și în prima parte din 2014 au fost introduse noi măsuri pentru a favoriza locurile de muncă stabile cu fracțiune de normă și a reduce temporar contribuțiile la asigurările sociale pentru noile contracte de muncă pe durată nedeterminată. Cu toate acestea, segmentarea rămâne o provocare importantă pentru piața forței de muncă din Spania, continuă să existe un număr mare de tipuri de contracte, iar diferența dintre costurile legate de încetarea contractului pentru contractele cu durată determinată și cele cu durată nedeterminată este în continuare cea mai ridicată din UE, chiar și după reformă. S-au făcut progrese în ceea ce privește reformarea politicilor active în domeniul pieței muncii, inclusiv aprobarea Planului național privind ocuparea forței de muncă. Cu toate acestea, măsurile de modernizare și consolidare a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă par a înregistra întârzieri, ceea ce riscă să întârzie punerea în aplicare cu succes a noului cadru. Punerea deplină în funcționare a portalului unic pentru ocuparea forței de muncă a suferit întârzieri. S-au făcut progrese privind încurajarea cooperării cu agențiile private de plasare a forței de muncă, dar sunt necesare eforturi suplimentare.

(14) Relevanța scăzută a învățământului și formării pentru piața muncii, precum și proporția ridicată a șomerilor fără calificări formale (35,2 %) sunt printre factorii care determină rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor, precum și șomajul de lungă durată. Rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare rămâne mai ridicată decât media UE și a cunoscut o creștere vertiginoasă. Proporția elevilor și a studenților care părăsesc devreme sistemul de educație și formare, deși este în scădere, rămâne foarte ridicată (23,5 %). Ratele de absolvire a învățământului terțiar sunt constante, însă programele de învățământ profesional și tehnic și de ucenicie continuă să fie insuficient utilizate, iar competențele persoanelor care termină ciclul secundar superior de învățământ profesional și tehnic sunt mai scăzute decât media UE. Spania pregătește, de asemenea, măsuri de stimulare a încadrării în muncă a tinerilor. Strategia națională privind încadrarea în muncă și antreprenoriatul în rândul tinerilor pentru perioada 2013-2016, prezentată în martie 2013, este în prezent pusă în aplicare, cu excepția anumitor măsuri. Pe baza strategiei, Spania a luat măsuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor, în conformitate cu obiectivele unei garanții pentru tineret. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește măsurile de combatere a părăsirii timpurii a școlii și de promovare a programelor duale de învățământ profesional și tehnic, însă punerea în aplicare deplină și utilizarea eficientă a finanțării rămân cruciale. În ceea ce privește învățământul profesional dual, este necesară o coordonare continuă între toate părțile interesate, inclusiv factorii de decizie și furnizorii de formare la toate nivelurile de administrare și angajatorii, pentru a raționaliza sistemul, a favoriza o mai bună corelare dintre formare și cererea de forță de muncă și a garanta compatibilitatea modelelor duale de învățământ profesional și tehnic din diferite regiuni.

(15) În principal ca urmare a situației de pe piața forței de muncă, dar și din cauza eficacității limitate a protecției sociale în materie de reducere a sărăciei, Spania se situează sub media UE în ceea ce privește principalii indicatori de măsurare a sărăciei și a excluziunii sociale, copiii și tinerii adulți fiind deosebit de expuși în această privință. Din cauza crizei, Spania s-a confruntat, de asemenea, cu una dintre cele mai grave reduceri ale venitului brut disponibil al gospodăriilor și cu unul dintre cele mai ridicate niveluri de inegalitate a veniturilor din UE. Principalele provocări sunt simplificarea procedurilor pentru solicitanții de asistență socială și îmbunătățirea guvernanței și a coordonării interinstituționale la nivel național, regional și local. Planul național de acțiune pentru incluziunea socială pentru perioada 2013-2016 oferă un cadru de politică adecvat pentru adaptarea politicilor active în domeniul pieței muncii la necesitățile persoanelor îndepărtate de piața forței de muncă, pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor și îmbunătățirea eficienței serviciilor de sprijin pentru familii. În plus, asistența socială și prestațiile sociale au efecte redistributive limitate asupra diferitor grupuri expuse la risc, ceea ce sugerează o direcționare necorespunzătoare. De asemenea, coordonarea insuficientă dintre serviciile de ocupare a forței de muncă și serviciile sociale (inclusiv la nivel regional și local) și sarcina administrativă implicată de accesul la sistemele de garantare a venitului minim îngreunează tranziția beneficiarilor de asistență socială către reintegrarea pe piața muncii.

(16) Spania a făcut progrese în privința reformelor structurale pentru promovarea creșterii și a competitivității, în mare măsură în conformitate cu Programul național de reformă pentru 2013. Legea privind garantarea unității pieței a fost adoptată în decembrie 2013, procesul complex de punere în aplicare a acesteia fiind în curs. Legea privind antreprenoriatul, adoptată în toamna anului 2013, a adus, de asemenea, îmbunătățiri ale cadrului privind insolvența întreprinderilor, a introdus tipuri de societăți mai flexibile și a raționalizat programele de susținere a internaționalizării întreprinderilor. A fost extinsă utilizarea procedurilor accelerate de acordare a licențelor, simplificând astfel înființarea punctelor de vânzare cu amănuntul de mici dimensiuni, și s-au luat măsuri suplimentare de facilitare a acordării licențelor comerciale. Cu toate acestea, încă nu au fost adoptate actele legislative secundare care să permită crearea de societăți cu răspundere limitată prin intermediul unor ghișee unice în termenele mai scurte prevăzute de legea privind antreprenoriatul din 2013. În plus, este necesară continuarea examinării reglementărilor care îngreunează dezvoltarea întreprinderilor, inclusiv a sistemului de impozitare, având în vedere decalajul dintre Spania și celelalte țări din zona euro în privința dimensiunilor întreprinderilor. Reforma îndelung așteptată a serviciilor profesionale a acumulat întârzieri, fiind necesară accelerarea acesteia. Nu au fost luate măsuri pentru a elimina restricțiile privind înființarea de puncte de vânzare cu amănuntul de mari dimensiuni. Este necesară ameliorarea calității rezultatelor științifice obținute de sistemul de cercetare și inovare din Spania, trebuie stimulată cooperarea dintre sectorul public-privat și facilitată transpunerea cercetării și inovării în produse comerciale. În 2013, guvernul spaniol a adoptat o strategie națională pentru știință, tehnologie și inovare, pentru care trebuie încă să se asigure finanțarea publică. De asemenea, este încă în curs instituirea Agenției publice pentru cercetare, care va avea rolul de a asigura gestionarea eficientă a investițiilor publice în cercetare și dezvoltare.

(17) Au fost luate măsuri importante pentru soluționarea deficitului tarifelor la energie electrică, în special prin reducerea costurilor sistemului, deși impactul precis al reformei, în special asupra energiei din surse regenerabile, încă nu este pe deplin clar. Guvernul examinează modalitățile de a reduce la minimum efectele negative de propagare ale insolvenței companiilor de autostrăzi asupra finanțelor publice. Autoritățile au creat o bază de date care conține indicatori economici, de mediu, legați de trafic și alți indicatori, utilizați în analizele anterioare investițiilor în infrastructură, dar încă nu au instituit un observator independent care să contribuie la evaluarea viitoarelor proiecte majore de infrastructură. Asigurarea unei concurențe reale în sectorul serviciilor de transport feroviar de călători și de marfă continuă să se confrunte cu obstacole tehnice și juridice, care împiedică utilizarea eficientă a rețelei extinse de infrastructură.

(18) Reforma administrației publice face progrese. O reformă a administrației publice locale a fost adoptată în decembrie 2013, iar punerea în aplicare a recomandărilor comitetului de experți privind reforma administrației publice este în curs și va continua în perioada 2014-2015. Reforma judiciară se află în diferite stadii de realizare și/sau punere în aplicare și trebuie finalizată. Printre eforturile recente de combatere a corupției se numără legea privind transparența, accesul publicului la informații și buna guvernanță, adoptată în decembrie 2013, precum și două proiecte de lege privind supravegherea finanțării partidelor și răspunderea înalților funcționari. Planul național pentru 2012-2014 împotriva muncii fără forme legale și a fraudelor din domeniul securității sociale este în curs de punere în aplicare. De asemenea, Spania și-a extins rețeaua de acorduri internaționale pentru a face schimb de informații relevante pentru stabilirea bazei de impozitare și a lansat un proiect în colaborare cu societăți private pentru a examina posibilitățile de a îmbunătăți gestionarea sistemului de acordare a prestațiilor.

(19) În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Spaniei și a evaluat Programul de stabilitate și Programul național de reformă al acestei țări. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru sustenabilitatea politicii bugetare și socioeconomice a Spaniei, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-8 de mai jos.

(20) Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate al Spaniei, iar avizul[10] său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(21) Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și prezenta evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate prezentate de această țară. Recomandările Consiliului formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1, 2, 3, 4, 6, 7 și 8 de mai jos.

(22) În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro. Spania ar trebui să vegheze la punerea în aplicare integrală și în timp util și a acestor recomandări,

RECOMANDĂ ca, în perioada 2014-2015, Spania să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.           Să consolideze strategia bugetară începând cu 2014, în special prin descrierea integrală a măsurilor care stau la baza acesteia pentru anul 2015 și pentru perioada ulterioară, să asigure corectarea deficitului excesiv în mod sustenabil până în 2016, prin realizarea efortului de ajustare structurală indicat în recomandarea Consiliului din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Pentru o corecție durabilă a dezechilibrelor bugetare este necesară punerea în aplicare credibilă a unor reforme structurale ambițioase menite să amelioreze capacitatea de ajustare și să stimuleze creșterea și ocuparea forței de muncă. După corectarea deficitului excesiv, să urmărească, în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu, o ajustare structurală de cel puțin 0,5 % pe an sau mai mult în condiții economice favorabile ori dacă acest lucru este necesar pentru a asigura respectarea regulii privind gradul de îndatorare, pentru a înscrie ponderea datoriei publice, în prezent ridicată, pe o traiectorie descendentă susținută. Să se asigure că autoritatea bugetară independentă nou instituită devine pe deplin operațională cât mai curând și să garanteze punerea în aplicare integrală a măsurilor de prevenire, de corectare și de asigurare a conformității prevăzute de Legea organică privind stabilitatea bugetară, la toate nivelurile de guvernare, inclusiv a măsurilor privind eliminarea arieratelor comerciale în sectorul public. Să realizeze, până în februarie 2015, o examinare sistematică a cheltuielilor la toate nivelurile de guvernare, pentru a susține îmbunătățirea continuă a eficienței și a calității cheltuielilor publice. Să amelioreze în continuare raportul cost-eficacitate în sectorul sănătății, în special printr-o raționalizare suplimentară a cheltuielilor farmaceutice, inclusiv în spitale, și prin consolidarea coordonării diferitelor tipuri de îngrijire, menținând totodată accesibilitatea pentru grupurile vulnerabile. Să adopte, până la sfârșitul anului 2014, o reformă fiscală cuprinzătoare, pentru ca sistemul fiscal să devină mai simplu și mai favorabil creșterii economice și creării de locuri de muncă, protecției mediului și stabilității veniturilor. În acest scop: să-și reorienteze fiscalitatea către impozite care produc mai puține efecte de denaturare, precum impozitele pe consum, taxele de mediu (de exemplu, pe combustibil) și impozitele recurente pe proprietate; să elimine cheltuielile fiscale ineficiente legate de impozitele pe venit pentru persoane fizice și pentru societăți; să analizeze posibilitatea de a reduce contribuțiile la asigurările sociale ale angajatorilor, în special pentru locurile de muncă slab remunerate; să reducă în continuare măsurile fiscale care favorizează îndatorarea întreprinderilor; să ia măsuri pentru ca fiscalitatea să nu afecteze buna funcționare a pieței interne a Spaniei. Să intensifice lupta împotriva evaziunii fiscale.

2.           Să finalizeze reforma din sectorul băncilor de economii, în ceea ce privește adoptarea legislației secundare, și să încheie restructurarea băncilor de economii deținute de stat, pentru a accelera redresarea lor deplină și pentru a facilita reintrarea lor în proprietatea privată. Să stimuleze eforturile băncilor de susținere a unor rate solide ale capitalului, să monitorizeze activitatea Sareb pentru a asigura o cedare rapidă a activelor, minimizând în același timp costurile suportate de contribuabili. Să finalizeze măsurile în curs pentru extinderea accesului IMM-urilor la finanțare, în special măsurile vizând îmbunătățirea intermedierii financiare nebancare. Să elimine blocajele rămase în cadrul privind insolvența întreprinderilor, în special prin îmbunătățirea expertizei administratorilor judiciari și a capacității sistemului judiciar de a trata cazurile de insolvență, și să instituie un cadru permanent privind insolvența persoanelor fizice.

3.           Să adopte noi măsuri de reducere a segmentării pieței muncii, favorizând crearea unor locuri de muncă durabile și de calitate, inclusiv prin reducerea tipurilor de contracte și prin garantarea unui acces echilibrat la drepturile de încetare a contactelor de muncă. Să continue să monitorizeze cu regularitate reformele pieței muncii. Să promoveze o evoluție a salariilor reale coerentă cu obiectivul de a crea locuri de muncă. Să consolideze cerințele privind căutarea unui loc de muncă legate de acordarea indemnizațiilor de șomaj. Să îmbunătățească eficacitatea și direcționarea politicilor active în domeniul pieței muncii, inclusiv a subvențiilor pentru angajare, în special în beneficiul persoanelor care au un acces mai dificil la încadrarea în muncă. Să consolideze coordonarea dintre piața muncii și politicile privind educația și formarea. Să accelereze modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, pentru a asigura o consiliere personalizată eficace și servicii adecvate de formare și de plasare a forței de muncă, acordând o atenție deosebită șomerilor de lungă durată. Să garanteze punerea în aplicare efectivă a cooperării public-privat în cadrul serviciilor de plasare a forței de muncă înainte de sfârșitul lui 2014 și să monitorizeze calitatea serviciilor oferite. Să asigure funcționarea eficace a portalului unic pentru ocuparea forței de muncă și să îl completeze cu măsuri suplimentare de susținere a mobilității forței de muncă.

4.           Să pună în aplicare Strategia privind șomajul și antreprenoriatul în rândul tinerilor pentru perioada 2013-2016 și să-i evalueze eficacitatea. Să furnizeze tinerilor oferte de bună calitate de locuri de muncă, ucenicii și stagii și să amelioreze posibilitățile de a sprijini tinerii șomeri neînregistrați, în conformitate cu obiectivele unei garanții pentru tineret. Să pună în aplicare în mod eficient noile programe educaționale pentru a îmbunătăți calitatea învățământului primar și secundar. Să amelioreze consilierea și sprijinul oferite grupurilor expuse riscului de părăsire timpurie a școlii. Să sporească relevanța pentru piața forței de muncă a învățământului profesional și tehnic și a învățământului superior, în special printr-o cooperare mai strânsă cu angajatorii și prin formarea formatorilor și a consilierilor.

5.           Să pună în aplicare Planul național de acțiune pentru incluziunea socială pentru perioada 2013-2016 și să evalueze eficacitatea acestuia în ceea ce privește toate obiectivele sale. Să consolideze capacitatea administrativă și coordonarea dintre serviciile de ocupare a forței de muncă și serviciile sociale pentru a oferi modalități integrate de sprijinire a persoanelor expuse la risc și să raționalizeze procedurile de susținere a tranzițiilor de la sistemele de garantare a venitului minim către integrarea pe piața muncii. Să direcționeze mai bine sistemele de sprijin pentru familii și să ofere servicii de calitate destinate familiilor cu venituri scăzute care au copii, pentru a asigura caracterul progresiv și eficacitatea transferurilor sociale.

6.           Să asigure o punere în aplicare ambițioasă și rapidă a Legii nr. 20/1013 privind unitatea pieței, la toate nivelurile administrative. Să adopte, până la sfârșitul anului 2014, o reformă ambițioasă a serviciilor profesionale și a asociațiilor profesionale, definind profesiile pentru care este necesară înregistrarea în cadrul unei organizații profesionale, precum și transparența și răspunderea organismelor profesionale, deschizând activitățile care sunt rezervate în mod nejustificat și garantând unitatea pieței în ceea ce privește accesul la serviciile profesionale și exercitarea acestora în Spania. Să reducă suplimentar timpul necesar, costurile și numărul procedurilor de înființare a unei întreprinderi. Să abordeze restricțiile nejustificate privind înființarea de puncte de vânzare cu amănuntul de mari dimensiuni, în special prin revizuirea reglementărilor actuale privind amenajarea teritoriului. Să identifice surse de finanțare pentru noua strategie națională privind știința, tehnologia și inovarea și să pună în funcțiune noua Agenție publică pentru cercetare.

7.           În urma reformei din 2013, să garanteze eliminarea efectivă a deficitului sistemului de energie electrică începând din 2014, inclusiv prin adoptarea unor măsuri structurale suplimentare, dacă va fi necesar. Să abordeze problema insolvenței companiilor de autostrăzi, reducând la minimum costurile suportate de stat. Să stabilească, până la sfârșitul anului 2014, un observator independent care să contribuie la evaluarea viitoarelor proiecte majore de infrastructură. Să ia măsuri pentru asigurarea unei concurențe efective în domeniul serviciilor de transport feroviar de marfă și de călători.

8.           Să pună în aplicare, la toate nivelurile de guvernare, recomandările comitetului pentru reforma administrației publice. Să consolideze mecanismele de control și să mărească transparența deciziilor administrative, în special la nivel regional și local. Să finalizeze și să monitorizeze îndeaproape măsurile în curs pentru a combate economia paralelă și munca fără forme legale. Să finalizeze adoptarea reformelor în curs privind structura sistemului judiciar și harta judiciară și să asigure punerea în aplicare a reformelor adoptate.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu,

                                                                       Președintele

[1]               JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

[2]               JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

[3]               COM(2014) 410 final.

[4]               P7_TA(2014)0128 și P7_TA(2014)0129.

[5]               JO L 140, 27.5.2013, p. 11.

[6]               C(2013) 8003 final.

[7]               COM(2013) 800 final.

[8]               COM(2013) 790 final.

[9]               SWD(2014) 80 final.

[10]             Emis în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.