5.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 64/5

1.

Articolelor 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

2.

Strategiei Europa 2020 și, în special, al analizelor anuale ale creșterii pentru 2012 și 2013 și al recomandărilor specifice fiecărei țări pentru 2012.

3.

Concluziilor Consiliului din 12 mai 2009, prin care s-a instituit un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru perioada până în anul 2020 („ET 2020”) (1), al cărui scop principal este acela de a sprijini continuarea dezvoltării sistemelor de educație și formare profesională ale statelor membre, menite să asigure împlinirea pe plan personal, social și profesional a tuturor cetățenilor, precum și prosperitatea economică durabilă și capacitatea de inserție profesională, promovând în același timp valorile democratice, coeziunea socială, creativitatea și inovarea, cetățenia activă și dialogul intercultural.

4.

Raportului comun al Consiliului și al Comisiei din februarie 2012 privind punerea în aplicare a cadrului strategic „ET 2020” (2), care a stabilit măsuri în vederea mobilizării procesului „ET 2020” în sprijinul obiectivelor Strategiei Europa 2020 în materie de creștere economică și locuri de muncă și a identificat un număr de domenii prioritare pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale pentru perioada 2012-2014.

5.

Unei crize economice susținute, evidențiate de cele mai recente prognoze ale Comisiei, care prevăd o redresare economică mai lentă decât se preconizase și un vârf al șomajului de aproape 11 % în 2013 (3), cu niveluri de șomaj cu 60 % mai ridicate în rândul lucrătorilor slab calificați (4).

6.

Necesității de a stăvili creșterea șomajului în rândul tinerilor în Europa, situat în prezent la un nivel mediu de aproape 23 % și ridicându-se la peste 50 % în mai multe state membre (5).

7.

Dovezilor din ce în ce mai numeroase că oferta de competențe nu corespunde nevoilor de pe piața forței de muncă, peste două milioane de posturi fiind în prezent vacante în întreaga Europă (6).

8.

Nevoii de a pune bazele creșterii și competitivității viitoare, în condițiile unor finanțe publice limitate, prin investiții mai eficiente în sistemele de educație și formare profesională, precum și al beneficiilor sociale și economice de netăgăduit ale acestui tip de investiții.

9.

Concluziilor Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind educația și formarea profesională în Europa 2020 – contribuția educației și formării profesionale la redresare, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă (7), care au convenit că sectorul educației și al formării profesionale, inclusiv la nivelul ministerial, ar trebui să joace un rol mai important, atât în definirea abordărilor și obiectivelor comune referitoare la educație și la formarea profesională, cât și în punerea în aplicare a aspectelor legate de educație și de formare profesională ale semestrului european al Strategiei Europa 2020.

10.

Concluziilor Consiliului European din 13 și 14 decembrie 2012 (8), care:

11.

Instituirii, sub rezerva negocierilor în curs de desfășurare privind un cadru financiar multianual 2014-2020, a unei legături între stabilirea intervențiilor și a investițiilor prioritare pentru viitoarea programare a fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020, pe de o parte, și provocările de la nivelul politicilor evidențiate în recomandările specifice fiecărei țări și în programele naționale de reformă ale statelor membre, pe de altă parte.

1.

Rolul central acordat educației și formării profesionale ca principal vector al creșterii economice și al competitivității în cadrul analizei anuale a creșterii 2013, inclusiv trimiterea la rolul esențial al investițiilor în capitalul uman pentru abordarea și prevenirea șomajului și pentru pregătirea unei redresări generatoare de locuri de muncă.

2.

Poziția analizei anuale a creșterii 2013 cu privire la consolidarea fiscală diferențiată, solicitând statelor membre să mențină potențialul de creștere viitoare prin acordarea de prioritate investițiilor în educație și formare profesională și, acolo unde este posibil, prin consolidarea acestora.

3.

Solicitarea formulată în analiza anuală a creșterii 2013 ca reformele să crească nivelul performanței sistemelor de educație și de formare profesională și nivelul global al competențelor, prin legături mai strânse între universul profesional și cel educațional, recunoscând totodată că nu există o abordare universal valabilă și că anumite reforme ar putea avea nevoie de o perioadă considerabilă pentru a da roade.

4.

Importanța acordată competențelor, educației, formării profesionale și învățării pe tot parcursul vieții în sporirea șanselor de a găsi un loc de muncă și, în special, contracarării și prevenirii șomajului din rândul tinerilor prin abordarea cauzelor profunde ale acestuia, dintre care multe sunt examinate în recenta comunicare a Comisiei din 20 noiembrie 2012 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socioeconomice mai bune.

1.

Să se asigure că aspectele sociale ale educației și formării profesionale sunt sprijinite și că sunt oferite oportunități egale de acces la educația de calitate, astfel încât sistemele de educație și formare profesională să poată contribui la promovarea coeziunii sociale, a dezvoltării durabile, a cetățeniei active și a împlinirii pe plan personal în societățile europene.

2.

Să consolideze rolul educației și formării profesionale în cadrul Strategiei Europa 2020, luând în considerare comunicarea privind regândirea educației, precum și aspectele legate de educație și formare profesională din analizele anuale ale creșterii și recomandările specifice fiecărei țări și punând accentul, în conformitate cu prioritățile naționale și cu prioritățile „ET 2020” și pe baza resurselor disponibile, pe următoarele domenii:

1.

sprijini, respectând principiul subisidiarității și responsabilitatea națională pentru educație și formare profesională, precum și autonomia instituțională a furnizorilor de educație, statele membre în eforturile acestora de a-și îmbunătăți sistemele de educație și formare profesională, prin exploatarea deplină a programelor UE în domeniul educației și formării profesionale și prin intermediul unei baze de informații îmbunătățite, al unei analize detaliate a raportului costuri-beneficii și al unei transparențe crescute, inclusiv prin:

2.

Sprijini inițiative – precum propunerea de constituire a Alianței europene pentru ucenicii – care vizează îmbunătățirea formării la locul de muncă și care implică parteneriate solide între educație și ocuparea forței de muncă, în special partenerii sociali, mediul de afaceri și furnizorii de VET, în conformitate cu procesul de la Copenhaga.

3.

Analiza, împreună cu partenerii sociali de la nivelul UE, posibilitățile de creștere a nivelului și a calității ofertei de educație și de formare profesională pentru adulți, în vederea reconversiei profesionale și a îmbunătățirii calificărilor existente ale forței de muncă.

4.

Evalua, în strânsă cooperare cu statele membre și cu părțile interesate relevante, impactul unei eventuale creări a unui spațiu european pentru competențe și calificări, în scopul promovării unei mai mari convergențe între diferite instrumente naționale și de la nivelul UE privind transparența și recunoașterea, astfel încât competențele și calificările să poată fi recunoscute mai ușor la nivel transfrontalier.

5.

Lansa, în coordonare cu eventualele inițiative ale statelor membre în acest domeniu, o nouă inițiativă privind „deschiderea educației”, analizând impactul sprijinului acordat de UE pentru creșterea accesului la resursele educaționale libere și la TIC corespunzătoare din punctul de vedere al calității și a gradului de utilizare a acestora.

6.

Întreprinde acțiuni care să promoveze educația antreprenorială, în special orientări privind politicile, precum și un cadru care să încurajeze educația antreprenorială la nivel instituțional.

7.

Analiza eficiența cheltuielilor publice pentru educație și formare profesională, precum și de a iniția o dezbatere la nivelul UE, cu părțile interesate relevante, privind beneficiile investițiilor în diferite sectoare ale educației și formării profesionale.

1.

Să stabilească o legătură mai strânsă între provocările majore de politică strategică identificate pe parcursul semestrului european și activitățile privind MDC, precum și să dezvolte, la cerere, dimensiunea specifică fiecărei țări pentru acordarea de asistență atât statelor membre în parte, cât și unor grupuri de state membre în modul în care răspund la recomandările specifice fiecărei țări.

2.

Să valorifice pe deplin potențialul cooperării și al învățării inter pares stabilit în cadrul MDC, prin metode de lucru îmbunătățite, inclusiv, după caz:

3.

Să stimuleze un proces constructiv de acțiuni ulterioare recomandărilor specifice fiecărei țări prin transmiterea periodică a rezultatelor mecanismelor de cooperare din cadrul MDC menționate anterior către comitetele de politică relevante (și anume Comitetul pentru politică economică și Comitetul pentru ocuparea forței de muncă).