3.12.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 353/15

---

Publicarea unei cereri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

2013/C 353/08

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare  (2)

„PIRANSKA SOL”

NR. CE: SI-PDO-0005-01098-27.02.2013

IGP ( ) DOP ( X )

1.   Denumire

„Piranska sol”

2.   Statul membru sau țara terță

Slovenia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.8.

Alte produse din anexa I la tratat (condimente etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Piranska sol” este sare de mare recoltată exclusiv în zonele sărăturate Sečovlje și Strunjan, de pe o suprafață naturală formată din alge și minerale cunoscută sub denumirea de „petola”, care influențează semnificativ culoarea și calitatea sării de Piran. Producția se bazează pe o tradiție foarte veche de 700 de ani, sarea fiind colectată zilnic, exclusiv manual și folosind doar instrumente tradiționale. Răzuirea zilnică a sării permite „Piranska sol” să dezvolte cristale mai mici, mai puțin dense, a căror dimensiune nu depășește în general 6,3 mm.

Atunci când se cristalizează, sarea formează cristale albe spre gri, în care se amestecă uneori impurități reziduale de origine naturală. Datorită metodei de colectare cristalele de sare sunt delicate și se dizolvă rapid. Atunci când sarea e măcinată, boabele de sare au o aromă distinctă de mare.

„Piranska sol”fleur de sel se cristalizează la suprafața saramurii din bazinele de cristalizare, fapt care îi conferă structura cristalină tipică, care păstrează o parte din apa de mare. Forma cristalelor fleur de sel și saramura pe care acestea o conțin le face să se dizolve rapid.

Parametru	Valoare	Unitate
Densitatea globală înainte de depozitare	Max.	950 kg/m3
NaCl (în substanța uscată)	Min.	95 %
Mg2+	Min.	0,2 %
Ca2+	Min.	0,1 %
Plumb (Pb)	<	2 mg/kg
Cadmiu (Cd)	<	0,5 mg/kg
Arsenic (As)	<	0,5 mg/kg
Mercur (Hg)	<	0,1 mg/kg
Cupru (Cu)	<	2 mg/kg

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

—

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

—

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele producției de „Piranska sol”, de la utilizarea structurii solurilor sărăturate de bază, la procesul de pregătire a „petola”, prelucrarea sării (umplerea bazinelor, producerea saramurii, cristalizarea, răzuirea manuală, decantarea, uscarea, măcinarea și cernerea) trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

„Piranska sol” este produsă în aria geografică a parcului natural în care se află salina Sečovlje și a rezervației naturale Strunjan, situate pe teritoriul localităților Piran și Izola, pe coasta slovenă.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Clima ariei geografice este submediteraneeană. Având în vedere relieful și deschiderea golfului și a văii față de vânturile dominante, ambele sărături se bucură de un echilibru mai bun între precipitații și evaporarea zilnică decât zonele înconjurătoare. Cele mai importante două vânturi sunt mistralul (vânt cald), care bate dinspre mare în direcția văii în timpul zilei și bora, care bate în direcția opusă pe timp de noapte.

Baza sărăturilor este formată din sedimente recente, și anume nămol argilos organic, depus, în sărătura Sečovlje, de râul Dragonja și, în sărătura Strunjan, de un pârâu cunoscut sub numele de Roja. Aceste sedimente constituie materialul de bază utilizat pentru construirea digurilor și a canalelor care formează sărăturile. Fundul bazinelor de evaporare este format din argilă, în timp ce bazinele de cristalizare au o bază de argilă alcătuită din sedimente recente care permit cultivarea pe ea a unui strat de calitate de „petola”. „Petola” este o caracteristică specială a sărăturilor Sečovlje și Strunjan.

Primul document scris despre sărăturile din Piran datează din 804. Carta orașului Piran din 1274, din care au mai rămas doar câteva secțiuni, cuprinde o serie de reglementări cu privire la sărături și scoate în evidență dreptul orașului de a produce și de a face comerț cu sare. Statutul orașului Piran din 1358 precizează că a fost necesară reamenajarea locurilor, deoarece argila dădea o tentă maro sării „Piranska sol”. Cu ajutorul lucrătorilor în sare din insula Pag, a început să se producă sare pe „petola”, ceea ce a îmbunătățit calitatea sării, făcând-o mai pură și mai albă.

Perioada de instabilitate de la începutul secolului al XVIII-lea a dus la declinul sărăturilor din Piran după 300 de ani de progres și dezvoltare. În cursul secolului al XIX-lea, sărăturile au intrat sub administrație austro-ungară, fapt benefic pentru sărături, deoarece s-au eliminat restricțiile privind producția, s-a majorat prețul de vânzare al sării și s-a introdus achiziționarea obligatorie a întregii producții de sare, restabilind astfel poziția dominantă a sărăturilor. După căderea monarhiei austro-ungare, sărăturile au intrat sub administrație italiană și, ulterior, iugoslavă.

5.2.   Specificitatea produsului

Una dintre caracteristicile „Piranska sol” este că producerea sa respectă o tradiție care datează de peste 700 de ani.

Principala caracteristică a „Piranska sol” este că e produsă pe o bază de „petola”, care este pregătită încă de la sfârșitul sezonului precedent până la începutul procesului de cristalizare a sării, ceea ce necesită o înlănțuire precisă a procedurilor, inclusiv asigurarea unei baze adecvate pentru „petola”. „Petola” este o crustă de 1 cm grosime, cultivată artificial, care conține cianobacterii, gips, carbonați și, într-o mai mică măsură, și argilă. „Petola” are un dublu rol: să împiedice sarea să se amestece cu nămolul marin de dedesubt, fapt care face ca sarea să fie mai pură și mai albă și, în al doilea rând, să acționeze ca filtru biologic care previne depunerea urmelor de metale grele în cristalele de sare. „Petola” trebuie să fie plană, astfel încât stratul de saramură de deasupra ei să fie fin și de adâncime uniformă.

O altă caracteristică a „Piranska sol” este că se colectează zilnic prin răzuirea manuală a cristalelor, care se așează apoi în grămăjoare conice. Răzuirea zilnică a cristalelor cu ajutorul unui instrument tradițional din lemn (o racletă din lemn denumită „gavero”) împiedică cristalele să formeze stratul gros și tare care este tipic pentru sarea de mare colectată mecanic. Această metodă permite cristalelor să se formeze într-un mod care păstrează puțin din cantitatea inițială de apă de mare și le face mai ușoare și mai delicate; dimensiunea cristalelor nu este, în general, mai mare de 6,3 mm. „Piranska sol” nu este rafinată și nici spălată, astfel încât conținutul său de minerale este, în mod natural, echilibrat și fără aditivi.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

De-a lungul vremii, dezvoltarea tehnicilor de producere a sării din apă de mare s-a stabilizat în jurul metodei cu bazine pentru evaporare progresivă. Tehnologia de bază este aceeași și în zilele noastre, cu diferențe între diferitele sărături din zona mediterană cauzate în mare parte de climă, geologie și condițiile locale de mediu. Cele mai semnificative diferențe sunt în ceea ce privește metoda de colectare sau de recoltare a sării în bazinele de cristalizare, unde dezvoltarea acestui proces depinde, în primul rând, de microclimatul fiecărei sărături. În condiții climatice favorabile, poate fi utilizat un proces continuu de cristalizare, în timp ce la celălalt capăt al spectrului, cum ar fi, de exemplu, cazul sărăturilor din Piran, condițiile climaterice nefavorabile, în care există riscul unor furtuni de vară și precipitații abundente, fac ca sarea să fie recoltată în fiecare zi. Producerea tradițională a „Piranska sol” a suferit mai multe modificări de-a lungul istoriei, dar recoltarea zilnică a sării s-a dezvoltat și a continuat ca urmare a condițiilor climatice și a numeroșilor ani de experiență a lucrătorilor în sare. Colectarea zilnică a sării face ca stratul de cristale de sare de la fundul bazinului să fie de câțiva milimetri grosime, doar grosimea cristalelor de sare în sine. Metoda de răzuire zilnică conferă sării forma cristalină caracteristică, care păstrează adesea în ea apa de mare de la origine. Cristalele de „Piranska sol” sunt mai ușoare și mai delicate decât cristalele de sare de mare care formează un strat întărit.

Producția de „Piranska sol” implică folosirea unor tehnici manuale tradiționale de lucru cu argilă și de pregătire a bazei pentru „petola”, precum și de cultivare și de întreținere a acesteia. Sunt folosite instrumente din lemn care nu sunt tratate sau acoperite chimic. La recoltarea fleur de sel se folosește un instrument foarte ușor.

În condiții climatice calme, fleur de sel se cristalizează la suprafața bazinelor de cristalizare sub forma unei cruste subțiri, delicate. Cristalele au o structură foarte piramidală care păstrează puțină apă, care le permite să se dizolve mai repede.

În secolul al XIV-lea, sărăturile din Pag erau mai moderne decât cele din Piran și erau cunoscute pentru sarea lor albă, produsă pe o bază cunoscută sub numele de „petola”. La momentul respectiv, sarea din sărăturile din Piran avea o tentă maro de la argilă, astfel încât lucrătorii în sare din Pag au obținut permisiunea de a construi sărături în Piran, la fel ca în Pag, folosind o crustă „petola” pentru a produce sare (Statutul orașului Piran, 1358). Procedeul tradițional de pregătire a „petola” pe o bază de argilă – care, în cazul sărăturii Sečovlje provine în mare măsură din râul Dragonja, iar în cazul sărăturii Strunjan, din pârâul Roja, din dealurile de fliș din Šavrinski Gričevje – a reprezentat una dintre principalele evoluții în secolul al XIV-lea și a influențat semnificativ calitatea și culoarea sării produse. De atunci, „Piranska sol” a fost apreciată drept un produs comercial important pe o rază largă geografică datorită purității sale și culorii albe, precum și absenței reziduurilor de argilă.

Producția de „Piranska sol” se obține aproape în întregime manual. Timp de generații, familii de mici agricultori instalate în jurul sărăturilor și locuitorii din Piran și-au adaptat cursul vieții în funcție de munca sezonieră la sărături, transmițându-și cunoștințele din generație în generație. Experiența și cunoștințele lor, de la întreținerea generală a sărăturilor, la tehnicile specifice de pregătire a bazinelor de sare, în special procedurile regulate, derulate pe tot parcursul anului pentru a produce „petola”, metoda de colectare a sării produse și mutarea, umplerea și reaprovizionarea bazinelor cu cantitățile și concentrațiile corespunzătoare de saramură au contribuit toate în mod semnificativ la calitatea finală și la caracteristicile „Piranska sol”.

Reputația și calitatea înaltă a „Piranska sol” a fost confirmată într-o gamă largă de lucrări, broșuri și articole publicate în presa slovenă și străină (Gambero Rosso, New Western Cuisine, The Slovenia Times, WaSaBi și New York Times).

Producția de „Piranska sol” s-a desfășurat de-a lungul istoriei în simbioză cu locul, adăugând valoare naturală și culturală mediului respectiv.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 (3)]

http://www.mko.gov.si/fileadmin/mko.gov.si/pageuploads/podrocja/Varna_in_kakovostna_hrana_in_krma/zasciteni_kmetijski_pridelki/Specifikacije/Piranska_sol_spec-nova_potrjena_2012.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

(3)  A se vedea nota de subsol nr. 2.

---