52013PC0909

2013/0399 (NLE)

Propunere de

AVIZ AL CONSILIULUI

privind programul de parteneriat economic al Maltei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro[1], în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)       Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) vizează să asigure disciplina bugetară la nivelul Uniunii și stabilește cadrul necesar pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive. Obiectivul principal al PSC este asigurarea unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor de obținere a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile favorizate de stabilitatea financiară, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă.

(2)       Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro stabilește dispoziții pentru îmbunătățirea monitorizării politicilor bugetare în zona euro și pentru asigurarea faptului că bugetele naționale sunt compatibile cu orientările în domeniul politicilor economice emise în contextul PSC și al semestrului european. Având în vedere faptul că măsurile bugetare s-ar putea dovedi insuficiente pentru a asigura corectarea durabilă a deficitului excesiv, ar putea fi necesare măsuri de politică și reforme structurale suplimentare.

(3)       Articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013 stabilește modalitățile programelor de parteneriat economic care urmează să fie prezentate de statele membre din zona euro în cadrul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive. Programul de parteneriat economic, care stabilește o foaie de parcurs conținând măsuri menite să contribuie la corectarea eficace și durabilă a deficitului excesiv, ar trebui să conțină informații detaliate în special cu privire la principalele reforme structurale bugetare, mai ales cu privire la cele legate de sistemele de impozitare, de pensii și de sănătate și de cadrele bugetare aferente acestora, care vor fi esențiale pentru corectarea deficitului excesiv în mod durabil.

(4)       La 21 iunie 2013, Consiliul a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din tratat, prin care Malta face obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive. În acest context, i s-a solicitat Maltei să prezinte un program de parteneriat economic până la 1 octombrie 2013.

(5)       La 1 octombrie 2013, în termenul stabilit la articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013, Malta a prezentat Comisiei și Consiliului un program de parteneriat economic, prezentând reforme structurale care vizează consolidarea finanțelor publice și, în sens mai general, respectarea recomandărilor specifice fiecărei țări din 2013. Aceste politici pot fi grupate pe baza următoarelor obiective: (i) asigurarea sustenabilității finanțelor publice (recomandările 1, 2 și 4), (ii) ameliorarea eficienței administrației publice (recomandările 2 și 5), (iii) sporirea creșterii potențiale, consolidând în același timp competitivitatea și promovând o economie diversificată și echilibrată (recomandările 2, 3 și 4) și (iv) asigurarea stabilității financiare (recomandarea 5).

(6)       Măsurile structurale bugetare pe care Malta preconizează să le pună în aplicare sunt următoarele: (i) reforma cadrului fiscal, (ii) revizuirea cheltuielilor la nivel ministerial, (iii) continuarea reformei sistemului de pensii prin introducerea unui al treilea pilon al sistemului de pensii, (iv) măsuri pentru îmbunătățirea furnizării de servicii în sectorul sanitar, (v) restructurarea întreprinderilor de stat, (vi) sporirea eficienței administrației publice și (vii) transferul treptat al sarcinii fiscale de la impozitele directe la impozitele indirecte. Acest set de măsuri este adecvat în ansamblu și ar putea contribui la consolidarea finanțelor publice. Cu toate acestea, ar trebui depuse eforturi suplimentare în anumite domenii, cum ar fi asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

(7)       Reforma cadrului fiscal este adecvată și poate consolida guvernanța fiscală și, de asemenea, poate contribui la limitarea derapajelor fiscale. Numirea unui consiliu fiscal independent ar putea contribui la îmbunătățirea controlului și a planificării finanțelor publice din Malta. Totuși, reforma nu a fost adoptată încă de parlament.

(8)       Revizuirea în curs a cheltuielilor, care vizează identificarea economiilor de cheltuieli și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, poate duce, pe de o parte, la o încetinire a creșterii cheltuielilor și, pe de altă parte, la cheltuieli publice mai favorabile creșterii.

(9)       Introducerea unui al treilea pilon de pensii ar putea asigura un sistem de pensii mai adecvat, dar nu ar contribui la îmbunătățirea sustenabilității sale. Niciuna dintre celelalte măsuri relevante din cadrul recomandării 2 adresate Maltei, și anume accelerarea creșterii vârstei legale de pensionare și creșterea vârstei efective de pensionare, nu par să facă obiectul examinării.

(10)     Măsurile preconizate pentru îmbunătățirea furnizării de servicii în sectorul sanitar ar trebui să amelioreze eficiența și adecvarea sistemului. Cu toate acestea, ele pot contribui în același timp la creșterea cererii și la utilizarea de servicii sanitare finanțate de guvern. În absența unor informații mai detaliate privind măsurile, nu este posibil să se stabilească în ce măsură reforma poate reduce presiunea asupra cheltuielilor publice pe termen lung.

(11)     Restructurarea întreprinderilor de stat, cum ar fi compania aeriană națională Air Malta și societatea din sectorul energetic Enemalta, ar putea îmbunătăți performanța lor financiară și ar putea reduce astfel datoriile contingente legate de finanțele publice. Eforturile politice în sectorul energetic sunt deosebit de importante, în contextul în care datoria garantată de stat a principalului furnizor de energie Enemalta este de aproximativ 10% din PIB. În plus, se prevede că măsurile propuse vor reduce necesitatea de subvenții de stat în viitor.

(12)     Autoritățile au prezentat o serie de măsuri în curs și noi care ar trebui să sporească capacitatea administrației publice de a asigura respectarea obligațiilor fiscale și de a reduce evaziunea fiscală. În plus, programul cuprinde măsuri menite să reducă durata procedurilor de achiziții publice și să crească eficiența lor.

(13)     Trecerea treptată de la impozitarea directă la cea indirectă ar putea încuraja crearea de locuri de muncă și ar putea face ca sistemul fiscal să fie mai favorabil creșterii. Totuși, această trecere este descrisă în termeni foarte generici, fără a oferi detalii. În plus, nu sunt încă prevăzute planuri de reducere a tendinței de îndatorare în materie de impozitare a societăților comerciale.

(14)     Programul de parteneriat economic conține, de asemenea, o varietate de măsuri structurale fără caracter fiscal care vizează, în general, respectarea recomandărilor specifice fiecărei țări din 2013. Planurile de politică includ reforme ample ale sistemului judiciar și diversificarea surselor de energie. Măsurile par să meargă în direcția bună și ar putea contribui la generarea creșterii și la crearea de locuri de muncă în Malta, asigurând în același timp stabilitatea financiară. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu sunt încă definitive, iar informațiile furnizate sunt adesea limitate. Prin urmare, pe măsură ce planurile de politică devin mai concrete și se înregistrează progrese în punerea lor în aplicare, va fi necesară o analiză ulterioară a impactului acestor planuri și a contribuției lor la abordarea provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări din 2013,

ADOPTĂ PREZENTUL AVIZ:

Programul de parteneriat economic al Maltei prezentat Comisiei și Consiliului la 1 octombrie 2013 include un ansamblu de reforme bugetare structurale care este parțial adecvat pentru a susține realizarea unei poziții bugetare solide. În mod specific, programul de parteneriat economic extinde domeniul de aplicare al reformelor fiscale și nefiscale incluse în programul național de reformă și în programul de stabilitate pentru 2013 și adaugă planuri de politică menite să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice, consolidând administrația publică și restructurând întreprinderile de stat. Totuși, în general, niciuna dintre reforme nu este încă definitivă, iar adoptarea și punerea lor în aplicare prezintă riscuri. În plus, unele dintre recomandările specifice fiecărei țări nu au fost încă pe deplin abordate, și anume tendința de îndatorare în materie de impozitare a societăților comerciale în recomandarea 1 și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice în recomandarea 2. Prin urmare, Malta este invitată să ofere informații suplimentare privind punerea în aplicare a reformelor planificate în cadrul programului național de reformă și al programului de stabilitate următoare și să aibă în vedere în același timp măsuri suplimentare care ar fi esențiale pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice. Comisia și Consiliul vor monitoriza punerea în aplicare a reformelor în contextul semestrului european.

Adoptat la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]              JO L 140, 27.5.2013, p. 11.