EXPUNERE DE MOTIVE

1.           Contextul propunerii

1.1.        Context general

Acțiunile menite să combată încălcarea legislației vamale fac parte integrantă din protecția intereselor financiare ale Uniunii și din dezvoltarea cooperării vamale.

Legislația vamală poate fi încălcată prin diverse practici, cum ar fi descrierea eronată a mărfurilor importate pentru a profita de taxe vamale mai mici, declarații de origine eronate pentru a eluda taxele antidumping și/sau a evita contingentele restrictive la import sau utilizarea abuzivă a sistemului de tranzit, atunci când mărfurile efectiv importate sunt declarate ca fiind în tranzit, în scopul de a se sustrage de la plata taxelor vamale aplicabile.

Pentru a combate aceste încălcări ale legislației vamale este necesar un amplu schimb de informații în cadrul cooperării atât între statele membre, cât și între statele membre și Comisie. Deși cooperarea sus-menționată a înregistrat deja reușite, s-au identificat o serie de domenii în care este necesar să se ia în continuare măsuri, în special în ceea ce privește funcționarea sistemului antifraudă în domeniul vamal și îmbunătățirea gestionării riscurilor în domeniul vamal la nivel național și la nivelul Uniunii.[1]

1.2.        Context juridic

Principalele instrumente juridice care se aplică încălcărilor legislației vamale în acest context sunt Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol și Decizia 2009/917/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind utilizarea tehnologiei informației în domeniul vamal.

Regulamentul (CE) nr. 515/97 reglementează aspectele legate de uniunea vamală, care este un domeniu de competență exclusivă a UE în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Decizia 2009/917/JAI a Consiliului se referă la aspecte legate de spațiul de libertate, securitate și justiție care, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (j) din TFUE, este un domeniu de competență partajată între Uniune și statele membre.

Pe această bază, Comisia a creat, în vederea punerii în aplicare a legislației relevante, o structură informatică, Sistemul de informații antifraudă (AFIS), care include baze de date pentru chestiuni vamale și pentru aspecte legate de cooperarea în materie de aplicare a legii.

1.3.        Aspecte specifice

1.3.1.     Necesitatea de a aborda lacunele din sistemele existente pentru depistarea fraudelor din domeniul vamal

Comercianții care își desfășoară activitatea în mod legal în UE trebuie să respecte o serie de drepturi, taxe, tarife și limite cantitative. Câștigurile financiare care pot rezulta din evitarea acestor obligații constituie un stimulent pentru comiterea unor fraude, cum ar fi declarațiile de origine eronate, descrierea eronată a mărfurilor și utilizarea abuzivă a sistemului de tranzit. Acest risc este și mai mare dacă se are în vedere faptul că sistemele existente pentru depistarea fraudelor vamale nu sunt încă suficient dezvoltate, iar mijloacele care permit verificarea originii reale a mărfurilor importate sunt în prezent limitate. În mod concret, funcționarii vamali nu au posibilitatea de a verifica dacă originea declarată a mărfurilor este în concordanță cu ruta urmată de containerul în care acestea au fost transportate. Informațiile privind circulația containerelor (Container Status Messages - CSM) sunt considerate esențiale pentru depistarea declarațiilor de origine eronate. Sistemul actual de detectare a cazurilor de descriere eronată a mărfurilor este, de asemenea, nesatisfăcător. În acest context, identificarea cazurilor suspecte de către autoritățile vamale se bazează pe notificările care pot fi primite din diverse surse (de exemplu, de la alte autorități vamale sau de la operatorii economici) și pe analiza riscurilor bazată pe un număr limitat de date. Principalul dezavantaj al acestei proceduri este că aceste controale nu sunt încă suficient de bine orientate, deoarece se bazează pe analiza unor date limitate. În mod similar, există lipsuri în sistem pentru detectarea utilizării abuzive a sistemului de tranzit. Procedura utilizată în prezent pentru verificarea mărfurilor în tranzit constă în controlul documentelor și în controale fizice. Cu toate acestea, eficacitatea și eficiența acestor metode sunt limitate de resursele disponibile și de restricționări impuse domeniului de aplicare și calității datelor disponibile pentru efectuarea de analize informatizate ale riscurilor și direcționarea controalelor. Pentru a depista în mod eficace cazurile de declarații de origine eronate, de descriere eronată a mărfurilor și de utilizare abuzivă a sistemului de tranzit, este necesar să se folosească metode automatizate și științifice de analiză a riscurilor pentru identificarea transporturilor suspecte. Comisia consideră că aceste metode pot fi puse în aplicare într-un mod mai eficient și mai eficace dacă sunt susținute de date de înaltă calitate, prompte și disponibile în mod sistematic privind CSM, importurile, exporturile și tranzitul mărfurilor la nivel național și la nivelul UE.

1.3.2.     Necesitatea de a îmbunătăți gestionarea riscurilor în domeniul vamal și securitatea lanțului de aprovizionare la nivel național și la nivelul UE

Necesitatea stabilirii unui nivel echivalent de control vamal pentru mărfurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii sau care părăsesc acest teritoriu este recunoscută, la fel ca și nevoia de a introduce, la nivelul întregii Uniuni, un cadru de gestionare a riscurilor care să susțină o abordare comună. În acest context, Regulamentul (CE) nr. 648/2005 de modificare a Codului Vamal Comunitar prevede cadrul comun de gestionare a riscurilor, care a fost pus în aplicare de Comisie și de statele membre. În comunicarea sa privind gestionarea riscurilor în domeniul vamal și siguranța lanțului de aprovizionare[2], Comisia a identificat un număr de provocări strategice. Deosebit de importante sunt dificultățile cauzate de calitatea deficitară sau de indisponibilitatea datelor necesare pentru verificarea mărfurilor înainte de sosire în vederea identificării riscurilor pentru siguranță și securitate. Comunicarea subliniază faptul că „furnizarea unor date de calitate de către comercianți și punerea acestora la dispoziția autorităților implicate în gestionarea riscurilor la nivelul corespunzător reprezintă o prioritate de vârf”. În acest context, colectarea de CSM și integrarea acestora în analiza riscurilor înainte de sosirea mărfurilor pot aduce o contribuție esențială la consolidarea securității lanțului de aprovizionare în general și la activitatea Comisiei și a statelor membre în gestionarea riscurilor identificate la articolul 4 alineatul (25) din Codul Vamal Comunitar, inclusiv a amenințărilor împotriva securității și siguranței Uniunii, a sănătății publice, a mediului și a consumatorilor.

1.3.3.     Necesitatea de a aborda întârzierile în investigațiile OLAF

Ca urmare a introducerii recente a sistemelor vamale electronice, documentele prezentate în sprijinul declarațiilor de import și de export (factură, certificat de origine etc.) nu mai sunt păstrate de către administrațiile vamale, ci de operatorii economici. Un aspect important este acela că OLAF are adesea nevoie de aceste documente pentru a-și putea desfășura investigațiile. Procedura actuală utilizată de OLAF pentru a obține documentele respective constă în a adresa o cerere statelor membre. Cu toate acestea, un astfel de sistem este ineficient deoarece, astfel cum s-a menționat anterior, statele membre nu mai sunt în posesia unor informații relevante și, prin urmare, acestea trebuie să le solicite operatorilor economici înainte de a le transmite Comisiei. Din cauza acestui fapt, documentele parvin OLAF cu întârziere. În prezent, nu există nicio dispoziție în cadrul juridic care ar putea fi utilizată pentru a accelera procedurile referitoare la investigațiile OLAF.

1.3.4.     Necesitatea unor clarificări cu privire la posibilitatea de a restrânge vizibilitatea datelor

Sistemul informatic AFIS este în prezent prea puțin utilizat, deoarece statele membre nu sunt în măsură să selecteze potențialii utilizatori ai informațiilor pe care le introduc în sistem. În consecință, protecția intereselor financiare ale Uniunii și cooperarea vamală sunt insuficiente și obstrucționate în mod inutil. Prin urmare, există o nevoie de clarificare tehnică în sensul limitării accesului la datele introduse de către proprietari pentru anumiți utilizatori. Introducerea unei dispoziții în regulament care să permită proprietarilor datelor să restrângă vizibilitatea datelor la anumiți utilizatori ar spori considerabil schimbul de informații și ar îmbunătăți în continuare posibilitatea de a preveni, de a detecta și de a investiga fraudele din domeniul vamal. În plus, restrângerea vizibilității protejează confidențialitatea și, prin urmare, sporește nivelul de încredere în acest sistem. Capacitatea de a proteja datele sensibile ar duce la creșterea disponibilității de a partaja informații în cadrul sistemului AFIS. În plus, restrângerea vizibilității ar permite Comisiei să îmbunătățească gestionarea datelor, ceea ce ar oferi posibilitatea de a stoca, de a actualiza și de a căuta informațiile care până în prezent au făcut doar obiectul schimburilor de informații.

1.3.5.     Necesitatea de a raționaliza supravegherea protecției datelor

În conformitate cu legislația actuală, auditurile sunt efectuate de două organisme diferite (și anume Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor – AEPD și Autoritatea Comună de Control a Vămilor – CJSA). Există cazuri în care lipsa de coordonare dintre aceste organisme conduce la recomandări divergente care antrenează o utilizare ineficientă a resurselor în cadrul Comisiei și al statelor membre. Procesul de punere în aplicare este tergiversat deoarece este necesar să se țină cont atât de recomandările făcute de AEPD, cât și de cele făcute de CJSA. Acest lucru generează ineficiență și costuri suplimentare în ceea ce privește timpul și resursele. Aplicarea recomandărilor poate continua inclusiv după un an de la data efectuării auditului. Prin urmare, se impune o colaborare mai strânsă între cele două organisme de supraveghere.

O altă problemă legată de protecția datelor care necesită clarificări suplimentare constă în responsabilitatea pentru sistemele tehnice, instituită de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 515/97. În prezent, Comisia este cea care le furnizează statelor membre asistență tehnică, formare, activități de comunicare și sprijin operațional de altă natură prin intermediul sistemelor tehnice. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru supravegherea protecției datelor în ceea ce privește respectivele sisteme tehnice nu a fost atribuită în mod special. Din acest motiv, propunerea clarifică competența ce revine AEPD.

1.3.6.     Necesitatea unor clarificări cu privire la admisibilitatea probelor colectate în cadrul asistenței reciproce

În prezent, procurorii naționali sunt reticenți în ceea ce privește utilizarea ca probe în cursul procedurilor penale a documentelor obținute prin intermediul canalelor de asistență reciprocă, deoarece dispozițiile regulamentului (CE) nr. 515/97 nu sunt suficient de clare cu privire la o astfel de posibilitate. Acest lucru generează în mod inevitabil întârzieri în cadrul procedurilor penale naționale sau poate conduce inclusiv la respingerea unei cauze ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Este important de reținut, de asemenea, că acest fapt subminează principiul securității juridice, dat fiind că dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 515/97 fac obiectul unor interpretări diferite. Este necesar să se clarifice faptul că probele obținute prin asistență reciprocă pot fi utilizate de către procurori în cadrul proceselor penale naționale. Propunerea nu obligă instanțele naționale să accepte astfel de probe în mod automat, deoarece acestora le revine în continuare obligația de a îndeplini normele procedurale naționale.

1.3.7.     Parchetul European

Comisia a propus recent înființarea Parchetului European[3]. Având în vedere modificările care decurg din aceasta în ceea ce privește cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea de revizuire a actualului regulament după înființarea Parchetului European. În acest caz, toate autoritățile naționale ale statelor membre și toate instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii informează imediat Parchetul European cu privire la orice comportament care ar putea constitui o infracțiune din sfera sa de competență. În conformitate cu proiectul de regulament privind instituirea unui Parchet European, acesta din urmă va avea acces la bazele de date gestionate de către Comisie sau de către statele membre în conformitate cu prezentul regulament.

1.4.        Soluție propusă

În vederea soluționării neajunsurilor sus-menționate, este necesară modificarea Regulamentului (CE) nr. 515/97.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

2.1.        Consultări cu părțile interesate

Comisia a consultat părțile interesate în mai multe rânduri și a luat în considerare observațiile primite.

2.1.1.     Autoritățile vamale ale statelor membre

În februarie 2012, statele membre au fost consultate prin intermediul unui chestionar. Statele membre și-au reiterat necesitatea de a putea accesa datele vamale (de import, tranzit și export) referitoare la tranzacțiile dintr-un alt stat membru și au susținut utilitatea informațiilor privind circulația containerelor. De asemenea, acestea și-au prezentat opiniile cu privire la cea mai bună modalitate de colectare, stocare și analizare a acestor informații.

În mai 2012, Comisia a organizat o conferință pentru a primi feedback și sugestii din partea experților statelor membre cu privire la funcționarea globală a Sistemului de informații antifraudă (AFIS), precum și cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 515/97 și la perspectivele acestuia. Conferința a constat într-o sesiune plenară și patru seminarii specifice privind aspecte juridice, operațiuni vamale comune, aplicații și aspecte tehnice și de securitate informatică ce țin de situația actuală și de evoluția viitoare a sistemului AFIS.

Comisia a consultat în mai multe rânduri „Comitetul pentru asistență reciprocă”, instituit în temeiul articolului 43 din Regulamentul (CE) nr. 515/97, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre cu responsabilități în ceea ce privește aspectele de asistență administrativă reciprocă. Discuții recente au avut loc în timpul reuniunilor din 24 mai 2012 și 25 septembrie 2012.

2.1.2.     Societăți de transport maritim – Consiliul mondial al navigației (World Shipping Council)

O consultare majoră a industriei navale a avut loc la 15 martie 2012, cu participarea unor întreprinderi din sectorul privat și a Consiliului mondial al navigației (WSC)[4]. Obiectivul a fost acela de a informa transportatorii despre inițiativa propusă și de a obține feedback-ul acestora cu privire la furnizarea preconizată de CSM către Comisie. Comisia a propus, de asemenea, un exercițiu-pilot în acest domeniu. Discuțiile s-au concentrat pe tipul de date pe care transportatorii containerelor trebuie să le furnizeze Comisiei și pe modul în care trebuie să se realizeze acest lucru, precum și pe metodele de transmitere etc. Comisia a făcut tot posibilul pentru a implica sectorul industrial respectiv în demersurile preliminare, astfel încât să asigure aplicarea cu ușurință a propunerii sale.

În plus, au avut loc mai multe reuniuni între Comisie și reprezentanți ai WSC.

Pe baza acestor consultări s-a stabilit tipul de informații care trebuie să fie prezentate de către întreprinderi. Cea mai eficientă metodă de transmitere a acestor informații din punctul de vedere al costurilor este „deversarea globală”, și anume transmiterea zilnică a unei copii a întregii circulații a containerelor. Ca alternativă, întreprinderile pot opta pentru transmiterea selectivă a datelor. Modalitățile rămase vor trebui descrise mai detaliat.

Industria navală a subliniat necesitatea de a se asigura că datele furnizate de întreprinderi sunt transmise o singură dată. Ulterior, Comisia va fi responsabilă de comunicarea acestor date instituțiilor internaționale și/sau europene, precum și statelor membre, în scopul pentru care a fost creată această bază de date.

2.1.3.     Autoritățile pentru protecția datelor

În cursul pregătirilor pentru prezenta propunere, în lunile mai și iunie 2012 s-au organizat reuniuni cu AEPD și CJSA.

2.2.        Evaluarea impactului

Comisia a efectuat o evaluare a impactului opțiunilor de politică, ținând seama de consultările avute cu părțile interesate. Concluzia a fost că, printre altele, soluțiile avute în vedere în principalele modificări ale regulamentului ar trebui să conțină următoarele elemente:

· Crearea condițiilor pentru o mai bună combatere a fraudei vamale reprezentate de declarațiile de origine eronate prin transmiterea către Comisie a mesajelor privind starea containerului de către transportatorii de adâncime. Metoda de transmitere recomandată este raportarea globală („deversarea globală”), care implică costuri apropiate de zero. O altă metodă de transmitere este, de asemenea, posibilă.

· Crearea condițiilor pentru o mai bună combatere a fraudei vamale reprezentate de descrierea eronată a mărfurilor prin crearea unei baze de date centrale pentru datele privind importurile și exporturile. Ar trebui să se instituie un temei juridic pentru furnizarea unor astfel de date. Această măsură nu va impune costuri suplimentare pentru statele membre, deoarece informațiile necesare există deja în format electronic, și anume în diferitele baze de date gestionate de Comisie. Prin urmare, este necesar numai acordul statelor membre de a reproduce aceste date.

· Crearea condițiilor pentru o mai bună combatere a fraudei vamale reprezentate de utilizarea abuzivă a sistemului de tranzit prin instituirea unei baze de date centralizate pentru datele privind tranzitul.

· Accelerarea investigațiilor OLAF prin facilitarea accesului direct la documentele prezentate în sprijinul declarațiilor de import și de export. Costurile preconizate pentru operatorii din sectorul privat sunt aproape inexistente, deoarece această obligație există deja (legislația națională și Codul vamal impun întreprinderilor obligația de a păstra documentația relevantă). Un aspect important este acela că volumul de cereri adresate operatorilor economici care ar fi necesare pentru investigațiile OLAF se preconizează a fi foarte mic (câteva cazuri pe an).

În urma evaluări impactului s-a concluzionat că opțiunile propuse sunt în conformitate cu drepturile fundamentale. În acest context, este important de remarcat că preconizata bază de date privind CSM nu ar urma să conțină nicio informație cu caracter personal. Bazele de date privind importurile, exporturile și tranzitul ar urma să conțină date cu caracter personal, iar protecția datelor respective ar urma să fie monitorizată de către AEPD conform standardelor care sunt deja aplicabile și care au fost stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 515/97.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

3.1.        Temeiul juridic

Propunerea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 515/97 ar trebui să se bazeze pe articolele 33 și 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Articolul 33 din TFUE asigură baza de reglementare necesară pentru cea mai semnificativă parte din sfera de aplicare a schimburilor de informații dintre autoritățile vamale, precum și între autoritățile vamale și Comisie în vederea cooperării vamale. La articolul 325 din TFUE se stabilește competența UE de a adopta măsurile necesare „de descurajare” în domeniul prevenirii și al combaterii fraudei și a altor activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Articolul 325 alineatul (4) și articolul 33 din TFUE prevăd procedura legislativă de adoptare a măsurilor necesare pentru a oferi o protecție efectivă și echivalentă.

3.2.        Subsidiaritate, proporționalitate și respectarea drepturilor fundamentale

3.2.1.     Subsidiaritatea și proporționalitatea

Necesitatea existenței unei legislații la nivelul întregii UE privind asistența administrativă reciprocă și cooperarea vamală se desprinde din următoarele fapte:

· necesitatea existenței unei legislații UE privind asistența administrativă reciprocă și cooperarea vamală a fost deja recunoscută de către legiuitorul european odată cu adoptarea Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului și a Deciziei 2009/917/JAI a Consiliului;

· se admite faptul că numeroase riscuri vamale se manifestă într-un cadru transnațional. Lanțurile de aprovizionare ilegale se pot adapta cu rapiditate la îmbunătățirile aduse în materie de gestionare a riscurilor la un anumit punct de intrare și se pot concentra pe alte puncte cu niveluri mai scăzute de protecție. Sunt necesare acțiuni la nivelul UE pentru a asigura un nivel echivalent de protecție împotriva riscurilor vamale la toate punctele de la frontierele externe, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 648/2005;

· având în vedere natura globală a schimburilor comerciale, statele membre nu pot observa, detecta și reduce în mod eficient riscurile care presupun încălcarea legislației vamale și alte riscuri legate de domeniul vamal, dacă acționează în mod izolat; întreprinderea unor acțiuni complementare la nivelul UE ar facilita în mod semnificativ activitatea statelor membre care desfășoară investigații, în special în cazurile în care este implicat un transfer transfrontalier de mărfuri. Organizarea de activități în domeniul cooperării vamale la nivelul UE ar crea o valoare adăugată semnificativă, ar presupune o abordare coerentă și coordonarea activităților;

· UE deține competența exclusivă în domeniul prevenirii fraudelor și al uniunii vamale;

· reiese în mod clar din consultarea cu părțile interesate din domeniul comerțului că o singură transmitere centralizată a CSM va presupune costuri mai scăzute decât transmiterea acestora numai către statul membru prin care un container intră sau părăsește teritoriul vamal al Uniunii;

· UE este cea mai în măsură să conducă aceste acțiuni colective, deoarece deține deja experiența, sistemele și expertiza necesare pentru a garanta colectarea, comunicarea și schimbul de date în mod rapid și eficient din punctul de vedere al costurilor;

· autoritățile vamale naționale nu sunt în măsură ca, de unele singure, să facă schimb eficient de informații și să desfășoare un exercițiu pe scară largă de combatere a încălcării legislației vamale și a altor riscuri vamale, la un cost rezonabil. Colectarea sistematică a datelor necesare pentru analiza riscurilor vamale care reprezintă o amenințare pentru UE și pentru statele membre ale acesteia ar constitui un efort disproporționat pentru cele 28 de state membre acționând în mod izolat și poate fi îndeplinită mai eficace și mai eficient prin acțiuni la nivelul UE.

Astfel, se poate concluziona că acțiunile UE de colectare, stocare, prelucrare, utilizare și punere la dispoziția statelor membre a datelor identificate în prezentul regulament în vederea combaterii fraudelor vamale și a altor riscuri sunt necesare și proporționale cu natura și nivelul riscurilor în cauză și respectă principiul subsidiarității.

3.2.2.     Relația cu drepturile fundamentale

Această inițiativă privește în special dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal. Acest drept este consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 16 din TFUE, pe baza Directivei 95/46/CE, precum și la articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Respectarea drepturilor în materie de protecție a datelor cu caracter personal a fost deja luată în considerare în mod corespunzător în Regulamentul (CE) nr. 515/97 și în Decizia 2009/917/JAI a Consiliului prin norme stricte referitoare la conținutul și acoperirea datelor, la conservarea acestora și la supravegherea protecției datelor. În acest context, este important de remarcat că preconizata bază de date privind CSM nu ar urma să conțină nicio informație cu caracter personal. Bazele de date privind importurile, exporturile și tranzitul ar urma să conțină date cu caracter personal, iar protecția datelor respective ar urma să fie monitorizată de către AEPD conform standardelor care sunt deja aplicabile și care au fost stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 515/97.

3.2.3.     Valoare adăugată

Acțiunea propusă la nivelul UE ar îmbunătăți semnificativ operațiunile de depistare, de investigare și de prevenire a fraudelor vamale prin intensificarea schimburilor de informații și creșterea volumului de probe disponibile, precum și prin îmbunătățirea modului de funcționare a sistemului instituit, sporind astfel eficiența și eficacitatea acțiunii vizate. De asemenea, aceasta ar îmbunătăți în mod semnificativ capacitatea UE de a identifica și de a reduce riscurile identificate la articolul 4 alineatul (25) din Codul Vamal Comunitar, inclusiv amenințările la adresa securității și siguranței Uniunii, a sănătății publice, a mediului și a consumatorilor. Prin urmare, acțiunile avute în vedere vor consolida protecția intereselor financiare ale Uniunii, vor îmbunătăți gestionarea riscurilor și vor promova în continuare cooperarea vamală.

Pentru a garanta generarea celei mai mari valori adăugate posibile, Comisia se va asigura că activitățile de gestionare și de administrare a viitoarelor baze de date și informații privind CSM, tranzitul, importurile și exporturile sunt distribuite în mod oficial între serviciile sale în scopurile prevăzute în regulament. Aceasta se va asigura că bazele de date vor putea fi încorporate în mod armonios în activitățile de gestionare a riscurilor desfășurate de Comisie și de statele membre, inclusiv în analizele sistematice ale riscurilor efectuate în timp real înainte de sosirea și de plecarea mărfurilor. Se va furniza o structură de guvernanță inter-servicii adecvată pentru a simplifica gestionarea operațională și alocarea responsabilităților în ceea ce privește protecția și securitatea datelor.

3.3.        Alegerea instrumentelor

Instrumentul propus este un regulament, care corespunde instrumentului ce urmează a fi modificat.

3.4.        Dispoziții specifice

3.4.1.     Definiții – articolul 2

Definiția conceptului de legislație vamală este actualizată pentru ca terminologia să fie aliniată cu domeniul vamal, și anume prin adăugarea de trimiteri la operațiunile de intrare și de ieșire a mărfurilor. Definirea prestatorilor de servicii care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional, pentru a clarifica cui i se aplică obligația prevăzută la articolul 18c alineatul (1).

3.4.2.     Admisibilitatea probelor – articolul 12

Modificarea propusă a articolului 12 are ca scop înlăturarea incertitudinii juridice care există în prezent în ceea ce privește posibilitatea utilizării ca probe în procedurile penale naționale a informațiilor colectate prin asistență reciprocă.

3.4.3.     Informații referitoare la circulația containerelor – articolul 18a și noile articole 18c, 18d, 18e și 18f

Articolul 18a din Regulamentul (CE) nr. 515/97 prevede crearea unui repertoriu pentru colectarea datelor privind circulația containerelor și analizarea acestor date. Totuși, textul acestui articol nu obligă operatorii economici relevanți (și anume transportatorii) să furnizeze Comisiei informațiile care urmează să fie introduse în acest repertoriu (și anume, mesajele privind starea containerului – CSM). Prin urmare, deși Comisia a testat eficacitatea unui astfel de repertoriu, iar calitatea sistemului de analiză a fost demonstrată, aceasta este limitată din punct de vedere cantitativ din cauza accesului insuficient la datele necesare.

Modificările propuse au ca obiectiv garantarea furnizării datelor necesare, prin crearea unei obligații, într-un nou articol 18c, pentru prestatorii de servicii în cauză de a furniza informațiile respective. Aceste informații pot contribui în mod substanțial la combaterea diverselor tipuri de fraude vamale, cum ar fi declarațiile de origine eronate, precum și la gestionarea altor riscuri vamale identificate la articolul 4 alineatul (25) din Codul Vamal Comunitar.

Articolul 18d precizează că, pentru containerele care urmează să fie introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, perioada de raportare este delimitată de momentele în care containerul este „gol”. În practică, acest lucru înseamnă că transportatorii vor trebui să raporteze CSM în cazul containerelor importate în UE începând din cel mai recent moment în care containerul a fost gol înainte de a fi introdus pe teritoriul vamal al Uniunii și până în momentul în care containerul este din nou raportat ca fiind gol după ce părăsește teritoriul vamal al Uniunii. Pentru containerele care părăsesc teritoriul vamal al Uniunii, perioada de raportare este limitată la momentul în care containerul este raportat ca fiind gol în afara teritoriului vamal al Uniunii. În cazul în care nu se pot stabili situațiile concrete în care containerul este gol, transportatorii pot raporta CSM în conformitate cu următoarele intervale:

(a) pentru containerele care urmează să ajungă pe teritoriul vamal al Uniunii: cu 3 luni înainte de sosirea pe teritoriul vamal al Uniunii și la 1 lună după sosirea pe teritoriul vamal al Uniunii sau atunci când containerul parvine într-un loc situat în afara UE (oricare survine mai întâi);

(b) pentru containerele care părăsesc teritoriul vamal al Uniunii: pe parcursul unei perioade de 3 luni după ce containerul a părăsit teritoriul vamal al Uniunii.

Fără a aduce atingere rezultatelor analizei în desfășurare, se poate preconiza că principalele elemente ale viitoarelor acte delegate vor fi următoarele:

Actul delegat avut în vedere la articolul 18f alineatul (1) va stabili, printre altele, situațiile exacte în care CSM vor trebui să fie raportate Comisiei. Printre acestea se poate număra confirmarea rezervării, sosirea la o instalație de încărcare sau de descărcare, plecarea de la o instalație de încărcare sau de descărcare, încărcarea sau descărcarea de pe un mijloc de transport, instrucțiuni privind umplerea sau golirea de conținut, confirmarea umplerii sau a golirii de conținut, deplasări în interiorul terminalului, controlul la poarta terminalului și transportul în vederea efectuării unor reparații majore.

În ceea ce privește frecvența raportării, fiecare transportator poate alege:

(a) să transmită zilnic toate noile CSM generate sau colectate în sistemul de urmărire încorporat în echipamentele electronice ale transportatorului în cursul ultimelor 24 de ore, indiferent dacă CSM se referă la containerele care urmează să fie aduse pe/să fie scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii sau nu („deversarea datelor”); sau

(b) să transmită zilnic CSM legate în mod specific de containerele (goale sau încărcate) care urmează să fie aduse pe/să fie scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii, generate sau colectate în sistemul de urmărire încorporat în echipamentele electronice ale transportatorului în cursul ultimelor 24 de ore.

Datele minime care vor trebui să figureze în CSM vor fi, de asemenea, stabilite prin intermediul actelor delegate. Formatele mesajelor și metodele de transmitere a CSM vor fi stabilite prin intermediul actelor de punere în aplicare.

3.4.4.     Date referitoare la import, export și tranzit – noul articol 18g

Pentru a realiza controale mai specifice și a spori eficacitatea luptei împotriva fraudelor vamale, se propune introducerea unui temei juridic pentru prelucrarea datelor referitoare la importuri și la exporturi.

În ceea ce privește datele referitoare la tranzit, în 2011 s-a pus în aplicare un acord administrativ cu privire la Sistemul de informații antifraudă privind tranzitul, încheiat între Comisie și statele membre[5]. În temeiul acestui acord, OLAF primește automat informațiile privind circulația mărfurilor plasate în tranzit. OLAF analizează aceste date și furnizează rapoarte care sunt comunicate periodic statelor membre și serviciilor interesate ale Comisiei. Cu toate acestea, deși recunosc eforturile Comisiei, mai multe state membre consideră că, pentru această activitate, Comisia ar trebui să definească un temei juridic clar, care să înlocuiască acordul în vigoare. Propunerea introduce temeiul juridic adecvat. Aceasta nu implică o sarcină de raportare suplimentară pentru statele membre, deoarece datele electronice sunt deja difuzate și schimbate între statele membre printr-un sistem electronic gestionat de către Comisie. Propunerea presupune difuzarea datelor provenite din sistemele operate de Comisie și analiza acestor date pentru a putea detecta cazurile de fraudă și pentru a construi modele utile în scopul identificării potențialelor cazuri de fraudă vamală și al protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Baza de date propusă va fi accesibilă Comisiei și administrațiilor vamale ale statelor membre. Comisia este operatorul responsabil de acest repertoriu.

Articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar prevede că controalele vamale (altele decât controalele inopinate) trebuie să se bazeze pe o analiză a riscurilor care utilizează tehnici de prelucrare automată a datelor și stabilește instituirea, în acest context, a unui cadru comun de gestionare a riscurilor. Articolul 4 alineatul (25) definește riscurile în cauză, iar articolul 4 alineatul (26) prevede că activitățile de gestionare a riscului trebuie să includă „culegerea de date și informații, analiza și evaluarea riscurilor, stabilirea și executarea măsurilor necesare, precum și monitorizarea și revizuirea periodică a acestui proces și a rezultatelor obținute, pe baza surselor și a strategiilor internaționale, comunitare și naționale.” Este oportun, prin urmare, să se asigure posibilitatea utilizării datelor colectate în activitățile de gestionare a riscurilor pentru toate riscurile vamale și să se prevadă accesul, în acest scop, al autorităților competente la nivelul UE și al statelor membre la aceste date, în circumstanțe adecvate.

3.4.5.     Documente justificative – noul articol 18h

În cazurile în care OLAF necesită documente vamale justificative în vederea efectuării investigațiilor sale, acesta nu le poate solicita direct de la operatorii economici, ci numai prin intermediul autorităților naționale. Acest fapt conduce la întârzieri în efectuarea investigațiilor și, în mod frecvent, la eșecul acestora din cauza împlinirii termenului de prescripție. Acest lucru este deosebit de problematic în cazurile din domeniul vamal pentru care se aplică termenul de prescripție de trei ani. Situația s-a înrăutățit începând cu 1 ianuarie 2011, odată cu introducerea sistemelor vamale electronice, deoarece documentele prezentate în sprijinul declarațiilor de import și de export (factură, certificat de origine etc.) nu mai sunt păstrate de către administrațiile vamale, ci de operatorii economici.

În vederea accelerării procedurilor de investigație, se propune o nouă dispoziție, care să autorizeze Comisia să obțină direct de la întreprinderile din sectorul privat documentele care vin în sprijinul declarațiilor de import și de export, în scopul efectuării investigațiilor întemeiate pe Regulamentul (CE) nr. 515/97.

3.4.6.     Vizibilitate redusă și publicarea listei autorităților – articolele 29 și 30

Se preconizează că, odată cu introducerea posibilității de a selecta potențialii utilizatori ai datelor (vizibilitate redusă), statele membre ar recurge mult mai frecvent la bazele de date, sporind astfel eficiența acestora. Prin urmare, se propune modificarea articolului 29 în consecință. Modificarea propusă vizează, de asemenea, un mod mai flexibil de a publica versiunile actualizate ale listelor în care sunt indicate autoritățile competente menționate la articolele 29 și 30.

3.4.7.     Protecția datelor – articolele 18b, 33, 37 și 38

Structura complexă a sistemului de supraveghere a normelor în materie de protecție a datelor rezultă din structura juridică duală a sistemului de informații al vămilor: Regulamentul (CE) nr. 515/97, articolul 37 alineatul (3) litera (a) și Decizia 2009/917/JAI a Consiliului, articolul 25 alineatul (2), care reflectă structura existentă înainte de Tratatul de la Lisabona. Prin urmare, au fost instituite două organisme distincte, CJSA și AEPD, pentru a garanta că normele în materie de protecție a datelor sunt puse în aplicare în conformitate cu legislația. Cu toate acestea, întrucât recomandările sunt aplicabile ambelor părți ale sistemului IT, este, evident, dificil să se pună în aplicare avize și recomandări diferite. Acest lucru creează redundanțe în utilizarea resurselor.

Pentru a rezolva această problemă, propunerea introduce o dispoziție care vizează simplificarea și armonizarea regulilor de supraveghere a aplicării normelor în materie de protecție a datelor pentru fiecare dintre cele două sisteme. Obiectivul urmărit este asigurarea coerenței în cursul procesului de supraveghere și încurajarea utilizării auditurilor comune, care conduc la elaborarea de rapoarte comune.

În plus, propunerea clarifică faptul că AEPD este responsabilă de supravegherea protecției datelor în cazul sistemelor tehnice, stabilită de Comisie în temeiul prezentului regulament.

De asemenea, propunerea introduce o perioadă de păstrare maximă de zece ani pentru datele stocate în SIV și prevede în plus că, în cazul în care datele cu caracter personal sunt stocate pentru o perioadă care depășește cinci ani, AEPD ar trebui să fie informată în mod corespunzător.

În cele din urmă, în scopul de a proteja normele care reglementează protecția datelor, la articolul 38 se introduce o dispoziție specifică privind securitatea prelucrării.

3.4.8.     Coerența cu Tratatul de la Lisabona – articolul 23 alineatul (4), articolul 25 alineatul (1), articolul 33, articolul 38, articolul 43 și articolul 43a

Pentru a asigura o coerență sporită între Regulamentul (CE) nr. 515/97 și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, propunerea de modificare ia în considerare ajustările necesare în ceea ce privește acordarea de competențe delegate (articolul 290 din TFUE) sau de competențe de executare (articolul 291 din TFUE) în favoarea Comisiei.

3.5.        Intrarea în vigoare

Articolul propus 18c alineatul (1) introduce obligația pentru operatorii din sectorul public sau privat ale căror activități sunt legate de lanțul de aprovizionare internațional de a transmite Comisiei datele privind circulația containerelor. Dat fiind că această dispoziție poate intra în conflict cu obligațiile contractuale dintre întreprinderi și clienții lor referitoare la nedivulgarea și confidențialitatea informațiilor, articolul referitor la intrarea în vigoare prevede o perioadă de tranziție corespunzătoare, în care transportatorii ar trebui să își renegocieze contractele de drept privat astfel încât acestea să se conformeze regulamentului modificat.

4.           IMPLICAȚII BUGETARE

Efortul bugetar se referă în principal la costurile legate de tehnologia informației, necesare pentru menținerea și dezvoltarea în continuare a sistemului AFIS existent. Costurile legate de punerea în aplicare a acestei propuneri vor fi tratate în cadrul previziunilor existente referitoare la cadrul financiar multianual și, prin urmare, nu este necesar să se solicite o alocare bugetară suplimentară. Costurile totale pe care le presupune propunerea sunt comparabile cu cele ale perioadei precedente și sunt considerate ca fiind o simplă continuare a costurilor recurente. Evoluția bugetară care rezultă din prezenta propunere este în concordanță cu cadrul financiar multianual.

2013/0410 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 33 și articolul 325,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor,

după consultarea Curții de Conturi,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       Pentru a asigura reglementarea de către Regulamentul (CE) nr. 515/97 a tuturor deplasărilor posibile ale mărfurilor în raport cu teritoriul vamal al Uniunii, este oportun să se clarifice definiția legislației vamale în ceea ce privește conceptele de intrare și de ieșire a mărfurilor.

(2)       Pentru a consolida în continuare procedurile administrative și penale aplicate în cazul neregulilor, este necesar să se asigure că probele obținute prin asistență reciprocă pot fi considerate admisibile în cadrul acțiunilor introduse în fața autorităților administrative și judiciare din statul membru al autorității solicitante.

(3)       Comunicarea Comisiei privind gestionarea riscurilor în domeniul vamal și siguranța lanțului de aprovizionare, COM(2012) 793, recunoaște nevoia urgentă de a îmbunătăți calitatea și disponibilitatea datelor utilizate pentru analiza riscurilor înainte de sosire, în special pentru identificarea eficientă și reducerea riscurilor pentru siguranță și securitate la nivel național și la nivelul UE, în limitele cadrului comun de gestionare a riscurilor instituit în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului. Integrarea datelor privind circulația containerelor în procesul de gestionare a riscurilor înainte de sosire va îmbunătăți considerabil vizibilitatea lanțului de aprovizionare și va consolida în mod semnificativ capacitatea UE și a statelor membre de a selecta pentru controale loturile cu un risc mai ridicat, facilitând totodată fluxul comerțului legitim.

(4)       Pentru a spori claritatea, coerența și transparența, este necesar să se definească mai exact autoritățile care ar trebui să aibă acces la repertoriile instituite în conformitate cu prezentul regulament; în acest scop, se va stabili o trimitere uniformă la autoritățile competente.

(5)       Datele privind circulația containerelor fac posibilă identificarea tendințelor în materie de fraudă și de riscuri referitoare la mărfurile care intră și ies de pe teritoriul vamal al Uniunii. Aceste date contribuie la o mai bună prevenire, cercetare și urmărire penală a operațiunilor care constituie sau par să constituie încălcări ale legislației vamale, precum și la sprijinirea autorităților competente în gestionarea riscurilor vamale definite la articolul 4 punctul 25 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92. Pentru a colecta și a utiliza un set de date cât mai complet cu putință, evitând totodată eventualele efecte negative asupra întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul expedierii de mărfuri, este necesar ca furnizorii din sectorul public sau privat ale căror activități sunt legate de lanțul de aprovizionare internațional să transmită Comisiei date privind circulația containerelor, în măsura în care colectează astfel de date în format electronic prin intermediul sistemelor de urmărire încorporate în echipamentele proprii sau în măsura în care au acces la astfel de date.

(6)       Detectarea fraudei, identificarea tendințelor în materie de riscuri și punerea în aplicare a unor proceduri eficiente de gestionare a riscului depind în mod semnificativ de identificarea și analiza încrucișată a unor seturi de date operaționale relevante. Prin urmare, este necesar să se instituie, la nivelul Uniunii Europene, un repertoriu care să conțină date privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor, inclusiv tranzitul mărfurilor în statele membre și exportul direct. În acest scop, statele membre ar trebui să permită multiplicarea sistematică a datelor privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor din sistemele operate de către Comisie și ar trebui să furnizeze Comisiei date referitoare la tranzitul mărfurilor în interiorul unui stat membru și la exportul direct.

(7)       Pentru punerea în aplicare a articolului 18b, Comisia a creat o serie de sisteme tehnice care permit furnizarea de asistență tehnică, de activități de formare sau de comunicare și alte activități operaționale pentru statele membre. Aceste sisteme tehnice trebuie să fie menționate în mod explicit în prezentul regulament și reglementate de cerințele în materie de protecție a datelor.

(8)       Introducerea sistemelor vamale electronice în 2011, prin care documentele justificative pentru importuri și exporturi nu mai sunt păstrate de către administrațiile vamale, ci de către operatorii economici, a condus la întârzieri în desfășurarea de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a investigațiilor în domeniul vamal, deoarece OLAF are nevoie de intermedierea acestor administrații pentru a obține documentele respective. În plus, termenul de prescripție de trei ani, care se aplică documentelor vamale deținute de administrația vamală, impune constrângeri suplimentare asupra bunei desfășurări a investigațiilor. Prin urmare, pentru a accelera desfășurarea investigațiilor în domeniul vamal, Comisia ar trebui să aibă dreptul de a solicita documente în sprijinul declarațiilor de import și de export direct de la operatorii economici în cauză. Acești operatori economici ar trebui să aibă obligația de a furniza Comisiei documentele solicitate.

(9)       Pentru a asigura confidențialitatea datelor introduse, ar trebui să se permită accesul la aceste date numai pentru anumiți utilizatori specifici.

(10)     Pentru a asigura informații actualizate și a garanta transparența și dreptul la informare al persoanelor vizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și în Directiva 95/46/CE, ar trebui să se introducă posibilitatea de a publica pe internet listele actualizate ale autorităților competente desemnate de statele membre și de serviciile Comisiei care au acces la Sistemul de informații al vămilor (SIV).

(11)     Regulamentul (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii.

(12)     Pentru a îmbunătăți coerența procesului de supraveghere a protecției datelor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor trebuie să coopereze îndeaproape cu Autoritatea comună de control, instituită în conformitate cu Decizia 2009/917/JAI a Consiliului, cu scopul de a asigura coordonarea auditurilor SIV. 

(13)     Dispozițiile care reglementează stocarea datelor în SIV duc frecvent la pierderi nejustificate de informații; acest lucru se datorează faptului că statele membre nu efectuează evaluările anuale în mod sistematic din cauza poverii administrative pe care o presupun acestea. Prin urmare, este necesar să se simplifice procedura care reglementează stocarea datelor în SIV, prin eliminarea obligației de a revizui datele anual și prin stabilirea unor perioade maxime de păstrare de zece ani, corespunzând perioadelor prevăzute pentru repertoriile instituite în temeiul prezentului regulament. Această perioadă este necesară din cauza duratei procedurilor de procesare a neregulilor și deoarece aceste date sunt necesare în vederea desfășurării unor operațiuni și investigații vamale comune. Mai mult, pentru a proteja normele care reglementează protecția datelor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar trebui să fie informată cu privire la cazurile în care datele cu caracter personal sunt stocate în SIV pentru o perioadă mai mare de cinci ani.

(14)     Pentru a spori și mai mult posibilitățile de analiză a fraudelor și pentru a facilita desfășurarea investigațiilor, datele privind dosarele anchetelor în curs stocate în baza de date pentru identificarea dosarelor vamale (FIDE) ar trebui să fie transformate în date anonime, după un an de la ultima constatare, și stocate într-o formă care să nu mai permită identificarea persoanelor vizate.

(15)     Având în vedere faptul că obiectivul privind îmbunătățirea gestionării riscurilor în domeniul vamal, astfel cum este definit la articolul 4 punctele 25 și 26 și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, și obiectivul privind îmbunătățirea detectării, a investigării și a prevenirii fraudelor vamale în Uniune nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de statele membre acționând în mod izolat, Uniunea poate acționa în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(16)     Furnizorii de servicii din sectorul public sau privat ale căror activități sunt legate de lanțul de aprovizionare internațional și care, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, sunt supuși unor obligații contractuale private în ceea ce privește furnizarea de date privind circulația containerelor ar trebui să aibă dreptul de a beneficia de o aplicare întârziată a articolului 18c pentru a renegocia contractele lor și a se asigura că viitoarele contracte sunt compatibile cu obligația de a furniza Comisiei aceste date.

(17)     Regulamentul (CE) nr. 515/97 conferă Comisiei competențe în vederea punerii în aplicare a anumitor dispoziții ale respectivului regulament; ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, competențele conferite Comisiei în temeiul prezentului regulament trebuie să fie aliniate la articolele 290 și 291 din tratat.

(18)     În vederea completării anumitor elemente neesențiale ale Regulamentului (CE) nr. 515/97 și, în special, în vederea creării unui repertoriu raționalizat și structurat referitor la CSM, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește evenimentele pentru care ar trebui raportate CSM, datele minime care trebuie să figureze în CSM și frecvența de raportare.

(19)     În vederea completării anumitor elemente neesențiale ale Regulamentului (CE) nr. 515/97 și, în special, în vederea precizării informațiilor care trebuie introduse în SIV, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește stabilirea operațiunilor referitoare la aplicarea legislației agricole pentru care trebuie să se introducă informații în baza de date centrală a SIV.

(20)     Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(21)     În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește formatul datelor și metoda de transmitere a CSM. Competențele în cauză ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[6]. Pentru adoptarea actelor de punere în aplicare ar trebui să se utilizeze procedura de examinare.

(22)     În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește elementele specifice care ar trebui incluse în SIV la fiecare dintre categoriile menționate la punctele (a)-(h) ale articolului 24. Competențele în cauză ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[7]. Pentru adoptarea actelor de punere în aplicare ar trebui să se utilizeze procedura de examinare. Elementele specifice care urmează să fie incluse în SIV se vor baza pe cele enumerate în anexa la Regulamentul (CE) nr. 696/98 al Comisiei,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 515/97 se modifică după cum urmează:

1.           Articolul 2 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a) Prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„– «legislație vamală» reprezintă ansamblul de dispoziții ale Uniunii, precum și actele delegate și de punere în aplicare asociate care reglementează intrarea, ieșirea, importul, exportul, tranzitul și prezența mărfurilor ce fac obiectul schimburilor comerciale dintre statele membre și țările terțe, precum și al schimburilor comerciale între statele membre în cazul mărfurilor care nu au statutul de mărfuri ale Uniunii în sensul articolului 28 alineatul (2) din tratat sau care, în vederea dobândirii statutului de mărfuri ale Uniunii, fac obiectul unor controale sau anchete suplimentare.”;

(b) Se adaugă următoarea liniuță:

„–«prestatorii de servicii care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional» înseamnă proprietarii, expeditorii, destinatarii, comisionarii de transport, transportatorii și alți intermediari sau persoane implicate în lanțul de aprovizionare internațional.”

2.           Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Documentele, copiile certificate ale documentelor, certificatele, toate actele sau deciziile care sunt emise de autoritățile administrative, rapoartele, precum și orice alte informații obținute de către personalul autorității solicitate și comunicate autorității solicitante pe parcursul asistenței prevăzute la articolele 4 și 11 pot constitui probe admisibile în cadrul procedurilor administrative și judiciare din statul membru solicitant, ca și cum acestea ar fi fost obținute în statul membru în care au loc procedurile.”

3.           Articolul 18a se modifică după cum urmează:

(a) Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Fără a aduce atingere competențelor statelor membre, în vederea gestionării riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 4 punctele 25 și 26 și articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului, și în vederea sprijinirii autorităților menționate la articolul 29 pentru a detecta circulația mărfurilor care fac obiectul unor operațiuni ce ar putea constitui încălcări ale legislației vamale și agricole și mijloacele de transport, inclusiv containerele, utilizate în acest scop, Comisia instituie și gestionează un repertoriu al datelor primite de la prestatorii de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional. Autoritățile respective au acces direct la acest repertoriu.”

(b) Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. În cadrul gestionării respectivului repertoriu, Comisia are următoarele competențe:

(a) de a accesa sau extrage și de a stoca conținutul datelor respective, prin orice mijloace și în orice format, și de a utiliza date în scopul unei proceduri administrative sau judiciare, în conformitate cu legislația aplicabilă drepturilor de proprietate intelectuală. Comisia instituie măsuri de protecție corespunzătoare împotriva interferențelor arbitrare de către autoritățile publice, inclusiv măsuri tehnice și organizatorice și cerințe în materie de transparență în ceea ce privește persoanele vizate. Persoanele vizate trebuie să fie informate cu privire la dreptul de acces și de corectare în legătură cu datele prelucrate în acest scop;

(b) de a compara și diferenția datele care sunt accesibile sau sunt extrase din repertoriu, de a le clasifica, de a le completa cu informații din alte surse și de a le analiza în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date[8];

(c) de a pune datele din acest repertoriu la dispoziția autorităților menționate la articolul 29, utilizând tehnici electronice de prelucrare a datelor.”

(c) Se adaugă următoarele alineate (5) și (6):

„5. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor controlează conformitatea acestui repertoriu cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Comisia pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare pentru a proteja datele cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, a pierderii accidentale sau a divulgării, a alterării și a accesării neautorizate sau a oricărei alte forme neautorizate de prelucrare.

6. Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 45/2001, Comisia poate transfera, sub rezerva acordului din partea prestatorilor de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional, datele menționate la articolul 18a alineatul (3) către organizațiile internaționale și/sau instituțiile/agențiile UE care contribuie la protecția intereselor financiare ale Uniunii și la aplicarea corectă a legislației vamale, cu care Comisia a încheiat un acord sau un memorandum de înțelegere.

Datele sunt transferate în temeiul prezentului alineat numai pentru scopurile generale ale prezentului regulament, inclusiv protecția intereselor financiare ale Uniunii, și/sau pentru gestionarea riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 4 punctele 25 și 26 și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Acordul sau memorandumul de înțelegere pe baza căruia se poate efectua transferul de date în temeiul prezentului alineat trebuie să includă, printre altele, principiile de protecție a datelor, cum ar fi posibilitatea ca persoanele vizate să își poată exercita drepturile de acces și de rectificare și să recurgă la mijloace de reparare administrative și judiciare, precum și un mecanism de supraveghere independent pentru a asigura respectarea garanțiilor de protecție a datelor.

Datele primite de la prestatorii de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional sunt păstrate doar pe perioada necesară pentru realizarea scopului în care acestea au fost introduse și nu pot fi păstrate mai mult de zece ani. În cazul în care datele cu caracter personal sunt stocate pentru o perioadă care depășește cinci ani, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este informată cu privire la aceasta.”

4.           Articolul 18b se modifică după cum urmează:

(a) Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comisia poate să pună la dispoziția statelor membre expertize, asistență tehnică sau logistică, activități de formare sau de comunicare sau orice alt tip de sprijin operațional atât în vederea realizării obiectivelor prezentului regulament, cât și pentru îndeplinirea sarcinilor care revin statelor membre în cadrul punerii în aplicare a cooperării vamale prevăzute la articolul 87 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În acest scop, Comisia instituie sisteme tehnice corespunzătoare.”;

(b) Se adaugă următorul alineat (3):

„3. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor controlează conformitatea tuturor sistemelor tehnice furnizate în temeiul prezentului articol cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.”

5.           Se introduc următoarele articole:

„Articolul 18c

1. Prestatorii de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional menționat la articolul 18a alineatul (1) și care stochează datele privind circulația și starea containerelor sau care au acces la astfel de date raportează Comisiei mesajele privind starea containerului («CSM»).

2. CSM necesare sunt raportate în oricare dintre următoarele situații:

(a) containere care urmează să fie introduse de către o navă pe teritoriul vamal al Uniunii venind dinspre o țară terță;

(b) containere care părăsesc, la bordul unei nave, teritoriul vamal al Uniunii către o țară terță.

3. CSM necesare raportează evenimentele menționate la articolul 18f în măsura în care acestea sunt cunoscute de către prestatorul de servicii public sau privat care efectuează raportarea și care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional.

4. Comisia instituie și gestionează un repertoriu de CSM raportate, intitulat «Repertoriul privind CSM».

Articolul 18d

1. În cazul în care un container, inclusiv containerele care nu vor fi descărcate în Uniune, urmează să fie introdus de către o navă pe teritoriul vamal al Uniunii venind dinspre o țară terță, prestatorii de servicii publici sau privați care fac obiectul obligației menționate la articolul 18c alineatul (1) raportează CSM pentru toate evenimentele care vor avea loc începând din momentul în care containerul a fost raportat ca fiind gol înainte de a fi introdus pe teritoriul vamal al Uniunii, până în momentul în care containerul este raportat din nou ca fiind gol.

2. În cazurile în care CSM specifice necesare pentru identificarea situațiilor în care containerul este gol nu sunt deloc disponibile în înregistrările electronice ale prestatorului, prestatorul trebuie să raporteze CSM referitoare la evenimentele care au loc cu cel puțin trei luni înainte de sosirea fizică pe teritoriul vamal al Uniunii și până la o lună de la intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii sau, dacă aceasta survine mai întâi, până la sosirea la o destinație situată în afara teritoriului vamal al Uniunii.

Articolul 18e

1. Atunci când un container părăsește, la bordul unei nave, teritoriul vamal al Uniunii către o țară terță, prestatorii de servicii publici sau privați care fac obiectul obligației menționate la articolul 18c alineatul (1) raportează CSM referitoare la toate evenimentele care vor avea loc începând din momentul în care containerul a fost raportat ca fiind gol pe teritoriul vamal al Uniunii până în momentul în care containerul este raportat ca fiind gol în afara teritoriului vamal al Uniunii.

2. În cazurile în care CSM specifice necesare pentru identificarea situațiilor în care containerul este gol nu sunt deloc disponibile în înregistrările electronice ale prestatorului, prestatorul poate raporta CSM referitoare la evenimentele care au loc pe parcursul a cel puțin trei luni de la ieșirea de pe teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 18f

1. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 prin care se stabilesc evenimentele legate de starea containerului pentru care trebuie raportate CSM în conformitate cu articolul 18c, a datelor minime care trebuie raportate în CSM și a frecvenței de raportare.

2. Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dispoziții cu privire la formatul datelor în CSM și la metoda transmiterii CSM. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43a alineatul (2).

Articolul 18g

1. Comisia instituie și gestionează un repertoriu care conține datele privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor, inclusiv tranzitul în interiorul unui stat membru, astfel cum se prevede în anexele 37 și 38 la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, și anume «repertoriul privind importul, exportul și tranzitul». Statele membre procedează la autorizarea Comisiei de a efectua în mod sistematic multiplicarea datelor privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor din surse operate de către Comisie în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar. Statele membre furnizează Comisiei datele cu privire la tranzitul de mărfuri într-un stat membru și la exportul direct.

2. Repertoriul se utilizează pentru a oferi asistență pentru prevenirea, cercetarea și urmărirea în justiție a operațiunilor care reprezintă sau care par să reprezinte încălcări ale legislației vamale și în scopul gestionării riscurilor, inclusiv pentru controalele vamale bazate pe risc, astfel cum sunt definite la articolul 4, punctele 25 și 26, și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar.

3. Repertoriul poate fi accesat numai de serviciile Comisiei și de autoritățile naționale menționate la articolul 29. În cadrul Comisiei și al autorităților naționale, numai analiștii desemnați au dreptul să prelucreze datele cu caracter personal din repertoriul menționat.

Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 45/2001, sub rezerva acordului din partea statului membru furnizor, Comisia poate transfera datele selectate obținute în conformitate cu procedura menționată la alineatul (1) organizațiilor internaționale și/sau instituțiilor/agențiilor UE care contribuie la protecția intereselor financiare ale Uniunii și la aplicarea corectă a legislației vamale, cu care Comisia a încheiat un acord sau un memorandum de înțelegere pertinent.

Datele sunt transferate în temeiul prezentului alineat numai pentru scopurile generale ale prezentului regulament, inclusiv protecția intereselor financiare ale Uniunii, și/sau pentru gestionarea riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 4 punctele 25 și 26 și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Acordul sau memorandumul de înțelegere pe baza căruia se poate efectua transferul de date în temeiul prezentului alineat include, printre altele, principiile de protecție a datelor, cum ar fi posibilitatea ca persoanele vizate să își poată exercita drepturile de acces și de rectificare și să recurgă la căi de atac administrative și judiciare, precum și un mecanism de supraveghere independent pentru a asigura respectarea garanțiilor în materie de protecție a datelor.

4. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 se aplică prelucrării de către Comisie a datelor cu caracter personal în ceea ce privește datele incluse în acest repertoriu.

Comisia este considerată operator de date în sensul articolului 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Repertoriul privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor face obiectul unei verificări prealabile de către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Datele conținute în repertoriul privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor sunt păstrate doar pe perioada necesară pentru realizarea scopului în care acestea au fost introduse și nu pot fi păstrate mai mult de zece ani. În cazul în care datele cu caracter personal sunt stocate pentru o perioadă care depășește cinci ani, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este informată cu privire la aceasta.

5. Repertoriul privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor nu include categorii speciale de date în sensul articolului 10 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Comisia pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare pentru a proteja datele cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, a pierderii accidentale sau a divulgării, a alterării și a accesării neautorizate sau a oricărei alte forme neautorizate de prelucrare.

Articolul 18h

1. Comisia poate obține direct de la operatorii economici documente în sprijinul declarațiilor de import și de export cu privire la investigațiile legate de punerea în aplicare a legislației vamale, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1).

2. Până la expirarea termenelor care impun operatorilor economici obligația de a păstra documentația relevantă, operatorii economici furnizează Comisiei, la cerere, informațiile menționate la alineatul (1).”

6.           Articolul 23 alineatul (4) se modifică după cum urmează:

„În conformitate cu articolul 43, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în ceea ce privește operațiunile ce au legătură cu aplicarea reglementărilor agricole și care necesită introducerea informațiilor în SIV.”

7.           Articolul 25 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

„Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, dispoziții referitoare la elementele care trebuie incluse în SIV cu privire la fiecare dintre categoriile menționate la articolul 24 literele (a)-(h), în măsura în care acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivului sistemului. Datele cu caracter personal nu pot apărea în categoria menționată la articolul 24 litera (e). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43a alineatul (2).”

8.           Articolul 29 se modifică după cum urmează:

(a) Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Accesul la datele din SIV este rezervat exclusiv autorităților naționale desemnate de fiecare stat membru și serviciilor desemnate de către Comisie. Aceste autorități naționale sunt administrațiile vamale, dar pot fi și alte autorități care, în conformitate cu legile, regulamentele și procedurile statului membru în cauză, sunt abilitate să acționeze în vederea îndeplinirii obiectivului menționat la articolul 23 alineatul (2).

Partenerul SIV care a furnizat datele are dreptul de a stabili care dintre aceste autorități naționale menționate anterior poate avea acces la datele pe care le-a introdus în SIV.”;

(b) Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„Fiecare stat membru trimite Comisiei o listă a autorităților naționale competente desemnate care au acces la SIV, specificând pentru fiecare autoritate datele la care aceasta are acces și obiectivele aferente.

Comisia informează în mod corespunzător celelalte state membre. De asemenea, aceasta verifică lista autorităților naționale desemnate pentru a identifica desemnările cu caracter disproporționat și comunică tuturor statelor membre informațiile referitoare la serviciile Comisiei care sunt autorizate să aibă acces la SIV.

Comisia publică lista autorităților naționale și a serviciilor Comisiei astfel desemnate, pentru informare, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar ulterior publică versiuni actualizate ale listei pe internet.”

9.           La articolul 30 alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia publică pe internet lista autorităților sau a serviciilor astfel desemnate.”

10.         Titlul capitolului 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Capitolul 4

Stocarea datelor”

11.         Articolul 33 se modifică după cum urmează:

„Datele incluse în SIV se păstrează doar pe perioada necesară pentru realizarea scopului în care acestea au fost introduse și nu pot fi păstrate mai mult de zece ani. În cazul în care datele cu caracter personal sunt stocate pentru o perioadă care depășește cinci ani, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este informată cu privire la aceasta.”

12.         Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(a) Alineatul (3a) se înlocuiește cu următorul text:

„3a. Prezentul regulament particularizează și completează Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor controlează conformitatea SIV cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.”;

(b) Se adaugă următorul alineat (5):

„5. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor își coordonează activitatea împreună cu Autoritatea comună de control, instituită prin Decizia 2009/917/JAI Consiliului, acționând fiecare în limitele competențelor lor respective, în vederea asigurării unei supravegheri și a unor audituri coordonate ale SIV.”

13.         Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(a) La alineatul (1), litera (b) se elimină;

(b) Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. În special, atât statele membre, cât și Comisia iau măsuri:

(a) pentru a împiedica orice persoană neautorizată să acceseze instalațiile folosite la prelucrarea datelor;

(b) pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea datelor sau a suportului de date de către persoane neautorizate;

(c)      pentru a împiedica introducerea neautorizată de date sau consultarea, modificarea ori ștergerea datelor de către o persoană neautorizată;

(d) pentru a împiedica accesarea datelor din SIV de către o persoană neautorizată cu ajutorul echipamentelor de transmisie de date;

(e) pentru a garanta că, în ceea ce privește folosirea SIV, persoanele autorizate au dreptul de a accesa numai datele pentru care au competența necesară;

(f) pentru a garanta că este posibilă verificarea și stabilirea autorităților cărora le pot fi transmise datele prin intermediul echipamentelor de transmisie de date;

(g) pentru a garanta posibilitatea de a verifica și de a stabili ex post facto datele care au fost introduse în SIV, când și de către cine, precum și posibilitatea de a monitoriza interogarea;

(h) pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor pe parcursul transmisiei datelor și al transportului suporturilor de date.”;

(c) Alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3. Comisia verifică în ce măsură căutările efectuate au fost autorizate și au fost efectuate de utilizatori autorizați. Cel puțin 1 % din totalul căutărilor efectuate trebuie să fie verificate. O evidență a acestor căutări și verificări se introduce în sistem și se utilizează numai pentru verificările menționate. Aceasta se șterge după șase luni.”

14.         Articolul 41d se modifică după cum urmează:

(a) Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Perioada pentru care pot fi stocate datele depinde de actele cu putere de lege, normele administrative și procedurile statelor membre care le furnizează. Perioadele necumulative și maxime, calculate de la data introducerii datelor în dosarul de anchetă, care nu pot fi depășite sunt următoarele:

(a) datele privind dosarele de anchetă în curs nu pot fi păstrate mai mult de trei ani dacă nu a fost constatată nicio operațiune care constituie o încălcare a legislației vamale și agricole; datelor trebuie să li se dea un caracter anonim înainte de încheierea acestei perioade dacă a trecut un an de la ultima constatare;

(b) datele privind anchetele administrative sau anchetele penale în cadrul cărora s-a constatat existența unei operațiuni care constituie o încălcare a legislației vamale și agricole, dar care nu au condus la o decizie administrativă, la o condamnare sau la un ordin de achitare a unei amenzi penale sau la aplicarea unei sancțiuni administrative nu pot fi păstrate mai mult de șase ani;

(c) datele privind anchetele administrative sau anchetele penale care au condus la o decizie administrativă, la o condamnare sau la un ordin de achitare a unei amenzi penale sau la aplicarea unei sancțiuni administrative nu pot fi păstrate mai mult de zece ani.”;

(b) Alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3. Comisia anonimizează datele imediat după expirarea perioadei maxime de stocare prevăzută la alineatul (1).”

15.         Articolul 43 se înlocuiește cu următorul text:

„1. Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva condițiilor prevăzute în prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 18f alineatul (1) și la articolul 23 alineatul (4), se conferă Comisiei pe perioadă nedeterminată, începând cu [zz/ll/aaaa] [a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament].

3. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 18f alineatul (1) și la articolul 23 alineatul (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 18f alineatul (1) și al articolului 23 alineatul (4) intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu au formulat nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

16.         După articolul 43 se introduce următorul articol:

„Articolul 43a

1. Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Pentru prestatorii de servicii publici sau privați care, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, sunt împiedicați, în temeiul unor contracte private, să își îndeplinească obligația prevăzută la articolul 18c alineatul (1), aceasta intră în vigoare la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,                      Pentru Consiliu,

Președintele                                                  Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

            1.1.      Denumirea propunerii/inițiativei

            1.2.      Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

            1.3.      Tipul propunerii/inițiativei

            1.4.      Obiectiv(e)

            1.5.      Motivele propunerii/inițiativei

            1.6.      Durata și impactul financiar

            1.7.      Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.         MĂSURI DE GESTIONARE

            2.1.      Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

            2.2.      Sistemul de gestiune și control

            2.3.      Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.         IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

            3.1.      Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

            3.2.      Impactul estimat asupra cheltuielilor

            3.2.1    Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

            3.2.2.   Impactul estimat asupra creditelor operaționale

            3.2.3    Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

            3.2.4.   Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

            3.2.5.   Contribuția terților

            3.3.      Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Denumirea propunerii/inițiativei

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol.

Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB [9]

Domeniul de politică: lupta împotriva fraudei

Activitate: titlul 24

Tipul propunerii/inițiativei:

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[10]

n Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

Obiectiv(e)

Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Modificarea propusă va contribui la angajamentul Uniunii de a lupta împotriva fraudei și a altor activități ilegale în domeniul vamal și va consolida protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 5: prevenirea, descurajarea și combaterea fraudei și a corupției

Obiectivul specific 5a: dezvoltarea politicii și a legislației antifraudă

Activitatea ABM/ABB în cauză:

24 04 Sistemul de informații antifraudă (AFIS)

Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Pentru Comisie: modificările propuse vor permite Comisiei să îmbunătățească gestionarea riscurilor, inclusiv controalele vamale bazate pe risc, și să eficientizeze activitățile de detectare, investigare și analiză a fraudelor vamale. Se preconizează, de asemenea, că prezenta propunere va contribui la o mai mare eficiență în domeniul protecției datelor și va consolida și mai mult cooperarea prin optimizarea sistemelor și a proceselor care ar trebui să conducă la o mai bună utilizare a instrumentelor existente.

Pentru statele membre: modificările propuse vor facilita și mai mult cooperarea vamală între diferitele state membre și între statele membre și Comisie.

Pe termen lung, regulamentul revizuit reprezintă o ocazie de a spori în mod semnificativ numărul de cazuri de fraudă și alte nereguli detectate în domeniul vamal, contribuind astfel la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și la prevenirea altor riscuri, astfel cum sunt definite în Codul Vamal Comunitar.

Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Date/CSM privind exportul/importul/tranzitul:

•           numărul de încălcări ale legislației detectate

•           numărul de anchete deschise pe baza acestora

•           numărul de cereri de utilizare a datelor introduse de către investigatori

•           sumele recuperate pe baza acestor informații

Durata investigațiilor conexe ale OLAF

•           dacă modificarea a dus sau nu la accelerarea procedurilor

•           dacă aceasta a mărit sau nu numărul investigațiilor și sumele recuperate

Motivele propunerii/inițiativei

Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Printre obiectivele care trebuie atinse pe termen scurt și pe termen lung se numără:

- crearea condițiilor pentru o mai bună combatere a fraudei vamale datorate unor declarații de origine eronate

- crearea condițiilor pentru o mai bună combatere a fraudei vamale datorate descrierii eronate a mărfurilor

- crearea condițiilor pentru o mai bună combatere a fraudelor vamale datorate utilizării abuzive a sistemului de tranzit

- accelerarea investigațiilor OLAF.

Valoarea adăugată a implicării UE

Autoritățile vamale naționale nu sunt în măsură, de unele singure, să facă schimb de informații și să desfășoare un exercițiu pe scară largă de luptă împotriva încălcării legislației vamale la un cost rezonabil. Colectarea sistematică a datelor necesare pentru analiza riscurilor vamale care reprezintă o amenințare pentru UE și statele membre ale acesteia ar constitui un efort disproporționat pentru cele 28 de state membre acționând individual și poate fi îndeplinită mai eficace și mai eficient prin acțiuni la nivelul UE.

Necesitatea unei gestionări mai eficiente a riscurilor în domeniul vamal, în special în ceea ce privește riscurile legate de siguranță și securitate, este recunoscută în Comunicarea Comisiei privind gestionarea riscurilor în domeniul vamal și siguranța lanțului de aprovizionare [COM(2012) 793].

Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

„ConTraffic”, proiectul-pilot dezvoltat de OLAF în colaborare cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, demonstrează că prin analizarea circulației containerelor se pot identifica în mod eficient neconcordanțele între originea declarată de către importator și originea geografică/țara de expediere, dedusă din datele referitoare la ruta containerului. Rezultatele preliminare au demonstrat că mai mult de 50 % dintre cazurile identificate folosind astfel de indicatori au implicat o încălcare a legislației vamale. Acest proiect-pilot ilustrează perfect valoarea adăugată a datelor care nu sunt, în prezent, la dispoziția Comisiei.

ATIS, un proiect derulat de OLAF împreună cu statele membre, ilustrează importanța informațiilor privind tranzitul pentru detectarea fraudelor legate de domeniul vamal. Este utilizat pentru analiza datelor în materie de tranzit pentru a detecta modele anormale într-o situație de tranzit și devieri ale destinațiilor.

Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Este de așteptat creșterea sinergiei cu Regulamentul (UE) nr. 883/2013, în special în ceea ce privește accesul la documentele justificative. În temeiul actualului cadru de reglementare, în cazul în care o investigație se bazează pe Regulamentul (UE) nr. 883/2013 sau pe Regulamentul (CE) nr. 2185/96, operatorii economici sunt obligați să prezinte Comisiei documentele justificative. Cu toate acestea, în cazurile în care investigația este întemeiată pe Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului, Comisia are obligația de a solicita documentele justificative de la autoritățile naționale. Propunerea are ca obiectiv eliminarea acelor incoerențe pentru a asigura o abordare uniformă.

Furnizarea noilor date colectate în vederea utilizării în cadrul activității de gestiune a riscurilor va sprijini în mod semnificativ agenda propusă în Comunicarea Comisiei privind gestionarea riscurilor în domeniul vamal și siguranța lanțului de aprovizionare și Concluziile Consiliului (8761/3/13) cu privire la același subiect.

Durata și impactul financiar

¨ Propunere/inițiativă pe durată determinată

¨         Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL] AAAA până la [ZZ/LL] AAAA

¨         Impact financiar din AAAA până în AAAA

n Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)[11]

n Gestiune centralizată directă asigurată de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

¨         agențiilor executive

¨         organismelor instituite de Comunități[12]

¨         organismelor publice /organismelor cu misiune de serviciu public existente la nivel național.

¨         persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

MĂSURI DE GESTIONARE

Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia va prezenta la fiecare trei ani un raport privind aplicarea regulamentului la Parlamentul European, Curtea de Conturi și Consiliu.

Sistemul de gestiune și de control

Riscul (riscurile) identificat(e)

- Cheltuieli facturate fără contract:

Întrucât contractele sunt atribuite după finalizarea unui proces de achiziții publice, acest risc este redus, deoarece o parte importantă din cheltuieli va fi acoperită financiar în mod legal printr-un contract-cadru.

În concordanță cu cerințele Comisiei, un exercițiu de evaluare a riscurilor va fi efectuat în fiecare an.

- Punerea în aplicare a transferului de date se poate dovedi dificilă din punct de vedere tehnic.

Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Procedurile de control ale acestei inițiative sunt în conformitate cu Regulamentul financiar.

Verificări ex-ante privind angajamentele și plățile

OLAF a optat pentru un plan de gestionare financiară care este un model parțial descentralizat, pentru care toate verificările ex-ante se realizează în cadrul Unității pentru buget centrale. În cadrul OLAF, toate dosarele sunt verificate de către cel puțin trei agenți (directorul de dosare și agentul financiar de verificare din cadrul Unității pentru buget și agentul operațional de verificare din cadrul unității responsabile pentru cheltuieli) înainte de a fi acceptate de către ordonatorul de credite subdelegat.

Fiecare șef de unitate a fost subdelegat de directorul general, prin urmare fiecare șef de unitate este responsabil pentru punerea în aplicare a părții sale din program.

- Controalele ex-ante sunt efectuate de FVA pentru fiecare tranzacție care necesită aprobare din partea AOSD.

- Se efectuează controale ale variabilelor sensibile în urma rezultatelor evaluării riscurilor efectuată în contextul Raportului privind calitatea contabilității (cum ar fi: LE și BA, conturile G/L, liniile bugetare, cuantumuri și calcule etc.).

- Se elaborează caiete de sarcini detaliate, care stau la baza fiecărui contract specific. Se prevăd măsuri antifraudă în toate contractele încheiate între OLAF și partea externă.

OLAF efectuează controale cu privire la toate rezultatele obținute și monitorizează toate operațiunile și serviciile efectuate de contractantul nostru din contractul-cadru.

Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Se pot efectua audituri pe parcursul contractului și în decurs de cinci ani de la ultima plată, astfel încât, acolo unde este cazul, Comisia să poată lua decizii de recuperare. Sunt stabilite drepturile de acces ale personalului Comisiei, precum și ale personalului extern autorizat, de aceleași drepturi beneficiind și Curtea de Conturi și OLAF.

Controalele stabilite permit OLAF să aibă garanții suficiente cu privire la calitatea și regularitatea cheltuielilor și să reducă riscul de neconformitate. Profunzimea evaluării atinge nivelul patru pentru toate contractele și acordurile semnate. Controalele susmenționate reduc practic riscurile potențiale la zero și acoperă beneficiarii în proporție de 100 %.

S-ar putea lua în considerare efectuarea unor controale la fața locului.

Strategia de control a programului este considerată eficientă în scopul reducerii riscului de neconformitate și este proporțională cu riscul implicat.

IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Descriere………………………...……….] || Dif./Nedif. ([13]) || Țări[14] AELS || Țări candidate[15] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

1A || 24.0401 Sistemul de informații antifraudă (AFIS) || Dif. || NU || NU || NU || NU

Impactul estimat asupra cheltuielilor

Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Număr || 1A Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

DG: OLAF || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || Total

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || ||

24.0401 || Angajamente || (1) || 6,423 || 6,922 || 6,629 || 7,151 || 7,664 || 7,195 || 7,454 || || 49,438

Plăți || (2) || 5,800 || 6,200 || 6,000 || 6,400 || 6,900 || 6,500 || 6,700 || (1) 4,938 || 49,438

Numărul liniei bugetare || Angajamente || (1a) || || || || || || || || ||

Plăți || (2a) || || || || || || || || ||

Credite cu caracter administrativ finanțate  din bugetul anumitor programe[16] || || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || || (3) || || || || || || || || ||

Total credite pentru DG OLAF || Angajamente || =1+1a+3 || 6,423 || 6,922 || 6,629 || 7,151 || 7,664 || 7,195 || 7,454 || || 49,438

Plăți || =2+2a +3 || 5,800 || 6,200 || 6,000 || 6,400 || 6,900 || 6,500 || 6,700 || 4,938 || 49,438

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 6,423 || 6,922 || 6,629 || 7,151 || 7,664 || 7,195 || 7,454 || || 49,438

Plăți || (5) || 5,800 || 6,200 || 6,000 || 6,400 || 6,900 || 6,500 || 6,700 || (2) 4,938 || 49,438

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 1A din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 6,423 || 6,922 || 6,629 || 7,151 || 7,664 || 7,195 || 7,454 || || 49,438

Plăți || =5+ 6 || 5,800 || 6,200 || 6,000 || 6,400 || 6,900 || 6,500 || 6,700 || 4,938 || 49,438

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || || ||

Plăți || (5) || || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || 6,423 || 6,922 || 6,629 || 7,151 || 7,664 || 7,195 || 7,454 || || 49,438

Plăți || =5+ 6 || 5,800 || 6,200 || 6,000 || 6,400 || 6,900 || 6,500 || 6,700 || 4,938 || 49,438

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Total

DG: OLAF ||

Ÿ Resurse umane || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 7,098

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 3,990

TOTAL DG OLAF || Credite || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 11,088

TOTAL credite pentru RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || || || || || || || ||

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || Total

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 8,007 || 8,506 || 8,213 || 8,735 || 9,248 || 8,779 || 9,038 || || 60,526

Plăți || 7,384 || 7,784 || 7,584 || 7,984 || 8,484 || 8,084 || 8,284 || 4,938 || 60,526

Impactul estimat asupra creditelor operaționale

¨         Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

n         Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

A se indica obiectivele și realizările ò || || || Anul 2014[17] || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Total ||

Realizări ||

Tip || Costuri medii || Număr de realizări || Costuri || Nr. || Costuri || Nr. || Costuri || Nr. || Costuri || Nr. || Costuri || Nr. || Costuri || Nr. || Costuri || Nr. total || Costuri ||

OBIECTIVUL OPERAȚIONAL nr. 1 || Crearea condițiilor pentru o mai bună combatere a fraudei vamale constând în declarații de origine eronate

Acțiunea 1: Dezvoltarea, lansarea și întreținerea bazei de date privind CSM || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Dezvoltarea și lansarea bazei de date privind CSM || || || 2 || 0,100 || 3 || 0,150 || 1 || 0,050 || 1 || 0,050 || 1 || 0,050 || 0,5 || 0,025 || 0,5 || 0,025 || 9 || 0,450

Întreținerea bazei de date privind CSM || || || 1 || 0,100 || 1 || 0,100 || 1 || 0,100 || 1 || 0,100 || 1 || 0,100 || 1 || 0,100 || 1 || 0.100 || 7 || 0,700

Subtotal Obiectivul operațional 1 || 3 || 0,200 || 3 || 0,200 || 4 || 0,250 || 2 || 0,150 || 2 || 0,150 || 2 || 0,150 || 1,5 || 0,125 || 1,5 || 0,125

OBIECTIVUL OPERAȚIONAL nr. 2 || Crearea condițiilor pentru o mai bună combatere a fraudei vamale constând în declararea eronată a mărfurilor

ACȚIUNEA 1: Dezvoltarea, lansarea și întreținerea bazei de date privind importurile/exporturile || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Dezvoltarea și lansarea bazei de date privind importurile/exporturile || || || 2 || 0,075 || 2,5 || 0,106 || 1 || 0,035 || 1 || 0,035 || 1 || 0,035 || 0,5 || 0,017 || 0,5 || 0,017 || 8,5 || 0,320

Întreținerea bazei de date privind importurile/exporturile || || || 1 || 0,080 || 1 || 0,080 || 1 || 0,080 || 1 || 0,080 || 1 || 0,080 || 1 || 0,080 || 1 || 0,080 || 7 || 0,560

Subtotal Obiectivul operațional 2 || 3 || 0,155 || 3 || 0,155 || 3,5 || 0,186 || 2 || 0,115 || 2 || 0,115 || 2 || 0,115 || 1,5 || 0,097 || 1,5 || 0,097

OBIECTIVUL OPERAȚIONAL nr. 3 || Crearea condițiilor pentru o mai bună combatere a fraudei vamale constând în utilizarea abuzivă a procedurii de tranzit

Acțiunea 1: Dezvoltarea, lansarea și întreținerea bazei de date privind tranzitul mărfurilor || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Dezvoltarea și lansarea bazei de date privind tranzitul mărfurilor || || || 2 || 0,020 || 2,5 || 0,026 || 1 || 0,008 || 1 || 0,008 || 1 || 0,008 || 0,5 || 0,005 || 0,5 || 0,005 || 8,5 || 0,080

Întreținerea bazei de date privind tranzitul mărfurilor || || || 1 || 0,020 || 1 || 0,020 || 1 || 0,020 || 1 || 0,020 || 1 || 0,020 || 1 || 0,020 || 1 || 0,020 || 7 || 0,140

Subtotal Obiectivul operațional 3 || 3 || 0,040 || 3 || 0,040 || 3,5 || 0,046 || 2 || 0,028 || 2 || 0,028 || 2 || 0,028 || 1,5 || 0,025 || 1,5 || 0,025

OBIECTIVUL OPERAȚIONAL nr. 4 || Sprijinirea asistenței reciproce în domeniul vamal

Acțiunea 1: Dezvoltarea, lansarea și întreținerea unei noi baze de date privind asistența reciprocă cu vizibilitate redusă, în locul bazelor de date actuale SIV și FIDE || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Dezvoltarea și lansarea noii baze de date privind asistența reciprocă cu vizibilitate redusă || || || 5 || 0,600 || 5 || 0,500 || 4 || 0,400 || 3 || 0,300 || 3 || 0,300 || 3 || 0,300 || 3 || 0,300 || 26 || 2,700

Întreținerea noii baze de date privind asistența reciprocă cu vizibilitate redusă || || || 4 || 0,400 || 4 || 0,400 || 3 || 0,300 || 3 || 0,300 || 2 || 0,200 || 2 || 0,200 || 2 || 0,200 || 20 || 2,000

Acțiunea 2: Organizarea unor operațiuni vamale comune (OVC) la nivelul UE și la nivel regional. || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Acordarea de asistență în materie de coordonare și logistică și de sprijin tehnic statelor membre pentru punerea în aplicare de operațiuni vamale comune la nivelul UE și la nivel regional || || || 10 || 1,000 || 12 || 1,200 || 14 || 1,400 || 16 || 1,600 || 18 || 1,800 || 20 || 2,000 || 22 || 2,200 || 112 || 11,200

Modernizarea, întreținerea și funcționarea v-OCU pentru a sprijini schimbul securizat de informații pe parcursul OVC || || || 5 || 0,500 || 6 || 0,600 || 7 || 0,700 || 8 || 0,800 || 9 || 0,900 || 10 || 1,000 || 10 || 1,100 || 55 || 5,600

Subtotal Obiectivul operațional 4 || 24 || 2,500 || 27 || 2,700 || 28 || 2,800 || 30 || 3,000 || 32 || 3,200 || 35 || 3,500 || 37 || 3,800 || 213 || 21,500

OBIECTIVUL OPERAȚIONAL nr. 5 || Facilitarea utilizării unor instrumente de comunicare electronică securizate pentru statele membre pentru ca acestea să își îndeplinească obligația de a raporta neregulile depistate în conținutul fondurilor pentru agricultură, al fondurilor structurale, fondurilor de coeziune și al fondurilor pentru pescuit, precum și în conținutul asistenței pentru preaderare.

Acțiunea 1: Dezvoltarea, lansarea și întreținerea unor noi module de raportare a neregulilor pentru noua perioadă de programare 2014-2020 || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Dezvoltarea și lansarea unor noi module de raportare a neregulilor pentru noua perioadă de programare 2014-2020 || || || 4 || 0,500 || 4 || 0,500 || 4 || 0,400 || 3 || 0,300 || 3 || 0,300 || 3 || 0,300 || 3 || 0,300 || 24 || 2,600

Întreținerea unor noi module de raportare a neregulilor pentru noua perioadă de programare 2014-2020 || || || 3 || 0,300 || 2 || 0,200 || 2 || 0,200 || 2 || 0,200 || 2 || 0,200 || 2 || 0,200 || 2 || 0,200 || 15 || 1,500

Subtotal Obiectivul operațional 5 || 7 || 0,800 || 6 || 0,700 || 6 || 0,600 || 5 || 0,500 || 5 || 0,500 || 5 || 0,500 || 5 || 0,500 || 39,0 || 4,100

OBIECTIVUL OPERAȚIONAL nr. 6 || Gestionarea, întreținerea și dezvoltarea platformei de servicii AFIS pentru a garanta capacitatea tehnică, securitatea informațiilor și continuitatea activității.

Acțiunea 1: Gestionarea, întreținerea și modernizarea infrastructurii și a platformei de servicii IT a AFIS || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Gestionarea, întreținerea și modernizarea infrastructurii hardware, software, de rețea și de securitate. || || || 6 || 0,700 || 6 || 0,700 || 6 || 0,636 || 6 || 0,700 || 8 || 0,800 || 5 || 0,500 || 5 || 0,500 || 42 || 4,536

Întreținerea și modernizarea cadrului tehnic al portalului AFIS care găzduiește aplicațiile comerciale ale AFIS. || || || 7 || 0,728 || 7 || 0,840 || 7 || 0,700 || 8 || 0,858 || 8 || 0,871 || 5 || 0,548 || 5 || 0,507 || 47 || 5,052

Furnizarea de servicii de asistență, e-learning, formare și asistență tehnică și de servicii de sprijin pentru întreprinderi utilizatorilor finali ai AFIS. || || || 7 || 0,700 || 8 || 0,800 || 8 || 0,800 || 8 || 0,800 || 10 || 1,000 || 9 || 0,900 || 9 || 0,900 || 59 || 5,900

Subtotal Obiectivul operațional 6 || 26 || 2,728 || 28 || 3,040 || 29 || 2,936 || 32 || 3,358 || 36 || 3,671 || 29 || 2,948 || 29 || 2,907 || 209 || 21,588

Cost total || 66 || 6,423 || 72 || 6,922 || 69 || 6,629 || 73 || 7,151 || 79 || 7,664 || 73,5 || 7,195 || 75,5 || 7,454 || 508 || 49,438

Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

Sinteză

¨         Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

þ         Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 1,014 || 7,098

Alte cheltuieli administrative || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 0,570 || 3,990

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 11,088

În afara RUBRICII 5[18] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 1,584 || 11,088

 Necesarul de resurse umane estimat

¨         Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

n         Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

24 01 07 00 01 01 01 OLAF || 6,5 || 6,5 || 6,5 || 6,5 || 6,5 || 6,5 || 6,5

XX 01 01 02 (în delegații) || || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă - ENI)[19]

24 01 07 00 01 02 01 (END) || 2 || 2 || 2 || 2 || 2 || 2 || 2

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

XX 01 04 aa [20] || - la sediu[21] || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END - cercetare directă) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL || 8,5 || 8,5 || 8,5 || 8,5 || 8,5 || 8,5 || 8,5

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare existente.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Gestionarea proiectului-pilot pentru transferul datelor din Sistemul Surveillance 2 al DG TAXUD în sistemul AFIS. Gestionarea proiectelor de dezvoltare IT pentru noile baze de date AFIS privind datele referitoare la importuri, exporturi și la mesajele privind starea containerului. Responsabilitate pentru instalarea noilor baze de date pe platforma AFIS în producție. Organizarea activităților și a sesiunilor de formare în cadrul cooperării vamale comune Activități de secretariat.

Personal extern || END alocați sarcinii. Responsabilitatea principală va consta în gestionarea modificărilor aduse sistemului Surveillance 2 și sistemului de control al exporturilor (ECS), care vor fi necesare pentru transferul datelor referitoare la import și export în noile baze de date AFIS.

Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

n         Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

¨         Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[22].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

Contribuția terților

Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Impactul estimat asupra veniturilor

þ         Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

¨         Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

¨         asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[23]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Articolul … || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

ANEXA II.6.2 la FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

Denumirea propunerii/inițiativei

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol

1.           NUMĂRUL ȘI COSTURILE AFERENTE RESURSELOR UMANE CONSIDERATE NECESARE

2.           COSTURILE PENTRU ALTE CHELTUIELI CU CARACTER ADMINISTRATIV

3.           METODE DE CALCUL UTILIZATE PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR

3.1.        Resurse umane

3.2.        Alte cheltuieli cu caracter administrativ

Prezenta anexă trebuie să însoțească fișa financiară legislativă atunci când se lansează consultarea interservicii.

Tabelele de date sunt utilizate ca sursă pentru tabelele conținute în fișa financiară legislativă. Acestea sunt destinate exclusiv uzului intern în cadrul Comisiei.

1.           Costurile aferente resurselor umane considerate necesare   

o         Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

þ         Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite

|| || || || || Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

24 01 07 00 01 01 01 OLAF || AD || 1 || 0,131 || 1 || 0,131 || 1 || 0,131 || 1 || 0,131 || 1 || 0,131 || 1 || 0,131 || 1 || 0,131 || 1 || 0,917

AST || || || || || || || || || || || || || || || ||

XX 01 01 02 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || AD || || || || || || || || || || || || || || || ||

AST || || || || || || || || || || || || || || || ||

|| || || || || Ÿ Personal extern[24]

24 01 07 00 01 02 01 OLAF || AC || || || || || || || || || || || || || || || ||

END || 1 || 0,078 || 1 || 0,078 || 1 || 0,078 || 1 || 0,078 || 1 || 0,078 || 1 || 0,078 || 1 || 0,078 || 1 || 0,546

INT || || || || || || || || || || || || || || || ||

XX 01 02 02 (în delegații) || AC || || || || || || || || || || || || || || || ||

AL || || || || || || || || || || || || || || || ||

END || || || || || || || || || || || || || || || ||

INT || || || || || || || || || || || || || || || ||

JED || || || || || || || || || || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 1,463

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare existente.     

În afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite || ENI || Credite

Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || AD || || || || || || || || || || || ||

AST || || || || || || || || || || || ||

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || AD || || || || || || || || || || || ||

AST || || || || || || || || || || || ||

Ÿ Personal extern[25]

XX 01 04 aa Subplafonul pentru personal extern acoperit din credite operaționale (fostele linii „BA”). || - la sediu || AC || || || || || || || || || || || ||

END || || || || || || || || || || || ||

INT || || || || || || || || || || || ||

- în delegații || AC || || || || || || || || || || || ||

AL || || || || || || || || || || || ||

END || || || || || || || || || || || ||

INT || || || || || || || || || || || ||

JED || || || || || || || || || || || ||

XX 01 05 02 (cercetare indirectă) || AC || || || || || || || || || || || ||

END || || || || || || || || || || || ||

INT || || || || || || || || || || || ||

10 01 05 02 (cercetare directă) || AC || || || || || || || || || || || ||

END || || || || || || || || || || || ||

INT || || || || || || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || || || || || || || ||

Sub-total – În afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || || || || || || ||

TOTAL || || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 0,209 || 2 || 1,463

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare existente.

2.           Costurile pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ.

þ         Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ.

o         Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

                Sediul central: || || || || || || || ||

24 01 07 00 01 02 11 – Cheltuieli de misiune și protocol || || || || || || || ||

XX 01 02 11 02 – Cheltuieli aferente conferințelor și reuniunilor || || || || || || || ||

24 01 07 00 02 01 00 – Investigații || || || || || || || ||

XX 01 02 11 04 – Studii și consultări || || || || || || || ||

XX 01 03 01 03 – Echipamente[26] TIC || || || || || || || ||

XX 01 03 01 04 – Servicii4 TIC || || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se specifica, dacă este cazul) || || || || || || || ||

                Delegații: || || || || || || || ||

XX 01 02 12 01 – Misiuni, conferințe și cheltuieli de protocol || || || || || || || ||

XX 01 02 12 02 – Cursuri de perfecționare pentru funcționari || || || || || || || ||

XX 01 03 02 01 – Achiziții, închirieri și cheltuieli asociate || || || || || || || ||

XX 01 03 02 02 Echipamente, mobilier, materiale și prestări de servicii || || || || || || || ||

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

milioane EUR (cu trei zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

În afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

XX 01 04 aa – Cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă (cu excepția personalului extern) din creditele operaționale (fostele linii „BA”) || || || || || || || ||

- Sediul central: || || || || || || || ||

- Delegații || || || || || || || ||

XX 01 05 03 - Alte cheltuieli de gestiune pentru cercetarea indirectă || || || || || || || ||

10 01 05 03 - Alte cheltuieli de gestiune pentru cercetarea directă || || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se specifica, dacă este cazul) || || || || || || || ||

Sub-total – În afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

TOTAL RUBRICA 5 și în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Necesarul de resurse administrative va fi asigurat din creditele alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare existente.

3.           Metodele de calcul utilizate pentru estimarea costurilor

3.1.        Resurse umane

Această parte stabilește metoda de calcul utilizată pentru estimarea resurselor umane considerate necesare [ipoteze referitoare la volumul de muncă, inclusiv locuri de muncă concrete (profiluri profesionale specifice sistemului Sysper2), categoriile de personal și costurile medii aferente]

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual

NB: Costurile medii pentru fiecare categorie de personal de la sediul central sunt disponibile pe BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/pre/legalbasis/pre-040-020_preparation_en.html#forms

Ÿ Funcționari și agenți temporari: AD: 1 director de proiect ENI - cost mediu total de 131 000 EUR

Ÿ Personal extern END: 1 ENI- cost mediu total de 78 000 EUR

3.2.        Alte cheltuieli administrative

A se detalia metoda de calcul utilizată pentru fiecare linie bugetară,

și în special ipotezele pe care se bazează (de exemplu, numărul de reuniuni pe an, costurile medii etc.)

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual

În afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual

[1]               Având în vedere, în special, Comunicarea Comisiei COM(2012) 793 din 8 ianuarie 2013 privind gestionarea riscurilor în domeniul vamal și siguranța lanțului de aprovizionare.

[2]               COM(2012) 793.

[3]               COM(2013) 534, 17 iulie 2013.

[4]               Membrii WSC asigură servicii de transport care reprezintă aproximativ 60 % din valoarea comerțului maritim mondial. În general, WSC exprimă opinia coordonată a industriei de transport maritim de linie.

[5]               Acordul administrativ ATIS a fost adoptat la Bruxelles, la 6 iulie 2011, între Comitetul pentru asistență reciprocă, reglementat de articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 515/97, și grupul de lucru CE/AELS privind tranzitul comun și simplificarea formalităților în privința comercializării de mărfuri.

[6]               JO L 55, 28.2.2011. p. 13.

[7]               JO L 55, 28.2.2011. p. 13.

[8]               JO L 8, 12.1.2001. p. 1.

[9]               ABM: Gestiunea pe activități – ABB: Întocmirea bugetului pe activități.

[10]             Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar nr. 966/2012.

[11]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html.

[12]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[13]             Dif. = Credite diferențiate / Nedif. = Credite nediferențiate.

[14]             EFTA: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[15]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[16]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli pentru sprijinirea punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[17]             Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei.

[18]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[19]             AC= agent contractual; INT= personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară („Intérimaire”); JED= „Jeune Expert en Délégation" (expert tânăr în delegații); AL= agent local; SNE= expert național detașat;

[20]             Subplafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[21]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[22]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[23]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.

[24]             AC = agent contractual; AL = agent local; END= expert național detașat; INT= personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

[25]             AC = agent contractual; AL = agent local; END= expert național detașat; INT= personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

[26]             TIC: Tehnologii ale informației și comunicațiilor.