EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52013PC0433

Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind încheierea Acordului de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Indonezia cu privire la aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier și la schimburile comerciale cu produse din lemn care intră în Uniunea Europeană

/* COM/2013/0433 final - 2013/0205 (NLE) */

52013PC0433

Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind încheierea Acordului de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Indonezia cu privire la aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier și la schimburile comerciale cu produse din lemn care intră în Uniunea Europeană /* COM/2013/0433 final - 2013/0205 (NLE) */


EXPUNERE DE MOTIVE

Planul de acțiune privind aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT)[1], aprobat de Consiliu în 2003[2], propune o serie de măsuri care includ sprijinirea țărilor producătoare de lemn, dezvoltarea unei colaborări multilaterale în scopul combaterii comerțului cu lemn obținut în mod ilegal, sprijinirea inițiativelor din sectorul privat, precum și măsuri pentru descurajarea investițiilor în activități care încurajează exploatarea forestieră ilegală. Elementul fundamental al acestui plan de acțiune este stabilirea de parteneriate FLEGT între UE și țările producătoare de lemn, pentru a pune capăt exploatării forestiere ilegale. În 2005, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 2173/2005[3], care instituie un mecanism pentru verificarea legalității lemnului importat în UE în temeiul parteneriatelor FLEGT.

În decembrie 2005, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze acorduri de parteneriat FLEGT cu țările producătoare de lemn[4].

Comisia a deschis negocierile cu Indonezia în ianuarie 2007. Comisia a fost sprijinită de un număr de state membre, în special de Regatul Unit, care au furnizat resursele necesare pentru a facilita procesul aferent în Indonezia. Comisia a informat în permanență Consiliul cu privire la evoluția negocierilor, prin rapoarte prezentate Grupului de lucru pentru păduri, precum și ambasadelor UE din Indonezia.

Acordul abordează toate elementele directivelor de negociere adoptate de Consiliu. În special, acordul stabilește cadrul, instituțiile și sistemele regimului de licențe FLEGT. El stabilește cadrul de monitorizare a conformității juridice și de audit independent al sistemului. Aceste elemente sunt prevăzute în anexele la acord, care oferă o descriere detaliată a structurilor pe care se întemeiază asigurarea legalității conferite de eliberarea unei licențe FLEGT.

Acordul de parteneriat voluntar (APV) pune accentul pe guvernanță și pe aplicarea legislației și, prin regimul de licențe, oferă asigurarea că lemnul din Indonezia este produs în mod legal. Acesta reprezintă un angajament important din partea Indoneziei de a aborda problema persistentă a exploatării forestiere ilegale. Licența FLEGT va asigura piața UE că produsele din lemn indonezian provin din surse legale verificate.

Legislația a cărei respectare trebuie verificată a fost identificată în urma unui amplu proces de consultare a părților interesate din Indonezia. Indonezia va colabora cu un auditor independent, care va furniza periodic rapoarte publice privind eficacitatea sistemului. De asemenea, acordul are drept obiectiv creșterea transparenței în acest sector, inclusiv prin aplicarea legislației privind libertatea de informare (LI) din Indonezia.

Acordul nu se limitează la produsele enumerate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 privind regimul FLEGT, întrucât acoperă o gamă largă de produse din lemn exportate.

Acordul prevede controlul importurilor la frontierele UE, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 privind regimul FLEGT și în Regulamentul (CE) nr. 1024/2008 de stabilire a măsurilor detaliate de aplicare a acestuia. Acordul include o descriere a licențelor FLEGT eliberate de Indonezia, care adoptă formatul prevăzut în regulamentul menționat anterior.

Acordul instituie un mecanism de dialog și cooperare cu UE privind regimul FLEGT, prin intermediul Comitetului mixt de implementare. De asemenea, stabilește principiile privind participarea părților interesate, protecția socială, răspunderea, transparența, monitorizarea și raportarea efectelor implementării acordului.

Se preconizează că regimul de licențe FLEGT va fi pe deplin operațional până spre sfârșitul anului 2013. Regimul de licențe fi evaluat pe baza criteriilor stabilite în acord, înainte ca UE să inițieze acceptarea licențelor FLEGT.  

2013/0205 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind încheierea Acordului de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Indonezia cu privire la aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier și la schimburile comerciale cu produse din lemn care intră în Uniunea Europeană

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (3) primul paragraf și alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v) și alineatul (7),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European[5],

întrucât:

(1)       În mai 2003, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT): Propunere pentru un plan de acțiune al UE”[6] în care se solicită luarea de măsuri pentru combaterea exploatării forestiere ilegale prin încheierea unor acorduri de parteneriat voluntar cu țările producătoare de lemn. Concluziile Consiliului privind acest plan de acțiune au fost adoptate în octombrie 2003[7], iar Parlamentul a adoptat o rezoluție asupra acestui subiect la 11 iulie 2005[8].

(2)       În conformitate cu Decizia nr. 2011/UE XXX a Consiliului din […][9], Acordul de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Indonezia cu privire la aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier și la schimburile comerciale cu produse din lemn care intră în Uniunea Europeană (denumit în continuare „acordul”) a fost semnat la […][10], sub rezerva încheierii sale.

(3)       Acordul ar trebui încheiat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Acordul dintre Uniunea Europeană și Republica Indonezia cu privire la aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier și la schimburile comerciale cu produse din lemn care intră în Uniunea Europeană este aprobat prin prezenta în numele Uniunii.

Textul acordului este anexat la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului desemnează persoana sau persoanele împuternicite să efectueze, în numele Uniunii, notificarea prevăzută la articolul 23 din acord, prin care se exprimă consimțământul Uniunii de a-și asuma obligații în temeiul acordului.

Articolul 3

În cadrul Comitetului mixt de implementare a acordului, înființat în conformitate cu articolul 14 din acord, Uniunea este reprezentată de Comisie.

Statele membre pot participa la reuniunile Comitetului mixt de implementare a acordului, în calitate de membri ai delegației Uniunii.

Articolul 4

În scopul modificării anexelor la acord în temeiul articolului 22, Comisia este autorizată, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2173/2005, să aprobe orice astfel de modificări în numele Uniunii.

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării sale.

Articolul 6

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele                                                                        […]

ANEXĂ

ACORD DE PARTENERIAT VOLUNTAR ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI REPUBLICA INDONEZIA CU PRIVIRE la aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier și LA schimburile comerciale cu produse din lemn CARE INTRĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ,

denumită în continuare „Uniunea”,

precum și

REPUBLICA INDONEZIA,

denumită în continuare „Indonezia”,

în continuare denumite împreună „părțile”,

Reamintind Acordul-cadru global de parteneriat și de cooperare între Republica Indonezia și Comunitatea Europeană, semnat la 9 noiembrie 2009 la Jakarta;

Având în vedere relațiile strânse de lucru dintre Uniune și Indonezia, în special în contextul Acordului de cooperare din 1980 dintre Comunitatea Economică Europeană și Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore și Thailanda - țări membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est;

Reamintind angajamentul asumat în cadrul Declarației de la Bali privind aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier (FLEG) din 13 septembrie 2001 de către țări din regiunea Asiei de Est și din alte regiuni de a lua măsuri imediate pentru a intensifica eforturile naționale și a consolida colaborarea bilaterală, regională și multilaterală în vederea combaterii încălcării legislației în domeniul forestier și a criminalității forestiere, în special exploatarea forestieră ilegală, comerțul ilegal aferent și corupția asociată, precum și efectele negative ale acestora asupra statului de drept;

LUÂND ACT de Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European referitoare la Planul de acțiune al Uniunii Europene privind aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT), ca un prim pas către rezolvarea chestiunii urgente a exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent;

Făcând trimitere la declarația comună a ministrului pădurilor din Republica Indonezia și a comisarilor europeni pentru dezvoltare și pentru mediu, semnată la 8 ianuarie 2007 la Bruxelles;

AVÂND ÎN VEDERE Declarația de principii din 1992, fără caracter juridic obligatoriu, dar învestită cu autoritate, pentru un consens global cu privire la gestionarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a tuturor tipurilor de păduri, precum și adoptarea de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a unor instrumente fără caracter juridic obligatoriu cu privire la toate tipurile de păduri;

CONȘTIENTE de importanța principiilor expuse în Declarația de la Rio din 1992 privind mediul și dezvoltarea, în contextul asigurării unei gestionări durabile a pădurilor, în special principiul 10, privind importanța sensibilizării publicului și a participării acestuia la aspectele legate de mediu, și principiul 22, privind rolul esențial al populațiilor indigene și al altor comunități locale în gestionarea mediului și în dezvoltare;

RECUNOSCÂND eforturile depuse de guvernul Republicii Indonezia pentru a promova o bună guvernanță și aplicare a legislației în domeniul forestier, precum și comerțul cu lemn obținut în mod legal, inclusiv prin „Sistem Verifikasi Legalitas Kayu” (SVLK) – sistemul indonezian de asigurare a legalității lemnului (SALL) – care este dezvoltat prin intermediul unui proces ce implică mai multe părți interesate, în conformitate cu principiile bunei guvernanțe, credibilității și reprezentativității;

RECUNOSCÂND că SALL indonezian este conceput pentru a asigura respectarea legislației de către toate produsele din lemn;

RECUNOSCÂND că implementarea unui acord de parteneriat voluntar FLEGT va consolida gestionarea durabilă a pădurilor și va contribui la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor și prin rolul conservării, al gestionării durabile a pădurilor și al îmbunătățirii stocurilor forestiere de carbon (REDD+);

AVÂND ÎN VEDERE Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) și, în special, cerința ca autorizațiile de export eliberate de părțile la CITES pentru exemplarele de specii enumerate în apendicele I, II sau III să fie acordate numai în anumite condiții, inclusiv condiția ca aceste exemplare să nu fi fost obținute prin încălcarea legislației părții respective în materie de protecție a faunei și florei;

HOTĂRÂTE ca părțile să depună eforturi pentru a reduce la minimum orice efect advers asupra comunităților indigene și locale și asupra populațiilor sărace care ar putea apărea ca o consecință directă a implementării prezentului acord;

ȚINÂND SEAMA DE importanța pe care părțile o acordă obiectivelor de dezvoltare convenite la nivel internațional și Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului ale Organizației Națiunilor Unite;

ȚINÂND SEAMA DE importanța pe care părțile o acordă principiilor și normelor care reglementează sistemele de schimburi comerciale multilaterale, în special drepturile și obligațiile stabilite în Acordul general pentru tarife și comerț (GATT) din 1994 și în alte acorduri multilaterale de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum și necesitatea de a le aplica în mod transparent și nediscriminatoriu;

Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licențe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană și Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn;

Reafirmând principiile respectului reciproc, suveranității, egalității și nediscriminării și recunoscând beneficiile obținute de părți în temeiul prezentului acord;

În conformitate cu legile și reglementările respective ale fiecărei părți;

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Obiectiv

1.           Obiectivul prezentului acord, consecvent cu angajamentul comun al părților în direcția gestionării durabile a tuturor tipurilor de păduri, este de a oferi un cadru juridic de natură să garanteze că toate produsele din lemn din Indonezia care fac obiectul unui import în Uniune și sunt reglementate de prezentul acord au fost produse legal și, prin urmare, de a promova schimburile comerciale cu produse din lemn.

2.           De asemenea, prezentul acord oferă o bază de dialog și cooperare între părți pentru a facilita și promova implementarea integrală a prezentului acord și pentru a îmbunătăți aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului acord, se aplică următoarele definiții:

(a) „import în Uniune” înseamnă punerea în liberă circulație în Uniune a produselor din lemn în sensul articolului 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, care nu pot fi calificate ca fiind „mărfuri cu caracter necomercial”, astfel cum sunt definite la articolul 1 punctul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar;

(b) „export” înseamnă părăsirea sau scoaterea fizică a produselor din lemn de pe orice parte a teritoriului geografic al Indoneziei;

(c) „produse din lemn” înseamnă produsele enumerate în anexa IA și în anexa IB;

(d) „cod SA” înseamnă un cod de marfă din patru sau șase cifre, astfel cum este stabilit în Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor a Organizației Mondiale a Vămilor;

(e) „licență FLEGT” înseamnă un document legal verificat (V-Legal) din Indonezia care certifică faptul că produsele din lemn din cadrul unui transport destinat exportului către Uniune au fost produse în mod legal. Licența FLEGT poate fi pe hârtie sau în format electronic.

(f) „autoritate emitentă” înseamnă entitățile desemnate de Indonezia să elibereze și să valideze licențele FLEGT;

(g) „autorități competente” înseamnă autoritățile desemnate de statele membre ale Uniunii să primească, să accepte și să verifice licențele FLEGT;

(h) „transport” înseamnă o cantitate de produse din lemn care face obiectul unei licențe FLEGT, trimisă din Indonezia de un expeditor sau de un transportator și prezentată pentru punerea în liberă circulație la un birou vamal din cadrul Uniunii;

(i) „lemn obținut în mod legal” înseamnă produse din lemn recoltate sau importate și produse în conformitate cu legislația prevăzută în anexa II.

Articolul 3

Regimul de licențe FLEGT

1.           Între părțile la prezentul acord se instituie, prin prezenta, un „regim de licențe pentru aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier” (denumit în continuare „regim de licențe FLEGT”). Regimul stabilește o serie de proceduri și cerințe care au ca scop verificarea și certificarea, prin intermediul licențelor FLEGT, a faptului că produsele din lemn expediate către Uniune au fost produse în mod legal. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005, Uniunea Europeană acceptă astfel de transporturi din Indonezia în vederea importului în Uniune doar dacă acestea fac obiectul unor licențe FLEGT.

2.           Regimul de licențe FLEGT se aplică produselor din lemn enumerate în anexa IA.

3.           Produsele din lemn enumerate în anexa 1B nu pot fi exportate din Indonezia și nu pot face obiectul unor licențe FLEGT.

4.           Părțile convin să ia toate măsurile necesare pentru implementarea regimului de licențe FLEGT în conformitate cu dispozițiile prezentului acord.

Articolul 4

Autoritățile emitente

1.           Autoritatea emitentă va verifica faptul că produsele din lemn au fost produse în mod legal în conformitate cu legislația indicată în anexa II. Autoritatea emitentă va elibera licențe FLEGT pentru transporturile de produse din lemn care au fost produse în mod legal în vederea exportului către Uniune.

2.           Autoritatea emitentă nu eliberează licențe FLEGT pentru niciun produs din lemn care este compus din sau include produse din lemn importate în Indonezia dintr-o țară terță sub o formă pentru care legislația țării terțe respective interzice exportul sau dacă există dovezi că aceste produse din lemn au fost produse prin încălcarea legislației țării în care au fost recoltați arborii.

3.           Autoritatea emitentă va menține și va face publice procedurile sale de eliberare a licențelor FLEGT. De asemenea, autoritatea emitentă va ține evidența tuturor transporturilor care fac obiectul licențelor FLEGT și, în conformitate cu legislația națională privind protecția datelor, va pune la dispoziție aceste evidențe în vederea monitorizării independente, respectând în același timp caracterul confidențial al informațiilor confidențiale ale exportatorilor.

4.           Indonezia înființează o unitate de informare pentru licențe, care va servi drept punct de contact pentru comunicările dintre autoritățile competente și autoritățile emitente, stabilite în anexele III și V.

5.           Indonezia notifică datele de contact ale autorității emitente și ale unității de informare pentru licențe către Comisia Europeană. Părțile pun aceste informații la dispoziția publicului.

Articolul 5

Autoritățile competente

1.           Autoritățile competente verifică dacă fiecare transport face obiectul unei licențe FLEGT valabile înainte de punerea acestuia în liberă circulație în Uniune. Punerea în liberă circulație a transportului poate fi suspendată, iar transportul poate fi reținut, atunci când există îndoieli cu privire la valabilitatea licenței FLEGT.

2.           Autoritățile competente țin evidența licențelor FLEGT primite și publică anual aceste informații.

3.           Autoritățile competente acordă persoanelor sau organismelor desemnate ca observatori independenți ai pieței accesul la documentele și datele relevante, în conformitate cu legislația lor națională privind protecția datelor.

4.           Autoritățile competente nu execută acțiunea descrisă la articolul 5 alineatul (1) în cazul unui transport de produse din lemn derivate din speciile enumerate în apendicele la CITES, întrucât acestea sunt reglementate de dispozițiile pentru verificare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea.

5.           Comisia Europeană notifică Indoneziei datele de contact ale autorităților competente. Părțile pun aceste informații la dispoziția publicului.

Articolul 6

Licențele FLEGT

1.           Licențele FLEGT se eliberează de către autoritatea emitentă ca modalitate de certificare a faptului că produsele din lemn au fost produse în mod legal.

2.           Licențele FLEGT se redactează și se completează în limba engleză.

3.           De comun acord, părțile pot institui sisteme electronice pentru eliberarea, transmiterea și primirea licențelor FLEGT.

4.           Specificațiile tehnice ale licențelor sunt stabilite în anexa IV. Procedura de eliberare a licențelor FLEGT este stabilită în anexa V.

Articolul 7

Verificarea lemnului produs în mod legal

1.           Indonezia implementează un SALL pentru a verifica dacă produsele din lemn care urmează a fi expediate au fost produse în mod legal și pentru a se asigura că doar transporturile verificate care îndeplinesc aceste condiții sunt exportate către Uniune.

2.           Sistemul de verificare a faptului că produsele din lemn expediate au fost produse în mod legal este prezentat în anexa V.

Articolul 8

Punerea în liberă circulație a transporturilor care fac obiectul unei licențe FLEGT

1.           Procedurile privind punerea în liberă circulație în Uniune a transporturilor care fac obiectul unei licențe FLEGT sunt descrise în anexa III.

2.           În cazul în care autoritățile competente au motive întemeiate să suspecteze că o licență nu este valabilă sau autentică ori că nu corespunde transportului la care se presupune că se referă, se pot aplica procedurile cuprinse în anexa III.

3.           În cazul în care, în timpul consultărilor cu privire la licențele FLEGT, apar dezacorduri sau dificultăți persistente, problema poate fi supusă atenției Comitetului mixt de implementare.

Articolul 9

Nereguli

Părțile se informează reciproc atunci când suspectează ori au dovada unor eludări sau nereguli în cadrul regimului de licențe FLEGT, inclusiv în legătură cu următoarele aspecte:

(a) eludarea comerțului, inclusiv prin redirecționarea fluxurilor comerciale dinspre Indonezia către Uniune printr-o țară terță;

(b) licențe FLEGT eliberate pentru produse din lemn care conțin lemn din țări terțe suspectat a fi produs în mod ilegal; sau

(c) fraudă în obținerea sau utilizarea licențelor FLEGT.

Articolul 10

Aplicarea SALL indonezian și alte măsuri

1.           Cu ajutorul SALL indonezian, Indonezia verifică legalitatea lemnului exportat către piețele din afara Uniunii și a lemnului vândut pe piețele interne și depune eforturi pentru a verifica legalitatea produselor din lemn importate, folosind, acolo unde este posibil, sistemul dezvoltat pentru implementarea prezentului acord.

2.           În sprijinul acestor eforturi, Uniunea încurajează utilizarea sistemului menționat mai sus la schimburile comerciale de pe alte piețe internaționale și cu țări terțe.

3.           Uniunea implementează măsuri pentru a preveni introducerea pe piața Uniunii a lemnului recoltat în mod ilegal și a produselor derivate din acesta.

Articolul 11

Participarea părților interesate la implementarea prezentului acord

1.           Indonezia va organiza consultări periodice cu părțile interesate cu privire la implementarea prezentului acord și va promova în acest sens strategii, modalități și programe de consultare corespunzătoare.

2.           Uniunea va organiza consultări periodice cu părțile interesate cu privire la implementarea prezentului acord, ținând seama de obligațiile care îi revin în temeiul Convenției din 1998 privind accesul la informații, participarea publicului la procesul decizional și accesul la justiție în cazul problemelor de mediu (Convenția de la Aarhus).

Articolul 12

Măsuri de protecție socială

1.           Pentru a reduce la minimum eventualele impacturi negative ale prezentului acord, părțile convin să dezvolte o mai bună înțelegere a impacturilor asupra industriei lemnului, precum și asupra modului de viață al comunităților indigene și locale potențial afectate, astfel cum sunt descrise în legile și reglementările lor interne respective.

2.           Părțile vor monitoriza impacturile prezentului acord asupra comunităților respective și a celorlalte părți implicate identificate la alineatul (1), în paralel cu adoptarea unor măsuri rezonabile pentru atenuarea posibilelor efecte negative. Părțile pot conveni asupra unor măsuri suplimentare în vederea soluționării impacturilor negative.

Articolul 13

Stimulente de piață

Ținând seama de obligațiile internaționale care îi revin, Uniunea promovează o poziție favorabilă pe piața Uniunii pentru produsele din lemn care fac obiectul prezentului acord. Aceste eforturi vor include în special măsuri pentru a sprijini:

(a) politicile de achiziții publice și private care recunosc o ofertă de produse din lemn recoltat în mod legal și asigură o piață pentru acestea; și

(b) o percepție mai favorabilă a produselor care fac obiectul unei licențe FLEGT pe piața Uniunii.

Articolul 14

Comitetul mixt de implementare

1.           Părțile instituie un mecanism comun (denumit în continuare „Comitetul mixt de implementare” sau „CMI”), care să analizeze aspectele legate de implementarea și revizuirea prezentului acord.

2.           Fiecare parte își numește reprezentanții în cadrul CMI, care adoptă deciziile prin consens. CMI este coprezidat de înalți funcționari, unul din partea Uniunii și celălalt din partea Indoneziei.

3.           CMI își stabilește propriul regulament de procedură.

4.           CMI se reunește cel puțin o dată pe an, la o dată și cu o ordine de zi convenite în prealabil de către părți. Reuniuni suplimentare pot fi convocate la cererea oricăreia dintre cele două părți.

5.           CMI:

(a) analizează și adoptă măsuri comune în vederea implementării prezentului acord;

(b) examinează și monitorizează progresele generale înregistrate în ceea ce privește implementarea prezentului acord, inclusiv funcționarea SALL și măsurile legate de piață, pe baza constatărilor și rapoartelor din partea mecanismelor instituite în temeiul articolului 15;

(c) evaluează beneficiile și constrângerile care rezultă din implementarea prezentului acord și decide cu privire la măsurile corective;

(d) examinează rapoartele și plângerile referitoare la aplicarea regimului de licențe FLEGT pe teritoriul oricăreia dintre părți;

(e) convine cu privire la data de la care va începe să funcționeze regimul de licențe FLEGT, după o evaluare a funcționării SALL pe baza criteriilor stabilite în anexa VIII;

(f) identifică domeniile de cooperare pentru a sprijini implementarea prezentului acord;

(g) instituie organismele subsidiare pentru activități care necesită o expertiză specifică, dacă este necesar;

(h) elaborează, aprobă, difuzează și publică rapoarte anuale, rapoarte ale reuniunilor sale și alte documente care decurg din activitățile sale;

(i) îndeplinește orice alte sarcini pe care poate conveni să le desfășoare.

Articolul 15

Monitorizare și evaluare

Părțile convin să utilizeze rapoartele și constatările următoarelor două mecanisme pentru a evalua implementarea și eficacitatea prezentului acord.

(a) Indonezia, în consultare cu Uniunea, recurge la serviciile unui evaluator periodic care să implementeze sarcinile stabilite în anexa VI.

(b) Uniunea, în consultare cu Indonezia, recurge la serviciile unui observator independent al pieței care să implementeze sarcinile stabilite în anexa VII.

Articolul 16

Măsuri de sprijin

1.           Furnizarea oricăror resurse necesare pentru măsurile de sprijinire a implementării prezentului acord, identificate în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) litera (f) de mai sus, se stabilește în contextul exercițiilor de programare ale Uniunii și statelor sale membre pentru cooperarea cu Indonezia.

2.           Părțile se asigură că activitățile legate de implementarea prezentului acord sunt coordonate cu programele și inițiativele de dezvoltare existente și viitoare.

Articolul 17

Raportare și comunicarea informațiilor către public

1.           Părțile se asigură că activitățile CMI sunt cât mai transparente posibil. Rapoartele care decurg din activitatea acestuia se întocmesc în comun și se fac publice.

2.           CMI publică un raport anual care include, între altele, detalii cu privire la:

(a) cantitățile de produse din lemn exportate către Uniune în cadrul regimului de licențe FLEGT, defalcate în funcție de poziția relevantă din SA;

(b) numărul de licențe FLEGT eliberate de Indonezia;

(c) progresul înregistrat în realizarea obiectivelor prezentului acord, precum și aspecte legate de implementarea acestuia;

(d) acțiunile de prevenire a exportului, importului, introducerii sau tranzacționării pe piața internă a produselor din lemn care au fost produse în mod ilegal;

(e) cantitățile de lemn și produse din lemn importate în Indonezia și acțiunile adoptate pentru prevenirea importurilor de produse din lemn care au fost produse în mod ilegal și pentru menținerea integrității regimului de licențe FLEGT;

(f) cazurile de neconformitate cu regimul de licențe FLEGT și măsurile luate pentru soluționarea acestora;

(g) cantitățile de produse din lemn importate în Uniune în cadrul regimului de licențe FLEGT, defalcate în funcție de poziția relevantă din SA, și statul membru al Uniunii în care a avut loc importul în Uniune;

(h) numărul de licențe FLEGT primite de Uniune;

(i) numărul de cazuri și cantitățile de produse din lemn implicate pentru care au avut loc consultări în temeiul articolului 8 alineatul (2).

3.           Pentru atingerea obiectivului de îmbunătățire a guvernanței și transparenței în sectorul forestier și pentru a monitoriza implementarea și impacturile prezentului acord, atât în Indonezia, cât și în Uniune, părțile convin ca informațiile descrise în anexa IX să fie puse la dispoziția publicului.

4.           Părțile convin să nu divulge informații confidențiale care au făcut obiectul unui schimb în temeiul prezentului acord, în conformitate cu legislațiile lor respective. Niciuna dintre părți nu divulgă publicului și nici nu permite autorităților sale să divulge informații care au făcut obiectul unui schimb în temeiul prezentului acord și care se referă la secrete comerciale sau informații comerciale confidențiale.

Articolul 18

Comunicare cu privire la implementare

1.           Reprezentanții părților responsabile de comunicările oficiale privind implementarea prezentului acord sunt:

Pentru Indonezia:        Pentru Uniune:

Directorul general pentru utilizarea       Șeful delegației           pădurilor, Ministerul Silviculturii           Uniunii Europene în Indonezia

2.           Părțile își comunică reciproc și în timp util informațiile necesare pentru implementarea prezentului acord, inclusiv modificări ale alineatului (1).

Articolul 19

Aplicare teritorială

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriului în care este aplicabil Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în condițiile prevăzute de acest tratat și, pe de altă parte, teritoriului Indoneziei.

Articolul 20

Soluționarea litigiilor

1.           Părțile depun eforturi pentru soluționarea oricărui litigiu legat de aplicarea sau interpretarea prezentului acord, prin consultări prompte.

2.           În cazul în care un litigiu nu a fost soluționat prin consultări în decurs de două luni de la data cererii inițiale de consultare, oricare dintre părți poate aduce litigiul în atenția CMI, care depune eforturi în vederea soluționării acestuia. CMI îi sunt furnizate toate informațiile relevante pentru analizarea aprofundată a situației, în vederea identificării unei soluții acceptabile. În acest scop, CMI trebuie să analizeze toate posibilitățile pentru a menține implementarea efectivă a prezentului acord.

3.           În cazul în care CMI nu poate soluționa litigiul în termen de două luni, părțile pot solicita în comun bunele oficii ale unui terț sau medierea de către o parte terță.

4.           Dacă litigiul nu poate fi soluționat în conformitate cu alineatul (3), oricare din părți poate să notifice celeilalte părți numirea unui arbitru; cealaltă parte trebuie apoi să numească un al doilea arbitru în termen de 30 de zile calendaristice de la data numirii primului arbitru. Părțile numesc în comun un al treilea arbitru, în decurs de două luni de la numirea celui de al doilea arbitru.

5.           Deciziile arbitrale sunt adoptate cu majoritate de voturi, în termen de șase luni de la data numirii celui de-al treilea arbitru.

6.           Deciziile arbitrale sunt obligatorii pentru părți, fără drept de apel.

7.           CMI stabilește procedurile de lucru pentru arbitraj.

Articolul 21

Suspendare

1.           O parte care dorește să suspende prezentul acord notifică celeilalte părți, în scris, intenția sa de a face acest lucru. Părțile supun apoi discuției această chestiune.

2.           Oricare dintre părți poate suspenda aplicarea prezentului acord. Decizia cu privire la suspendare și motivele deciziei se notifică în scris celeilalte părți.

3.           Dispozițiile prezentului acord vor înceta să se aplice în termen de 30 de zile calendaristice de la efectuarea notificării.

4.           Aplicarea prezentului acord se reia în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care partea care l-a suspendat informează cealaltă parte cu privire la faptul că motivele care au dus la suspendare nu se mai aplică.

Articolul 22

Modificări

1.           Oricare parte care dorește să modifice prezentul acord prezintă propunerea cu cel puțin trei luni înainte de următoarea reuniune a CMI. Acesta analizează propunerea și, în cazul în care se ajunge la un consens, formulează o recomandare. Dacă părțile sunt de acord cu recomandarea, ele o aprobă în conformitate cu procedurile lor interne respective.

2.           Orice modificare astfel aprobată de către părți intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile își notifică reciproc încheierea procedurilor necesare în acest scop.

3.           CMI poate adopta modificări ale anexelor la prezentul acord.

4.           Notificarea oricărei modificări se adresează Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene și Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Indonezia, pe căi diplomatice.

Articolul 23

Intrarea în vigoare, durata și denunțarea acordului

1.           Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile își notifică reciproc, în scris, încheierea procedurilor lor respective necesare în acest scop.

2.           Notificarea se adresează Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene și Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Indonezia, pe căi diplomatice.

3.           Prezentul acord rămâne în vigoare pentru o perioadă de cinci ani. Aceasta se prelungește pentru perioade consecutive de cinci ani, cu excepția cazului în care o parte renunță la prelungire prin notificarea în scris a celeilalte părți cu cel puțin 12 luni înainte de expirarea prezentului acord.

4.           Oricare dintre părți poate denunța prezentul acord prin notificarea în scris a celeilalte părți. Prezentul acord încetează să se aplice la 12 luni de la data acestei notificări.

Articolul 24

Anexe

Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 25

Texte autentice

Prezentul acord se redactează în două exemplare în limbile bulgară, spaniolă, cehă, daneză, germană, estonă, greacă, engleză, franceză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, finlandeză, suedeză și indoneziană (bahasa indonesia), toate aceste texte fiind în egală măsură autentice. În caz de divergențe în interpretare, prevalează textul în limba engleză.

DREPT CARE, subsemnații, pe deplin autorizați, au semnat prezentul acord.

ÎNCHEIAT la Bruxelles,

Pentru Uniunea Europeană || Pentru Republica Indonezia

ANEXA I

PRODUSE VIZATE

Lista din prezenta anexă se referă la Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor instituit de Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor a Organizației Mondiale a Vămilor.

ANEXA IA: CODURILE ARMONIZATe Ale MĂRFURILOR pentru lemnul și produsele din lemn care fac obiectul regimului de licențe FLEGT

Capitolul 44:

CODURI SA ||  Descriere

|| Lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate, sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare.

||

4401.21 || -    Lemn sub formă de așchii sau particule - conifere

4401.22 || -     Lemn sub formă de așchii sau particule – altele decât coniferele

Ex.4404 || -    Lemn sub formă de eclise, lame, benzi și produse similare

Ex.4407 || -     Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, geluit, șlefuit      sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm.

4408 || Foi pentru furnir (inclusiv cele obținute prin tranșarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar și alt lemn tăiat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit, îmbinat lateral sau cap la cap, cu o grosime de maximum 6 mm.

|| Lemn (inclusiv lamele și frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălțuit, șanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau al mai multor canturi, fețe sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap.

4409.10 || -    De conifere

4409.29 || -    Altele decât coniferele

4410 || Plăci aglomerate, panouri numite „oriented strand board” (OSB) și panouri similare (de exemplu, panourile numite „waferboard”), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau cu alți lianți organici.

4411 || Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau cu alți lianți organici.

4412 || Placaj, lemn furniruit și lemn stratificat similar

4413 || Lemn „densificat”, în blocuri, scânduri, lame sau sub formă de profile.

4414 || Rame din lemn pentru tablouri, fotografii, oglinzi sau obiecte similare.

4415 || Lăzi, lădițe, coșuri, cilindri și ambalaje similare din lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleți simpli, boxpaleți si alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleți, din lemn.

4416 || Butoaie, cuve, putini și alte produse de dogărie și părțile lor, din lemn, inclusiv doagele.

4417 || Unelte, suporturi și mânere de unelte, monturi de perii, cozi de mături sau de perii, din lemn; forme, calapoade și șanuri pentru încălțăminte, din lemn

4418 || Lucrări de tâmplărie și piese de dulgherie pentru construcții, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua și șindrile („shingles” și „shakes”), din lemn.

Ex.4421.90 || -           Pavele din lemn

Capitolul 47:

CODURI SA ||  Descriere

|| Pastă din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hârtie sau carton reciclabile (deșeuri și maculatură):

4701 || -    Paste mecanice din lemn

4702 || -    Paste chimice din lemn, de dizolvare

4703 || -    Paste chimice din lemn, cu sodă sau sulfat, altele decât pastele de dizolvare.

4704 || -    Paste chimice din lemn, cu bisulfit, altele decât pastele de dizolvare

4705 || -    Paste din lemn obținute prin combinarea unei prelucrări mecanice și a unei prelucrări chimice

Capitolul 48:

CODURI SA ||  DESCRIERE

4802 || Hârtii și cartoane necretate, de tipul celor utilizate pentru scris, tipărit sau în alte scopuri grafice, și hârtii și cartoane pentru cartele sau benzi de perforat, neperforate, în rulouri sau foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiuni, altele decât hârtia de la poziția 4801 sau 4803; hârtii și cartoane fabricate manual:

4803 || Hârtii de tipul celor utilizate ca hârtie igienică, șervețele de demachiat, pentru șters mâinile, ca șervețele sau hârtii similare pentru uz casnic, de igienă sau de toaletă, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, chiar creponate, încrețite, gofrate, ștanțate, perforate, colorate la suprafață, decorate la suprafață sau imprimate, în rulouri sau foi.

4804 || Hârtii și cartoane kraft necretate, în rulouri sau foi, altele decât cele de la poziția 4802 sau 4803.

4805 || Alte hârtii și cartoane necretate, în rulouri sau foi, care nu au fost supuse unei prelucrări suplimentare sau unor tratamente, altele decât cele stipulate la nota 3 din acest capitol.

4806 || Hârtii și cartoane sulfurizate, hârtii rezistente la grăsimi, hârtii calc, hârtii pergament și alte hârtii glazurate, transparente sau translucide, în rulouri sau foi.

4807 || Hârtii și cartoane asamblate plan prin lipire, necretate la suprafață și neimpregnate, chiar întărite în interior, în rulouri sau coli.

4808 || Hârtii și cartoane ondulate (chiar acoperite prin lipire), creponate, încrețite, gofrate, ștanțate sau perforate, în rulouri sau foi, altele decât descrise la poziția 4803.

4809 || Hârtii carbon, hârtii denumite „autocopiante” și alte hârtii pentru copii (inclusiv hârtii cretate, acoperite sau impregnate, pentru hârtii stencil sau plăci offset), chiar imprimate, în rulouri sau foi.

4810 || Hârtii și cartoane cretate cu caolin sau cu alte substanțe anorganice pe una sau pe ambele fețe, cu sau fără lianți, fără alte stratificări sau aplicări la suprafață, chiar colorate la suprafață, decorate la suprafață sau imprimate, în rulouri sau în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiuni.

4811 || Hârtii, cartoane, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, cretate, impregnate, acoperite, colorate la suprafață, decorate la suprafață sau imprimate, în rulouri sau în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, având orice dimensiuni, altele decât produsele de tipul celor descrise la pozițiile 4803, 4809 sau 4810.

4812 || Blocuri filtrante și plăci filtrante, din pastă de hârtie.

4813 || Hârtie pentru țigări, chiar tăiată la dimensiune, sub formă de colițe sau sub formă tubulară.

4814 || Hârtii tapet și hârtii similare pentru acoperit pereții; hârtii transparente autocolante.

4816 || Hârtii carbon, hârtii denumite „autocopiante” și alte hârtii copiative (altele decât cele de la poziția 4809), hârtii stencil și plăci offset, din hârtie, chiar ambalate în cutii.

4817 || Plicuri, hârtie în formă de plicuri, cărți poștale neilustrate și cărți poștale pentru corespondență, din hârtie sau carton; cutii, mape și articole similare, din hârtie sau carton, care conțin un set de articole pentru corespondență.

4818 || Hârtii de tipul celor utilizate pentru hârtie igienică și ca hârtii similare, vată de celuloză sau straturi subțiri din fibre celulozice, de tipul celor pentru uz casnic sau sanitar, în rulouri cu o lățime de maximum 36 cm sau tăiate la dimensiune; batiste, șervețele demachiante, hârtie pentru șters mâinile, fețe de masă, șervețele, scutece, tampoane igienice, lenjerie de pat și articole similare pentru uz casnic, igienic sau spitalicesc, îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, din pastă de hârtie, hârtie, vată de celuloză sau straturi subțiri din fibre celulozice:

4821 || Etichete de toate genurile, din hârtie sau carton, imprimate sau nu.

4822 || Tambure, bobine, fuzete, canete, mosoare și suporturi similare din pastă de hârtie, hârtie sau carton, chiar perforate sau întărite.

4823 || Alte hârtii, cartoane, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, decupate la dimensiune; alte articole din pastă de hârtie, din hârtie, din carton, din vată de celuloză sau din straturi subțiri din fibre celulozice.

Capitolul 94:

CODURI SA ||  DESCRIERE

|| Alte scaune cu cadru de lemn:

9401.61. || -    Tapițate

9401.69. || -    Altele

|| Alt mobilier și părți ale acestuia

9403.30 || -    Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în birouri

9403.40 || -    Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în bucătării

9403.50 || -    Mobilier din lemn de tipul celui utilizat în dormitoare

9403.60 || -    Alt mobilier din lemn

Ex. 9406.00. || -     Construcții prefabricate din lemn

ANEXA IB : CODURILE ARMONIZATE ALE MĂRFURILOR PENTRU LEMNUL interzis LA export în temeiul legislației indoneziene

Capitolul 44:

CODURI SA || DESCRIERE

4403 || Lemn brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat:

Ex. 4404 || -     Lemn pentru dogărie; prăjini despicate; țăruși și pari din lemn,      ascuțiți, nedespicați longitudinal; lemn simplu degroșat sau rotunjit, dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare.

4406 || Traverse din lemn pentru căi ferate sau similare.

Ex. 4407 || -     Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, negeluit,      neșlefuit sau nelipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm.

ANEXA II

Definiția legalității

INTRODUCERE

Lemnul indonezian este considerat legal atunci când s-a verificat că originea sa și procesul său de producție, precum și prelucrarea, transportul și activitățile comerciale ulterioare respectă toate actele administrative și actele cu putere de lege aplicabile din Indonezia.

Indonezia are cinci standarde de legalitate, articulate prin intermediul unei serii de principii, criterii, indicatori și elemente de verificare, toate acestea fiind bazate pe actele administrative, actele cu putere de lege și procedurile subiacente.

Aceste cinci standarde sunt:

· Standardul de legalitate 1: standardul pentru concesiile din cadrul zonelor forestiere de producție de pe terenuri proprietate de stat;

· Standardul de legalitate 2: standardul pentru plantațiile forestiere comunitare și pădurile comunitare din zonele forestiere de producție de pe terenuri proprietate de stat;

· Standardul de legalitate 3: standardul pentru pădurile aflate în proprietate privată;

· Standardul de legalitate 4: standardul pentru drepturile de utilizare a lemnului în zonele neforestiere de pe terenurile proprietate de stat;

· Standardul de legalitate 5: standardul privind industria forestieră primară și din aval.

Aceste cinci standarde de legalitate se aplică unor tipuri diferite de permise pentru lemn, conform tabelului următor:

Tip de permis || Descriere || Proprietate funciară / gestionare sau utilizare a resurselor || Standardul de legalitate aplicabil

IUPHHK-HA/HPH || Permis pentru utilizarea produselor forestiere provenind din păduri naturale || Proprietate de stat / gestionare asigurată de o societate || 1

IUPHHK-HTI/HPHTI || Permis pentru crearea și gestionarea de plantații forestiere industriale || Proprietate de stat / gestionare asigurată de o societate || 1

IUPHHK-RE || Permis pentru refacerea ecosistemelor forestiere || Proprietate de stat / gestionare asigurată de o societate || 1

IUPHHK- HTR || Permis pentru plantații forestiere comunitare || Proprietate de stat / gestionare asigurată de comunitățile locale || 2

IUPHHK-HKM || Permis pentru gestionarea pădurilor comunitare || Proprietate de stat / gestionare asigurată de comunitățile locale || 2

Teren privat || Nu este necesar niciun permis || Proprietate privată / utilizare privată || 3

IPK/ILS || Permis pentru utilizarea lemnului provenind din zone neforestiere || Proprietate de stat / utilizare privată || 4

IUIPHHK || Permis pentru înființarea și gestionarea unei societăți de prelucrare primară || Nu se aplică || 5

IUI Lanjutan sau IPKL || Permis pentru înființarea și gestionarea unei societăți de prelucrare secundară || Nu se aplică || 5

Aceste cinci standarde de legalitate și elementele de verificare asociate sunt prezentate mai jos.

Anexa II – standardul de legalitate 1: Standardele pentru concesiuni în zonele forestiere de producție

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe[11]

1 || P1. Statutul juridic al       zonei și dreptul  de utilizare || K1.1 Unitatea de gestionare forestieră (concesionarii) se află în zona forestieră de producție. || 1.1.1  Titularul permisului poate demonstra că permisul de utilizare a lemnului (iuphhk) este valabil || Certificat atestând dreptul de concesionare a pădurii || Regulamentul Guvernului PP72/2010 Regulamentul ministrului silviculturii P50/2010 Regulamentul ministrului silviculturii P12/2010

Dovada plății aferente permisului de utilizare a produselor forestiere din lemn.

2. || . P2. Respectarea    sistemului și a  procedurilor de      recoltare. || K2.1    Titularul permisului    deține un    plan de recoltare    pentru zona de tăiere care a fost    aprobat de    autoritățile administrative competente. || Autoritatea administrativă competentă a aprobat documentele planului de lucru: planul general, planul de lucru anual, inclusiv anexele la acestea. || Planul general aprobat și anexele sale, întocmite pe baza unui inventar forestier cuprinzător efectuat de personal competent din punct de vedere tehnic. Planul de lucru anual aprobat, întocmit pe baza planului general Hărți întocmite de personal competent din punct de vedere tehnic, care descriu structura și limitele suprafețelor vizate de planul de lucru || Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008 Regulamentul ministrului silviculturii P56/2009 Regulamentul ministrului silviculturii P60/2011

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || || || Hartă indicând zonele de excludere pentru exploatarea forestieră din cadrul planului de lucru anual și dovezi privind implementarea la fața locului. ||

Locurile de recoltare (blocuri sau compartimente) de pe hartă sunt marcate clar și verificate la fața locului.

K2.2    Planul de lucru este    valabil || 2.2.1 Titularul permisului forestier  deține un plan de lucru valabil  în conformitate cu reglementările aplicabile || Planul general privind utilizarea produselor forestiere din lemn și anexele aferente (se acceptă și cereri în curs). || Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008 Regulamentul ministrului silviculturii P56/2009 Regulamentul ministrului silviculturii P60/2011

Locul și volumele extractibile de bușteni din pădurile naturale din cadrul zonelor care urmează să fie recoltate corespund planului de lucru.

|| || 2.2.2 Permisele pentru toate     echipamentele de recoltare     sunt valabile și pot fi     verificate la fața locului.     (nu se aplică unei     societăți forestiere de stat) || Permis pentru echipamente și pentru cesiunea echipamentelor || Regulamentul ministrului silviculturii P53/2009

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

3. || P3. Legalitatea  transportului sau  schimbarea  dreptului de proprietate asupra  buștenilor rotunzi. || K3.1 Titularii de permise            se asigură că toți         buștenii         transportați         de la un depozit de bușteni         din pădure la         o unitate industrială primară de produse forestiere sau    la un comerciant de bușteni înregistrat, inclusiv printr-un         depozit intermediar de bușteni, sunt         identificați fizic și  însoțiți de         documente valabile. || 3.1.1 Toți buștenii cu diametru mare recoltați sau          extrași în scop comercial au fost     raportați într-un raport privind producția lemnoasă || Documentele care țin de raportul privind producția lemnoasă aprobat || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

3.1.2 Toate cantitățile de lemn          transportate în afara   zonelor care fac obiectul permisului sunt          însoțite de un          document de transport valabil || Documentele de transport valabile și anexele acestora însoțesc buștenii de la depozitul de bușteni la unitatea industrială primare de produse forestiere sau la comerciantul de bușteni înregistrat, inclusiv dacă trec prin depozite de bușteni intermediare || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

|| || || 3.1.3 Buștenii rotunzi au          fost recoltați în          zonele prevăzute în          permisul de utilizare a pădurii || Marcaje administrative pentru lemn/cod de bare (PUHH) aplicate pe bușteni. || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

Titularul permisului aplică marcajul pentru lemn în mod consecvent

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || K3.2 Titularul permisului   a efectuat   plata   taxelor și impozitelor aplicabile pentru   extracția în scop comercial a   lemnului || 3.2.1 Titularul permisului prezintă   dovada plății   către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere,  care corespunde   producției de bușteni     și tarifului aplicabil. || Ordinele de plată către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere. || Regulamentul Guvernului PP22/1997 Regulamentul Guvernului PP 51/1998 Regulamentul ministrului silviculturii P18/2007 Regulamentul ministrului comerțului 22/M-DAG/PER/4/2012 Regulamentul Guvernului PP59/1998

|| || || || Dovada depunerilor efectuate pentru plata către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere și borderourile de plată.

|| || || || Plata către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere este în concordanță cu producțiile de bușteni și cu tariful aplicabil.

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || K3.3 Transport și comerț între insule || 3.3.1 Titularii de permis care          expediază bușteni sunt          comercianți interinsulari de lemn înregistrați (PKAPT) || Documentele PKAPT || Regulamentul ministrului industriei și comerțului 68/2003 Regulamentul comun al ministrului silviculturii, ministrului transporturilor și ministrului industriei și comerțului 22/2003

3.3.2   Nava utilizată pentru transportul buștenilor rotunzi           arborează pavilionul Indoneziei și       posedă un permis de exploatare valabil. || Documentele de înmatriculare care atestă identitatea navei și permisul valabil. || Regulamentul ministrului industriei și comerțului 68/2003 Regulamentul comun al ministrului silviculturii, ministrului transporturilor și ministrului industriei și comerțului 22/2003

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

4. || P4. Respectarea  aspectelor de mediu și sociale  legate de  recoltarea lemnului || K4.1 Titularul permisului         deține o evaluare a impactului asupra mediului (EIA) aprobată și      a         implementat         măsurile         identificate în cadrul acesteia. || 4.1.1   Titularul permisului deține documente EIA aprobate de   autoritățile competente care acoperă întreaga zonă de activitate. || Documentele EIA || Regulamentul Guvernului PP27/1999 Regulamentul ministrului silviculturii și plantațiilor 602/1998

|| || 4.1.2 Titularul permisului deține  rapoarte de implementare a planului de management de mediu și a planului de monitorizare a impacturilor asupra mediului, care indică  măsurile luate pentru  atenuarea  impacturilor asupra mediului și pentru crearea de  beneficii sociale. || Planul de management de mediu și planul de monitorizare a impacturilor asupra mediului || Regulamentul Guvernului PP27/1999

Dovada implementării planului de management de mediu și a monitorizării impacturilor sociale și asupra mediului semnificative

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

5. || P5. Respectarea  legilor și reglementărilor în domeniul muncii || K.5.1 Îndeplinirea  cerințelor privind siguranța și sănătatea la locul de muncă (OSH) || 5.1.1 Disponibilitatea procedurilor OSH și implementarea acestora || Implementarea procedurilor OSH || Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 01/1978 Regulamentul ministrului silviculturii P12/2009

Echipamente OSH

Evidențe privind accidentele de muncă

K.5.2  Respectarea  drepturilor lucrătorilor || 5.2.1 Libertatea de asociere pentru lucrători || Lucrătorii aparțin de sindicate ale lucrătorilor sau politicile societății permit lucrătorilor să înființeze sindicate sau să se implice în activități sindicale || Legea 21/2000 Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2001

5.2.2 Existența contractelor colective de muncă || Contractele colective de muncă sau documente privind politica societății în domeniul drepturilor lucrătorilor || Legea 13/2003 Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2011

5.2.3 Societatea nu folosește lucrători minori || Nu există lucrători minori || Legea 13/2003 Legea 23/2003 Legea 20/2009

Standardul de legalitate 2: Standardul pentru plantațiile forestiere comunitare și pădurile comunitare din zonele forestiere de producție

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

1. || P1. Statutul juridic al zonei și dreptul de utilizare || K1.1 Unitatea de gestionare forestieră se află în zona forestieră de producție. || 1.1.1  Titularul permisului poate demonstra că permisul de utilizare a lemnului (iuphhk) este valabil. || Certificat atestând dreptul de concesionare a pădurii || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2011 Regulamentul ministrului silviculturii P37/2007 Regulamentul ministrului silviculturii P49/2008 Regulamentul ministrului silviculturii P12/2010

Dovada plății aferente permisului de utilizare a produselor forestiere din lemn.

2. || P2. Respectarea sistemului și procedurilor de recoltare || K2.1. Titularul permisului deține        un plan de recoltare        pentru zona de tăiere care a        fost aprobat de     autoritățile administrative competente || 2.1.1 Autoritatea administrativă competentă a aprobat planul de lucru anual. || Planul de lucru anual aprobat. || Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008

Hartă indicând zonele de excludere pentru exploatarea forestieră din cadrul planului de lucru anual și dovezi privind implementarea la fața locului.

Situarea blocurilor de recoltare este marcată clar și poate fi verificată la fața locului.

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || K2.2  Planul de lucru este  valabil || 2.2.1  Titularul permisului forestier  deține un plan de lucru valabil  în conformitate cu reglementările aplicabile. || Planul general privind utilizarea produselor forestiere din lemn și anexele aferente (se acceptă și cereri în curs) || Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008

Locul și volumele extractibile de bușteni din zona care urmează să fie stabilită în cadrul proprietății forestiere trebuie să corespundă planului de lucru.

2.2.2 Permisele pentru toate   echipamentele de recoltare   sunt valabile și pot fi   verificate fizic la   fața locului. || Permise pentru echipamente și pentru cesiunea echipamentelor. || Regulamentul ministrului silviculturii P53/2009.

|| || K2.3 Titularii de permise            se asigură că toți        buștenii transportați     de la un depozit de bușteni din        pădure la o        unitate industrială primară de produse forestiere        sau la un comerciant de bușteni înregistrat, inclusiv printr-un        depozit de bușteni intermediar       || 2.3.1 Toți buștenii cu diametru mare care au fost  recoltați sau  extrași în scop comercial sunt  raportați în  raportul privind producția lemnoasă || Documentele care țin de raportul privind producția lemnoasă aprobat || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| ||         sunt        identificați fizic și  însoțiți de     documente valabile. || 2.3.2   Toți buștenii           transportați în afara   zonei care face obiectul permisului sunt     însoțiți de un           document de transport legal. || Documentele de transport legale și anexele relevante de la depozitul de bușteni la depozitul de bușteni intermediar și de la depozitul de bușteni intermediar la unitatea industrială primară și/sau comerciantul de bușteni înregistrat. || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

  || || || 2.3.3 Buștenii rotunzi au    fost recoltați în        zonele prevăzute în     permisul de utilizare a pădurii || Marcaje administrative pentru lemn/cod de bare (PUHH) aplicate pe bușteni. || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

Titularul permisului aplică marcajul pentru lemn în mod consecvent.

|| || || 2.3.4 Titularul permisului poate demonstra existența documentelor de transport ale buștenilor care însoțesc buștenii transportați de la depozitul de bușteni. || Documentul de transport al buștenilor, la care se anexează o listă a buștenilor. || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || K2.4 Titularul permisului a plătit taxele și impozitele aplicabile necesare pentru extracția în scop comercial a lemnului || 2.4.1 Titularii de permis prezintă  dovada plății  taxei pentru resursele forestiere care  corespunde producției de bușteni și  tarifului aplicabil. || Ordin de plată a taxei pentru resursele forestiere || Regulamentul ministrului silviculturii P18/2007 Regulamentul ministrului comerțului 22/M-DAG/PER/4/2012

Dovada plății taxei pentru resursele forestiere

Plata taxei pentru resursele forestiere este în concordanță cu producția de bușteni și cu tariful aplicabil.

3. || P3. Respectarea aspectelor de mediu și sociale legate de recoltarea lemnului || K3.1 Titularul permisului deține       o evaluare a impactului asupra mediului (EIA) aprobată și  a implementat  măsurile  identificate în cadrul acesteia. || 3.1.1 Titularul permisului deține  documente de evaluare a impactului asupra mediului aprobate   de autoritățile competente, care  acoperă întreaga zonă de activitate. || Documentele EIA || Regulamentul ministrului silviculturii și plantațiilor 622/1999

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || || 3.1.2 Titularul permisului deține rapoarte de implementare a managementului de mediu și a monitorizării realizate pentru atenuarea impacturilor asupra mediului și pentru crearea de beneficii sociale. || Documentele relevante referitoare la managementul de mediu și la monitorizare || Regulamentul Guvernului PP27/1999

 Dovada implementării managementului de mediu și a monitorizării impacturilor sociale și asupra mediului semnificative

Standardul de legalitate 3: Standardul privind pădurile private

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

1. || P1. Dreptul de proprietate asupra lemnului poate fi verificat || K1.1 Legalitatea dreptului de proprietate sau a titlului de proprietate asupra terenului în ceea ce privește zona de recoltare a lemnului. || 1.1.1 Proprietarul pădurii sau terenului privat poate face dovada dreptului de proprietate sau a drepturilor de utilizare a terenului. || Documente valabile privind proprietatea asupra terenului sau proprietatea funciară (titlurile de proprietate asupra terenului recunoscute de autoritățile competente) || Legea 5/1960 Regulamentul ministrului silviculturii P33/2010 Regulamentul Guvernului PP12/1998 Regulamentul ministrului comerțului 36/2007 Regulamentul ministrului comerțului 37/2007 Legea 6/1983 Legea 13/2003 Legea 23/2003 Legea 20/2009

Dreptul de cultivare a terenului. Actul de înființare a societății Licența comercială pentru societățile implicate în activități comerciale (SIUP) Înregistrarea societății (TDP) Înregistrarea în scopuri fiscale (NPWP)

Harta zonei forestiere private și limitele delimitate pe teren.

1.1.2 Unitățile de gestionare  (deținute fie individual, fie de  un grup) demonstrează  existența unor documente valabile de transport al lemnului || Certificatul de origine a lemnului sau documentul de transport al buștenilor || Regulamentul ministrului silviculturii P30/2012

Factură/ chitanță de vânzare/ documentul de vămuire a mărfurilor.

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || || 1.1.3 Unitățile de gestionare prezintă dovada plății      taxelor aplicabile aferente arborilor prezenți înainte de cesionarea drepturilor sau proprietății asupra zonei. || Dovada plății către Fondul pentru reîmpădurire și/sau a taxei pentru resursele forestiere și a despăgubirii către stat pentru valoarea aferentă volumului de lemn tăiat. || Regulamentul ministrului silviculturii P18/2007

2. || P2. Respectarea  aspectelor de mediu și sociale legate de  recoltarea lemnului în  cazul zonelor  care fac obiectul unor drepturi de cultivare a terenului || K2.1 Titularul permisului deține o evaluare a impactului asupra mediului (EIA) și a implementat măsurile identificate în cadrul acesteia. || 2.1.1 Titularul permisului deține documente EIA aprobate   de autoritățile competente care  acoperă întreaga zonă de activitate. || Documentele EIA || Regulamentul Guvernului PP27/1999 Regulamentul ministrului silviculturii și plantațiilor 602/1998

3. || P3. Respectarea  legilor și reglementărilor în domeniul muncii în  cazul zonelor  care fac obiectul unor drepturi de cultivare a terenului || K3.1 Îndeplinirea cerințelor privind siguranța și sănătatea la locul de muncă (OSH) || 3.1.1 Disponibilitatea procedurilor OSH și implementarea acestora || Implementarea procedurilor OSH || Regulamentul ministrului forței de muncă și al transmigrării 01/1978 Regulamentul ministrului silviculturii P12/2009

Echipamente OSH

Evidențe privind accidentele de muncă

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || K.3.2   Respectarea  drepturilor lucrătorilor || 3.2.1 Libertatea de asociere pentru lucrători || Lucrătorii aparțin de sindicate ale lucrătorilor sau politicile societății permit lucrătorilor să înființeze sindicate sau să se implice în activități sindicale || Legea 21/2000 Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2001

3.2.2     Existența contractelor colective de muncă || Contractele colective de muncă sau documente privind politica societății în domeniul drepturilor lucrătorilor || Legea 13/2003 Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2011

3.2.3 Societatea nu folosește lucrători minori || Nu există lucrători minori || Legea 13/2003 Legea 23/2003 Legea 20/2009

Standardul de legalitate 4: Standardul privind drepturile de utilizare a lemnului în zonele neforestiere

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

1. || P1.   Statutul juridic al zonei și dreptul de utilizare || K.1.1. Permis de recoltare a lemnului în          zonă neforestieră            fără modificarea            statutului juridic   al pădurii. || 1.1.1 Operațiuni de recoltare autorizate în temeiul   altor permise juridice (ILS) / permise de conversie (IPK) într-o zonă în leasing. || Permisele ILS/IPK pentru operațiuni de recoltare în zona în leasing || Regulamentul ministrului silviculturii P18/2011

Hărțile anexate la permisele ILS/IPK aferente zonei în leasing și dovada conformității la fața locului.

K1.2 Permis de recoltare a lemnului în    zonă neforestieră    care duce la o  modificare a    statutului juridic al    pădurii || 1.2.1 Recoltarea lemnului autorizate în temeiul unui permis de conversie a terenului (IPK). || Permisul de activitate și hărțile anexate la permis (această cerință se aplică atât titularilor de IPK, cât și titularilor de permise de activitate) || Regulamentul ministrului silviculturii P14/2011 Regulamentul ministrului silviculturii P33/2010

IPK în zonele de conversie

Hărțile anexate la IPK

Documente care autorizează modificarea statutului juridic al pădurii (această cerință se aplică atât titularilor de IPK, cât și titularilor de permise de activitate)

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || K1.3 Permis de extracție   a produselor forestiere din lemn dintr-o    zonă forestieră de stat    pentru activități de plantare forestieră în vederea reîmpăduririi (HTHR) || 1.3.1. Recoltarea lemnului este  autorizată în temeiul unui  permis de extracție a produselor forestiere din lemn         din păduri plantate în vederea reîmpăduririi în zone  desemnate pentru      păduri plantate în vederea reîmpăduririi (HTHR) || Permisul HTHR || Regulamentul ministrului silviculturii P59/2011

Hărțile anexate la HTHR și dovada conformității la fața locului

2. || P2. Respectarea sistemelor și procedurilor juridice pentru recoltarea arborilor și pentru transportul buștenilor || K2.1 Planului IPK/ILS și implementarea sunt în conformitate cu planul de amenajare a teritoriului. || 2.1.1 Plan de lucru aprobat       pentru zonele care fac obiectul       IPK/ILS || Documentele aferente planului de lucru IPK/ILS || Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008 Regulamentul ministrului silviculturii P53/2009

Permis valabil pentru echipamente

2.1.2 Titularul permisului poate demonstra că          buștenii transportați          provin din zone care fac obiectul    unui permis de conversie / altor permise de utilizare valabile (IPK/ILS) || Documente privind inventarul forestier || Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008 Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

Documentele aferente raportului de producție lemnoasă (LHP)

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || K2.2 Plata taxelor și impozitelor guvernamentale și îndeplinirea cerințelor privind transportul lemnului. || 2.2.1 Dovada plății taxelor. || Dovada plății către Fondul pentru reîmpădurire, a taxei pentru resursele forestiere și a despăgubirii către stat pentru valoarea aferentă volumului de lemn tăiat. || Regulamentul ministrului silviculturii P18/2007

2.2.2 Titularul permisului deține   documente valabile de transport al lemnului || Factura pentru transportul buștenilor (FAKB) și lista buștenilor pentru buștenii cu diametru mic || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

Documentul privind legalitatea buștenilor (SKSKB) și lista buștenilor pentru buștenii cu diametru mare

3. || P3. Respectarea legilor și reglementărilor în domeniul muncii || K.3.1 Îndeplinirea  cerințelor privind siguranța și sănătatea la locul de muncă (OSH) || 3.1.1 Disponibilitatea procedurilor OSH și implementarea acestora || Implementarea procedurilor OSH || Regulamentul ministrului forței de muncă și al transmigrării 01/1978 Regulamentul ministrului silviculturii P12/2009

Echipamente OSH

Evidențe privind accidentele de muncă

K.3.2 Respectarea drepturilor lucrătorilor || 3.2.1 Libertatea de asociere pentru lucrători || Lucrătorii aparțin de sindicate ale lucrătorilor sau politicile societății permit lucrătorilor să înființeze sindicate sau să se implice în activități sindicale || Legea 21/2000 Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2001

Nr. || Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || || 3.2.2    Existența contractelor colective de muncă || Contractele colective de muncă sau documente privind politica societății în domeniul drepturilor lucrătorilor || Legea 13/2003 Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2011

3.2.3 Societatea nu folosește lucrători minori || Nu există lucrători minori || Legea 13/2003 Legea 23/2003 Legea 20/2009

Standardul de legalitate 5: Standardul privind industria forestieră primară și din aval

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

P1. Industria de prelucrare a produselor forestiere din lemn sprijină comerțul legal cu lemn. || K1.1. Agenții economici sub formă de: (a) unități prelucrătoare și (b) exportatori de produse prelucrate dețin permise valabile || 1.1.1 Unitățile prelucrătoare dețin permise valabile || Actul de înființare a societății și cele mai recente modificări aduse actului (Actul de înființare a societății) || Regulamentul ministrului legii și drepturilor omului M.01-HT.10/2006 Regulamentul ministrului comerțului 36/2007 Regulamentul ministrului comerțului 37/2007 Legea 6/1983 Regulamentul Guvernului PP80/2007 Regulamentul ministrului silviculturii P35/2008 Regulamentul ministrului silviculturii P16/2007 Regulamentul ministrului comerțului 39/2011 Regulamentul ministrului industriei 41/2008 Reg. ministrului mediului 13/2010

Permisul de desfășurare a unor activități comerciale (licență comercială/SIUP) sau permisul de comercializare, care poate fi permis de activitate industrială (IUI) sau permis de activitate permanentă (IUT) sau certificat de înregistrare industrială (TDI)

Permis de daune/ perturbare (permis eliberat societății pentru afectarea mediului în vecinătatea căruia își desfășoară activitatea)

Certificatul de înregistrare a societății (TDP)

Numărul de identificare în scopuri fiscale (NPWP)

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || || Disponibilitatea documentelor de evaluare a impactului asupra mediului ||

Disponibilitatea permisului de activitate industrială (IUI) sau a permisului de activitate permanentă (IUT) sau a certificatului de înregistrare industrială (TDI)

Disponibilitatea planificării stocului de materii prime (RPBBI) pentru unitățile industriale primare de produse forestiere (IPHH).

1.1.2 Exportatorii de  produse din lemn prelucrat dețin permise valabile atât ca  producători, cât și ca  exportatori de produse din lemn. || Exportatorii au statutul de exportatori înregistrați de produse ale industriei forestiere (ETPIK). || Regulamentul ministrului comerțului P64/2012

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| K1.2 Agenții economici   sub formă de grupuri de   artizani/   întreprinderi familiale sunt   înregistrați în mod legal || 1.2.1 Grupurile de întreprinderi            [cooperative /            societăți în comandită simplă   (CV) / alte            grupuri de întreprinderi] sunt            înființate în mod legal. || Actul de înființare || Legea 6/1983

Înregistrarea în scopuri fiscale (NPWP)

1.2.2 Comercianții de    produse din lemn prelucrat dețin o înregistrare valabilă ca    exportatori și se aprovizionează de la întreprinderi prelucrătoare mici și mijlocii certificate care nu sunt înregistrate ca    exportatori || Înregistrarea comercianților ca exportatori neproducători de produse ale industriei forestiere (ETPIK Non Produsen). || Regulamentul ministrului comerțului P64/2012

|| || || Acordul sau contractul de colaborare cu o unitate prelucrătoare care deține un certificat de legalitate a lemnului (S-LK)

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

P2. Agenții economici folosesc      un sistem de urmărire a lemnului care  asigură trasabilitatea lemnului până la origine || K2.1 Existența și utilizarea unui sistem care urmărește lemnul din produsele forestiere || 2.1.1 Agenții economici pot demonstra că lemnul primit provine din surse legale. || Documente de vânzare-cumpărare sau contractul de furnizare de materiale și/sau dovada achiziționării, însoțite de documente privind legalitatea produselor / scrisoare atestând legalitatea produselor forestiere || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006 Regulamentul ministrului silviculturii P30/2012 Regulamentul ministrului silviculturii P62/2008 Regulamentul Ministrului Silviculturii P56/2009

Raportul aprobat privind transferul lemnului și/sau dovada transferului și/sau raportul oficial privind examinarea lemnului; scrisoare atestând legalitatea produselor forestiere

Lemnul importat este însoțit de documente de notificare a importului și de informații privind originea lemnului, precum și de documente care certifică legalitatea lemnului și țara de recoltare

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || || Documentele de transport al buștenilor ||

Documentele de transport (SKAU/Nota), împreună cu rapoartele oficiale corespunzătoare din partea funcționarului autorității locale cu privire la utilizarea de lemn provenind de la clădiri/structuri demolate, de lemn dezgropat și de lemn îngropat.

|| || || Documentele de transport sub forma FAKO/Nota pentru deșeurile de lemn industriale ||

Documente/rapoarte privind variația stocului de bușteni rotunzi (LMKB) /rapoarte privind variația stocului de bușteni rotunzi cu diametru mic (LMKBK) /rapoarte privind variația stocului de produse forestiere din lemn prelucrat (LMHHOK)

|| || || Documente justificative, adică planificarea stocului de materii prime (RPBBI), scrisoarea de decizie oficială de certificare a planului anual de lucru (SK RKT) ||

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || 2.1.2 Agenții economici folosesc    un sistem de urmărire a lemnului și nu depășesc nivelurile de producție permise || Fișe de control privind utilizarea materiilor prime și producția. || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006 Regulamentul ministrului industriei 41/2008 Regulamentul ministrului silviculturii P35/2008

Rapoarte privind producția de produse prelucrate.

Producția unității nu depășește capacitatea de producție permisă.

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || 2.1.3 Procesul de producție   în colaborare cu o altă parte   (cu altă unitate industrială sau cu artizani/   întreprinderi familiale) permite   trasabilitatea lemnului || Contractul de colaborare sau contractul de servicii pentru prelucrarea produselor încheiat cu o altă parte || Regulamentul ministrului comerțului 37/M-DAG/PER/9/2007 Legea 6/1983 Regulamentul ministrului silviculturii P35/2008 Regulamentul ministrului silviculturii P16/2007 Regulamentul ministrului comerțului 39/M-DAG/PER/12/2011 Regulamentul ministrului industriei 41/M-IND/PER/6/2008 Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006

Partea cu care se desfășoară colaborarea deține permisele valabile prevăzute la principiul 1

Segregarea/ separarea produselor fabricate.

|| || || Documentație privind materiile prime, procesele, producția și, după caz, exporturile, dacă exportul este efectuat prin intermediul agentului economic / altei societăți cu care s-a încheiat un acord de colaborare.

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

P3. Legalitatea comerțului sau schimbarea  proprietarului lemnului prelucrat. || K3.1 Transportul și comerțul între insule respectă legislația aplicabilă. || 3.1.1 Agenții economici care expediază între insule produse din lemn prelucrate sunt comercianți interinsulari de lemn înregistrați (PKAPT). || Documentele PKAPT || Regulamentul ministrului industriei și comerțului 68/MPP/Kep/2/2003 Regulamentul comun al ministrului silviculturii, ministrului transporturilor și ministrului industriei și comerțului 22/2003

Documente de raportare PKAPT

|| || 3.1.2 Nava utilizată pentru   transportul lemnului prelucrat arborează pavilionul Indoneziei și posedă un permis de exploatare valabil. || Documente care atestă identitatea navei. Documente de înmatriculare care atestă identitatea navei și permisul valabil. || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006 Regulamentul ministrului silviculturii P30/2012 Regulamentul ministrului transporturilor KM71/2005

|| || || Identitatea navei corespunde cu cea menționată în documentele de transport al buștenilor sau lemnului

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| || || || Regulamentul comun al ministrului silviculturii, ministrului transporturilor și ministrului industriei și comerțului 22/2003

|| || 3.1.3 Comercianții interinsulari de lemn înregistrați (PKAPT).   pot demonstra   faptul că   lemnul transportat provine     din surse legale || Documentele de transport al buștenilor sau lemnului || Regulamentul ministrului silviculturii P55/2006 Regulamentul ministrului silviculturii P30/2012 Regulamentul comun al ministrului silviculturii, ministrului transporturilor și ministrului industriei și comerțului 22/2003

Marcaje administrative pentru lemn/cod de bare (PUHH) aplicate pe bușteni.

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

|| K3.2 Expedierea de lemn prelucrat pentru   export   respectă   legislația aplicabilă. || 3.2.1 Expedierea de lemn prelucrat pentru export cu documente de notificare a exportului (PEB) || PEB || Legea 17/2006 (Vămi) Regulamentul ministrului finanțelor 223/PMK.011/2008. Regulamentul Direcției Generale a Vămilor P‑40/BC/2008 Regulamentul Direcției Generale a Vămilor P‑06/BC/2009 Regulamentul ministrului comerțului P64/2012 Decretul prezidențial 43/1978 Regulamentul ministrului silviculturii 447/2003

Listă de colisaj

Factură

B/L (conosament)

Documentele licenței de export (V-Legal)

Rezultatele verificării tehnice (raportul inspectorului) pentru produsele în cazul cărora este obligatorie verificarea tehnică

|| || || Dovada plății taxelor de export, dacă este cazul.

Alte documente relevante (inclusiv permisele CITES) pentru tipurile de lemn a căror comercializare este restricționată

Principii || Criterii || Indicatori || Elemente de verificare || Reglementări conexe

P4. Respectarea reglementărilor în domeniul muncii      pentru industria prelucrătoare. || K.4.1 Îndeplinirea cerințelor privind siguranța și sănătatea la locul de muncă (OSH) || 4.1.1  Disponibilitatea procedurilor OSH și implementarea acestora || Implementarea procedurilor OSH. || Regulamentul ministrului forței de muncă și al transmigrării 01/1978 Regulamentul ministrului silviculturii P12/2009

Echipamente OSH precum extinctoare ușoare, echipamente de protecție personală și rute de evacuare

Evidențe privind accidentele de muncă

K.4.2  Respectarea drepturilor lucrătorilor || 4.2.1  Libertatea de asociere pentru lucrători || Sindicat sau o politică a societății care permite angajaților/lucrătorilor să înființeze un sindicat sau se implice în activități sindicale || Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2001

4.2.2  Existența unui contract colectiv de muncă sau a unei politici a societății privind drepturile lucrătorilor || Disponibilitatea contractului colectiv de muncă sau a documentelor de politică a societății privind drepturile lucrătorilor || Legea 13/2013 Regulamentul ministrului forței de muncă și transmigrării 16/2011

|| || 4.2.3  Societatea nu folosește lucrători minori || Nu există lucrători minori || Legea 13/2003 Legea 23/2003 Legea 20/2009

ANEXA III

Condiții pentru punerea în liberă circulație în Uniune a produselor indoneziene din lemn care fac obiectul unei licențe FLEGT

1.           Depunerea licenței

1.1.        Licența se depune la autoritatea competentă a statului membru al Uniunii în care transportul care face obiectul licenței se prezintă pentru punerea în liberă circulație. Acest lucru poate fi realizat prin mijloace electronice sau prin alte mijloace rapide.

1.2.        O licență este acceptată dacă îndeplinește toate cerințele prevăzute în anexa IV și în cazul în care nu este considerată necesară nicio altă verificare în conformitate cu secțiunile 3, 4 și 5 din prezenta anexă.

1.3.        O licență poate fi depusă înainte de sosirea transportului la care se referă.

2.           Acceptarea licenței

2.1.        Orice licență care nu respectă cerințele și specificațiile stabilite în anexa IV nu este valabilă.

2.2.        Ștersăturile sau modificările aduse unei licențe sunt acceptate doar în cazul în care aceste ștersături sau modificări au fost validate de autoritatea emitentă.

2.3.        Licența se consideră nulă dacă este depusă la autoritatea competentă după data de expirare indicată în licență. Prelungirea valabilității unei licențe nu se acceptă decât în cazul în care această prelungire a fost validată de autoritatea emitentă.

2.4.        Nu se acceptă duplicate sau substitute ale licențelor decât în cazul în care acestea au fost emise și aprobate de autoritatea emitentă.

2.5.        Dacă sunt necesare informații suplimentare privind licența sau transportul, în conformitate cu prezenta anexă, licența este acceptată numai după ce au fost primite informațiile necesare.

2.6.        Dacă volumul sau greutatea produselor din lemn conținute în respectivul transport prezentat pentru punere în liberă circulație nu diferă cu mai mult de 10 % față de volumul sau greutatea indicate în licența care îl însoțește, se consideră că transportul corespunde informațiilor furnizate în licență în ceea ce privește volumul sau greutatea.

2.7.        În conformitate cu legislația și procedurile aplicabile, autoritatea competentă informează autoritățile vamale de îndată ce licența a fost acceptată.

3.           Verificarea valabilității și autenticității licenței

3.1.        Dacă există îndoieli cu privire la valabilitatea sau autenticitatea unei licențe, a unui duplicat sau a unui substitut, autoritatea competentă poate solicita informații suplimentare din partea unității de informare cu privire la licențe.

3.2.        Unitatea de informare cu privire la licențe poate solicita autorității competente să trimită o copie a licenței în cauză.

3.3.        Dacă este necesar, autoritatea emitentă retrage licența și eliberează un exemplar corectat, care include mențiunea „Duplicate” („duplicat”) autentificată prin ștampilă, pe care îl transmite autorității competente.

3.4.        Dacă autoritatea competentă nu primește niciun răspuns în termen de douăzeci și una de zile calendaristice de la solicitarea de informații suplimentare din partea unității de informare cu privire la licențe, conform precizărilor din secțiunea 3.1 din prezenta anexă, autoritatea competentă nu acceptă licența și acționează în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

3.5.        Dacă valabilitatea licenței este confirmată, unitatea de informare cu privire la licențe informează imediat autoritatea competentă, de preferință pe cale electronică. Copiile returnate poartă mențiunea autentificată prin ștampilă „Validated on” („validat la data de”).

3.6.        Dacă, pe baza informațiilor suplimentare furnizate și a investigațiilor ulterioare, se stabilește că licența nu este valabilă sau autentică, autoritatea competentă nu acceptă licența și acționează în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

4.           Verificarea conformității licenței cu transportul

4.1.        Dacă se consideră necesară verificarea suplimentară a transportului înainte ca autoritățile competente să poată decide asupra acceptării unei licențe, se pot desfășura controale care să stabilească dacă transportul în cauză corespunde cu informațiile furnizate în licență și/sau cu datele referitoare la licența respectivă deținute de autoritatea emitentă.

4.2.        În cazul în care există îndoieli cu privire la conformitatea transportului cu licența, autoritatea competentă în cauză poate solicita clarificări suplimentare din partea unității de informare cu privire la licențe.

4.3.        Unitatea de informare cu privire la licențe poate solicita autorității competente să trimită o copie a licenței sau substitutului în cauză.

4.4.        Dacă este necesar, autoritatea emitentă retrage licența și eliberează un exemplar corectat, care trebuie să includă mențiunea „Duplicate” autentificată prin ștampilă, pe care îl transmite autorității competente.

4.5.        Dacă autoritatea competentă nu primește niciun răspuns în termen de douăzeci și una de zile calendaristice de la solicitarea de clarificări suplimentare, astfel cum se specifică în secțiunea 4.2 de mai sus, autoritatea competentă nu acceptă licența și acționează în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

4.6.        Dacă, pe baza informațiilor suplimentare furnizate și a investigațiilor ulterioare, s-a stabilit că transportul în cauză nu este conform cu licența și/sau cu datele referitoare la licența respectivă deținute de autoritatea emitentă, autoritatea competentă nu acceptă licența și acționează în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

5.           Diverse

5.1.        Costurile apărute pe durata verificării sunt suportate de importator, cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația și procedurile aplicabile ale statului membru al Uniunii în cauză.

5.2.        În cazul în care apar dezacorduri sau dificultăți persistente în urma verificării licențelor, chestiunea poate fi supusă atenției CMI.

6.           Declarația vamală UE

6.1.        Numărul licenței care se referă la produsele din lemn declarate pentru punere în liberă circulație se menționează în căsuța 44 a documentului administrativ unic pe care este întocmită declarația vamală.

6.2.        În cazul unei declarații vamale efectuate printr-o metodă de prelucrare a datelor, această trimitere se include în căsuța corespunzătoare.

7.           Punerea în liberă circulație

7.1.        Transporturile de produse din lemn sunt eliberate pentru punere în liberă circulație numai după ce procedura descrisă în secțiunea 2.7 de mai sus a fost finalizată în mod corespunzător.

ANEXA IV

Cerințe și specificații tehnice privind licențele FLEGT

1.           Cerințe generale privind licențele FLEGT

1.1.        Licența FLEGT se eliberează pe hârtie sau în format electronic.

1.2.        Atât licența pe hârtie, cât și cea în format electronic furnizează informațiile menționate în apendicele 1, în conformitate cu notele explicative prevăzute în apendicele 2.

1.3.        Licența FLEGT se numerotează într-un mod care permite părților să facă distincție între o licență FLEGT care are ca obiect transporturi destinate piețelor Uniunii și un document V-Legal pentru transporturi destinate piețelor din afara Uniunii.

1.4.        Licența FLEGT este valabilă de la data la care a fost eliberată.

1.5.        Durata de valabilitate a licenței FLEGT este de maximum patru luni. Data expirării este indicată în licență.

1.6.        Licența FLEGT se consideră nulă de la data la care a expirat. În caz de forță majoră sau din alte cauze valabile independente de voința titularului licenței, autoritatea emitentă poate prelungi durata de valabilitate cu o perioadă suplimentară de două luni. Autoritatea emitentă înscrie și validează noua dată de expirare atunci când acordă o astfel de prelungire.

1.7.        Licența FLEGT se consideră nulă și se returnează autorității emitente dacă produsele din lemn care fac obiectul licenței sunt pierdute sau distruse înainte de sosirea în Uniune.

2.           Specificații tehnice privind licențele FLEGT pe hârtie

2.1.        Licențele pe hârtie respectă formatul descris în apendicele 1.

2.2.        Dimensiunea hârtiei trebuie să fie de tip A4 standard. Hârtia trebuie să prezinte filigran cu un logo care va fi ștanțat pe hârtie, pe lângă sigiliu.

2.3.        Licența FLEGT se completează la mașina de scris sau prin mijloace computerizate. Dacă este necesar, ea poate fi completată de mână.

2.4.        Însemnele autorității emitente se aplică cu ajutorul unei ștampile. Cu toate acestea, ștampila autorității emitente poate fi înlocuită cu o ștanțare sau o perforație.

2.5.        Cantitățile alocate se menționează de către autoritatea emitentă printr-un mijloc care face imposibilă falsificarea sau introducerea de cifre sau de mențiuni suplimentare.

2.6.        Formularul nu trebuie să prezinte nicio ștersătură sau modificare, în afara cazului în care ștersăturile sau modificările respective au fost autentificate prin ștampila și semnătura autorității emitente.

2.7.        Licența FLEGT se tipărește și se completează în limba engleză.

3.           Exemplare ale licențelor FLEGT

3.1.        O licență FLEGT se redactează în șapte exemplare, după cum urmează:

(i) un exemplar „Original” pentru autoritatea competentă, pe hârtie albă;

(ii)  un exemplare „Copy for Customs at destination” („exemplar pentru organele vamale de la destinație”), pe hârtie galbenă;

(iii) un exemplar „Copy for the Importer” („exemplar pentru importator”), pe hârtie albă;

(iv) un exemplar „Copy for the Licensing Authority” („exemplar pentru autoritatea emitentă”), pe hârtie albă;

(v) un exemplar „Copy for the Licensee” („exemplar pentru titularul licenței”), pe hârtie albă;

(vi) un exemplar „Copy for the Licence Information Unit” („exemplar pentru unitatea de informare cu privire la licențe”), pe hârtie albă;

(vii) un exemplar „Copy for Indonesian Customs” („exemplar pentru organele vamale indoneziene”), pe hârtie albă.

3.2.        Exemplarele care poartă mențiunea „Original”, „Copy for Customs at destination” și „Copy for the Importer” se înmânează titularului licenței, care le transmite importatorului. Importatorul prezintă originalul autorității competente și exemplarul relevant autorității vamale a statului membru al Uniunii în care transportul care face obiectul licenței respective se declară pentru punere în liberă circulație. Cel de-al treilea exemplar, cu mențiunea „Copy for the Importer”, se păstrează de importator în evidențele sale.

3.3.        Cel de-al patrulea exemplar, cu mențiunea „Copy for the Licensing Authority”, se păstrează de autoritatea emitentă, pentru evidențele sale și pentru o eventuală verificare ulterioară a licențelor emise.

3.4.        Cel de-al cincilea exemplar, cu mențiunea „Copy for the Licensee”, se înmânează titularului licenței, pentru evidențele sale.

3.5.        Cel de-al șaselea exemplar, cu mențiunea „Copy for the Licence Information Unit”, se înmânează unității de informare cu privire la licențe, pentru evidențele acesteia.

3.6.        Cel de-al șaptelea exemplar, cu mențiunea „Copy for Indonesian Customs”, se înmânează autorității vamale din Indonezia pentru export.

4.           Licență FLEGT pierdută, furată sau distrusă

4.1.        În cazul pierderii, furtului sau distrugerii exemplarului cu mențiunea „Original” sau a exemplarului cu mențiunea „Copy for Customs at destination” sau a ambelor, titularul licenței sau reprezentantul autorizat al acestuia poate solicita autorității emitente eliberarea unui substitut. Odată cu cererea, titularul licenței sau reprezentantul autorizat al acestuia furnizează o explicație privind pierderea exemplarului original și/sau a exemplarului-copie.

4.2.        În cazul în care consideră că explicația este valabilă, autoritatea emitentă eliberează o licență-substitut în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii de la titularul licenței.

4.3.        Substitutul conține toate informațiile și indicațiile care apăreau pe licența pe care o înlocuiește, inclusiv numărul licenței, și poartă mențiunea „Replacement Licence” („licență de înlocuire”).

4.4.        În cazul în care licența pierdută sau furată este găsită, aceasta nu se mai utilizează și trebuie returnată autorității emitente.

5.           Specificații tehnice privind licențele FLEGT în format electronic

5.1.        Licența FLEGT poate fi eliberată și prelucrată prin intermediul unor sisteme electronice.

5.2.        În statele membre ale Uniunii care nu sunt conectate la un sistem electronic, se pune la dispoziție o licență pe hârtie.

APENDICE

6.           Formatul licenței

7.           Note explicative.

Apendicele 1: Formatul licenței

Apendicele 2 Note explicative

Generalități:

– Se completează cu majuscule.

– Atunci când sunt menționate, codurile ISO fac trimitere la codul țării din două litere, conform standardului internațional.

– Căsuța 2 se utilizează doar de autoritățile indoneziene

– Rubricile A și B se utilizează doar pentru licențele FLEGT aferente transporturilor către UE

Rubrica A || Destinație || Se indică „Uniunea Europeană” dacă licența se referă la un transport destinat Uniunii Europene.

Rubrica B || Licență FLEGT || Se indică „FLEGT” dacă licența se referă la un transport destinat Uniunii Europene.

|| ||

Căsuța 1 || Issuing authority (autoritatea emitentă) || Se indică numele, adresa și numărul de înregistrare ale autorității emitente.

Căsuța 2 || Informații pentru Indonezia || Se indică numele și adresa importatorului, valoarea totală (în USD) a transportului, precum și numele și codul ISO din două litere al țării de destinație și, dacă este cazul, al țării de tranzit.

Căsuța 3 || V-Legal/FLEGT licence number (numărul V‑Legal/licenței FLEGT) || Se indică numărul de eliberare.

Căsuța 4 || Date of expiry (data expirării) || Perioada de valabilitate a licenței.

Căsuța 5 || Country of export (țara de export) || Această rubrică se referă la țara parteneră din care s-au exportat către UE produsele din lemn.

Căsuța 6 || ISO Code (codul ISO) || Se înscrie codul ISO format din două litere al țării partenere menționate în căsuța 5.

Căsuța 7 || Means of transport (mijloace de transport) || Se indică mijlocul de transport utilizat la punctul de export.

Căsuța 8 || Licensee (titularul licenței) || Se indică numele și adresa exportatorului, inclusiv numărul de exportator înregistrat ETPIK și numărul de identificare fiscală.

Căsuța 9 || Commercial description (descrierea comercială) || Se indică descrierea comercială a produsului (produselor) din lemn. Descrierea trebuie să fie suficient de detaliată pentru a permite clasificarea în SA.

Căsuța 10 || HS Heading (Rubrica din SA) || Pentru exemplarele „Original”, „Copy for Customs at Destination” și „Copy for Importer”, se înscrie codul de marfă din patru sau șase cifre stabilit pe baza Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor. Pentru exemplarele destinate utilizării în Indonezia [exemplarele (iv)-(vii) menționate în secțiunea 3.1 din anexa IV], se înscrie codul de marfă din zece cifre în conformitate cu Tariful Vamal din Indonezia.

Căsuța 11 || Common and Scientific Names (denumirea comună și cea științifică) || Se indică denumirea comună și denumirea științifică a esenței de lemn care intră în componența produsului. Pentru produsele în componența cărora intră mai mult de o esență, se utilizează un rând separat. Se poate omite în cazul unui produs compozit sau al unei componente care include esențe multiple de lemn a căror identitate nu se mai cunoaște (de exemplu, plăci aglomerate).

Căsuța 12 || Countries of harvest (țările de recoltare) || Se indică țările în care a fost recoltată esența de lemn menționată în căsuța 10. În cazul unui produs compozit, se indică toate sursele din care a provenit lemnul utilizat. Se poate omite în cazul unui produs compozit sau al unei componente care include esențe multiple de lemn a căror identitate nu se mai cunoaște (de exemplu, plăci aglomerate).

Căsuța 13 || ISO Codes (codurile ISO) || Se înscrie codul ISO al țărilor menționate în căsuța 12. Se poate omite în cazul unui produs compozit sau al unei componente care include esențe multiple de lemn a căror identitate nu se mai cunoaște (de exemplu, plăci aglomerate).

Căsuța 14 || Volume (volum) (m3) || Se indică volumul total în m³. Facultativ, în afara cazului în care informațiile menționate în caseta 15 au fost omise.

Căsuța 15 || Net weight (greutatea netă) (kg) || Se indică greutatea totală a transportului în momentul măsurării, în kg. Aceasta este definită ca masa netă a produselor din lemn neambalate în containere sau alte ambalaje, cu excepția reazemelor, distanțierelor, etichetelor autocolante etc.

Căsuța 16 || Number of units (număr de unități) || Se indică numărul de unități, în cazul produselor fabricate a căror cantitate se exprimă cel mai bine în acest mod. Facultativ.

Căsuța 17 || Distinguishing marks (însemne distinctive) || Se inserează codul de bare și orice însemne distinctive, dacă este cazul, de exemplu numărul lotului, numărul conosamentului etc. Facultativ.

Căsuța 18 || Signature and stamp of issuing authority (semnătura și ștampila autorității emitente) || Căsuța cuprinde semnătura funcționarului autorizat și ștampila oficială a autorității emitente. De asemenea, se indică numele semnatarilor, precum și locul și data.

ANEXA V

Sistemul indonezian de asigurare a legalității lemnului

1.           Introducere

Obiectiv: să ofere asigurarea că recoltarea, transportul, prelucrarea și vânzarea buștenilor rotunzi și a produselor din lemn prelucrate respectă toate actele cu putere de lege și actele administrative relevante din Indonezia.

Cunoscută pentru rolul său de pionierat în combaterea exploatării forestiere ilegale și a comerțului cu produse din lemn și lemn recoltat în mod ilegal, Indonezia a găzduit Conferința ministerială din Asia de Est privind aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier (FLEG), care a avut loc la Bali, în septembrie 2001, și care a condus la Declarația privind aplicarea legislației și guvernanța în domeniul forestier (Declarația de la Bali). De atunci, Indonezia a continuat să se afle în avangarda cooperării internaționale în domeniul combaterii exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent.

În cadrul eforturilor internaționale vizând abordarea acestor aspecte, un număr tot mai mare de țări consumatoare s-au angajat să ia măsuri pentru prevenirea comerțului pe piețele lor cu lemn recoltat în mod ilegal, în timp ce țările producătoare s-au angajat să pună la dispoziție un mecanism care să asigure legalitatea propriilor produse din lemn. Este important să se instituie un sistem credibil care să garanteze legalitatea recoltării, transportării, prelucrării și comercializării lemnului și produselor din lemn prelucrat.

Sistemul indonezian de asigurare a legalității lemnului (SALL) oferă asigurarea că lemnul și produsele din lemn fabricate și prelucrate în Indonezia provin din surse legale și respectă pe deplin cu actele cu putere de lege și actele administrative relevante din Indonezia, conform verificării prin audit independent și monitorizării realizate de societatea civilă.

1.1.        Actele cu putere de lege și actele administrative din Indonezia ca piatră de temelie a SALL

Reglementarea indoneziană referitoare la „Standardele și orientările privind evaluarea performanței gestionării durabile a pădurilor și verificarea legalității lemnului în pădurile de stat și private” (Regulamentul ministrului silviculturii P. 38/Menhut-II/2009) instituie SALL, precum și sistemul de durabilitate (SFM), pentru a îmbunătăți guvernanța în domeniul forestier, a pune capăt exploatării forestiere ilegale și comerțului asociat cu lemn și pentru a asigura credibilitatea și a îmbunătăți imaginea produselor indoneziene din lemn.

SALL cuprinde următoarele elemente:

1.      standarde de legalitate,

2.      controlul lanțului de aprovizionare,

3.      proceduri de verificare,

4.      regim de licențe,

5.      monitorizare.

SALL este sistemul de bază folosit pentru a asigura legalitatea lemnului și a produselor din lemn fabricate în Indonezia pentru exportul către Uniune și către alte piețe.

1.2.        Dezvoltarea SALL: un proces care implică numeroase părți interesate

Începând din 2003, o gamă largă de părți interesate din domeniul forestier din Indonezia au fost implicate în mod activ în dezvoltarea, implementarea și evaluarea SALL, oferind astfel o mai bună supraveghere, transparență și credibilitate în cadrul procesului. În 2009, acest proces implicând numeroase părți interesate a avut ca rezultat emiterea Regulamentului ministrului silviculturii P. 38/Menhut-II/2009, urmat de Orientările tehnice Nr.6/VI-SET/2009 and Nr.02/VI-BPPHH/2010 ale Direcției Generale pentru Utilizarea Pădurilor.

2.           Sfera de aplicare a SALL

Resursele forestiere indoneziene pot fi în mare parte împărțite în două tipuri de proprietate: păduri de stat și păduri/terenuri în proprietate privată. Pădurile de stat constau în păduri de exploatare pentru producția durabilă de lemn pe termen lung, conform unei diversități de tipuri de permise, și în zone forestiere care pot fi transformate în scopuri nesilvice, cum ar fi pentru așezări sau plantații. Aplicarea SALL în cazul pădurilor de stat și al pădurilor/terenurilor private este prezentată în anexa II.

SALL include lemnul și produsele din lemn obținute pe baza oricărui tip de permis, precum și operațiunile tuturor comercianților, prelucrătorilor din aval și exportatorilor de lemn.

SALL impune ca lemnul și produsele din lemn importate să fie vămuite și să respecte reglementările de import ale Indoneziei. Lemnul și produsele din lemn importate trebuie să fie însoțite de documente care să ofere asigurarea legalității lemnului în țara sa de recoltare. Lemnul și produsele din lemn importate vor trebui să intre într-un lanț de aprovizionare controlat care respectă normele și reglementările indoneziene. Indonezia va oferi îndrumări cu privire la modalitatea de implementare a celor de mai sus.

Anumite produse din lemn pot conține materiale reciclate. Indonezia oferă îndrumări cu privire la modul în care utilizarea materialelor reciclate va fi tratată în cadrul SALL.

Lemnul sechestrat nu este inclus în SALL și, prin urmare, nu poate face obiectul unei licențe FLEGT.

SALL include produsele din lemn destinate pieței interne și piețelor internaționale. Toți producătorii, prelucrătorii și comercianții (operatorii) indonezieni vor fi verificați în vederea stabilirii legalității, inclusiv cei care aprovizionează piața internă.

2.1.        Standardele de legalitate ale SALL

SALL are cinci standarde de legalitate pentru lemn. Aceste standarde, precum și orientările privind verificarea acestora, sunt prezentate în anexa II.

SALL include și „Standardul și orientările privind evaluarea performanței gestionării durabile a pădurilor (SFM)”. Evaluarea gestionării durabile a pădurilor cu ajutorul standardului SFM verifică, de asemenea, că entitatea auditată respectă criteriile relevante de legalitate. Organizațiile certificate conform SFM care își desfășoară activitatea în zone forestiere de producție de pe terenuri proprietate de stat (domeniu forestier permanent) aderă la standardele relevante privind atât legalitatea, cât și SFM.

3.           Controlul lanțului de aprovizionare cu lemn

Titularul permisului (în cazul concesiunilor) sau proprietarul funciar (în cazul terenurilor private) sau societatea (în cazul comercianților, prelucrătorilor și exportatorilor) trebuie să demonstreze că fiecare nod din lanțul lor de aprovizionare este controlat și documentat în conformitate cu Regulamentele ministrului silviculturii P.55/Menhut-II/2006 și P.30/Menhut-II/2012 (denumite în continuare „regulamentele”). Aceste regulamente impun funcționarilor silvici de la nivel de provincie și de district să realizeze verificări la fața locului și să valideze documentele care sunt depuse de titularii permiselor, de proprietarii funciari sau de prelucrătorii de la fiecare nod al lanțului de aprovizionare.

Controalele operaționale la fiecare punct al lanțului de aprovizionare sunt rezumate în diagrama 1; orientările pentru importuri sunt în curs de elaborare.

Toate expedițiile din lanțul de aprovizionare trebuie să fie însoțite de documentele de transport relevante. Societățile trebuie să utilizeze sisteme adecvate pentru a separa lemnul și produsele din lemn provenind din surse verificate de lemnul și produsele din lemn provenite din alte surse și să țină evidențe care să facă distincție între aceste două surse. Societățile de la fiecare punct al lanțului de aprovizionare sunt obligate să înregistreze dacă expedițiile de bușteni, produse sau lemn sunt verificate pe baza SALL.

Operatorii din lanțul de aprovizionare au obligația de a ține evidențe privind lemnul și produsele din lemn primite, depozitate, prelucrate și livrate, astfel încât să permită reconcilierea ulterioară a datelor cantitative între și în cadrul nodurilor lanțului de aprovizionare. Aceste date trebuie puse la dispoziția funcționarilor silvici de la nivel de provincie și de district pentru efectuarea de teste de reconciliere. Principalele activități și proceduri, inclusiv reconcilierea, pentru fiecare etapă a lanțului de aprovizionare sunt explicate mai amănunțit în apendicele la prezenta anexă.

Diagrama 1: Controlul lanțului de aprovizionare care indică documentele esențiale necesare la fiecare punct din lanțul de aprovizionare.

4.           Structura instituțională pentru verificarea legalității și eliberarea licențelor de export

4.1.        Introducere

SALL indonezian se bazează pe o abordare cunoscută sub denumirea de „operator-based licensing” (acordarea de licențe operatorilor) care are multe în comun cu sistemele de certificare a produselor sau a gestionării pădurilor. Ministerul Silviculturii din Indonezia desemnează o serie de organisme de evaluare a conformității (LP și LV) pe care le autorizează să auditeze legalitatea operațiunilor producătorilor, comercianților, prelucrătorilor și exportatorilor de lemn („operatori”).

Organismele de evaluare a conformității (OEC) sunt acreditate de Organismul național de acreditare indonezian (KAN). OEC sunt contractate de operatorii care doresc ca operațiunile lor să fie certificate ca fiind legale și au obligația de a acționa în conformitate cu orientările ISO relevante. Ele raportează rezultatele auditurilor către entitatea auditată și către Ministerul Silviculturii.

OEC se asigură că entitățile auditate funcționează în conformitate cu definiția indoneziană a legalității, astfel cum este prevăzută în anexa II, inclusiv prin controale menite să prevină intrarea în lanțurile lor de aprovizionare a unor materiale provenite din surse necunoscute. Atunci când se constată că o entitate auditată este conformă, se eliberează un certificat de legalitate cu o valabilitate de 3 (trei) ani.

LV acționează, de asemenea, ca autorități emitente pentru licențele de export și verifică sistemele de control al lanțului de aprovizionare ale exportatorilor verificați Dacă se constată conformitatea, ele eliberează licențele de export sub formă de documente V-Legal. Astfel, exporturile fără un permis de export sunt interzise.

Indonezia a adoptat un regulament care permite grupurilor societății civile să ridice obiecții cu privire la verificarea legalității unui operator de către OEC sau în cazul în care se detectează activități ilegale în timpul operațiunilor. În caz de reclamații cu privire la operațiunile unui organism de evaluare a conformității, grupurile societății civile pot depune plângeri la KAN.

Relația dintre diferitele entități implicate în implementarea SALL este ilustrată în diagrama 2:

4.2.        Organismele de evaluare a conformității

Organismele de evaluare a conformității joacă un rol cheie în sistemul indonezian. Ele sunt contractate pentru a verifica legalitatea activităților de producție, de prelucrare și de comercializare ale societăților individuale din cadrul lanțului de aprovizionare, inclusiv integritatea lanțului de aprovizionare. De asemenea, LV eliberează documente V-Legal pentru transporturi individuale de lemn exportat.

Există două tipuri de OEC: (i) organisme de evaluare (Lembaga Penilai/LP), care auditează performanța unităților de gestionare forestieră (FMU) pe baza standardului de durabilitate; și (ii) organisme de verificare (Lembaga Verifikasi/LV), care auditează FMU-uri și unități din industria forestieră pe baza standardelor de legalitate.

Pentru a se asigura că aceste audituri care verifică standardele de legalitate prevăzute în anexa II sunt de cea mai înaltă calitate, LP și LV trebuie să dezvolte sistemele de gestionare necesare care să abordeze competența, consecvența, imparțialitatea, transparența și cerințele procesului de evaluare, astfel cum se subliniază în ISO/IEC 17021 (standardul SFM pentru LP) și/sau în Ghidul ISO/IEC 65 (standardele de legalitate pentru LV). Aceste cerințe sunt specificate în Orientările SALL.

De asemenea, LV pot acționa ca autorități emitente. În acest caz, LV eliberează licențe de export pentru produsele din lemn destinate piețelor internaționale. Pentru piețele din afara Uniunii, autoritățile emitente vor elibera documente V-Legal, iar pentru piața Uniunii se vor elibera licențe FLEGT, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa IV. Indonezia se află în curs de elaborare a unor proceduri detaliate pentru eliberarea de documente V-Legal sau de licențe FLEGT pentru expedițiile destinate exportului.

LV sunt contractate de entitățile auditate pentru a efectua audituri de legalitate și vor elibera certificate de legalitate SALL și fie documente V-Legal, fie licențe FLEGT pentru exporturile către piețele internaționale. LP vor audita concesiunile de exploatare a lemnului pe baza standardului SFM. LP nu eliberează licențe de export.

4.3.        Organismul de acreditare

Organism național de acreditare indonezian (Komite Akreditasi Nasional - KAN) este responsabil cu acreditarea OEC. În cazul unei probleme cu un LP sau LV, plângerile pot fi adresate KAN.

La 14 iulie 2009, KAN a semnat un Memorandum de înțelegere cu Ministerul Silviculturii privind furnizarea de servicii de acreditare pentru SALL. KAN este un organism de acreditare independent înființat prin Regulamentul Guvernului (Peraturan Pemerintah/PP) 102/2000 privind standardizarea la nivel național și prin Decretul prezidențial (Keputusan Presiden/Keppres) 78/2001 privind Comitetul Național de Acreditare.

KAN își desfășoară activitatea pe baza ISO/IEC 17011 (Cerințe generale pentru organismele de acreditare care acreditează organisme de evaluare a conformității). Acesta a elaborat documente justificative interne specifice pentru SALL în scopul acreditării LP (DPLS 13) și a LV (DPLS 14). În plus, KAN va elabora cerințe și orientări privind acreditarea LV pentru acordarea de licențe de export.

KAN este recunoscut pe plan internațional de Pacific Accreditation Cooperation (PAC) și de Forumul internațional de acreditare (IAF) pentru acreditarea organismelor de certificare privind sistemele de management al calității, sistemele de management de mediu și certificarea produselor. KAN este recunoscut, de asemenea, de Asia Pacific Laboratory Accreditation Cooperation (APLAC) și de International Laboratory Accreditation Cooperation (ILAC).

4.4.        Entitățile auditate

Entitățile auditate sunt operatorii care fac obiectul verificării legalității. Printre aceștia se numără unitățile de gestionare forestieră (concesionarii sau titularii de permise de utilizare a lemnului, titularii de permise pentru păduri gestionate în mod comunitar, proprietarii privați de păduri/terenuri) și unitățile din industria forestieră. Unitățile de gestionare forestieră și unitățile din industria forestieră trebuie să respecte standardul SALL aplicabil. În caz de export, unitățile din industria forestieră trebuie să respecte cerințele de acordare a licențelor de export. Sistemul permite entităților auditate să facă apel la LP sau LV în ceea ce privește desfășurarea sau rezultatele auditurilor.

4.5.        Observatorul independent

Societatea civilă joacă un rol esențial în monitorizarea independentă a SALL. Constatările observatorului independent pot fi de asemenea utilizate în cadrul evaluării periodice obligatorii în temeiul prezentului acord.

În cazul unei nereguli legate de evaluare, plângerile din partea societății civile se depun direct la LP sau LV în cauză. Dacă plângerile nu primesc un răspuns adecvat, entitățile societății civile pot depune un raport la KAN. Pentru nereguli legate de acreditare, plângerile se depun direct la KAN. Ori de câte ori entitățile societății civile descoperă nereguli comise de operatori, acestea pot înainta plângeri către LP sau LV relevant.

4.6.        Guvernul

Ministerul Silviculturii reglementează SALL și autorizează LP acreditate să realizeze evaluarea SFM și LV să efectueze verificarea legalității și să elibereze documente V‑Legal.

În plus, Ministerul Silviculturii reglementează și unitatea de informare cu privire la licențe ca unitate responsabilă pentru schimbul de informații care recepționează și stochează date și informații pertinente referitoare la eliberarea de documente V-Legal și care răspunde la întrebările adresate de autoritățile competente sau de părțile interesate.

5.           Verificarea legalității

5.1.        Introducere

Lemnul indonezian este considerat legal atunci când originea sa și procesul său de producție, precum și prelucrarea, transportul și activitățile comerciale ulterioare sunt verificate ca îndeplinind toate actele cu putere de lege și actele administrative aplicabile din Indonezia, astfel cum se prevede în anexa II. LV efectuează evaluări ale conformității pentru a verifica respectarea acestora.

5.2.        Procesul de verificare a legalității

În conformitate cu Ghidul ISO/IEC 65 și cu Orientările SALL, procesul de verificare a legalității constă în următoarele:

Cerere și contractare: titularul permisului transmite LV o cerere care definește sfera verificării, profilul titularului permisului și alte informații necesare. Înainte de începerea activităților de verificare este necesară încheierea unui contract între titularul permisului și LV, care să stabilească condițiile pentru verificare.

Planul de verificare: după semnarea contractului de verificare, LV întocmește un plan de verificare, care include numirea echipei de audit, programul de verificare și calendarul activităților. Planul este comunicat entității auditate, iar datele la care urmează să se desfășoare activitățile de verificare sunt convenite de comun acord. Aceste informații sunt puse la dispoziție în avans pentru observatorii independenți, pe site-urile web ale LV și ale Ministerului Silviculturii sau prin intermediul mass-media.

Activitățile de verificare: Auditul de verificare constă în trei etape: (i) reuniunea de deschidere a auditului, (ii) verificarea documentelor și controale pe teren și (iii) reuniunea de încheiere a auditului.

· Reuniunea de deschidere a auditului: obiectivul, sfera, calendarul și metodologia auditului sunt discutate cu entitatea auditată, pentru a permite entității auditate să pună întrebări cu privire la metodele și la desfășurarea activităților de verificare;

· Verificarea documentelor și controale pe teren: pentru a aduna dovezi cu privire la respectarea de către entitatea auditată a cerințelor SALL indonezian, LV verifică sistemele și procedurile, documentele și evidențele relevante ale entității auditate. LV efectuează controale pe teren pentru verificarea conformității, inclusiv verificarea încrucișată a constatărilor din rapoartele oficiale de inspecție. De asemenea, LV verifică sistemul de trasabilitate a lemnului al entității auditate, pentru a se asigura, cu dovezi adecvate, că toate cantitățile de lemn îndeplinesc cerințele de legalitate.

· Reuniunea de încheiere a auditului: rezultatele verificării, în special orice eventuală neconformitate depistată, sunt prezentate entității auditate. Entitatea auditată poate pune întrebări în legătură cu rezultatele verificării și poate oferi clarificări cu privire la dovezile prezentate de LV.

Raportare și luarea deciziilor: echipa de audit elaborează un raport de verificare, pe baza unei structuri furnizate de Ministerul Silviculturii. Raportul este comunicat entității auditate în termen de paisprezece zile calendaristice de la data reuniunii de încheiere a auditului. O copie a raportului, care include descrierea eventualelor constatări de neconformitate, se înaintează Ministerului Silviculturii.

Raportul este utilizat în principal pentru ca LV să decidă cu privire la rezultatul auditului de verificare. LV decide dacă să elibereze un certificat de legalitate pe baza raportului de verificare întocmit de echipa de audit.

În cazurile de neconformitate, LV se va abține de la eliberarea unui certificat de legalitate, ceea ce va evita ca lemnul să intre în lanțul de aprovizionare al lemnului legal verificat. Odată ce neconformitatea a fost soluționată, operatorul poate depune o nouă cerere de verificare a legalității.

Încălcările descoperite de LV în cursul verificării și raportate Ministerului Silviculturii trebuie să fie tratate de autoritățile responsabile în conformitate cu proceduri administrative sau judiciare. Dacă un operator este suspectat de încălcarea reglementărilor, autoritățile naționale, provinciale și districtuale pot decide sistarea activităților operatorului.

Eliberarea certificatului de legalitate și recertificarea: LV va elibera un certificat de legalitate dacă se constată că entitatea auditată respectă toți indicatorii standardului de legalitate, inclusiv normele privind controlul lanțului de aprovizionare cu lemn.

LV poate raporta în orice moment Ministerului Silviculturii cu privire la certificatele eliberate, modificate, suspendate sau retrase și la fiecare trei luni emite un raport. Ministerul Silviculturii publică apoi aceste rapoarte pe site-ul său web.

Un certificat de legalitate este valabil timp de trei ani, după care operatorul este supus unui audit de recertificare. Recertificarea se efectuează înainte de data de expirare a certificatului.

Supravegherea: operatorii care dețin un certificat de legalitate fac obiectul unei supravegheri anuale care urmează principiile activităților de verificare rezumate mai sus. De asemenea, LV poate să realizeze activități de supraveghere mai devreme decât era programat înaintea auditului anual, dacă sfera verificării a fost extinsă.

Echipa de supraveghere întocmește un raport de supraveghere. O copie a raportului, inclusiv o descriere a eventualelor neconformități constatate, se înaintează Ministerului Silviculturii. Neconformitățile detectate în urma supravegherii vor duce la suspendarea sau la retragerea certificatului de legalitate.

Încălcările constatate de LV în cursul supravegherii și raportate Ministerului Silviculturii trebuie tratate de autoritățile relevante, în conformitate cu proceduri administrative sau judiciare.

Audituri speciale: operatorii care dețin un certificat de legalitate sunt obligați să raporteze către LV orice modificări semnificative în privința proprietății, structurilor, gestionării și operațiunilor care afectează calitatea controalelor sale de legalitate în perioada de valabilitate a certificatului. LV poate efectua audituri speciale pentru a investiga orice plângeri sau litigii înaintate de observatori independenți, instituții guvernamentale sau alte părți interesate sau la raportarea de către operator a unor modificări care afectează calitatea controalelor sale de legalitate.

5.3.        Responsabilitatea guvernului pentru asigurarea aplicării reglementărilor

Ministerul Silviculturii, precum și birourile silvice de la nivel de provincie și de district sunt responsabile pentru controlul lanțurilor de aprovizionare cu lemn și verificarea documentelor aferente (de exemplu planurile de lucru anuale, rapoartele de tăiere a buștenilor, rapoartele de bilanț privind buștenii, documentele de transport, rapoartele de bilanț privind produsele prelucrate/materiile prime/buștenii și fișe de înregistrare privind producția). În eventualitatea unor neconcordanțe, funcționarii silvici pot refuza aprobarea documentelor de control, ceea ce duce la suspendarea operațiunilor.

Încălcările detectate de funcționarii silvici sau de observatori independenți sunt comunicate LV și, în urma verificării, pot duce la suspendarea sau retragerea de către LV a certificatului de legalitate acordat. Funcționarii silvici pot lua măsuri subsecvente adecvate în conformitate cu procedurile de reglementare.

De asemenea, Ministerul Silviculturii primește copii ale rapoartelor de verificare și ale rapoartelor ulterioare de supraveghere și de audit special emise de LV. Încălcările constatate de LV, de funcționarii silvici sau de observatori independenți sunt tratate în conformitate cu procedurile administrative și judiciare. Dacă un operator este suspectat de încălcarea reglementărilor, autoritățile naționale, provinciale și districtuale pot decide suspendarea sau sistarea activităților operatorului.

6.           Acordarea licențelor FLEGT

Licența FLEGT indoneziană este cunoscută sub denumirea de „document V-Legal”. Aceasta este o licență de export care face dovada că produsele din lemn exportate respectă standardul indonezian de legalitatea stabilit în anexa II și au fost obținute dintr-un lanț de aprovizionare cu controale adecvate împotriva intrărilor de lemn din surse necunoscute. Documentul V-Legal este eliberat de LV, care acționează ca autorități emitente și va fi utilizat ca o licență FLEGT pentru transporturile către Uniune de îndată ce părțile au convenit să demareze regimul de licențe FLEGT.

Indonezia va defini clar procedurile de eliberare a documentelor V-Legal și va comunica aceste proceduri exportatorilor și oricăror alte părți interesate prin intermediul autorităților sale emitente (LV) și pe site-ul web al Ministerului Silviculturii.

Ministerul Silviculturii a înființat o unitate de informare cu privire la licențe, care să mențină o bază de date conținând copiile tuturor documentelor V-Legal și ale tuturor rapoartelor de neconformitate întocmite de LV. În eventualitatea unei întrebări referitoare la autenticitatea, integralitatea și valabilitatea documentului V-Legal sau licenței FLEGT, autoritățile competente din Uniune vor contacta unitatea de informare cu privire la licențe din cadrul Ministerului Silviculturii, pentru clarificări suplimentare. Această unitate va comunica cu LV relevant. Unitatea de informare cu privire la licențe va răspunde autorităților competente la primirea informațiilor de la LV.

Documentul V-Legal se eliberează în punctul în care este constituită expediția pentru export înainte de transportul până la punctul de export. Procedura este următoarea:

6.1.        Documentul V-Legal este eliberat de LV, care deține un contract cu exportatorul, pentru expediția de produse din lemn care urmează să fie exportată.

6.2.        Sistemul intern de trasabilitate al exportatorului furnizează dovezi privind legalitatea lemnului pentru acordarea licenței de export. Acest sistem trebuie să acopere cel puțin toate controalele legate de lanțul de aprovizionare, de la etapa în care materiile prime (precum bușteni sau produse semiprelucrate) au fost expediate către unitatea de prelucrare, în cadrul amplasamentului unității de prelucrare și până la punctul de export.

6.2.1.     În ceea ce privește industria primară, sistemul de trasabilitate al exportatorului trebuie să acopere cel puțin transportul de la locul de origine al buștenilor sau de la depozitul de bușteni și toate etapele ulterioare, până la punctul de export.

6.2.2.     În ceea ce privește industria secundară, sistemul de trasabilitate trebuie să acopere cel puțin transportul de la industria primară și toate etapele ulterioare până la punctul de export.

6.2.3.     Dacă este gestionată de exportator, orice etapă anterioară a lanțului de aprovizionare la care se referă punctele 6.2.1 și 6.2.2 este, de asemenea, inclusă în sistemul intern de trasabilitate al exportatorului.

6.2.4.     Dacă este gestionată de altă entitate juridică decât exportatorul, LV trebuie să verifice că toate etapele anterioare ale lanțului de aprovizionare la care se referă punctele 6.2.1 și 6.2.2 sunt controlate de furnizorul (furnizorii) sau de subfurnizorul (subfurnizorii) exportatorului și că documentele de transport indică dacă lemnul provine sau nu dintr-o zonă de tăiere care nu fost certificată din punct de vedere al legalității.

6.2.5.     Pentru ca un document V-Legal să fie eliberat, toți furnizorii din lanțul de aprovizionare al exportatorului care alcătuiesc expediția trebuie să fi deținut un certificat de legalitate sau SFM valabil și trebuie să demonstreze că în toate etapele lanțului de aprovizionare aprovizionarea cu lemn verificat din punct de vedere legal a fost izolată de aprovizionarea cu materiale care nu fac obiectul unui certificat de legalitate sau SFM valabil.

6.3.        Pentru a obține un document V-Legal, o societate trebuie să fie un exportator înregistrat (titular de ETPIK) care deține un certificat de legalitate valabil. Titularul de ETPIK prezintă LV o cerere, sub forma unei scrisori, la care atașează următoarele documente pentru a demonstra că materiile prime din lemn folosite la produsul respectiv provin numai din surse legale verificate:

6.3.1.     un rezumat al documentelor de transport pentru toate cantitățile de lemn/materii prime primite de fabrică de la ultimul audit (până la maximum douăsprezece luni); și

6.3.2.     sinteze ale rapoartelor de bilanț privind materiile prime/lemnul și ale rapoartelor de bilanț privind lemnul prelucrat de la ultimul audit (până la maximum douăsprezece luni).

6.4.        LV realizează apoi următoarele etape de verificare:

6.4.1.     reconcilierea datelor pe baza sintezelor documentelor de transport, ale raportului de bilanț privind materiile prime/lemnul și ale raportului de bilanț privind lemnul prelucrat;

6.4.2.     controlul ratei (ratelor) de recuperare pentru fiecare tip de produs, pe baza analizei raportului de bilanț privind materiile prime/lemnul și a raportului de bilanț privind lemnul prelucrat;

6.4.3.     acolo unde este necesar, poate fi realizată o vizită pe teren după reconcilierea datelor, pentru a se asigura consecvența cu informațiile care trebuie specificate în documentul V-Legal. Aceasta se poate realiza prin verificarea prin eșantionare a expedițiilor pentru export și prin inspectarea funcționării și evidențelor fabricii.

6.5.        Rezultatul verificării:

6.5.1.     dacă un titular ETPIK respectă cerințele de legalitate și cele referitoare la lanțul de aprovizionare, LV eliberează un document V-Legal în formatul prezentat în anexa IV;

6.5.2.     un titular ETPIK care îndeplinește cerințele menționate mai sus este autorizat să folosească marcajul de conformitate pe produse și/sau pe ambalaje. Au fost elaborate orientări privind utilizarea marcajului de conformitate;

6.5.3.     dacă un titular ETPIK nu îndeplinește cerințele de legalitate și cele referitoare la lanțul de aprovizionare, în loc de un document V-Legal LV va emite un raport de neconformitate.

6.6.        LV trebuie:

6.6.1.     să transmită o copie a unui document V-Legal sau a unui raport de neconformitate către Ministerul Silviculturii în termen de douăzeci și patru de ore de la momentul luării deciziei;

6.6.2.     să prezinte un raport cuprinzător și un raport de sinteză cu caracter public, evidențiind numărul de documente V-Legal eliberate, precum și numărul și tipul neconformităților detectat, către Ministerul Silviculturii, la fiecare trei luni, transmițând copii către KAN, Ministerul Comerțului și Ministerul Industriei.

7.           Monitorizarea

SALL indonezian include monitorizarea de către societatea civilă (monitorizare independentă) și o evaluare cuprinzătoare. Pentru ca sistemul să fie chiar mai solid în vederea unui acord de parteneriat voluntar FLEGT, se adaugă o componentă de evaluare periodică.

Monitorizarea independentă este realizată de societatea civilă pentru a evalua conformitatea operatorilor, a LP și a LV cu cerințele SALL indonezian, inclusiv orientările și standardele de acreditare. Societatea civilă este definită în acest context ca entitățile juridice indoneziene, inclusiv ONG-uri din domeniul forestier, comunitățile care trăiesc în păduri și în jurul acestora și orice cetățean al Indoneziei.

Evaluarea cuprinzătoare este realizată de o echipă formată din mai multe părți interesate, care analizează SALL indonezian și identifică lacunele și posibilele îmbunătățiri ale sistemului, conform mandatului acordat de Ministerul Silviculturii.

Obiectivul evaluării periodice este să ofere o asigurare independentă că SALL indonezian funcționează conform descrierii, sporind astfel credibilitatea licențelor FLEGT eliberate. Evaluarea periodică folosește constatările și recomandările rezultate în urma monitorizării independente și a evaluării cuprinzătoare. Termenii de referință pentru evaluarea periodică sunt stabilite în anexa VI.

Apendice – Controlul lanțului de aprovizionare

1.           Descrierea controlului operațional al lanțului de aprovizionare pentru lemnul provenit din pădurile aflate în proprietatea statului

1.1.        Zona de tăiere

(a) Principalele activități:

– inventarierea materialului lemnos (numărarea arborilor) de către titularul permisului;

– întocmirea unui raport de inventar al materialului lemnos de către titularul permisului;

– verificarea și aprobarea raportului de inventar al materialului lemnos de către funcționarul silvic districtual;

– prezentarea unei propuneri de plan de lucru anual de către titularul permisului;

– aprobarea planului de lucru anual de către funcționarul silvic al provinciei;

– operațiuni de recoltare realizate de titularul permisului, inclusiv tractarea buștenilor către locul de depozitare a buștenilor în pădure (platforma primară).

(b) Proceduri:

– inventarierea materialului lemnos (numărarea arborilor) este efectuată de titularul permisului, utilizând etichete. Aceste etichete sunt alcătuite din trei secțiuni detașabile, una aplicată pe buturugă, alta pe bușteanul recoltat și ultima pe raportul operatorului. Fiecare secțiune conține informațiile necesare pentru urmărirea lemnului, inclusiv numărul arborelui și situarea acestuia;

– titularul permisului întocmește un raport de inventar al materialului lemnos, care conține informații privind numărul, volumul estimat, identificarea preliminară a speciilor și situarea arborilor care urmează a fi recoltați, precum și un rezumat, utilizând formularele oficiale ale Ministerului Silviculturii;

– titularul permisului prezintă raportul de inventar al materialului lemnos funcționarului silvic districtual. Funcționarul efectuează o verificare documentară și o verificare pe teren a raportului de inventar al materialului lemnos, pe bază de eșantion. Funcționarul aprobă raportul dacă totul este în ordine;

– raportul de inventar al materialului lemnos constituie baza pentru propunerea de plan de lucru anual, care este elaborat de titularul permisului și prezentat funcționarului silvic al provinciei, spre examinare și aprobare. Funcționarul examinează propunerea de plan de lucru anual și îl verifică prin comparație cu raportul de inventar al materialului lemnos aprobat și, dacă totul este în ordine, aprobă planul de lucru;

– odată ce planul de lucru anual este aprobat de funcționar, titularul permisului este autorizat să înceapă operațiunile de recoltare;

– în cursul operațiunilor de recoltare se folosesc etichete pentru a se asigura faptul că bușteanul provine dintr-o zonă de tăiere autorizată, conform celor descrise mai sus.

1.2.        Locul de depozitare a buștenilor în pădure (platforma primară)

(a) Principalele activități:

– dacă este necesar, tăierea transversală a buștenilor de către titularul permisului, precum și marcarea acestor bușteni pentru a se asigura consecvența cu raportul de producție a buștenilor;

– scalarea (măsurarea) și clasificarea buștenilor de către titularul permisului;

– întocmirea unei liste a buștenilor de către titularul permisului;

– prezentarea unei propuneri de raport de producție a buștenilor de către titularul permisului;

– aprobarea raportului de producție a buștenilor de către funcționarul silvic districtual.

(b) Proceduri:

– titularul permisului marchează toți buștenii tăiați transversal;

– marcarea fizică permanentă a buștenilor constă în numărul de identificare al arborelui inițial și alte mărci care să permită legarea bușteanului de zona de tăiere autorizată;

– titularul permisului scalează și clasifică toți buștenii și înregistrează informațiile privind buștenii într-o lista a buștenilor, utilizând un formular oficial al Ministerului Silviculturii;

– pe baza listei buștenilor, titularul permisului întocmește un raport periodic de producție a buștenilor și un raport de sinteză, utilizând formulare oficiale ale Ministerului Silviculturii;

– titularul permisului transmite periodic raportul de producție a buștenilor și sinteza către funcționarul silvic districtual, spre aprobare;

– funcționarul silvic districtual realizează verificarea fizică a rapoartelor, prin eșantionare. Rezultatul verificării fizice este sintetizat într-o listă de verificare a buștenilor, utilizând un formular oficial al Ministerului Silviculturii;

– sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării fizice, funcționarul aprobă raportul de producție a buștenilor;

– după ce buștenii au fost verificați de funcționar, aceștia trebuie stivuiți separat de orice bușteni neverificați;

– raportul de producție a buștenilor este folosit pentru a calcula plata obligatorie a taxei pentru resursele forestiere și către fondul pentru reîmpădurire (după caz).

(c) Reconcilierea datelor:

Pentru concesiunile de păduri naturale:

Funcționarul silvic districtual verifică numărul buștenilor, etichetele și volumul total cumulat de bușteni extras și declarat în raportul de producție a buștenilor, în comparație cu cota aprobată în planul de lucru anual.

Pentru concesiunile de plantații forestiere pentru lemn:

Funcționarul silvic districtual verifică volumul total cumulat de bușteni extras și declarat în raportul de producție a buștenilor, în comparație cu cota aprobată în planul de lucru anual.

1.3.        Depozitul de bușteni

Buștenii sunt transportați de la locul de depozitare din pădure la depozite de bușteni și apoi fie direct la o unitate de prelucrare, fie la un depozit de bușteni intermediar.

(a) Principalele activități:

– întocmirea unei liste a buștenilor de către titularul permisului;

– facturarea de către biroul silvic districtual și plata de către titularul permisului a sumelor relevante aferente taxei pentru resursele forestiere și fondului pentru reîmpădurire. Pe baza listei buștenilor, funcționarul silvic districtual efectuează o inspecție pe teren;

– sub rezerva unui rezultat pozitiv al inspecției pe teren, funcționarul eliberează un document de transport al buștenilor, la care se anexează o listă a buștenilor;

– întocmirea unui raport de bilanț privind buștenii de către titularul permisului.

(b) Proceduri:

– titularul permisului depune o cerere de achitare a taxelor relevante la funcționarul silvic districtual responsabil cu facturarea, pe baza listei buștenilor, care este anexată cererii;

– pe baza cererii menționate, funcționarul silvic districtual emite o factură sau facturi pentru achitarea taxelor de către titularul permisului;

– titularul permisului plătește suma prevăzută în factura sau facturile aferente taxei pentru resursele forestiere și/sau fondului pentru reîmpădurire, iar funcționarul silvic districtual eliberează o chitanță sau chitanțe pentru această plată;

– titularul permisului depune o cerere pentru eliberarea documentelor de transport al buștenilor, însoțită de chitanța de plată, lista buștenilor și raportul de bilanț privind buștenii;

– funcționarul silvic districtual efectuează verificarea administrativă și fizică a buștenilor care urmează să fie transportați și întocmește un raport de verificare;

– sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării, funcționarul silvic districtual eliberează documentele de transport al buștenilor;

– titularul permisului întocmește/actualizează raportul de bilanț privind buștenii pentru a înregistra cantitatea de bușteni care intră în depozitul de bușteni, este depozitată în acesta și este expediată din el.

(c) Reconcilierea datelor:

Funcționarul silvic districtual verifică raportul de bilanț privind buștenii, comparând intrările, ieșirile și depozitările de bușteni în depozitul de bușteni pe baza rapoartelor de producție a buștenilor și a documentele de transport al buștenilor relevante.

1.4.        Depozitul de bușteni intermediar

Depozitele de bușteni intermediare se utilizează dacă buștenii nu sunt transportați din zona concesionată direct către depozitul unității de prelucrare. Depozitele de bușteni intermediare sunt folosite în special pentru transportul între insule al buștenilor sau dacă se schimbă modul de transport.

Permisul de înființare a unui depozit de bușteni intermediar este acordat de funcționarul silvic pe baza unei propuneri prezentate de titularul permisului. Un permis de depozit de bușteni intermediar este valabil timp de cinci ani, dar perioada de valabilitate poate fi prelungită în urma revizuirii și aprobării de către funcționarul silvic.

(a) Principalele activități:

– încetarea valabilității documentului de transport al buștenilor de către un funcționar;

– întocmirea unui raport de bilanț privind buștenii de către titularul permisului;

– întocmirea unei liste a buștenilor de către titularul permisului;

– titularul permisului completează documentul de transport al buștenilor pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii.

(b) Proceduri

– funcționarul silvic districtual verifică fizic numărul, specia și dimensiunile buștenilor intrați prin numărarea acestora (recensământ) sau prin eșantionare dacă numărul buștenilor este mai mare de 100;

– sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării, funcționarul încetează valabilitatea documentului de transport al buștenilor intrați;

– titularul permisului întocmește un raport de bilanț al buștenilor, ca mijloc de control al intrărilor și ieșirilor de bușteni din depozitul de bușteni intermediar;

– pentru ieșirile de bușteni, titularul permisului întocmește o listă a buștenilor, care este legată de documentele de transport al buștenilor anterioare;

– titularul permisului completează documentul de transport al buștenilor pentru deplasarea buștenilor de la depozitul de bușteni intermediar.

(c) Reconcilierea datelor:

Funcționarul silvic districtual verifică coerența datelor privind buștenii transportați de la depozitul de bușteni cu datele privind buștenii intrați în depozitul de bușteni intermediar.

Titularul permisului actualizează raportul de bilanț privind buștenii, care înregistrează intrările, ieșirile și depozitările de bușteni în depozitul de bușteni intermediar, pe baza documentelor de transport al buștenilor relevante.

2.           Descrierea controlului operațional al lanțurilor de aprovizionare cu lemn din păduri/terenuri aflate în proprietate privată

Operațiunile de recoltare a lemnului de pe terenuri/din păduri private sunt reglementate de Regulamentul ministrului silviculturii P.30/Menhut-II/2012 (denumit în continuare „regulamentul”).

Nu există nicio cerință legală care să oblige proprietarii privați de păduri/terenuri să aplice mărci de identificare pe arborii inventariați pentru recoltare sau pe bușteni. În general, pentru lemnul recoltat din păduri/de pe terenuri private nu se folosesc depozite de bușteni și depozite de bușteni intermediare.

Procedurile de control pentru lemnul provenit din păduri/de pe terenuri private diferă între buștenii proveniți de la arbori care se aflau pe teren atunci când a fost obținut titlul de proprietate asupra terenului și buștenii proveniți de la arbori care au fost plantați după obținerea titlului. Acestea depind, de asemenea, de speciile arborilor recoltați. Plata taxei pentru resurse forestiere și către fondul pentru reîmpădurire se aplică buștenilor proveniți de la arbori deja prezenți pe teren atunci când a fost obținut titlul de proprietate asupra terenului, dar nu se aplică buștenilor proveniți de la arbori plantați după obținerea terenului de proprietate asupra terenului.

În cazul buștenilor recoltați de la arbori plantați după obținerea titlului de proprietate asupra terenului, există două scenarii:

– pentru speciile enumerate la articolul 5 alineatul (1) din regulament, proprietarul întocmește o factură, care servește ca document de transport.

– pentru alte specii, șeful satului sau funcționarul desemnat eliberează documentul de transport.

În cazul buștenilor recoltați de la arbori prezenți pe teren înainte de obținerea titlului de proprietate asupra terenului, funcționarul silvic districtual eliberează documentul de transport.

Locul de tăiere/depozitare a buștenilor în pădure

(a) Principalele activități:

– recunoașterea dreptului de proprietate;

– dacă este necesar, tăierea transversală;

– scalare (măsurare);

– întocmirea unei liste a buștenilor;

– facturarea de către funcționarul silvic districtual și plata de către proprietar a sumei facturate aferente taxei pentru resursele forestiere și/sau fondului pentru reîmpădurire;

– eliberarea sau întocmirea documentului de transport.

(b) Proceduri:

– proprietarul privat al pădurii/terenului solicită recunoașterea dreptului său de proprietate;

– odată ce dreptul de proprietate asupra pădurii/terenului a fost recunoscut, proprietarul întocmește o listă a buștenilor, după măsurarea buștenilor;

În cazul buștenilor recoltați de la arbori prezenți pe teren înainte de obținerea titlului de proprietate asupra terenului:

– proprietarul transmite funcționarului silvic districtual o listă a buștenilor și o cerere de achitare a taxei pentru resursele forestiere și a plății către fondul pentru reîmpădurire;

– funcționarul verifică documentele și efectuează o verificare fizică a buștenilor (dimensiuni, identificarea speciei și numărul de bușteni);

– sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării documentelor și al verificării fizice, funcționarul silvic districtual emite o factură aferentă taxei pentru resurse forestiere și fondului pentru reîmpădurire, care să fie achitată de proprietar;

– proprietarul prezintă șefului satului chitanța de plată a taxei pentru resurse forestiere și a sumei aferente fondului pentru reîmpădurire, împreună cu o cerere de eliberare a unui document de transport al buștenilor;

– șeful satului verifică documentele și efectuează o verificare fizică a buștenilor (dimensiuni, identificarea speciei și numărul de bușteni);

– pe baza celor de mai sus, șeful satului eliberează documentul de transport al buștenilor.

În cazul buștenilor recoltați de la arbori plantați după obținerea titlului de proprietate asupra terenului:

Speciile enumerate la articolul 5 alineatul (1) din regulament:

– proprietarul marchează buștenii și identifică specia;

– proprietarul întocmește o listă a buștenilor;

– pe baza celor de mai sus, proprietarul întocmește o factură pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii, care servește și ca document de transport.

Alte specii, care nu sunt enumerate la articolul 5 alineatul (1) din regulament:

– proprietarul marchează buștenii și identifică specia;

– proprietarul întocmește o listă a buștenilor;

– proprietarul prezintă șefului satului sau funcționarului desemnat lista buștenilor și o cerere de eliberare a unui document de transport al buștenilor;

– șeful satului sau funcționarul desemnat verifică documentele și efectuează verificarea fizică a buștenilor (identificarea speciei, numărul de bușteni, locul recoltării);

– pe baza celor de mai sus, șeful satului sau funcționarul desemnat eliberează documentul de transport al buștenilor, folosind formatul furnizat de Ministerul Silviculturii.

(c) Reconcilierea datelor:

Șeful satului sau funcționarul desemnat sau funcționarul silvic districtual compară volumul de bușteni recoltat cu lista buștenilor.

3.           Descrierea controlului operațional al lanțurilor de aprovizionare cu lemn pentru industrie și pentru export.

3.1.        Industria primară/integrată

(a) Principalele activități:

– întocmirea raportului de bilanț privind buștenii de către unitatea de prelucrare;

– verificarea fizică a buștenilor de către funcționarul silvic districtual;

– încetarea valabilității documentului de transport al buștenilor de către un funcționar;

– întocmirea fișei de control privind materiile prime și produsele de către unitatea de prelucrare;

– întocmirea de către unitatea de prelucrare a raportului de bilanț privind lemnul prelucrat;

– unitatea de prelucrare completează documentul de transport al produselor din lemn pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii;

– întocmirea raportului de vânzare al unității de prelucrare.

(b) Proceduri:

– unitatea de prelucrare întocmește un raport de bilanț privind buștenii ca mijloc de înregistrare a fluxului de bușteni intrați în unitate și în cadrul unității;

– unitatea de prelucrare prezintă funcționarului silvic districtual copii ale documentelor de transport al buștenilor corespunzătoare fiecărui lot de bușteni primit de unitatea de prelucrare;

– funcționarul verifică informațiile din rapoarte comparându-le cu produsele fizice. Acest lucru se poate face pe baza unui eșantion dacă numărul produselor depășește 100;

– sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării, funcționarul încetează valabilitatea documentelor de transport al buștenilor;

– funcționarul arhivează copii ale documentelor de transport al buștenilor și întocmește un borderou al documentelor de transport al buștenilor, pe baza formatului furnizat de Ministerul Silviculturii;

– copii ale documentelor de transport al buștenilor a căror valabilitate a fost încetată de un funcționar sunt transmise societății, spre arhivare;

– o sinteză a documentelor de transport al buștenilor este înaintată biroului silvic districtual la sfârșitul fiecărei luni;

– unitatea de prelucrare întocmește fișe de control privind materiile prime și produsele ca mijloc de controlare a intrărilor de bușteni și ieșirilor de produse din lemn și pentru a calcula rata de recuperare;

– unitatea de prelucrare întocmește un raport de bilanț privind lemnul prelucrat, ca mijloc de raportare a fluxurilor de produse din lemn din cadrul unității și care ies din unitate, precum și a stocurilor;

– societatea sau unitatea de prelucrare trimite în mod regulat rapoartele de vânzare ale unității de prelucrare la biroul silvic districtual.

(c) Reconcilierea datelor:

Societatea verifică raportul de bilanț privind buștenii, comparând intrările, ieșirile și depozitările de bușteni pe baza documentelor de transport al buștenilor.

Fișa de control privind producția servește la reconcilierea volumului intrat și a volumului ieșit din liniile de producție, iar rata de recuperare este comparată cu rata medie publicată.

Societatea verifică raportul de bilanț privind produsele prelucrate, comparând intrările, ieșirile și depozitările de produse pe baza documentelor de transport al produselor din lemn.

Funcționarul silvic districtual verifică reconcilierea efectuată de societate.

3.2.        Industria secundară

(a) Principalele activități:

– întocmirea de către fabrică a rapoartelor de bilanț privind lemnul prelucrat (produse semiprelucrate) și produsele prelucrate;

– întocmirea facturilor de către fabrică, care servesc și ca documente de transport pentru produsele din lemn prelucrat;

– întocmirea de către fabrică a raportului de bilanț privind lemnul prelucrat;

– întocmirea raportului de vânzare de către societate sau fabrică.

(b) Proceduri:

– fabrica arhivează documentele de transport al lemnului prelucrat (pentru materialul intrat) și întocmește o sinteză a acestor documente, care este prezentată funcționarului silvic districtual;

– fabrica folosește fișe de control a lemnului prelucrat și a produselor prelucrate pe linii de producție ca mijloc de raportare cu privire la fluxurile de materiale intrare fabrică și la ieșirile de produse și pentru a calcula rata de recuperare a materiilor prime;

– fabrica întocmește un raport de bilanț privind lemnul prelucrat ca mijloc de verificare a fluxurilor de materiale intrare în unitatea de prelucrare, a ieșirilor de produse din lemn și a stocurilor deținute. Societatea sau fabrica întocmește facturi pentru produsele prelucrate, care servesc și ca document de transport, și arhivează copii ale facturilor. Fiecărei facturi îi este anexată o listă a produselor din lemn;

– societatea sau fabrica trimite rapoartele de vânzare către biroul silvic districtual.

(c) Reconcilierea datelor:

Fabrica verifică raportul de bilanț privind lemnul prelucrat, comparând intrările, ieșirile și depozitările de materiale pe baza documentelor de transport al lemnului prelucrat și a fișei de control privind lemnul prelucrat.

Fișa de control privind producția se folosește pentru a verifica volumul de intrare și de ieșire al liniilor de producție, iar rata de recuperare se evaluează.

Societatea verifică raportul de bilanț privind produsele prelucrate, comparând intrările, ieșirile și depozitările de produse pe baza facturilor.

Cele de mai sus sunt supuse controalelor în temeiul Regulamentului P. 8/VI-BPPHH/2011 al Directorului general pentru utilizarea pădurilor.

4.           Export

Procedurile și procesele de reconciliere pentru exportul de lemn provenit din pădurile de stat și din pădurile/de pe terenurile aflate în proprietate privată sunt identice.

(a) Principalele activități:

– Ministerul Comerțului eliberează exportatorului un certificat de exportator înregistrat de produse ale industriei forestiere (ETPIK);

– exportatorul solicită eliberarea unui document V-Legal/unei licențe FLEGT pentru fiecare expediție destinată exportului;

– LV verifică îndeplinirea condițiilor relevante și eliberează documentul V‑Legal/licența FLEGT;

– exportatorul întocmește o declarație de export, care este prezentată organelor vamale;

– organele vamale eliberează un document de aprobare a exportului pentru vămuire.

(b) Proceduri:

– exportatorul solicită LV eliberarea unui document V-Legal/unei licențe FLEGT;

– LV eliberează un document/o licență FLEGT după o verificare documentară și fizică, astfel încât să se asigure că lemnul sau produsele din lemn provin din surse verificate din punct de vedere legal și, prin urmare, sunt produse în conformitate cu definiția legalității prezentată în anexa II;

– exportatorul depune la organele vamale, spre aprobare, o declarație de export la care sunt anexate factura, lista de colisaj, chitanța de plată a taxei de export/Bukti Setor Bea Keluar (dacă este reglementată), certificatul ETPIK, documentul V-Legal/licența FLEGT, permisul de export/Surat Persetujuan Ekspor (dacă este reglementat), raportul inspectorului (dacă este reglementat) și documentul CITES (dacă este cazul);

– sub rezerva unui rezultat pozitiv al verificării declarației de export, organele vamale eliberează un document de aprobare a exportului/Nota Pelayanan Ekspor.

ANEXA VI

Termenii de referință pentru evaluarea periodică

1.           Obiectiv

Evaluarea periodică este o evaluare independentă efectuată de o parte terță independentă, denumită „evaluator”. Obiectivul evaluării periodice este să ofere asigurarea că SALL funcționează conform descrierii, sporind astfel credibilitatea licențelor FLEGT eliberate în temeiul prezentului acord.

2.           Domeniul de aplicare

Evaluarea periodică include:

1.           funcționarea măsurilor de control de la punctul de producție din pădure până în punctul de export al produselor din lemn;

2.           sistemele de gestionare a datelor și de trasabilitate a lemnului care sprijină SALL, eliberarea licențelor FLEGT, precum și statistici privind producția, acordarea de licențe și comerțul relevante pentru prezentul acord.

3.           Rezultate

Rezultatele evaluării periodice constau în rapoarte periodice care prezintă constatările evaluării și recomandări de măsuri care trebuie luate pentru a remedia lacunele și punctele slabe ale sistemului identificate în urma evaluării.

4.           Principalele activități

Activitățile aferente evaluării periodice includ, între altele:

(a) audituri de conformitate pentru toate organismele care îndeplinesc funcții de control în cadrul SALL;

(b) evaluarea eficacității controalelor lanțului de aprovizionare de la punctul de producție din pădure până la punctul de export din Indonezia;

(c) evaluarea adecvării sistemelor de gestionare a datelor și de trasabilitate a lemnului care sprijină SALL și, precum și a eliberării de licențe FLEGT;

(d) identificarea și înregistrarea cazurilor de neconformitate și deficiențelor sistemelor și prescrierea măsurilor corective necesare;

(e) evaluarea implementării efective a măsurilor corective identificate și recomandate anterior; și

(f) raportarea constatărilor către Comitetul mixt de implementare (CMI).

5.           Metodologia de evaluare

5.1.        Evaluatorul utilizează o metodologie documentată și bazată pe dovezi care îndeplinește cerințele ISO/IEC 19011 sau ale unui standard echivalent. Aceasta include controale adecvate ale documentației relevante, ale procedurilor operaționale și ale evidenței operațiunilor organizațiilor responsabile cu implementarea SALL, identificarea oricăror cazuri de neconformitate și deficiențe ale sistemelor, precum și formularea de cereri de luare a unor măsuri corective corespunzătoare. .

5.2.        Între altele, evaluatorul:

(a) revizuiește procesul de acreditare a organismelor independente de evaluare și de verificare (LP și LV);

(b) revizuiește procedurile documentate ale fiecărui organism implicat în controalele de implementare a SALL în vederea stabilirii integralității și coerenței;

(c) examinează implementarea procedurilor documentate și a ținerii evidențelor, inclusiv practici de lucru, în cursul vizitelor la sedii, în zonele de producție forestieră, la depozitele de bușteni, la stațiile de control forestier, la amplasamentele unităților de prelucrare și la punctele de import și de export;

(d) examinează informațiile colectate de autoritățile de reglementare și de aplicare a legii, de LP și de LV, precum și de alte organisme identificate în SALL pentru verificarea conformității;

(e) examinează colectarea de date de către organizații din sectorul privat implicate în implementarea SALL;

(f) evaluează disponibilitatea informațiilor publice menționate în anexa IX, inclusiv eficacitatea mecanismelor de informare;

(g) utilizează constatările și recomandările observatorilor independenți și rapoartele de evaluare cuprinzătoare, precum și rapoartele observatorului independent al pieței;

(h) solicită opinia părților interesate și utilizează informațiile primite de la părțile interesate care sunt implicate direct sau indirect în implementarea SALL; și

(i) utilizează metode adecvate de eșantionare și de verificare prin sondaj pentru a evalua activitatea agențiilor de reglementare din sectorul forestier, a LP și a LV, a unităților industriale și a altor actori relevanți de la toate nivelurile de activitate forestieră, controlul lanțului de aprovizionare, prelucrarea lemnului și acordarea licențelor de export, inclusiv controale încrucișate cu informațiile furnizate de Uniune privind importurile de lemn din Indonezia.

6.           Calificările evaluatorului

Evaluatorul trebuie să fie o parte terță competentă, independentă și imparțială care respectă următoarele cerințe:

(a) evaluatorul demonstrează ca deține calificările și capacitatea necesare pentru a îndeplini cerințele Ghidului ISO/IEC 65 și ale ISO/IEC 17021, sau ale unor standarde echivalente, inclusiv calificarea de a oferi servicii de evaluare pentru sectorul forestier și pentru lanțurile de aprovizionare aferente produselor forestiere;

(b) evaluatorul nu este implicat direct în gestionarea pădurilor, prelucrarea lemnului, comerțul cu lemn sau controlul sectorului forestier din Indonezia sau din Uniune;

(c) evaluatorul este independent de toate celelalte componente ale SALL și de autorităților de reglementare din domeniul forestier din Indonezia și dispune de sisteme pentru a evita orice conflict de interese. Evaluatorul declară orice potențial conflict de interese care ar putea apărea și ia măsuri eficace de atenuare a efectelor acestuia;

(d) evaluatorul și angajații săi care realizează sarcinile de evaluare au o experiență dovedită în ceea ce privește auditul gestionării pădurilor tropicale de audit, al industriilor de prelucrare a lemnului și al controalelor conexe ale lanțului de aprovizionare;

(e) evaluatorul deține un mecanism pentru primirea și soluționarea plângerilor care rezultă din activitățile și constatările sale.

7.           Raportarea

7.1.        Raportul de evaluare periodică include: (i) un raport complet care conține toate informațiile relevante privind evaluarea, constatările acesteia (inclusiv cazurile de neconformitate și deficiențele sistemelor) și recomandări; și (ii) un raport de sinteză cu caracter public care se bazează pe raportul complet și care cuprinde principalele constatări și recomandări.

7.2.        Înainte de a fi prezentate publicului, raportul complet și raportul de sinteză cu caracter public se transmit către CMI, spre analiză și aprobare.

7.3.        La cererea CMI, evaluatorul comunică informații suplimentare pentru justificarea sau clarificarea constatărilor sale.

7.4.        Evaluatorul notifică CMI toate plângerile primite și măsurile luate pentru soluționarea acestora.

8.           Confidențialitatea

Evaluatorul păstrează confidențialitatea datelor primite în cursul desfășurării activităților sale.

9.           Numirea, periodicitatea și finanțarea

9.1.        Evaluatorul este numit de Indonezia, în urma consultării cu Uniunea în cadrul CMI.

9.2.        Evaluarea periodică se realizează la intervale de maximum douăsprezece luni începând de la data convenită de CMI în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) litera (e) din acord.

9.3.        Finanțarea evaluării periodice se decide în cadrul CMI.

ANEXA VII

Termenii de referință pentru monitorizare independentă a pieței

1.           Obiectivul monitorizării independente a pieței

Monitorizarea independentă a pieței (MIP) reprezintă monitorizarea pieței realizată de o parte terță independentă denumită „observator”. Obiectivul monitorizării independente a pieței (MIP) este de a colecta și analiza informații privind acceptarea pe piața Uniunii a lemnului cu licență FLEGT din Indonezia și de a examina impacturile Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn și ale inițiativelor conexe cum ar fi politicile privind achizițiile publice și private.

2.           Domeniul de aplicare

MIP include:

2.1.        punerea în liberă circulație a lemnului indonezian cu licență FLEGT la punctele de intrare în Uniune;

2.2.        performanța lemnului indonezian cu licență FLEGT pe piața Uniunii și impactul măsurilor de piață luate în Uniune cu privire la cererea de lemn indonezian cu licență FLEGT;

2.3.        performanța lemnului fără licență FLEGT pe piața Uniunii și impactul măsurilor de piață luate în Uniune cu privire la cererea de lemn fără licență FLEGT;

2.4.        examinarea impacturilor altor măsuri de piață luate în Uniune, precum politicile de achiziții publice, codurile privind clădirile ecologice, și ale măsurilor din sectorul privat cum ar fi codurile de bune practici comerciale și responsabilitatea socială a întreprinderilor.

3.           Rezultate

Rezultatele MIP constau în rapoarte regulate adresate Comitetului mixt de implementare (CMI), care cuprind constatările și recomandările sale privind măsuri de consolidare a poziției lemnului indonezian cu licență FLEGT pe piața Uniunii și de îmbunătățire a implementării măsurilor de piață care au ca scop prevenirea introducerii pe piața Uniunii a lemnului recoltat ilegal.

4.           Principalele activități

MIP include, între altele:

4.1.        Evaluarea:

(a) progreselor și impacturilor implementării măsurilor de politică pentru combaterea comerțului în Uniune cu lemn recoltat în mod ilegal;

(b) tendințele importurilor în Uniune de lemn și de produse din lemn din Indonezia, precum și din alte țări exportatoare de lemn care au încheiat acorduri de parteneriat voluntar și care nu au încheiat astfel de acorduri;

(c) măsuri luate de grupuri de presiune care ar putea afecta cererea de lemn și de produse din lemn sau piețele de comercializare a produselor forestiere din Indonezia.

4.2.        Raportarea constatărilor și a recomandărilor către CMI.

5.           Metodologia de monitorizare

5.1.        Observatorul trebuie să aibă o metodologie documentată și bazate pe dovezi. Aceasta include analiza adecvată a documentației relevante, identificarea oricăror inconsecvențe în cadrul datelor și informațiilor disponibile cu privire la comerț, precum și discuții detaliate cu actorii relevanți cu privire la indicatorii-cheie aferenți impacturilor și eficacității măsurilor de piață.

5.2.        Observatorul realizează observații și analize privind, printre între altele:

(a) situația actuală a pieței și tendințele din Uniune pentru lemn și produse din lemn;

(b) politicile de achiziții publice din Uniune și modul în care acestea tratează lemnul și produsele din lemn cu licență FLEGT și fără licență FLEGT;

(c) legislația care afectează industria lemnului, comerțul cu lemn și produse din lemn în cadrul Uniunii și importurile de lemn și de produse din lemn în Uniune;

(d) diferențele de prețuri în Uniune dintre lemnul și produsele din lemn cu licență FLEGT și cele fără licență FLEGT;

(e) acceptarea de către piață, percepția și cota de piață în Uniune a lemnului și produselor din lemn certificate și cu licență FLEGT;

(f) statisticile și tendințele referitoare la volumele și valorile importurilor în diferite porturi din Uniune a lemnului și produselor din lemn din Indonezia cu licență FLEGT și fără licență FLEGT, precum și din alte țări exportatoare de lemn care au încheiat acorduri de parteneriat voluntar și care nu au încheiat astfel de acorduri;

(g) descrieri, incluzând orice modificări, ale instrumentelor și proceselor juridice prin care autoritățile competente și autoritățile de control la frontieră din Uniune validează licențele FLEGT și eliberează transporturile pentru punerea în liberă circulație, precum și sancțiunile impuse în caz de neconformitate;

(h) posibilele dificultăți și constrângeri cu care se confruntă exportatorii și importatorii în ceea ce privește aducerea de lemn cu licență FLEGT în Uniune;

(i) eficacitatea campaniilor de promovare a lemnului cu licență FLEGT în Uniune.

5.3.        Observatorul recomandă activități de promovare pe piață pentru a îmbunătăți și mai mult acceptarea de către piață a lemnului indonezian cu licență FLEGT.

6.           Calificările observatorului independent al pieței

Observatorul trebuie:

(j) să fie o parte terță independentă, cu un istoric dovedit de profesionalism și integritate în ceea ce privește monitorizarea pieței lemnului și produselor din lemn a Uniunii, precum și a aspectelor comerciale aferente;

(k) să cunoască piețele și comerțul cu lemn și produse din lemn din Indonezia, în special cel de esență tare, precum și pentru țările din Uniune care produc produse similare;

(l) să dețină sisteme pentru evitarea oricărui conflict de interese. Observatorul declară orice potențial conflict de interese care ar putea apărea și ia măsuri eficace de atenuare a efectelor acestuia.

7.           Raportarea

7.1.        Rapoartele trebuie prezentate o dată la doi ani și trebuie să cuprindă: (i) un raport complet, care conține toate constatările și recomandările relevante; și (ii) un raport de sinteză bazat pe raportul complet.

7.2.        Înainte de a fi prezentate publicului, raportul complet și raportul de sinteză se transmit către CMI, spre analiză și aprobare.

7.3.        La cererea CMI, observatorul comunică informații suplimentare pentru justificarea sau clarificarea constatărilor sale.

8.           Confidențialitatea

Observatorul păstrează confidențialitatea datelor primite în cursul desfășurării activităților sale.

9.           Numirea, periodicitatea și finanțarea

9.1.        Observatorul este numit de Uniune, în urma consultării cu Indonezia în cadrul CMI.

9.2.        MIP se realizează la intervale de maximum douăzeci și patru de luni începând de la data convenită de CMI în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) litera (e) din acord.

9.3.        Finanțarea MIP se decide în cadrul CMI.

ANEXA VIII :

Criterii pentru evaluarea bunei funcționări a sistemului de asigurare a legalității lemnului din Indonezia

Context

Înainte de a demara acordarea de licențe FLEGT pentru exporturile de lemn către Uniune, va fi realizată o evaluare tehnică independentă a SALL indonezian. Această evaluare tehnică va avea ca scop: (i) examinarea funcționării SALL în practică, pentru a stabili dacă duce la rezultatele preconizate și (ii) examinarea oricăror modificări aduse SALL după semnarea prezentului acord.

Criteriile pentru această evaluare sunt stabilite mai jos:

1.           Definiția legalității

2.           Controlul lanțului de aprovizionare

3.           Proceduri de verificare

4.           Acordarea de licențe pentru exporturi

5.           Monitorizare independentă

1.           Definiția legalității

Lemnul de proveniență legală trebuie definit pe baza legilor aplicabile în Indonezia. Definiția utilizată trebuie să nu fie ambiguă, să poată fi verificată în mod obiectiv și să fie viabilă pe plan operațional; de asemenea, definiția trebuie să includă cel puțin actele cu putere de lege și actele administrative care reglementează următoarele domenii:

· Drepturile de recoltare: acordarea de drepturi legale de recoltare a lemnului în cadrul unor limite desemnate legal și/sau făcute publice în mod oficial.

· Operațiuni forestiere: respectarea cerințelor legale privind gestionarea pădurilor, inclusiv respectarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative relevante din domeniul mediului și al muncii.

· Taxe și impozite: respectarea cerințelor legale privind impozitele, redevențele și taxele legate direct de drepturile de recoltare a lemnului și de recoltarea lemnului.

· Alți utilizatori: respectarea drepturilor funciare sau a drepturilor de utilizare a terenurilor și resurselor care revin altor părți, susceptibile a fi afectate de drepturile de recoltare a lemnului, acolo unde există astfel de alte drepturi.

· Comerț și vamă: respectarea cerințelor legale privind procedurile comerciale și vamale.

Întrebări esențiale:

· Definiția legalității și standardele de verificare a legalității au suferit modificări ulterior datei de încheiere a prezentului acord?

· Actele cu putere de lege și actele administrative relevante din domeniul muncii au fost incluse în definiția legalității cuprinsă în anexa II?

În cazul unor modificări ale definiției legalității, întrebările esențiale vor include:

· Au fost consultate toate părțile interesate relevante cu privire la aceste modificări, precum și cu privire la orice eventuale modificări ulterioare ale sistemului de verificare a legalității în cadrul unui proces care a ținut cont în mod adecvat de punctele lor de vedere?

· Este clar care instrument juridic care stă la baza fiecărui nou element al definiției? Se precizează criteriile și indicatorii care pot fi utilizați pentru verificarea conformității cu fiecare element al definiției? Criteriile și indicatorii sunt clari, obiectivi și aplicabili pe plan operațional?

· Criteriile și indicatorii identifică în mod clar rolurile și responsabilitățile tuturor părților relevante și verificarea evaluează performanțele acestora?

· Definiția legalității include principalele domenii prezentate mai sus ale actelor cu putere de lege și actelor administrative? Dacă nu, de ce au fost omise din definiție anumite domenii aferente actelor cu putere de lege și actelor administrative?

2.           Controlul lanțului de aprovizionare

Sistemele de control al lanțului de aprovizionare trebuie să ofere o asigurare credibilă că produsele din lemn pot fi urmărite pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, de la recoltare sau punctul de import până la punctul de export. Nu va fi întotdeauna necesară păstrarea trasabilității fizice a unui buștean, a unei încărcături de bușteni sau a unui produs din lemn de la punctul de export până înapoi la pădurea de origine, dar este întotdeauna necesară trasabilitatea între pădure și primul punct unde se produce un amestec (de exemplu, un terminal pentru lemn sau o unitate de prelucrare).

2.1.        Drepturile de utilizare

Zonele în care au fost acordate drepturi de utilizare a resurselor forestiere sunt delimitate clar, iar titularii acestor drepturi au fost identificați.

Întrebări esențiale:

· Asigură sistemul de control faptul că în lanțul de aprovizionare intră doar lemn provenit dintr-o zonă forestieră cu drepturi de utilizare valabile?

· Asigură sistemul de control faptul că întreprinderilor care desfășoară operațiuni de recoltare le-au fost acordate drepturi de utilizare corespunzătoare pentru zonele forestiere în cauză?

· Procedurile de acordare a drepturilor de recoltare și informațiile cu privire la drepturile respective, inclusiv la titularii acestora, sunt disponibile în domeniul public?

2.2.        Metode de controlare a lanțului de aprovizionare

Există mecanisme eficace de trasabilitate a lemnului pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, de la recoltare până la punctul de export. Abordarea utilizată pentru identificarea lemnului poate varia, de la utilizarea de etichete pentru articole individuale până la folosirea documentelor care însoțesc o încărcătură sau un lot. Metoda aleasă trebuie să reflecte tipul și valoarea lemnului, precum și riscul de contaminare cu lemn de proveniență necunoscută sau ilegală.

Întrebări esențiale:

· Sunt identificate și descrise în sistemul de control toate alternativele lanțurilor de aprovizionare, inclusiv diferitele surse de lemn?

· Sunt identificate și descrise în sistemul de control toate etapele lanțului de aprovizionare?

· Au fost definite și documentate metode pentru identificarea originii produsului și pentru evitarea amestecării cu lemn provenit din surse necunoscute, în următoarele etape ale lanțului de aprovizionare?

· lemnul pe picior

· buștenii în pădure

· transportul și depozitarea intermediară (depozite de bușteni, depozite de bușteni intermediare)

· sosirea la unitatea de prelucrare și depozitarea materialelor

· intrarea în și ieșirea din liniile de producție la unitatea de prelucrare

· depozitarea produselor prelucrate la unitatea de prelucrare

· ieșirea din unitatea de prelucrare și transportul

· sosirea la punctul de export

· Care sunt organizațiile responsabile cu controlul fluxurilor de lemn? Dispun acestea de resursele umane și de alte resurse adecvate pentru desfășurarea activităților de control?

· În cazul în care se constată concret că lemn de proveniență neverificată intră în lanțul de aprovizionare, a fost identificată vreo deficiență în sistemul de control, de exemplu absența unui inventar al lemnului pe picior înainte de recoltare din păduri/de pe terenuri private?

· Deține Indonezia o politică de includere a materialelor reciclate în SALL indonezian și, dacă da, s-au elaborat orientări cu privire la modul de includere a materialelor reciclate?

2.3.        Gestionarea datelor cantitative:

Există mecanisme solide și eficace pentru măsurarea și înregistrarea cantităților de lemn sau de produse din lemn în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, inclusiv estimări fiabile și precise, înainte de începerea recoltării, cu privire la volumul de lemn pe picior din fiecare zonă de tăiere.

Întrebări esențiale:

· Sistemul de control produce date cantitative referitoare la intrări și la ieșiri, inclusiv rate de conversie, dacă este cazul, pentru următoarele etape ale lanțului de aprovizionare?

· lemn pe picior

· buștenii în pădure (la locul de depozitare a buștenilor în pădure)

· lemnul transportat și depozitat (depozite de bușteni, depozite de bușteni intermediare)

· sosirea la unitatea de prelucrare și depozitarea materialelor

· intrarea în și ieșirea din liniile de producție

· depozitarea produselor prelucrate la unitatea de prelucrare

· ieșirea din unitatea de prelucrare și transportul

· sosirea la punctul de export

· Care sunt organizațiile responsabile cu evidența datelor cantitative? Dispun acestea de resurse adecvate în ceea ce privește personalul și echipamentul?

· Care este calitatea datelor controlate?

· Sunt înregistrate toate datele cantitative astfel încât cantitățile să poată fi verificate în comparație cu etapele anterioare și ulterioare ale lanțului de aprovizionare în timp util?

· Ce informații privind controlul lanțului de aprovizionare sunt făcute publice? Cum pot accesa părțile interesate aceste informații?

2.4.        Separarea lemnului a cărui legalitate a fost verificată de lemnul de proveniență necunoscută

Întrebări esențiale:

· Există suficiente controale pentru a exclude lemnul de proveniență necunoscută sau lemnul recoltat fără drepturi legale de recoltare?

· Care sunt măsurile de control aplicate pentru a asigura separarea, pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, a materialelor verificate de cele neverificate?

2.5.        Produse din lemn importate

Există controale adecvate pentru asigurarea faptului că lemnul și produsele din lemn au fost importate în mod legal.

Întrebări esențiale:

· Cum se demonstrează că importul lemnului și al produselor derivate este legal?

· Ce documente sunt necesare pentru a identifica țara de recoltare și pentru a oferi asigurarea că produsele importate provin din lemn recoltat în mod legal, conform anexei V?

· Identifică SALL lemnul și produsele din lemn importate pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, până când acestea sunt amestecate pentru fabricarea produselor prelucrate?

· În cazul în care se utilizează lemn importat, poate fi identificată țara de origine (de recoltare) pe licența FLEGT (poate fi omisă pentru produsele reconstituite)?

3.           Proceduri de verificare

Verificarea constă în efectuarea de controale adecvate în vederea asigurării legalității lemnului. Aceasta trebuie să fie suficient de solidă și de eficace pentru a asigura identificarea oricărei nerespectări a cerințelor, fie în pădure, fie în cadrul lanțului de aprovizionare, și luarea de măsuri rapide în vederea remedierii acesteia.

3.1.        Organizație

Verificarea este realizată de o organizație terță care deține resurse adecvate, sisteme de management și personal calificat și format corespunzător, precum și mecanisme solide și eficace pentru controlarea conflictelor de interese.

Întrebări esențiale:

· Dispun organismele de verificare de un certificat de acreditare valabil eliberat de organismul național de acreditare (KAN)?

· Guvernul desemnează organisme care să realizeze sarcinile de verificare? Atribuțiile (și responsabilitățile aferente) sunt clare și făcute publice?

· Sunt stabilite clar și aplicate responsabilitățile și rolurile instituționale?

· Dispun organismele de verificare de resurse adecvate pentru realizarea verificării față de definiția legalității și de sisteme pentru controlarea lanțului de aprovizionare cu lemn?

· Dispun organismele de verificare de un sistem de management integral documentat care:

· asigură că personalul acestora deține competențele și experiența necesare pentru a efectua verificări eficace?

· aplică măsuri de control/supraveghere internă?

· conține mecanisme pentru controlarea conflictelor de interese?

· asigură transparența sistemului?

· definește și utilizează o metodologie de verificare?

3.2.        Verificarea în raport cu definiția legalității

Există o definiție clară care stabilește ce trebuie verificat. Metodologia de verificare este documentată și asigură faptul că procesul este sistematic, transparent, întemeiat pe probe, efectuat la intervale regulate și că acoperă toate elementele incluse în definiție.

Întrebări esențiale:

· Metodologia de verificare utilizată de organismele de verificare acoperă toate elementele definiției legalității și include teste de conformitate cu toți indicatorii?

· Organismele de verificare:

· verifică documentele, registrele de exploatare și operațiunile de la fața locului (inclusiv prin controale inopinate)?

· culeg informații de la părți interesate externe?

· își înregistrează activitățile de verificare?

· Rezultatele verificării sunt făcute publice? Cum pot accesa părțile interesate aceste informații?

3.3.        Verificarea sistemelor de control al integrității lanțului de aprovizionare

Există o sferă clară de criterii și indicatori care trebuie verificați și care acoperă întregul lanț de aprovizionare. Metodologia de verificare este documentată, asigură faptul că procesul este sistematic, transparent, întemeiat pe probe, efectuat la intervale regulate și că acoperă toate criteriile și indicatorii incluși în sfera de aplicare și, de asemenea, prevede reconcilierea periodică și la timp a datelor între fiecare etapă a lanțului.

Întrebări esențiale:

· Metodologia de verificare acoperă pe deplin verificările controalelor lanțului de aprovizionare? Este acest lucru clar precizat în metodologia de verificare?

· Prin ce se dovedește faptul că verificarea controalelor lanțului de aprovizionare a fost într-adevăr efectuată?

· Care sunt organizațiile responsabile cu verificarea datelor? Dispun acestea de resursele umane și de alte resurse adecvate pentru desfășurarea activităților de gestionare a datelor?

· Există metode de evaluare a corespondenței între lemnul pe picior, buștenii recoltați și lemnul intrat în unitatea de prelucrare sau sosit la punctul de export?

· Există metode pentru evaluarea coerenței între intrările de materii prime și ieșirile de produse prelucrate ale fabricilor de cherestea și ale altor unități industriale? Includ aceste metode specificarea și actualizarea periodică a ratelor de conversie?

· Ce sisteme și tehnologii ale informației sunt utilizate pentru depozitarea, verificarea și înregistrarea datelor? Sunt instalate sisteme solide de securizare a datelor?

· Sunt făcute publice rezultatele verificării referitoare la controlul lanțului de aprovizionare? Cum pot accesa părțile interesate aceste informații?

3.4.        Mecanisme de soluționare a plângerilor

Există mecanisme adecvate pentru soluționarea plângerilor și a litigiilor care rezultă în urma procesului de verificare.

Întrebări esențiale:

· Dispun organismele de verificare de un mecanism de soluționare a plângerilor care este pus la dispoziția tuturor părților interesate?

· Dețin organismele de verificare mecanisme pentru a primi și a răspunde la obiecțiile observatorilor independenți?

· Dispun organismele de verificare de mecanisme pentru a primi și răspunde la sesizările privind încălcările constatate de funcționari guvernamentali?

· Se cunoaște clar modalitatea prin care plângerile sunt primite, documentate, transmise către un eșalon superior (dacă este cazul) și modul în care se formulează un răspuns la acestea?

3.5.        Mecanisme pentru soluționarea cazurilor de neconformitate

Există mecanisme adecvate pentru soluționarea cazurilor de neconformitate identificate în cursul procesului de verificare sau aduse la cunoștință prin intermediul plângerilor și al monitorizării independente.

Întrebări esențiale:

· Există un mecanism eficace și operațional pentru a impune și a aplica deciziile de remediere corespunzătoare legate de rezultatele verificării și măsuri corective atunci când sunt depistate încălcări?

· Definește sistemul de verificare cerința menționată anterior?

· Au fost elaborate mecanisme pentru soluționarea cazurilor de neconformitate? Sunt acestea aplicate în practică?

· Sunt disponibile evidențe adecvate privind cazurile de neconformitate și de remediere a rezultatelor verificării sau cu privire la alte măsuri luate? Există o evaluare a eficacității unor astfel de măsuri?

· Există un mecanism de raportare către guvern a constatărilor verificărilor realizate de organismele de verificare?

· Ce fel de informații cu privire la cazurile de neconformitate sunt făcute publice?

4.           Acordarea de licențe pentru exporturi

Indonezia a încredințat autorităților emitente întreaga responsabilitate a eliberării documentelor V‑Legal/licențelor FLEGT. Licențele FLEGT sunt eliberate pentru transporturi individuale destinate Uniunii.

4.1.        Structura organizatorică

Întrebări esențiale:

· Care sunt organismele cărora li s-a încredințat responsabilitatea eliberării licențelor FLEGT?

· Deține autoritatea emitentă un certificat de acreditare valabil eliberat de KAN?

· Este clar stabilit și făcut public rolul autorității emitente și cel al personalului său în ceea ce privește acordarea de licențe FLEGT?

· Sunt definite cerințele referitoare la competențe și sunt stabilite controale interne pentru personalul autorității emitente?

· Deține autoritatea emitentă resursele adecvate pentru îndeplinirea sarcinii sale?

4.2.        Eliberarea documentelor V-Legal și utilizarea lor pentru regimul de licențe FLEGT

S-au luat măsuri adecvate în vederea utilizării documentelor V-Legal documente pentru regimul de licențe FLEGT.

Întrebări esențiale:

· Deține autoritatea emitentă proceduri documentate și disponibile public pentru eliberarea unui document V-Legal?

· Prin ce se dovedește faptul că aceste proceduri sunt aplicate corect în practică?

· Există evidențe adecvate privind documentele V-Legal eliberate și cazurile în care nu s-au eliberat documente V-Legal? Evidențele indică în mod clar dovezile pe care se bazează eliberarea documentelor V-Legal?

· Dispune autoritatea emitentă de proceduri adecvate pentru a se asigura că fiecare transport de lemn îndeplinește cerințele definiției legalității și controalele lanțului de aprovizionare?

· Cerințele pentru eliberarea licențelor au fost clar definite și comunicate exportatorilor și altor părți interesate?

· Ce gen de informații cu privire la licențele eliberate sunt făcute publice?

· Respectă licențele FLEGT specificațiile tehnice cuprinse în anexa IV?

· A dezvoltat Indonezia un sistem de numerotare pentru licențele FLEGT care să permită diferențierea între licențele FLEGT destinate pieței Uniunii și documentele V-Legal destinate piețelor din afara Uniunii?

4.3.        Întrebări cu privire la licențele FLEGT eliberate

A fost instituit un mecanism adecvat pentru soluționarea întrebărilor primite de la autoritățile competente cu privire la licențele FLEGT, prevăzut în anexa III.

Întrebări esențiale:

· A fost alocată și instituită o unitate de informare cu privire la licențe, între altele pentru a primi și a răspunde la solicitările de informații din partea autorităților competente?

· Au fost stabilite proceduri clare de comunicare între unitatea de informare cu privire la licențe și autoritățile competente?

· Au fost stabilite proceduri clare de comunicare între unitatea de informare cu privire la licențe și autoritatea emitentă?

· Există canale care permit părților interesate indoneziene sau internaționale să solicite informații cu privire la licențele FLEGT eliberate?

4.4.        Mecanism de soluționare a plângerilor

Există un mecanism adecvat de soluționare a plângerilor și a litigiilor care rezultă în urma acordării de licențe. Acest mecanism permite soluționarea oricărei plângeri privind funcționarea regimului de licențe.

Întrebări esențiale:

· Există o procedură documentată de soluționare a plângerilor care este pusă la dispoziția tuturor părților interesate?

· Se cunoaște clar modalitatea prin care plângerile sunt primite, documentate, transmise către un eșalon superior (dacă este cazul) și modul în care se formulează un răspuns la acestea?

5.           Monitorizarea independentă

Monitorizarea independentă este realizată de societatea civilă din Indonezia și este independentă de alte elemente ale SALL (cele implicate în gestionarea sau la reglementarea resurselor forestiere și cele implicate în auditul independent). Unul dintre obiectivele principale este de a menține credibilitatea SALL prin monitorizarea implementării verificării.

Indonezia a recunoscut în mod oficial funcția de monitorizare independentă și permite societății civile să depună plângeri atunci când se constată nereguli în procesele de acreditare, de evaluare și de acordare a licențelor.

Întrebări esențiale:

· Orientările privind monitorizarea independentă au fost făcute publice de guvern?

· Prevăd orientările cerințe clare de eligibilitate a organizațiilor pentru îndeplinirea de funcții de monitorizare independentă în vederea asigurării imparțialității și a evitării conflictelor de interese?

· Prevăd orientările proceduri de acces la informațiile cuprinse în anexa IX?

· Poate societatea civilă accesa în practică informațiile cuprinse în anexa IX?

· Prevăd orientările proceduri pentru depunerea plângerilor? Se află aceste proceduri la dispoziția publicului?

· Prevederile de raportare și informare publică aplicabile organismelor de verificare au fost stabilite și clarificate?

ANEXA IX

Difuzarea de informații către public

1.           1. Introducere

Părțile se angajează să asigure faptul că informațiile forestiere esențiale sunt puse la dispoziția publicului.

Prezenta anexă prevede atingerea acestui obiectiv prin definirea (i) informațiilor forestiere care să fie puse la dispoziția publicului, (ii) organismelor responsabile cu punerea la dispoziție a acestor informații și (iii) mecanismelor prin care acestea pot fi accesate.

Scopul este de a se asigura că (1) activitățile CMI în cursul implementării prezentului acord sunt transparente și înțelese; (2) există un mecanism prin care părțile la acord, precum și părțile interesate relevante pot accesa informații forestiere esențiale; (3) funcționarea SALL este consolidată prin disponibilitatea de informații pentru monitorizarea independentă; și (4) se ating obiective superioare ale prezentului acord. Disponibilitatea publică a informațiilor reprezintă o contribuție importantă la consolidarea guvernanței în domeniul forestier din Indonezia.

2.           Mecanisme de acces la informații

Prezenta anexă este în concordanță Legea indoneziană privind libertatea de informare (LI) nr. 14/2008. Conform acestei legi, este obligatoriu ca fiecare instituție publică să elaboreze reglementări privind accesul la informații de către public. Legea distinge patru categorii de informații: (1) informații disponibile și difuzate în mod activ și regulat; (2) informații care ar trebui să fie făcute publice fără întârziere; (3) informații care sunt disponibile în orice moment și furnizate la cerere; și (4) informații care sunt confidențiale sau cu difuzare restrânsă.

Ministerul Silviculturii, birourile provinciale și districtuale, organismul național de acreditare (KAN), organismul de evaluare a conformității (OEC), autoritățile emitente – toate acestea sunt instituții importante pentru funcționarea SALL și, prin urmare, obligate, ca parte a îndatoririlor lor, să difuzeze informații forestiere către public.

Pentru implementarea legii menționate, Ministerul Silviculturii, birourile provinciale și districtuale și toate celelalte agenții publice, inclusiv KAN, au elaborat sau sunt în curs de a elabora proceduri privind punerea informațiilor la dispoziția publicului.

De asemenea, KAN este obligat să pună informații la dispoziția publicului în temeiul clauzei 8.2 – Obligația organismului de acreditare din ISO/IEC 17011:2004. Organismele de verificare și autoritățile emitente au obligația de a pune informații la dispoziția publicului în temeiul regulamentelor ministrului silviculturii, al clauzei 8.1 - Informații care pot fi accesate de public din ISO/IEC 17021:2006 și al clauzei 4.8 –Documentație din Ghidul ISO/IEC 65:1996.

Organizațiile societății civile funcționează ca una dintre sursele de informații forestiere care intră sub incidența regulamentelor ministrului silviculturii.

Ministrul silviculturii a emis Regulamentul nr. P.7/Menhut-II/2011 din 2 februarie 2011, care prevede că cererile vizând informații deținute de Ministerul Silviculturii trebuie adresate directorului Centrului pentru Relații Publice al Ministerului Silviculturii conform unei politici de informare de tip „ghișeu unic”. Orientări suplimentare de punere în aplicare sunt în curs de dezvoltare de către Ministerul Silviculturii. Informațiile disponibile la birourile silvice regionale, provinciale și districtuale pot fi accesate direct.

Pentru ca prezenta anexă să producă efecte, trebuie elaborate și aprobate proceduri/orientări/instrucțiuni privind modul de răspundere a instituțiilor menționate la cererile de informații. În plus, vor fi clarificate dispozițiile privind raportarea și difuzarea publică aplicabile organismelor de verificare și autorităților emitente.

3.           Categorii de informații utilizate pentru a îmbunătăți monitorizarea și evaluarea funcționării SALL

Acte cu putere de lege și acte administrative: toate actele cu putere de lege, actele administrative, standardele și orientările enumerate în standardele de legalitate.

Alocarea de terenuri și păduri: hărți de alocare a terenurilor și planuri de amenajare a teritoriului la nivel de provincie, proceduri pentru alocarea terenurilor, concesiuni forestiere sau drepturi de utilizare și alte drepturi de exploatare și prelucrare, precum și documente conexe cum ar fi hărțile de concesiune, permisele de eliberare a zonelor forestiere, titlurile de proprietate asupra terenurilor și hărțile aferente titlurilor de proprietate asupra terenurilor.

Practicile de gestionare a pădurilor: planurile de utilizare a resurselor forestiere, planurile de lucru anuale, inclusiv hărți și permise pentru echipamente, procesele-verbale ale reuniunilor de consultare cu comunitățile care trăiesc în zona care face obiectul permisului sau în jurul acesteia (necesare pentru elaborarea planurilor de lucru anuale), planul de lucru privind exploatarea materialului lemnos din pădure și anexele sale, evaluarea impactului asupra mediului și procesele-verbale ale reuniunilor de consultare publică necesare pentru elaborarea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului, rapoarte privind producția de bușteni și datele de inventar privind lemnul pe picior de pe terenurile forestiere proprietate de stat.

Informații referitoare la transport și la lanțul de aprovizionare, de exemplu documente de transport al buștenilor sau produselor forestiere, plus anexele acestora, și rapoartele de reconciliere a datelor privind lemnul, documente de înregistrare aferente transporturilor de lemn între insule și documente care să dovedească identitatea navei.

Informații referitoare la prelucrare și la industrie: de exemplu, actul de înființare a societății, licența comercială și numărul de înregistrare al societății, raportul de evaluare a impactului asupra mediului, permisul de activitate industrială sau numerele de înregistrare în registrul industriei, planurile de aprovizionare cu materii prime industriale pentru industriile primare de produse forestiere, numărul de înregistrare a exportatorului de produse ale industriei forestiere, rapoartele privind materiile prime și produsele prelucrate, lista titularilor de drepturi de prelucrare și informații cu privire la societățile de prelucrare secundară.

Taxe forestiere: de exemplu, taxele de plată pe suprafață și chitanțele de plată, ordinele de plată și facturile aferente fondului pentru reîmpădurire și taxei pentru resursele forestiere.

Informații referitoare la verificare și la acordarea de licențe: orientări și standarde de calitate pentru procedurile de acreditare; numele și adresa fiecărui OEC acreditat, data acordării acreditării și data expirării; sfera acreditării; lista personalului OEC (auditori, factori de decizie) asociat cu fiecare certificat; clarificare cu privire la ce se consideră ca fiind informații comerciale confidențiale; planul de audit, pentru a se ști când au loc consultări publice; anunțarea auditului de către OEC; procesele-verbale ale reuniunilor de consultare publică cu OEC, inclusiv lista participanților; sinteza publică al rezultatului auditului; rapoarte recapitulative din partea organismului de audit privind eliberarea certificatelor; raport de situație cu privire la toate auditurile: certificatele aprobate, refuzate, aflate în curs de procesare, acordate, suspendate sau retrase și orice modificare a celor de mai sus; cazurile de neconformitate relevante pentru audituri și pentru acordarea licențelor, precum și măsurile luate în vederea soluționării acestora; licențele de export eliberate; rapoarte recapitulative periodice din partea autorităților emitente.

Proceduri de tratare a plângerilor și de monitorizare: procedurile operaționale standard pentru depunerea de plângeri la KAN, la organismele de verificare și la autoritățile emitente, inclusiv proceduri pentru monitorizarea progresului rapoartelor referitoare la plângeri și închiderea rapoartelor referitoare la plângeri.

O listă a documentelor esențiale relevante pentru monitorizarea pădurilor, agențiile care dețin aceste documente, precum și procedura prin care aceste informații pot fi dobândite sunt cuprinse în apendicele la prezenta anexă.

4.           Categorii de informații utilizate pentru a îmbunătăți obiectivele superioare ale acordului de parteneriat voluntar

1.      Proces-verbal al discuțiilor în cadrul CMI

2.      Raportul anual al CMI, care evidențiază:

(a) cantitățile de produse din lemn exportate din Indonezia către Uniune în cadrul regimului de licențe FLEGT, defalcate în funcție de poziția relevantă din SA, și statul membru al Uniunii în care a avut loc importul în Uniune;

(b) numărul de licențe FLEGT eliberate de Indonezia;

(c) progresul înregistrat în realizarea obiectivelor prezentului acord, precum și aspecte legate de implementarea acestuia;

(d) acțiunile de prevenire a exportului, importului, introducerii sau tranzacționării pe piața internă a produselor din lemn care au fost produse în mod ilegal;

(e) cantitățile de lemn și produse din lemn importate în Indonezia și acțiunile adoptate pentru prevenirea importurilor de produse din lemn care au fost produse în mod ilegal și pentru menținerea integrității regimului de licențe FLEGT;

(f) cazurile de neconformitate cu regimul de licențe FLEGT și măsurile luate pentru soluționarea acestora;

(g) cantitățile de produse din lemn importate în Uniune în cadrul regimului de licențe FLEGT, defalcate în funcție de poziția relevantă din SA, și statul membru al Uniunii în care a avut loc importul în Uniune;

(h) numărul de licențe FLEGT din Indonezia primite de Uniune;

(i) numărul de cazuri și cantitățile de produse din lemn în legătură cu care au avut loc consultări între autoritățile competente și unitatea indoneziană de informare cu privire la licențe.

3.      Raportul complet și raportul de sinteză aferente evaluării periodice.

4.      Raportul complet și raportul de sinteză aferente MIP.

5.      Plângerile referitoare la evaluarea periodică și la MIP și modul în care au fost soluționate acestea.

6.      Calendarul de implementare a prezentului acord și prezentarea generală a activităților întreprinse.

7.      Orice alte date și informații relevante pentru implementarea și funcționarea prezentului acord. Printre acestea se numără:

Informații juridice:

· textul prezentului acord și anexele sale, precum și orice modificare a acestora;

· textele tuturor actelor cu putere de lege și actelor administrative menționate în anexa II;

· reglementările și procedurile de implementare.

Informații privind producția:

· producția anuală totală de lemn din Indonezia;

· volumele anuale de produse din lemn exportate (total și către Uniune).

Informații privind acordarea de concesiuni:

· suprafața totală a concesiunilor forestiere acordate;

· lista concesiunilor, numele societăților cărora le-au fost acordate și numele societăților care le gestionează;

· harta amplasării tuturor concesiunilor de exploatare forestieră;

· lista societăților forestiere înregistrate (producție, prelucrare, comerț și export);

· lista societăților forestiere certificate SVLK (producție, prelucrare, comerț și export).

Informații privind gestionarea:

· lista concesiunilor gestionate, pe tip;

· lista concesiunilor forestiere certificate și tipul de certificat pe baza căruia sunt gestionate.

Informații privind autoritățile:

· lista autorităților emitente din Indonezia, inclusiv adresa și datele de contact;

· adresa și datele de contact ale unității de informare cu privire la licențe;

· lista autorităților competente din Uniune, inclusiv adresa și datele de contact.

Aceste informații vor fi puse la dispoziție prin intermediul site-urilor web ale părților.

1.           Implementarea dispozițiilor referitoare la difuzarea de informații către public

În cadrul implementării prezentei anexe, părțile vor evalua:

· necesitatea de consolidare a capacităților cu privire la utilizarea informațiilor publice pentru monitorizare independentă;

· necesitatea de a informa sectorul public și părțile interesate cu privire la dispozițiile de difuzare a informațiilor către public cuprinse în prezentul acord.

Apendice - Informații pentru consolidarea verificării, a monitorizării și a funcționării SALL

Nr. || Document care trebuie pus la dispoziția publicului || Agențiile care dețin documentul respectiv || Categorie de informații ||

Lemn din păduri aflate pe terenuri proprietate de stat (IUPHHK-HA/HPH, IUPHHK-HTI/HPHTI,IUPHHK RE) și lemn din păduri aflate pe terenuri proprietate de stat gestionate de comunitățile locale (IUPHHK-HTR, IUPHHK-HKM) ||

1 || Permise de drepturi de concesiune forestieră (SK IUPHHK-HA/HPH, IUPHHK- HTI/HPHTI, IUPHHK RE) || Ministerul Silviculturii (BUK); copii la birourile silvice districtuale și provinciale || 3 ||

2 || Hărți ale concesiunilor || Ministerul Silviculturii (BAPLAN); copii la birourile silvice districtuale și provinciale || 3 ||

3 || Permise de utilizare a lemnului din păduri de producție (SK IUPHHK-HTR, IUPHHK- HKm) || Ministerul Silviculturii (BUK); copii la birourile silvice districtuale și provinciale || 3 ||

4 || Hărți privind utilizarea lemnului din păduri de producție || Ministerul Silviculturii (BAPLAN); copii la birourile silvice districtuale și provinciale || 3 ||

5 || Plan de utilizare a resurselor forestiere (tghk) || Ministerul Silviculturii (BAPLAN); copii la birourile silvice districtuale și provinciale || 3 ||

6 || Planul de lucru privind exploatarea masei lemnoase din pădure (rkuphhk) și anexele sale, inclusiv permisul pentru echipamente || Ministerul Silviculturii (BUK) || 3 ||

7 || Ordin de plată a taxei pentru permisul IUPHHK (SPP) și chitanța de plată || Ministerul Silviculturii (BUK) || 3 ||

8 || Planul de lucru anual (rkt/schiță), inclusiv harta || Birourile silvice provinciale; copii la birourile silvice districtuale || 3 ||

9 || Rapoartele de inventariere a materialului lemnos și rapoartele de producție (LHP și LHC) || Birourile silvice districtuale, copii la birourile provinciale || 3 ||

10 || Documentele de transport (skshh) || Biroul silvic districtual, copii la birourile silvice provinciale || 3 ||

11 || Raport de reconciliere a buștenilor (LMKB) || Birourile silvice districtuale și unitatea locală a Ministerului Silviculturii (bp2hp) || 3 ||

12 || Ordinul de plată și chitanța de plată a taxei de producție (SPP) (per bușteni/volum) || Birourile silvice districtuale || 3 ||

13 || Chitanțe de plată a taxei pentru resursele forestiere și a taxei către fondul de reîmpădurire (psdh sau DR în cazul titularilor de licențe pentru păduri naturale sau psdh în cazul titularilor de licențe pentru plantații forestiere) || Birourile silvice districtuale || 3 ||

14 || Documente aferente evaluării impactului asupra mediului (EIA) (amdal, andal, rkl și RPL) || Oficiul de mediu provincial sau districtual (BAPEDALDA sau BLH); copii la Ministerul Silviculturii (BUK) || 3 ||

Lemn provenit de pe terenuri private ||

15 || Titlu valabil de proprietate asupra terenului || Biroul național sau provincial/districtual al agenției funciare (BPN) || 3 ||

16 || Titlu de proprietate/hărți de situare || Biroul național sau provincial/districtual al agenției funciare (BPN) || 3 ||

17 || Documentul SKAU sau SKSKB de transport al buștenilor ștampilat KR (lemn comunitar) || Șeful satului (SKAU); copii la birourile silvice districtuale (skskb-kr și SKAU). || 3 ||

Lemn provenit de pe terenurile de conversie forestieră (IPK) ||

18 || Licențe de utilizare a lemnului: ILS/IPK, inclusiv permis pentru echipamente || Birourile silvice districtuale și provinciale || 3 ||

19 || Hărțile anexate la ILS/IPK || Birourile silvice districtuale și provinciale || 3 ||

20 || Permis de eliberare a zonei forestiere || Ministerul Silviculturii (baplan) și unitatea din provincie a Ministerului Silviculturii (bpkh) || 3 ||

21 || Planul de lucru IPK/ILS || Birourile silvice districtuale || 3 ||

22 || Date de inventar privind lemnul pe picior de pe terenuri forestiere proprietate de stat care urmează să fie convertite (secțiune în planul de lucru IPK/ILS) || Birourile silvice districtuale || 3 ||

23 || Documentul privind producția lemnoasă (LHP) || Birourile silvice districtuale || 3 ||

24 || Chitanțe de plată Dr și psdh (a se vedea nr. 13) || Birourile silvice districtuale, copii la Ministerul Silviculturii (BUK) || 3 ||

25 || Documentele de transport fakb și anexele pentru kbk și skskb, precum și anexele pentru KB || Birourile silvice districtuale || 3 ||

Industria forestieră

26 || Actul de înființare al societății || Ministerul legislației și al drepturilor omului; pentru unitățile din industria primară și integrată cu o capacitate de peste 6 000 m³, copii la Ministerul Silviculturii (BUK), iar pentru cele cu capacitatea de sub 6 000 m³, copii la birourile silvice provinciale și districtuale; pentru unitățile din industria secundară, copii la Ministerul Industriei. || 3

27 || Licența comercială (SIUP) || Biroul local pentru investiții sau agenția de coordonare a investițiilor (bkpmd), Ministerul Comerțului. Pentru unitățile din industria secundară, copii la Ministerul Industriei. || 3

28 || Numărul de înregistrare al societății (TDP) || Biroul local pentru investiții sau agenția de coordonare a investițiilor (bkpmd) și Ministerul Comerțului. || 3

29 || Evaluarea impactului asupra mediului (EIA) (UKL/UPL și SPPL) || Oficiile de mediu provinciale și districtuale (bapedalda sau blh); copii la biroul local pentru comerț sau la agenția de coordonare a investițiilor (bkpmd) || 3

30 || Licența de activitate industrială (IUI) sau numărul de înregistrare în registrul industriei (TDI) || Pentru unitățile din industria primară și integrată cu o capacitate de peste 6 000 m³, copii la Ministerul Silviculturii (buk), pentru cele cu capacitatea de sub 6 000 m³, copii la birourile forestiere provinciale, iar pentru cele cu capacitatea de sub 2 000 m³, copii la birourile forestiere districtuale; pentru unitățile din industria secundară, copii la Ministerul Industriei. || 3

31 || Planul de aprovizionare cu materii prime industriale (rpbbi) pentru unitățile din industria primară de produse forestiere (iphh) || Pentru unitățile din industria primară și integrată cu o capacitate de peste 6 000 m³, copii la Ministerul Silviculturii (buk), pentru cele cu capacitatea de sub 6 000 m³, copii la birourile forestiere provinciale, iar pentru cele cu capacitatea de sub 2 000 m³, copii la birourile forestiere districtuale; copii la birourile forestiere provinciale și districtuale. || 3

32 || Exportator înregistrat de produse ale industriei forestiere (etpik) || Ministerul Comerțului || 3

33 || Documentele de transport (skskb, fakb, skau și/sau fako) || Șeful satului (SKAU); copii la birourile forestiere districtuale (skskb-kr, skau), copii ale fako la birourile forestiere provinciale || 3

34 || Documente de raportare a variațiilor stocurilor de bușteni rotunzi (lmkb/lmkbk) || Birourile forestiere districtuale || 3

35 || Raport privind produsele prelucrate (lmohhk) || Birourile forestiere districtuale, copii la birourile forestiere provinciale || 3

36 || Documentul privind comerțul intrainsular cu lemn (pkapt) || Ministerul Comerțului (DG Comerț Intern) || 3

37 || Document care să indice identitatea navei || Biroul administrației portuare locale (în subordinea Ministerului Transporturilor); copie la biroul indonezian de clasificare (bki) || 3

ALTE INFORMAȚII RELEVANTE

38 || Acte cu putere de lege și acte administrative: toate actele cu putere de lege, actele administrative, standardele și orientările enumerate în standardele de legalitate || Ministerul Silviculturii, birourile forestiere provinciale sau districtuale || 3

39 || Informații referitoare la verificare și la acordarea de licențe: || ||

(a) orientări și standarde de calitate pentru procedurile de acreditare || Organismul național de acreditare (kan) || 1

(b) numele și adresa fiecărui organism de evaluare a conformității acreditat (LP și LV) || Organismul național de acreditare (kan) || 1

(c) lista personalului (auditori, factori de decizie) asociat cu fiecare certificat || Organismele de evaluare a conformității (LP și LV), Ministerul Silviculturii || 1

(d) clarificare cu privire la ce se consideră ca fiind informații comerciale confidențiale || Organismele de evaluare a conformității (LP și LV) || 1

(e) plan de audit care să precizeze când au loc consultările publice, anunțarea misiunii de audit de către organismul de audit, rezumatul public privind rezultatele auditului, rapoartele recapitulative ale organismului de audit privind eliberarea certificatelor || Organismele de evaluare a conformității (LP și LV) || 1

40 || Rapoarte privind situația auditurilor: || ||

|| (a) certificatele aprobate, refuzate, aflate în curs de procesare, acordate, suspendate sau retrase și orice modificare a celor de mai sus || Organismele de evaluare a conformității (LP și LV) || 1

|| (b) cazurile de neconformitate relevante pentru audituri și pentru acordarea licențelor, precum și măsurile luate în vederea soluționării acestora || Organismele de evaluare a conformității (LP și LV) || 3

|| (c) licențele de export eliberate (document V-Legal); rapoarte periodice de la autoritatea emitentă || Organismele de evaluare a conformității (LP și LV) || 1

41 || Proceduri de tratare a plângerilor și de monitorizare: || ||

(a) proceduri operaționale standard privind plângerile, pentru organismul de acreditare și pentru fiecare organism de audit || Organismul național de acreditare (kan), organismele de evaluare a conformității (LP și LV) || 1

(b) proceduri ale societății civile pentru monitorizare, înaintarea de plângeri, rapoarte din partea observatorului societății civile || Ministerul Silviculturii, observatorul independent || 1

(c) documente pentru monitorizarea progreselor înregistrate în cazul rapoartelor privind plângerile și a soluționării plângerilor || Organismul național de acreditare (kan), organismele de evaluare a conformității (LP și LV) || 3

Procedurile pentru obținerea informațiilor:

· Legea privind libertatea de informare (UU 14/2008) distinge patru categorii de informații: (1) informații disponibile și difuzate în mod activ și regulat; (2) informații care ar trebui făcute publice imediat; (3) informații care sunt disponibile în orice moment și furnizate la cerere și (4) informații confidențiale sau cu difuzare restrânsă.

· Informațiile din categoria 3 a Legii privind libertatea de informare sunt puse la dispoziția publicului în urma unei cereri adresate organismului desemnat (PPID) din cadrul instituției respective, de exemplu Centrul de relații publice al Ministerului Silviculturii. Fiecare instituție dispune de propriul regulament de punere în aplicare în ceea ce privește informațiile publice, bazat pe Legea privind libertatea de informare.

· Unele informații, deși incluse în categoria 3 în conformitate cu Legea privind libertatea de informare, sunt publicate pe site-urile web ale instituțiilor relevante, între acestea numărându-se: decrete și regulamente, hărți privind alocarea terenurilor, planuri de utilizare a resurselor forestiere.

[1]               COM(2003) 251.

[2]               JO C 268, 7.11.2003, p. 1.

[3]               JO L 347, 30.12.2005, p. 1.

[4]               Document intern al Consiliului nr. 15102/05.

[5]               JO C […], […], p. […].

[6]               COM(2003) 251.

[7]               JO C 268, 7.11.2003, p. 1.

[8]               JO C 157E, 6.7.2006, p. 482.

[9]               JO L […], […], p. […]; a se introduce numărul, data și referința publicării documentului.

[10]             JO: a se introduce data semnării.

[11]             Indică principalele reglementări, incluzând și modificările ulterioare.

Top