19.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/30

Raportor

dna Lotta HÅKANSSON HARJU (SE-PSE), membră a Consiliului local Järfälla

Documente de referință

O Europă deschisă și sigură: transformarea obiectivelor în realitate

COM(2014) 154 final

Agenda UE în domeniul justiției pentru 2020 – Consolidarea încrederii, a mobilității și a creșterii în cadrul Uniunii

COM(2014) 144 final

1.

salută intenția Comisiei de a consolida progresele înregistrate până în prezent în domeniul justiției și afacerilor interne printr-o punere în aplicare corectă și o monitorizare efectivă. În același timp, Comitetul subliniază că această consolidare ar putea avea ca rezultat o serie de măsuri legislative suplimentare, care să respecte principiile subsidiarității și proporționalității, prin care să se elimine lacunele existente și care să permită UE să reacționeze cu flexibilitate la noile provocări de la nivel mondial;

2.

subliniază că angajamentul mai ferm față de drepturile fundamentale pe care și l-a asumat UE trebuie să își găsească expresia concretă pe toate planurile. În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, UE trebuie să își continue și să își intensifice activitatea în acest domeniu, astfel încât să rămână un spațiu deschis și sigur, bazat pe respectul comun față de drepturile fundamentale;

3.

salută elaborarea de către Comisie a unui cadru juridic care să permită abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în statele membre, întrucât statul de drept, corelat cu principiul egalității în fața legii, constituie o condiție sine qua non pentru aplicarea și respectarea drepturilor fundamentale în UE (1);

4.

atrage atenția asupra faptului că textul Cartei drepturilor fundamentale a UE cuprinde atât drepturile fundamentale aplicabile tuturor persoanelor, cât și drepturile specifice ale cetățenilor Uniunii. Transpunerea tuturor acestor drepturi în realitate pentru fiecare persoană necesită o cooperare extinsă între mai multe niveluri, autorităților locale și regionale revenindu-le în acest context un important rol activ și vizionar;

5.

subliniază că fundamentul unei societăți care respectă cu adevărat drepturile fundamentale – adică al unei societăți incluzive, caracterizate prin egalitate de gen, diversitate și protecția persoanelor vulnerabile – se creează în cadrul comunității locale. În același timp, tot la nivel local și regional sunt cele mai evidente și provocările din domeniul justiției și afacerilor interne, aici făcându-se totodată cel mai puternic resimțite și efectele lor pentru individ;

6.

sprijină propunerea Comisiei de a adopta norme complementare, care să faciliteze viața cetățenilor și să contribuie la creștere, cu condiția să nu fie redundante, să fie eficiente și să încurajeze, în măsura posibilului, armonizarea și simplificarea cadrului legislativ actual. O tehnică legislativă îmbunătățită contribuie la creșterea economică, întrucât facilitează relațiile dintre întreprinderi și viața de zi cu zi a cetățenilor;

7.

recomandă Comisiei Europene să se concentreze pe propuneri legislative concrete și pragmatice, care ar avea, în special într-o perioadă marcată de agravarea problemelor economice și sociale, efecte pozitive directe pentru cetățeni și care i-ar ajuta pe aceștia într-o manieră foarte concretă să rezolve dificultățile pe care le întâmpină. Astfel de dificultăți survin mai ales în regiunile transfrontaliere mai puțin dezvoltate, în care activitățile economice și sociale ale cetățenilor întâmpină piedici mai mari;

8.

prin urmare, consideră că, pentru ca drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor să poată fi respectate pe deplin, este esențial ca toate nivelurile să depună eforturi comune și dedicate și să își asume împreună responsabilitatea în acest sens. Eforturile depuse în vederea garantării drepturilor fundamentale trebuie privite ca un proces continuu, pe termen lung, iar ducerea lor la îndeplinire trebuie să se bazeze pe o viziune comună, ancorată la nivel local, regional, național și european. În cazul în care cooperarea dintre diferitele niveluri nu funcționează corect, există riscul apariției unui avantaj pentru elementele de extremism, de rasism și de xenofobie, ceea ce ar împiedica evoluția pozitivă a UE în întreg ansamblul său;

9.

subliniază rolul central al autorităților locale și regionale în domeniul justiției și afacerilor interne. Acestea au o responsabilitate însemnată în ceea ce privește punerea în aplicare a diferitor părți din actualele dispoziții legislative naționale și europene; de asemenea, ele concep și testează noi abordări politice, sprijină cetățenii în exercitarea drepturilor lor fundamentale și strâng informații și experiențe necesare pentru evoluția acestor domenii politice. Așadar, autoritățile locale și regionale pot să aducă o mare contribuție la dezvoltarea politicilor, de la planificare și punere în aplicare până la monitorizare și evaluare;

10.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt, în consecință, parteneri indispensabili în conceperea și punerea în aplicare a măsurilor în domeniul justiției și afacerilor interne. Prin urmare, Comitetul solicită Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului să considere nivelul local și regional drept parteneri cu drepturi depline în aceste domenii politice și să ia măsuri pentru ca acestea să își poată asuma responsabilitatea care le revine;

11.

este de părere că politica în domeniul justiției și afacerilor interne ar trebui adaptată la celelalte politici ale UE; atrage atenția asupra necesității unei mai bune coordonări a chestiunilor care afectează aspectele juridice și de politică internă, pe de o parte, și politica externă a UE, pe de altă parte, pentru a asigura o mai bună respectare a drepturilor în toate domeniile și o mai mare coerență între acestea. Politicile în domeniul justiției și afacerilor interne ar trebui coordonate cu politica economică și socială derulată prin fondurile structurale și Fondul european de investiții, cu precădere în regiunile mai puțin dezvoltate și în special în materie de formare și ocupare a forței de muncă. De asemenea, Comitetul împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia politicile în domeniul justiției și afacerilor interne trebuie integrate în politica externă globală a UE într-un mod care să permită un dialog consolidat și o colaborare mai strânsă cu țările terțe și care să creeze sinergii cu alte domenii de politică ale UE (2);

12.

se pronunță în favoarea asumării unui angajament mai ferm de către autoritățile de la toate nivelurile față de protecția și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor persoanelor. Dată fiind proximitatea lor față de cetățeni, autoritățile locale și regionale au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește sensibilizarea cu privire la drepturile fundamentale;

13.

subliniază că drepturile și libertățile fundamentale se aplică tuturor persoanelor, fără nicio discriminare pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală; în plus, așa-numitele grupuri vulnerabile, cum ar fi copiii, migranții fără documente și solicitanții de azil necesită întotdeauna o atenție specială în ceea ce privește măsurile de planificare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare;

14.

consideră că o comunicare strategică privind responsabilitatea tuturor nivelurilor pentru respectarea, protejarea, garantarea și promovarea drepturilor fundamentale, îndeplinirea obligațiilor internaționale comune, precum și câștigurile pe termen lung în urma primirii solicitanților de azil și refugiaților aduce o contribuție semnificativă la stoparea intensificării fenomenelor de extremism, rasism și xenofobie în multe state membre ale UE;

15.

consideră că experiențele dobândite la punerea în aplicare a drepturilor fundamentale reprezintă un factor esențial pentru crearea unui spațiu european al dreptului, în care drepturile fundamentale, diversitatea și cooperarea sunt respectate și promovate. Din acest motiv, Comitetul Regiunilor salută elaborarea de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a ghidului online, care îi ajută pe funcționarii de la nivel local, regional și național să își orienteze mai bine activitatea de zi cu zi spre protecția și promovarea drepturilor fundamentale prin intermediul unei abordări pe mai multe niveluri (3). Comitetul Regiunilor invită Comisia să utilizeze mai multe resurse pentru dezvoltarea, actualizarea și diseminarea unor instrumente practice de acest tip, care vin în ajutorul funcționarilor și reprezentanților aleși de la diferitele niveluri ale administrației;

16.

consideră că, având în vedere rolul central pe care îl joacă autoritățile locale și regionale, capacitatea mare pe care o dețin și experiența, au nevoie de un for pentru schimbul de informații și de bune practici între nivelul local și regional, actorii societății civile și celelalte niveluri ale administrației (național, european și internațional). Prin urmare, Comitetul Regiunilor solicită ca UE să sprijine în continuare acest lucru prin măsuri sau programe punctuale;

17.

se pronunță în favoarea examinării punerii în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a UE la nivel local și regional în contextul raportului anual privind Carta. Printr-o astfel de verificare s-ar evidenția domeniile în care autoritățile locale și regionale ar trebui să depună mai multe eforturi și să îmbunătățească comunicarea dintre diferite niveluri;

18.

este de părere că drepturile fundamentale nu reprezintă doar un aspect ce ține de domeniul justiției și afacerilor interne, ci privesc aproape toate direcțiile generale. Pentru a consolida impactul și natura lor transversală, Comitetul consideră că comisarii responsabili de justiție și afaceri interne ar trebui să coordoneze drepturile fundamentale cu toate direcțiile generale ale Comisiei;

19.

consideră că rolul acestei coordonări ar trebui să constea în concilierea competențelor diferitelor direcții generale pentru evitarea conflictelor dintre obiective, supravegherea punerii în aplicare a drepturilor fundamentale, efectuarea unor analize în materie de drept și de gen, verificarea informațiilor factuale, încurajarea statelor membre să ratifice și să pună în aplicare principalele instrumente de drept internaționale și regionale, consultarea diferitor actori și monitorizarea utilizării corecte a terminologiei, precum și supravegherea unei comunicări adecvate. Această coordonare ar trebui să evolueze în strânsă colaborare cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene;

20.

este de părere că aplicabilitatea directă în statele membre a drepturilor pe care le garantează Carta ar facilita extrem de mult cooperarea pe marginea aspectelor legate de drepturile fundamentale;

21.

este de părere că cetățenii Uniunii ar trebui să își cunoască mai bine drepturile speciale de care se bucură în alte țări ale UE. Aplicarea Directivei privind libera circulație a persoanelor prezintă o importanță centrală pentru garantarea dreptului cetățenilor Uniunii și al familiilor acestora de a se deplasa liber peste frontierele dintre statele membre și de a se stabili într-unul dintre acestea;

22.

consideră că dreptul la libera circulație ar trebui mai bine adus în conștiința cetățenilor. Comisia subliniază problemele practice și juridice pe care le întâmpină deseori cetățenii Uniunii atunci când doresc să își exercite într-un alt stat membru al UE drepturi de care se bucură în propria țară (4). În același timp însă trebuie soluționate mai bine și problemele pe care le creează libera circulație la nivel local și/sau regional. Și în acest caz s-ar putea recurge la măsuri sau la programe punctuale;

23.

subliniază că UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru punerea în aplicare a unei politici în materie de azil și migrație, care să se bazeze pe drepturile fundamentale, pe solidaritate, pe încredere reciprocă și pe responsabilitate partajată între statele membre și autoritățile locale și regionale;

24.

susține că UE trebuie să rămână și în viitor un loc de refugiu sigur pentru persoanele care fug din calea persecuției sau care au nevoie de protecție. Necesitatea unei primiri reglementate a persoanelor migrante și integritatea frontierelor externe nu trebuie să primeze niciodată în fața dreptului de a solicita protecție internațională. Comitetul Regiunilor reamintește că controlul și supravegherea frontierelor terestre și maritime nu trebuie să stea în calea obligației fundamentale de a salva vieți omenești și de a respecta drepturile omului;

25.

consideră că o colaborare eficientă și o relație de încredere între nivelul local, regional, național și european în ceea ce privește partajarea resurselor și a competențelor constituie o condiție indispensabilă pentru primirea sustenabilă și uniformă a solicitanților de azil și a refugiaților. În prezent, această cooperare este deficitară în unele puncte decisive, ceea ce împiedică integrarea imigranților și tinde să încurajeze elementele xenofobe. Se resimte, în esență, aceeași nevoie de cooperare eficientă și când este vorba despre primirea altor categorii de imigranți;

26.

face apel la toate nivelurile de guvernare din UE să își asume împreună responsabilitatea primirii și integrării refugiaților și solicită sporirea cooperării, a coordonării și a solidarității interregionale prin elaborarea unui mecanism care să asigure o redistribuire a acestora între statele membre, regiuni, orașe și comune, ținând seama de constrângerile structurale, de resurse și de alți factori relevanți. În prezent, politica privind azilul și persoanele refugiate ține de competența fiecărui stat membru în parte, care astfel poartă și răspunderea financiară pentru primirea solicitanților de azil și a refugiaților. Procesul de primire este repartizat inegal atât de la o țară la alta, cât și în interiorul statelor, astfel că unele autorități regionale trebuie să suporte o povară mai însemnată, primind o mare parte dintre imigranți. Comitetul subliniază că Uniunea Europeană trebuie să acorde atenție dificultăților deosebite cu care se confruntă regiunile Europei care constituie în permanență puncte de intrare pentru acești imigranți, cărora trebuie să le ofere o serie de prestații și servicii care, în multe cazuri, depășesc posibilitățile acestor regiuni. De aceea, ar trebui pus în funcțiune un instrument financiar specific, destinat în primul rând regiunilor care primesc imigranți și regiunilor de tranzit;

27.

constată cu îngrijorare că Convenția Națiunilor Unite privind drepturile copilului, ca și Planul de acțiune privind minorii neînsoțiți (2010-2014) nu sunt întotdeauna respectate în toate statele membre ale UE la primirea copiilor imigranți, refugiați și solicitanți de azil, și a minorilor neînsoțiți; subliniază că este important ca localitățile și regiunile să își acorde sprijin reciproc, astfel încât să se poată achita de partea lor de responsabilitate, asigurându-se că aceste prevederi sunt respectate atât în cazul băieților, cât și al fetelor. Amintește Comisiei că Planul de acțiune sus-menționat se încheie în 2014, motiv pentru care solicită inițierea unei proceduri de reînnoire;

28.

deplânge faptul că până în prezent nu s-a recurs la articolul 80 din TFUE pentru realizarea măsurilor de solidaritate și de partajare echitabilă a responsabilității în ceea ce privește libera circulație. Angajamentele în materie de transfer și repatriere au fost pe deplin voluntare, iar în unele cazuri orașele au preluat chiar ele inițiativa pentru punerea în practică a acestor angajamente;

29.

consideră că repartizarea inegală a solicitanților de azil și a refugiaților între regiuni și în interiorul regiunilor, precum și lipsa locurilor de muncă, a spațiilor de locuit etc. reprezintă o problemă majoră pentru autoritățile locale și regionale. Același lucru este valabil și pentru lipsa de planificare și posibilitatea de a se pregăti din timp pentru primirea solicitanților de azil și a refugiaților. Soluțiile provizorii au deseori consecințe sociale negative, lucru care, la rândul său, duce la scăderea șanselor persoanelor afectate de a-și însuși mijloacele necesare pentru demararea procesului de integrare;

30.

prin urmare, consideră că a venit momentul să se precizeze ce se înțelege prin responsabilitate comună și solidaritate în domeniul azilului. Este clar că statele, regiunile și localitățile au, fiecare în funcție de propriile condiții și doleanțe, propria percepție asupra a ceea ce ar trebui să însemne partajarea echitabilă a sarcinilor și, respectiv, solidaritatea. Trebuie să se țină seama de o gamă largă de factori, începând de la numărul solicitanților de azil care sosesc direct în țara în cauză și numărul de cereri de azil care trebuie prelucrate până la situația financiară, lipsa de locuințe, primirea timpurie, densitatea populației etc., precum și de perspectivele pe termen lung și scurt;

31.

subliniază necesitatea schimbului de bune practici între autoritățile locale și regionale și statele membre în ceea ce privește prelucrarea cererilor solicitanților de azil și ale persoanelor refugiate, politicile de integrare și combaterea migrației ilegale. Ia notă de faptul că un astfel de schimb ar permite o abordare ascendentă a disparităților dintre diferitele state membre și regiuni în ceea ce privește condițiile în care sunt găzduiți la sosirea inițială solicitanții de azil, persoanele refugiate sau migranții ilegali, precum și în ceea ce privește eficiența și rapiditatea cu care sunt prelucrate cererile și dosarele. Ia notă de faptul că localitățile mici nu dispun de suficiente resurse pentru a face față influxurilor mari de migranți și, în acest context, subliniază importanța solidarității între localități și solicită consolidarea Frontex, în sensul unei cooperări mai eficace, consolidate și raționalizate cu mai multă eficiență între autoritățile naționale de frontieră, și protejarea migranților și totodată a frontierelor externe ale UE;

32.

ca o măsură constructivă în contextul dezbaterilor pe tema partajării responsabilităților, propune să se realizeze un studiu în care să se analizeze cum ar vedea statele membre, regiunile și localitățile responsabilitatea partajată și solidaritatea și ce efecte ar avea diferitele definiții în diferite scenarii. În cadrul acestui studiu ar trebui să se precizeze și modul în care s-ar putea realiza o repartizare mai echilibrată a solicitanților de azil și a refugiaților între localitățile, regiunile și statele din UE;

33.

consideră, de asemenea, că este important ca UE să îi perceapă și să îi folosească pe acești noi imigranți ca pe o resursă. Derularea cu succes a unor activități de integrare, prin gestionarea diversității la nivel local și regional, stimulează creșterea, creează mai multe posibilități de învățare și antreprenoriat, contribuie la acoperirea necesarului de forță de muncă și, în plus, asigură finanțarea statului social în viitor. Pentru ca această politică să aducă beneficii, este crucial să se facă investiții atât în educația și locurile de muncă destinate migranților, astfel încât aceștia să poată intra pe piața forței de muncă din UE, cât și în formare și în gestionarea diversității culturale, pentru a determina schimbări de atitudine în rândul populației și o îmbunătățire a relațiilor sociale;

34.

subliniază necesitatea abordării la nivelul întregii UE a fraudei și a abuzurilor;

35.

atrage atenția asupra faptului că, dată fiind rata scăzută a natalității din multe state membre, precum și schimbul de generații preconizat, vom avea nevoie de mai mulți cetățeni de vârstă activă. Prin urmare, primirea solicitanților de azil și a refugiaților nu este doar o provocare, ci și o șansă deosebită pentru țările din UE. UE trebuie să găsească pur și simplu un răspuns credibil la problema demografică cu care se confruntă Uniunea;

36.

atrage atenția asupra faptului că progresele înregistrate în ceea ce privește adoptarea de acte legislative pentru reglementarea imigrației sunt limitate, cadrul normativ european privind imigrația prezentând în continuare extrem de multe carențe. Prin urmare, Comitetul salută faptul că se acordă prioritate unei strategii globale în materie de migrație și recunoaște importanța deosebită care trebuie acordată unui parteneriat echilibrat și veritabil cu țările de origine și de tranzit pentru primirea corectă și organizată a migranților;

37.

este de părere că criminalitatea organizată trebuie să fie combătută și la nivel local, prin inițiative sociale și educaționale: demonstrând, în special locuitorilor din zonele dominate de criminalitatea organizată, că este posibil un model diferit de dezvoltare, bazat pe transparență, participare și democrație și prin asigurarea sprijinului educațional, în special pentru tinerii care riscă să devină parte a structurilor ilegale, și prin confiscarea veniturilor provenite din criminalitatea organizată și utilizarea lor pentru proiecte sociale, activiști locali și dezvoltarea societății civile. Autorităților publice europene, naționale și regionale le revine responsabilitatea crucială de a coopera în acest tip de inițiative;

38.

subscrie opiniei Comisiei potrivit căreia într-o politică bine reglementată în domeniul imigrației (5) trebuie să se regăsească și măsuri de combatere a imigrației ilegale. În același timp însă, imigrația ilegală și ajutorul pentru imigranții în situație neregulamentară nu trebuie incriminate, iar victimelor potențiale ale traficului de persoane trebuie să li se acorde o atenție specială. Autoritățile locale și regionale trebuie să facă față situației de la fața locului, ceea ce, din perspectiva drepturilor fundamentale, înseamnă, printre altele, că trebuie să le ofere servicii inclusiv migranților în situație neregulamentară;

39.

consideră că reprezentanților autorităților locale și regionale trebuie să li se dea posibilitatea de a crea structuri pentru schimbul de experiență cu privire la practici în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al beneficiilor sociale, pentru ca dimensiunea locală a politicii de integrare să aibă mai multă vizibilitate. Existența unui for pentru schimbul de experiență reprezintă o condiție sine qua non pentru crearea unei politici dinamice în materie de integrare în Uniune, care să garanteze drepturile migranților. Pe termen lung, un astfel de for ar contribui la reducerea diferențelor dintre statele membre în materie de politici de integrare;

40.

este de părere că, pentru soluționarea problemelor care afectează siguranța oamenilor și periclitează drepturile fundamentale – inclusiv criminalitatea organizată și, în special, traficul de ființe umane, traficul de droguri și exploatarea sexuală a minorilor – măsurile de prevenire sunt la fel de importante ca sancțiunile penale. Comitetul reamintește Comisiei rolul decisiv pe care îl joacă autoritățile locale și regionale în procesul de elaborare a strategiilor de prevenire a criminalității și de asumare a responsabilității pentru asigurarea în permanență a unor condiții bune pentru victime;

41.

este de părere că autoritățile locale și regionale ar trebui să joace un rol mai important în lupta împotriva criminalității organizate cu caracter transfrontalier, având în vedere legătura tot mai strânsă dintre infracțiunile locale și criminalitatea organizată internațională, precum și faptul că primele victime ale organizațiilor infracționale care destabilizează structurile sociale sunt comunitățile locale; împărtășește opinia Comisiei cu privire la necesitatea construirii de sisteme sigure și fiabile, care să permită cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze pe deplin de potențialul internetului. Pentru aceasta, trebuie extinsă la nivel local și regional cooperarea statelor membre cu Centrul european de combatere a criminalității informatice (CE3), din cadrul Europol, pentru a intensifica pe această cale lupta împotriva criminalității informatice încă de la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean;

42.

este de părere că corupția constituie o temă deosebit de importantă pentru comunitățile locale și regionale și pentru cetățenii acestora. Comitetul Regiunilor se va implica în continuare în lupta împotriva corupției de la toate nivelurile și în protejarea intereselor financiare ale UE, printre altele, prin crearea Parchetului European, inclusiv în colaborare cu celelalte instituții ale UE, cu Consiliul Europei și cu alte organizații;

43.

susține strategia UE pentru combaterea traficului de persoane. Autoritățile locale și regionale pot contribui în mod semnificativ la reușita punerii în aplicare a strategiei și, date fiind strânsele lor legături cu realitatea locală, sunt în măsură să recunoască indiciile că o persoană a căzut victimă traficului de ființe umane. Din aceste motive, Comitetul a insistat asupra faptului că autoritățile locale și regionale ar trebui să contribuie la elaborarea de orientări pentru identificarea victimelor, pentru protecția lor și pentru a le asigura mereu condiții bune, în special când este vorba despre minori;

44.

subliniază că nivelul local și cel regional sunt parteneri importanți pentru consolidarea capacităților în țările de origine. Cooperarea internațională transfrontalieră dintre autoritățile locale care primesc migranți sau solicitanți de azil și cele din localitățile din care provin aceștia ar trebui îmbunătățită și dezvoltată considerabil. Nivelul local joacă un rol important în conceperea și implementarea programelor de primire și de repatriere.