27.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/38

—

este ferm convins că producătorii de energie pe scară mică ar trebui să aibă un acces facil la rețelele (inteligente) de energie. Ar trebui elaborate norme solide pentru intrarea acestor noi furnizori în rețele, prin intermediul cărora gospodăriile și micii producători să fie stimulați să investească în producția de energie pe scară mică, pentru a se asigura intrarea în rețele a acestor noi producători;

—

se îndoiește că măsurile propuse de Comisie sunt suficiente pentru a consolida poziția consumatorilor și a combate sărăcia energetică și solicită să se acorde o atenție specială protejării consumatorilor. În această privință, trebuie să se țină seama de poziția asimetrică a utilizatorilor de energie în raport cu întreprinderile uriașe;

—

solicită autorităților să abordeze chestiunea stimulentelor pentru investițiile corecte de pe piață în generarea, transmisia, stocarea și instalațiile de echilibrare a ofertei și cererii și recomandă ca, pe lângă programele existente (PEER, mecanismul Conectarea Europei, politica de coeziune a UE, programul TEN-T, Orizont 2020), să se caute noi modalități de finanțare pentru realizarea infrastructurii;

—

sprijină ferm necesitatea modernizării urgente a rețelelor existente și a dezvoltării unor rețele inteligente și este de acord cu cooperarea la nivel european, național și regional în domeniul dezvoltării unor rețele inteligente și cu elaborarea unor standarde europene pentru rețelele inteligente;

—

subliniază transparența și participarea cetățenilor și a comunităților la planificarea, dezvoltarea și implementarea rețelelor.

Raportor

P.G. (Piet) DE VEY MESTDAGH (NL-ALDE), membru al Consiliului executiv al provinciei Groningen

Document de referință

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor „Eficientizarea pieței interne a energiei”

COM(2012) 663 final

1.

afirmă că autoritățile locale și regionale joacă un rol crucial pe piața energetică a UE și subliniază contribuția acestora la finalizarea pieței interne a energiei și la reducerea diferențelor dintre statele membre. Mai mult, autoritățile locale și regionale, fiind situate cel mai aproape de cetățeni, oferă posibilități de comunicare vaste în acest sens, dispun de experiență directă în ce privește multe din problemele persistente ale piețelor energiei din UE legate de competitivitate, transparență și reglementarea globală a sectorului energetic;

2.

sprijină ferm realizarea unei piețe interne complete a energiei, care să permită regiunilor să se concentreze pe atuurile lor regionale, dezvoltând astfel un sector descentralizat al energiei din surse regenerabile, specific fiecărei regiuni, de care să beneficieze infrastructura de cunoaștere, economia și piața muncii de la nivel local și regional. CoR recomandă punerea în aplicare a unei strategii de dezvoltare a clusterelor (specializare) și parteneriatelor regionale și pledează pentru a li se permite regiunilor inovatoare – care dispun de cunoștințe în materie de sisteme de inovare, piețe funcționale ale energiei din surse regenerabile, implementare a sistemelor de rețele inteligente etc. – să joace un rol mai important în reducerea decalajelor care există în prezent în peisajul european al energiei;

3.

solicită dezvoltarea unor planuri energetice regionale, care să includă proiecte de generare, transport, stocare și distribuție a energiei, realizarea infrastructurii necesare și scheme regionale pentru îmbunătățirea eficienței energetice și economisirea energiei, așa cum s-a exprimat și în avizul său privind cel de-al treilea pachet legislativ, CdR 21/2008 fin. Astfel de planuri energetice regionale specifice, care pot fi elaborate la nivelul autorităților regionale sau care pot include mai multe regiuni, inclusiv din țări învecinate, ar trebui coordonate și integrate în mod adecvat atât la nivel național, cât și la nivelul UE;

4.

sprijină un mod mai activ de asigurare a aplicării celui de-al treilea pachet energetic și lansarea procedurilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor; subliniază nevoia de a se asigura în mod ferm respectarea normelor în materie de concurență și de a se garanta reguli echitabile pentru toți actorii de pe piață, inclusiv pentru cei noi intrați. Statele membre în care există în continuare numai un singur furnizor ar trebui obligate să elimine barierele din calea intrării pe piață și ar trebui să beneficieze de asistență pentru dezvoltarea infrastructurii (transfrontaliere), astfel încât consumatorii să aibă posibilitatea de a-și alege liber furnizorul în întreaga UE. Liberalizarea producției și a prețurilor, însoțită de o coordonare eficace la nivel european, poate favoriza crearea unui echilibru echitabil în materie de resurse între regiunile Europei, poate stabiliza și îmbunătăți condițiile-cadru ale sectorului energetic european și poate contribui la aprovizionarea durabilă cu energie, limitând costurile suplimentare ale tranziției energetice;

5.

subliniază că este esențială respectarea acordurilor privind decuplarea rețelelor de transmisie de producție și furnizare în întreaga UE, inclusiv a acordurilor privind poziția independentă a autorităților de reglementare din domeniul energiei și cerințele în materie de protecție a consumatorului. Este prioritar să se sprijine și să se amplifice rolul Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, în special capacitatea sa de a monitoriza deciziile naționale în materie de reglementare și de a soluționa litigiile;

6.

sprijină pe deplin măsurile pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în vederea creării unor modele de piață mai descentralizate și mai competitive, dar subliniază că garantarea concurenței echitabile include punerea la dispoziție a infrastructurii de rețele necesare pentru ca regiunile periferice, inclusiv cele insulare, să se poată bucura la rândul lor de aceste oportunități. Dezvoltarea infrastructurii, inclusiv în regiunile mai izolate, și necesitatea de a se lua măsuri la nivel regional pentru a se asigura conexiunile internaționale, legătura cu insulele și capacitatea de transport sunt așadar elemente esențiale ale realizării pieței interne a energiei;

7.

ia notă de faptul că inegalitatea condițiilor în materie de taxe și impozite dintre statele membre dăunează concurenței de pe piața energiei electrice, influențând totodată negativ și alte sectoare ale economiei. Acest lucru are consecințe nefaste vizibile atât pentru consumatori, cât și pentru sectoarele industriale mari consumatoare de energie care, în funcție de amplasarea lor, au parte de avantaje sau dezavantaje concurențiale substanțiale. Pentru realizarea unor condiții de concurență echitabile este necesară eliminarea treptată a subvențiilor directe și/sau disimulate acordate centralelor bazate pe combustibili fosili și energiei nucleare.

8.

subliniază că politica energetică ar trebui să se centreze pe consumator, așa cum se afirmă în Avizul CoR pe tema „Piețele europene ale energiei electrice și gazelor: al treilea pachet legislativ”, CdR 21/2008 fin. Consumatorul ar trebui să fie punctul focal central și în cele din urmă – ca individ sau ca parte a unor grupuri, forme de cooperare sau organizații – ar trebui să aibă acces direct la piața energiei, fie printr-o varietate de surse energetice de la diferiți producători, fie direct pe piața la vedere;

9.

este convins că, pentru a permite consumatorilor să facă cele mai bune alegeri în ceea ce privește durabilitatea, raportul calitate-preț și eficiența energetică și să selecteze cei mai potriviți furnizori, trebuie să se acorde prioritate educației, informării și transparenței în materie de energie și să se pună la dispoziția consumatorilor informații privind posibilitățile pieței interne a energiei și oferta de noi tehnologii pentru reducerea facturilor energetice. Mai mult, consumatorii ar trebui sensibilizați cu privire la modalitățile de control al consumului de energie, la posibilitățile de economisire a energiei, la sporirea eficienței energetice, precum și cu privire la producția la scară mică. CoR recomandă așadar Comisiei și statelor membre să deruleze campanii de informare pe înțelesul consumatorului, în cadrul cărora autoritățile locale și regionale și alte organizații relevante ale societății civile de la nivel regional ar trebui să joace un rol activ;

10.

consideră că pe lângă campaniile de informare propuse privind furnizorii de energie și prețul energiei, este esențial să se introducă sisteme inteligente de contorizare în timp real a producției și a consumului de energie, adecvate din punct de vedere tehnic, și rețele inteligente de distribuție pentru a furniza consumatorilor informații relevante în vederea luării deciziilor, astfel încât să se asigure o mai bună sensibilizare a acestora cu privire la prețurile energiei, consumul de energie (modele) și relația dintre consum și prețul energiei, ceea ce creează premisele pentru utilizarea unor aparate (casnice) electrice inteligente și duce astfel la o utilizare chibzuită și durabilă a energiei și la economisirea acesteia. CoR recomandă Comisiei să își mențină politica de stimulare a utilizării contoarelor inteligente, prezentată în comunicări anterioare, care ar contribui la realizarea rețelelor inteligente de distribuție care integrează gestionarea consumului și capacitățile flexibile de stocare, producție și consum și comunicarea dintre acestea. Totodată trebuie să se țină seama de aspectele legate de acuratețe, confidențialitate, protecția vieții private și fraudă și să se depună eforturi de elaborare a unor standarde;

11.

se îndoiește că măsurile propuse de Comisie sunt suficiente pentru a consolida poziția consumatorilor și a combate sărăcia energetică și solicită să se acorde o atenție specială protejării consumatorilor. În această privință, trebuie să se țină seama de poziția asimetrică a utilizatorilor de energie în raport cu întreprinderile uriașe, în caz contrar piața rămânând o interfață insensibilă, care blochează feedback-ul între utilizatori și factorii de decizie politică/autoritățile de reglementare. Cu ajutorul Consiliului autorităților de reglementare în domeniul energiei, ar trebui să se facă schimb de bune practici la nivel local și regional cu privire la aspecte importante legate de protecția consumatorului, cum ar fi accesul la informații, posibilitățile de comparare a prețurilor și inteligibilitatea facturilor, precum și la poziția specifică a consumatorilor vulnerabili;

12.

solicită ca mecanismele prin care se promovează sporirea eficienței energetice să fie dezvoltate mai mult decât la ora actuală și, în vederea economisirii energiei, să fie susținute atât dispozitivele tehnologice clasice, cât și cele moderne, precum și serviciile energetice. Pentru combaterea sărăciei energetice, va trebui să se instituie mecanisme de reducere a prețurilor energiei electrice sau reduceri ale tarifelor anunțate de fiecare furnizor pentru grupurile vulnerabile sau sensibile din punct de vedere social (tarif social național). În același timp, autoritățile de la nivel regional și local ar trebui să se ocupe mai ales de posibilitatea ca gospodăriile care fac parte din aceste grupuri să aibă acces la programe, concepute special pentru ele, de reabilitare energetică a locuințelor. Pentru ceilalți consumatori trebuie utilizat tariful unic și evitat cel de tip progresiv, întrucât, dacă devine o regulă, acesta poate duce deseori la blocarea altor acțiuni pozitive, precum utilizarea pompelor de căldură ca mijloace alternative de încălzire, pentru a nu da decât un exemplu. În sfârșit, la nivel regional și local, trebuie lansate campanii de informare despre metodele ce pot fi utilizate pentru sporirea eficienței energetice și despre avantajele obiective care, prin comparație, decurg din utilizarea lor. Acest efort poate fi sprijinit și prin programe specifice vizând eficiența energetică.

13.

subliniază că este important ca atât statele membre, cât și autoritățile locale/regionale să faciliteze apariția unor soluții energetice locale (de exemplu, sub formă de cooperări) care să includă producția pe scară mică, dezvoltarea rețelelor inteligente și participarea la piață a actorilor de pe partea cererii, dat fiind că aceste inițiative formează un pilon din ce în ce mai important pentru reînnoirea piețelor energiei din UE. CoR pledează pentru o abordare integrală, nu doar în vederea promovării unui consum mai responsabil, ci și pentru stimularea producției pe scară redusă, a dezvoltării rețelelor energetice inteligente și a unei reacții la cerere solide în rețelele de distribuție

14.

recunoaște că tot mai mulți consumatori vor investi resurse în producția proprie în loc să depindă de alte surse („prosumatori”, adică consumatori de energie care își produc energie pentru propriile nevoi sau pentru nevoile vecinilor lor), ceea ce reprezintă o evoluție pozitivă din punctul de vedere al sensibilizării consumatorilor și al durabilității. Întreprinderile și inițiativele pe scară mică (gospodării, comunități locale, cartiere, cooperări regionale) vor juca un rol din ce în ce mai important în furnizarea de energie la nivel local/regional, producând efecte pozitive asupra economiei locale/regionale și a pieței forței de muncă. Producătorii de energie pe scară mică ar trebui așadar să aibă acces la rețelele (inteligente) de energie. Ar trebui elaborate norme solide pentru intrarea acestor noi furnizori în rețele, prin intermediul cărora gospodăriile și micii producători să fie stimulați să investească în producția de energie pe scară mică. CoR solicită Comisiei să acorde o atenție specială importanței crescânde a generării de energie pe scară mică și cerințelor specifice impuse de aceasta și să stimuleze schimbul de bune practici la nivel local și regional, în vederea facilitării acestei evoluții;

15.

subliniază că consolidarea poziției consumatorilor și importanța crescândă a generării pe scară mică fac necesară nu doar promovarea introducerii unui sistem de contorizare inteligent, ci și actualizarea conceptului UE de rețele inteligente. Deși Comisia se așteaptă ca rețelele inteligente și cu o funcționare optimă să contribuie la concurența pe piața internă a energiei, ea nu menționează în mod specific importanța crescândă a producție pe scară mică și rolul potențial al consumatorilor de energie ca producători și ca operatori de instalații de stocare pe scară mică. CoR consideră prin urmare că noțiunea de rețele inteligente a Comisiei ar trebui actualizată și ar trebui făcut schimb de cunoștințe și de inovații pentru a permite sprijinirea reală a producției pe scară mică.

16.

subliniază că piețele cu ridicata ale energiei emit semnalele de preț care afectează alegerile producătorilor și consumatorilor, precum și deciziile de investiții în instalații de producție și în infrastructură de transmisie. Aceste semnale ar trebui să reflecte condițiile reale ale cererii și ofertei de energie. Transparența sporită pe piețele cu ridicata ale energiei reduce riscul manipulării piețelor și denaturării semnalelor de preț. CoR subliniază așadar că aplicarea regulamentului REMIT reprezintă o măsură esențială pentru abordarea deficiențelor pieței energiei într-un cadru european;

17.

consideră că, pentru funcționarea eficientă a pieței europene a energiei, este esențial să se elaboreze noi coduri de rețea, să se abordeze chestiunile restante legate de reglementare în contextul codului de rețea privind piața de echilibrare europeană și să se înființeze o inițiativă de coordonare pentru a trata chestiunile emergente legate de reglementare și de aspecte tehnice. CoR sprijină aceste măsuri ca o modalitate de a crea și de a consolida o piață a energiei sigură și flexibilă în Europa și consideră că aplicarea codurilor de rețea europene ar trebui să fie monitorizată continuu de Comisia Europeană, ținând totodată seama de diferențele de dezvoltare regionale, pentru a asigura nu doar punerea în aplicare rapidă și eficientă, ci și funcționalitatea codurilor și eficacitatea lor pe piață;

18.

este de acord cu Comisia cu privire la potențialul unui sistem armonizat în întreaga Europă. În cursul elaborării codului, a devenit evident că este necesară o legătură mai puternică între reglementările care au fost elaborate în paralel la nivelul UE și la nivelul statelor membre. În acest context, CoR este de acord cu punctul de vedere al ACER, conform căruia codurile de rețea trebuie să pună în continuare accentul pe o mai bună interconectare a rețelelor naționale de energie;

19.

este convins de potențialul gazului, în special ca energie de echilibrare și capacitate de rezervă, dar împărtășește preocuparea Comisiei cu privire la diferențele dintre regiunile Europei în materie de disponibilitate a infrastructurii pentru gaz natural. Extinderea infrastructurii de stocare și transport al gazului (lichid) către toate regiunile Europei și integrarea rețelelor de gaz și electricitate ar facilita realizarea unei piețe interne a energiei. Prin urmare, CoR este de acord cu Comisia și ACER cu privire la faptul că inițiativele regionale ar trebui să sprijine înființarea unor centre de comercializare a gazului și a unor burse energetice regionale suplimentare, în vederea cuplării depline a piețelor de electricitate din UE. Pentru aceasta, este necesar ca și regiunile periferice și insulare să fie mai bine conectate la rețelele de gaz și electricitate. La nivel local/regional ar trebui elaborate proiecte-pilot bazate pe conceptele „gaz din energie” și „energie din gaz”, iar rezultatele acestora ar trebui difuzate.

20.

este convins că urmărirea obiectivului privind energia din surse regenerabile va contribui la finalizarea pieței interne a electricității, însă recunoaște faptul că liberalizarea bazată doar pe factorul preț nu va duce neapărat la decarbonizarea sistemului energetic al UE. Cu toate acestea, o piață internă integrată a electricității înseamnă o volatilitate mai scăzută a prețurilor pe piețele regionale specifice, ceea ce permite introducerea și integrarea mai eficientă în rețea a energiei din surse regenerabile. În mod ideal, investițiile în sectorul energetic ar trebui să acorde prioritate surselor regenerabile de energie. Întrucât există însă, deocamdată, o lipsă de coerență între deciziile privind energia din surse regenerabile ale diferitelor state membre, CoR solicită elaborarea unei strategii europene comune în vederea elaborării atât a unor mecanisme de reglementare, cât și a unora bazate pe piață, în conformitate cu poziția sa din Avizul privind energia din surse regenerabile, CdR 2182/2012 fin;

21.

pentru a se facilita integrarea cotei de energie solară și eoliană, aflată în creștere, și pentru a se garanta un echilibru stabil între ofertă și cerere, propune elaborarea unui cadru de reglementare clar, care să definească rolul diferiților actori și să permită căutarea unor soluții bazate pe piață, astfel încât să se emită semnale de preț clare pe piața energiei. De partea cererii, astfel de semnale vor duce la economisirea energiei, în timp ce de partea ofertei ele vor oferi flexibilitatea necesară. Aceasta include un sistem de comercializare a certificatelor de emisii care să asigure stimulente adecvate pentru investițiile în energia din surse regenerabile și flexibilitatea necesară. Pentru a se asigura că sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii oferă suficiente stimulente pentru investițiile în dezvoltarea tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, solicită găsirea unei soluții structurale la problema urgentă a ofertei excesive de permise de emisii;

22.

regretă faptul că, din cauza lipsei de coordonare la nivelul UE și a existenței unor scheme și mecanisme de sprijin naționale diferite și adesea incompatibile, de recompensare a capacităților de generare, goana după cadrul de reglementare cel mai convenabil („regulatory shopping”) devine un factor esențial în luarea deciziilor de investiții în centrale electrice în Europa. CoR subliniază că dezvoltarea energiei din surse regenerabile nu poate fi concepută în mod izolat și nu trebuie să constituie o piedică în calea bunei funcționări a pieței energetice. Schemele de sprijin public din statele membre ar trebui să aibă destinatari precizați clar, să fie previzibile, adaptate ca domeniu la obiectivele avute în vedere, proporționale și să includă dispoziții privind eliminarea lor progresivă, pentru a reflecta mutațiile în ceea ce privește viabilitatea comercială a tipului de producție susținut. Orice măsură de sprijin trebuie aplicată în conformitate cu piața internă și cu normele europene pertinente privind ajutoarele de stat. Autoritățile, în special cele din regiunile frontaliere, ar trebui să țină seama pe deplin de modul în care deciziile prevăzute afectează sistemul de electricitate din regiunile/țările învecinate, înaintea aplicării unor noi măsuri de stimulare. CoR sprijină inițiativa Comisiei privind elaborarea unor orientări în materie de bune practici, în vederea sprijinirii mecanismelor de promovare a energiei din surse regenerabile;

23.

întrucât impozitarea energiei la nivel local și național variază semnificativ în UE, sprijină inițiativele Comisiei de a promova o impozitare a energiei uniformă și mai inteligentă în Europa. Un cadru fiscal mai armonizat, care să distribuie povara fiscală între energia din surse regenerabile și energia fosilă pe o bază obiectivă, ținând seama de conținutul energetic și de emisiile de CO2 ale fiecărui produs, ar contribui la realizarea obiectivelor 20/20/20 și la reducerea emisiilor de CO2, precum și la realizarea obiectivelor Perspectivei energetice 2050. Menționează, de asemenea, necesitatea de a se stabili o metodă echitabilă de alocare a emisiilor de carbon provenite din producția și consumul de energie transregionale și transnaționale într-un sistem paneuropean liberalizat de transport și distribuție a energiei;

24.

subliniază importanța eficienței energetice și a economisirii energiei, pe lângă utilizarea energiei din surse regenerabile. Amenajarea teritoriului și planificarea urbană la nivel local/regional, precum și luarea unor măsuri de sporire a eficienței energetice și promovarea locuințelor și a clădirilor eficiente din punct de vedere energetic de către autoritățile locale și regionale vor contribui la economisirea energiei și la stimularea soluțiilor energetice la nivel local, printre care și utilizarea cogenerării. CoR recomandă să se acorde o atenție continuă acestei politici și sugerează să se utilizeze cele mai bune practici la nivel local și regional pentru a consolida politicile europene și naționale în acest domeniu.

25.

subliniază faptul că mecanismele de asigurare a capacității introduse prematur și concepute prost pot duce la fragmentarea pieței interne și pot împiedica investițiile. CoR pune sub semnul întrebării mecanismele de asigurare a capacității ale mai multor state membre, care urmăresc sprijinirea producătorilor de electricitate pentru a menține disponibilitatea capacității lor de generare, astfel încât să se asigure o capacitate suficientă și atunci când sursele variabile de electricitate, cum ar fi energia solară sau eoliană, nu produc electricitate. Pe de altă parte, surplusurile de energie (de exemplu, din energia eoliană) nu ar trebui transmise către rețelele țărilor învecinate, în absența armonizării prealabile a acestor măsuri, în caz contrar existând riscul unei denaturări a pieței energiei din aceste țări (așa-numitele fluxuri în buclă). În alte situații, excedentul existent într-o regiune poate permite tocmai compensarea deficitului din alta. CoR sprijină politica Comisiei de căutare a unor soluții transfrontaliere. Înaintea instituirii oricăror măsuri regionale sau naționale, ar trebui efectuate analize adecvate pentru a confirma faptul că există o problemă de capacitate și că nu există soluții alternative și pentru a verifica că măsurile propuse țin seama de efectele transfrontaliere. Este esențială o abordare coordonată cu privire la securitatea aprovizionării;

26.

consideră că viitoarea piață europeană a energiei nu ar trebui să mai fie determinată doar de ofertă, ci și de controlul cererii, în special în perioadele de vârf al consumului. Actorii trebuie să urmărească o descreștere a consumului industrial și a consumului gospodăriilor și să creeze condiții adecvate pentru a se putea profita de noile funcționalități ale rețelelor și contoarelor inteligente. Prin urmare, CoR se declară în favoarea elaborării unor mecanisme coordonate de asigurare a capacității la nivel european, care vor fi în măsură să atenueze vârfurile de consum de energie, să asigure funcționarea sistemelor de electricitate europene (în special în timpul vârfurilor de consum) și să stimuleze o reducere a consumului de electricitate;

27.

este convins că, atunci când se elaborează concepția de ansamblu a infrastructurii europene, dezvoltarea infrastructurii operatorilor de sisteme de distribuție ar trebui luată în considerare în aceeași măsură ca și infrastructura operatorilor de sisteme de transport. Dezvoltarea infrastructurii de distribuție inteligente este esențială pentru atingerea obiectivelor 2020, fiind imperios necesară conectarea energiei din surse regenerabile la rețele și integrarea produselor energetice descentralizate în sistem. Această acțiune nu poate reuși dacă planificarea infrastructurii se oprește la nivelul transmisiei.

28.

recunoaște faptul că, întrucât piața energiei este din ce în ce mai internațională, interconexiunile, instalațiile și infrastructura de rezervă și de stocare sunt esențiale pentru realizarea pieței interne a energiei. Prin urmare, CoR sprijină acordul referitor la Pachetul privind infrastructura europeană convenit la 27 noiembrie 2012, dar solicită ca, pe lângă investițiile (internaționale) pe scară largă, să se realizeze și investiții în rețelele regionale și chiar locale și în interconexiunile cu sistemele din zonele insulare izolate sau semi-izolate, întrucât generarea energiei are loc într-o măsură din ce în ce mai mare la nivel local/regional;

29.

solicită autorităților să abordeze chestiunea stimulentelor pentru investițiile corecte de pe piață în generarea, transmisia, stocarea și instalațiile de echilibrare a ofertei și cererii și recomandă ca pe lângă programele existente (PEER, mecanismul Conectarea Europei, politica de coeziune a UE, programul TEN-T, Orizont 2020) să se caute noi modalități de finanțare pentru realizarea infrastructurii. Parteneriatele public-privat, mobilizarea fondurilor private, acordurile de finanțare inovatoare sau măsurile fiscale ar putea toate constitui modalități potențiale de obținere a unor fonduri suplimentare. Pentru a permite implicarea investițiilor private, este necesară mai multă certitudine cu privire la investițiile care aduc beneficii pe termen lung. CoR insistă asupra importanței de a dispune de un calendar european (pe termen lung) al investițiilor energetice. Ar trebui menținut accesul simplificat al autorităților locale/regionale la finanțarea din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru proiectele energetice durabile. În plus, autoritățile de reglementare ar trebui să poată include îmbunătățirile infrastructurii și realizarea unor instalații de rezervă și stocare în tarifele la energie;

30.

subliniază că raționalizarea procedurilor de autorizare în UE și o alocare îmbunătățită a costurilor proiectelor transfrontaliere vor contribui la dezvoltarea rețelelor de infrastructură și la deblocarea investițiilor. Mai mult, acestea ar putea contribui la o mai bună securitate a aprovizionării în UE și la integrarea energiei din surse regenerabile prin îmbunătățirea posibilităților de transport al energiei. Autoritățile locale și regionale ar trebui să joace un rol important în această privință prin simplificarea procedurilor de planificare și integrarea infrastructurii energetice în schemele lor de planificare locale și regionale.

31.

în opinia Comitetului, costurile creării și extinderii rețelei de energie, care sunt efectuate în întreaga UE în beneficiul atât al mediului, cât și al consumatorului, ar trebui distribuite în mod solidar și nu ar trebui să cadă exclusiv în sarcina statului în care se extinde rețeaua. De aceea, CoR sprijină dezvoltarea în continuare și punerea în aplicare a unor mecanisme solide de alocare a costurilor în cadrul Regulamentului referitor la pachetul privind infrastructura energetică, precum și activitățile desfășurate în prezent de către organele de supraveghere, ACER și ENTSOG, în vederea dezvoltării în continuare a acestei politici.

32.

sprijină ferm necesitatea modernizării urgente a rețelelor existente și a dezvoltării unor rețele inteligente și este de acord cu cooperarea la nivel european, național și regional în domeniul dezvoltării unor rețele inteligente și cu elaborarea unor standarde europene pentru rețelele inteligente. Planurile de acțiune naționale și regionale pentru modernizarea rețelelor reprezintă o completare necesară a planurilor existente. Programele de cercetare-dezvoltare (Programul-cadru și Programul Energie inteligentă pentru Europa) ar putea sprijini industria în această privință. În special proiectele-pilot la nivel local și/sau regional ar putea demonstra posibilitățile rețelelor inteligente și contribui la implementarea rețelelor în întreaga Europă. Prin urmare, CoR solicită Comisiei să colaboreze cu autoritățile locale și regionale la elaborarea unor planuri de acțiune pentru implementarea rețelelor inteligente;

33.

subliniază că pentru a realiza această conversie a rețelei în rețele inteligente sunt necesare fonduri, pe lângă investițiile pentru crearea unei noi infrastructuri. Ar trebui investigat dacă autoritățile de reglementare ar trebui sau nu să le permită operatorilor să includă această sarcină financiară în structura lor de tarife, lucru care nu este permis în momentul de față. În continuare, CoR solicită ca metodele de analiză comparativă a tarifelor și a costurilor de acces la rețelele de transport și de distribuție, stabilite de autoritățile de reglementare, să cuprindă nu numai aspecte cantitative (costuri), ci și calitative (de exemplu, criteriile de fiabilitate pentru calitatea rețelei), astfel încât să mențină nivelul de calitate actual al rețelei;

34.

subliniază că, pentru modernizarea rețelelor și transformarea lor în rețele inteligente, este absolut esențial ca prin cadrul de reglementare să se încurajeze investițiile necesare pe baza unor câștiguri echitabile și să se prevadă roluri și responsabilități clare fără întârziere. Întrucât întreprinderile care gestionează rețelele necesită un cadru de reglementare stabil, favorabil și pe termen lung, care să stimuleze și să faciliteze investițiile necesare, este nevoie de o viziune pe termen lung;

35.

subliniază că transparența și participarea cetățenilor și a comunităților la planificarea, dezvoltarea și implementarea rețelelor sunt condiții esențiale pentru acceptarea din partea opiniei publice. Procesul de planificare a rețelei trebuie regândit, astfel încât să fie adecvat scopului într-o nouă eră a eficienței energetice, a surselor regenerabile și a gestionării cererii și să asigure un grad maxim de flexibilitate și reziliență în cadrul sistemului. Este de acord că procesul de planificare a rețelei trebuie să fie incluziv, transparent și democratic.