5.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 356/15

—

subliniază că, pentru autoritățile locale și regionale, procesul de elaborare a bugetului anual al UE este de natură politică și strategică și propune să fie consultat în mod formal în legătură cu viitoarele bugete anuale;

—

salută eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a furniza informații privind entitățile care beneficiază de fonduri europene, dar consideră că informațiile disponibile pentru publicul larg nu sunt adecvate și sunt prea fragmentate pentru a permite o imagine de ansamblu precisă cu privire la fondurile europene cheltuite și gestionate de autoritățile locale și regionale;

—

subliniază că va urmări cu atenție situația pentru a determina dacă demarajul lent și absorbția redusă vor avea un efect negativ asupra revizuirii CFM la jumătatea perioadei, prevăzută pentru 2016;

—

observă că aproximativ o treime din RAL total (70,7 miliarde EUR) vor fi plătite în 2014, dar împărtășește îngrijorarea Comisiei cu privire la exercițiile financiare 2015 și 2016;

—

consideră inacceptabilă întârzierea plăților și insistă ca termenul de plată de 60 de zile pentru programele cu gestionare partajată să fie obligatoriu și să se prevadă penalități juridice sau financiare dacă termenul nu este respectat;

—

regretă absența unei trimiteri la Semestrul european în cadrul prezentării politice a priorităților bugetului UE pentru 2014;

—

solicită o creștere în continuare a concentrării la începutul perioadei (2014-2015) a creditelor de angajament până la

—

200 milioane EUR pentru Orizont 2020, 150 milioane EUR pentru Erasmus și 50 milioane EUR pentru COSME;

—

salută faptul că a fost prevăzut un transfer de 351,9 milioane EUR de la primul către cel de-al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC) și își reafirmă opoziția fermă față de transferurile în alte direcții;

—

propune ca flexibilitatea suplimentară a „marjei globale pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” să fie utilizată pentru rubrica 1b.

Raportor

Luc VAN DEN BRANDE (BE-PPE), Președintele Biroului de legătură Flandra-Europa

Documente de referință

Comisia Europeană, Bugetul estimativ al Comisiei Europene pentru exercițiul financiar 2014 (Pregătirea proiectului de buget pentru 2014),

SEC(2013)370, iunie 2013

Consiliul Uniunii Europene, Proiect de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020,

11655/13, 27 iunie 2013

1.

menționează că este pentru prima dată când elaborează un aviz privind procedura bugetară anuală a UE, pentru a reda astfel punctele de vedere ale autorităților locale și regionale privind rubricile bugetare, acestea fiind principalii beneficiari și având o implicație directă cu privire la aceste rubrici;

2.

subliniază că, pentru autoritățile locale și regionale, procesul de elaborare a bugetului anual al UE este de natură politică și strategică și propune să fie consultat în mod formal de către Comisie, Consiliu sau Parlament în legătură cu viitoarele bugete anuale, astfel încât să-și poată prezenta punctul de vedere după publicarea proiectului de buget de către Comisia Europeană și de preferință înainte de transmiterea proiectului de buget de la Consiliu către Parlament;

3.

scoate în evidență faptul că prezentul aviz nu abordează cheltuielile administrative referitoare la rubrica V;

4.

se concentrează în acest aviz asupra rubricilor bugetare celor mai importante pentru Comitetul Regiunilor și pentru autoritățile locale și regionale, în special asupra fondurilor structurale, a programului Orizont 2020, a programului COSME, a Fondului de coeziune și a altor programe bazate pe gestiune partajată, precum FEPAM, FEADR și LIFE+;

5.

observă că bugetul european este de o importanță specială pentru autoritățile locale și regionale în condițiile în care ele gestionează în mod direct o serie de programe ale UE bazate pe gestiune partajată, fiind astfel direct afectate atât de nivelul creditelor de angajament, cât și al celor de plată din aceste domenii, în special dacă se iau în considerare întârzierile de plăți care rezultă din acumularea solicitărilor de plată a sumelor restante din ultimii ani, cu un impact nemijlocit asupra finanțelor publice ale multor autorități locale și regionale din întreaga UE;

6.

constată, de asemenea, că multe autorități locale și regionale care beneficiază de fonduri europene, cum ar fi Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul Social European, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) sunt dependente în bună măsură de aceste fonduri pentru punerea în practică cu succes a obiectivelor lor politice;

7.

dorește să reamintească, de asemenea, că bugetul UE nu reprezintă decât o parte nesemnificativă (de aprox. 2 %) din totalul cheltuielilor publice la nivelul Uniunii Europene, fiind insuficient pentru punerea la dispoziție a necesarului de 1 800 de miliarde de EUR pentru investițiile directe orientate către viitor, prevăzute în Strategia Europa 2020. Prin urmare, Comitetul Regiunilor consideră că este esențial ca autoritățile locale și regionale să fie implicate mai mult în noul cadru de guvernanță economică europeană și subliniază importanța participării acestora în cadrul acordurilor de parteneriat;

8.

subliniază că investițiile realizate din bugetul european au efecte multiplicatoare și de levier prin cofinanțarea publică și privată de la nivel regional, local și național. În multe state membre, investițiile publice depind în bună măsură de fondurile structurale, care reprezintă peste 30 % din aceste investiții în 13 state și chiar peste 60 % în șase state membre;

9.

constată că nu există date precise cu privire la cota pe care o suportă administrațiile locale și regionale, cu toate că se presupune că o mare parte a bugetului UE este cheltuit de autoritățile naționale, regionale și locale, de autorități publice, organizații neguvernamentale, organizații non-profit, organizații private, întreprinderi, universități și instituții de învățământ, persoane individuale etc. și că, per ansamblu, o treime din cheltuielile publice și două treimi din investițiile publice au loc la nivel regional și local;

10.

este convins de faptul că autoritățile locale și regionale joacă un rol vital și de neînlocuit în ceea ce privește punerea în practică a obiectivelor de politică europeană. Acestea participă în mod direct sau indirect, de exemplu, la:

11.

ajunge la concluzia că autoritățile locale și regionale sunt implicate în mod direct sau indirect în gestionarea și cheltuirea a peste 75 % din bugetul UE (1);

12.

salută eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a furniza informații privind entitățile care beneficiază de fonduri europene, fie direct de la Comisia Europeană, fie prin intermediul autorităților naționale și regionale, în vederea creșterii responsabilității prin mai multă transparență, dar consideră că informațiile disponibile pentru publicul larg nu sunt adecvate și sunt prea fragmentate pentru a permite o imagine de ansamblu precisă cu privire la fondurile europene cheltuite și gestionate de autoritățile locale și regionale;

13.

regretă lipsa unor date statistice care să permită Comitetului Regiunilor să-și exercite rolul consultativ și solicită Comisiei Europene să pună la dispoziție, începând din 2014:

14.

solicită Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului European să raționalizeze și să armonizeze modul de prezentare a modificărilor aduse proiectelor de buget, pentru a facilita astfel procesul de control democratic;

15.

subliniază în acest context că eficacitatea politicii europene depinde de aplicarea corectă a principiului guvernanței pe mai multe niveluri, considerat a fi unul din principiile generale aplicate fondurilor structurale (3), în sensul că fiecare nivel de guvernanță, în conformitate cu competențele sale, cooperează într-un mod eficient pentru atingerea obiectivelor politice. Autoritățile locale și regionale nu pot fi considerate a fi beneficiari în același mod ca organizațiile nonguvernamentale, organizațiile private, întreprinderile, instituțiile de învățământ etc.;

16.

sprijină inițiativa Comisiei Europene privind Codul european de conduită în materie de parteneriat (CECP), care completează Regulamentul privind dispozițiile comune; CECP precizează și extinde parteneriatele pentru pregătirea, punerea în aplicare și evaluarea programelor și fondurilor aparținând Cadrului strategic comun; consideră că un astfel de parteneriat este cea mai bună garanție pentru o utilizare eficientă a resurselor și pentru alinierea la necesitățile regiunii sau comunității locale și regretă că Consiliul nu a inclus CECP în pachetul de negocieri, în ciuda faptului că acest cod reprezintă un instrument de gestiune important pentru perioada de programare 2014-2020;

17.

solicită Comisiei să prezinte rapoarte clare cu privire la modul în care autoritățile locale și regionale au fost implicate într-un mod oportun și structurat în redactarea acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale pentru perioada 2014-2020;

18.

reiterează necesitatea de a reduce sarcina administrativă pentru autoritățile locale și regionale și insistă ca atât Comisia, cât și Consiliul și Parlamentul să țină cont de acest aspect, elaborând noi reguli pentru autoritățile locale și regionale;

19.

își reiterează solicitarea ca propunerile Comisiei Europene să ia în considerare calitatea cheltuielilor publice în contabilitatea macroeconomică a Uniunii Europene și a statelor membre. Aceste propuneri ar trebui să refere în special la chestiunea separării cheltuielilor curente de investiții în calcularea deficitului de buget, pentru a se evita ca investițiile cu beneficii pe termen lung să fie calculate ca având un impact negativ;

20.

salută eforturile depuse de Comisia Europeană de a urmări cheltuielile referitoare la acțiunile împotriva schimbărilor climatice;

21.

salută faptul că la 27 iunie 2013 s-a ajuns la un acord politic între Parlament, Președinția Consiliului și Comisie cu privire la cadrul financiar multianual 2014-2020;

22.

este preocupat de faptul că Comisia nu dispune de o strategie adecvată de gestionare a riscurilor referitor la măsura în care politica de coeziune poate fi pusă în aplicare pe baza unor bugete anuale, în lipsa unui cadru financiar multianual;

23.

este deosebit de îngrijorat de faptul că nivelul general al viitorului CFM, așa cum a fost acesta stabilit de Consiliu, ar putea să fie insuficient pentru realizarea ambițiilor UE exprimate în Strategia Europa 2020 și în „Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă”;

24.

regretă că plafonul CFM pentru creditele de angajament (960 miliarde EUR) este cu 34 de miliarde sub nivelul perioadei 2007-2013, tocmai într-o perioadă în care Europa are nevoie de mijloacele necesare pentru a depăși criza actuală într-un mod coordonat, și că acest plafon de 960 de miliarde de euro este cu 80 de miliarde sub nivelul propunerii inițiale a Comisiei;

25.

sprijină poziția Parlamentului European, conform căreia Regulamentul privind CFM nu poate fi adoptat din punct de vedere legal în lipsa unui acord politic privind temeiurile juridice aplicabile;

26.

regretă că nu au fost înregistrate progrese substanțiale în domeniul reformei sistemului de resurse proprii ca modalitate de a reduce contribuțiile directe ale statelor membre la bugetul UE. De aceea, îndeamnă Consiliul, Comisia și Parlamentul European să hotărască fără întârziere mandatul și componența grupului de lucru privind resursele proprii, așa cum s–a stabilit în acordul din 27 iunie, în vederea respectării termenului-limită al unei prime evaluări în 2014. Grupul de lucru ar trebui să fie constituit la momentul adoptării oficiale a Regulamentului privind CFM;

27.

salută acordul obținut cu privire la sporirea flexibilității în sensul unei utilizări cuprinzătoare a plafoanelor CFM, ceea ce permite reportul automat al creditelor neutilizate dintr-un exercițiu financiar în altul, precum și cel cu privire la reexaminarea obligatorie a CFM și revizuirea CFM la sfârșitul anului 2016;

28.

reiterează opoziția sa clară și fermă față de orice formă de condiționalitate macroeconomică și consideră că opțiunea de a o aplica tuturor rubricilor bugetare, așa cum au solicitat unele state membre, nu este de dorit, în condițiile în care astfel există riscul ca acele autorități locale și regionale care nu sunt responsabile pentru nerespectarea exigențelor de către statele lor membre să fie astfel grav penalizate. Regretă că, în continuare, condiționalitatea macroeconomică este menționată la articolul 6 al proiectului de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020;

29.

își reafirmă opoziția față de crearea unei rezerve de performanță, fapt care ar încuraja elaborarea unor proiecte lipsite de ambiție și ar descuraja inovarea. Regretă faptul că prezentarea politică a proiectului de buget pentru 2014 conține trimiteri la o astfel de rezervă;

30.

sprijină poziția Parlamentului European, conform căreia nu se poate proceda la un vot de aprobare în legătură cu Regulamentul privind CFM decât dacă există o garanție absolută cu privire la onorarea tuturor cererilor de plăți restante pentru 2013 și, prin urmare, se așteaptă ca Consiliul să adopte o decizie formală privind proiectul de buget rectificativ nr. 2/2013 pentru suma de 7,3 miliarde EUR și insistă să se respecte angajamentul politic al Consiliului de a adopta fără întârziere un buget rectificativ suplimentar (3,9 miliarde EUR, pentru a ajunge la cele 11,3 miliarde EUR (4) solicitate); salută faptul că Comisia a decis să bazeze proiectul de buget pentru 2014 pe ipoteza că aceste două proiecte de buget rectificativ pentru 2013 vor fi adoptate;

31.

subliniază că va urmări cu atenție situația pentru a determina dacă demarajul lent și absorbția redusă vor avea un efect negativ asupra revizuirii CFM la jumătatea perioadei, prevăzută pentru 2016;

32.

este îngrijorat de faptul că CFM 2014-2020 prevede un deficit structural suplimentar al bugetului UE de 52 miliarde EUR. Autoritățile locale și regionale, care depind în mare măsură de fondurile europene pentru realizarea investițiilor, consideră că aceasta reprezintă o tendință periculoasă în condițiile în care Comisia nu va fi în măsură să își onoreze la timp angajamentele din cauza lipsei creditelor de plată; CoR constată că prevederea unui astfel de deficit structural în bugetul european contravine dispozițiilor Tratatului (articolele 310 și 323 din TFUE);

33.

se declară deosebit de surprins de faptul că, chiar în condițiile adoptării celor două proiecte de buget rectificativ pentru 2013, care ar adăuga un total de 11,2 miliarde EUR de credite de plată suplimentare pentru 2013, la sfârșitul anului 2013 se așteaptă un RAL de aproximativ 225 miliarde EUR (5) provenind din programe aparținând perioadei 2007-2013 și preluate în noua perioadă de finanțare, ceea ce reprezintă aproximativ 25 % din plafonul total al cadrului financiar multianual pentru 2014-2020 (908,4 miliarde EUR) și reprezentând de 1,6 ori bugetul anual al UE;

34.

constată că nivelul acestui RAL se află în contradicție cu obiectivul politic exprimat de Parlamentul European în cadrul negocierilor, care prevede ca noua perioadă de programare să plece de la zero; avertizează că la sfârșitul lui 2020 va exista un RAL de aproximativ 277 miliarde EUR (6) și că acest deficit structural va crește de la un cadru financiar multianual la altul;

35.

subliniază că cele două domenii care contribuie în cea mai mare măsură la RAL sunt politica de coeziune (două treimi din total) și dezvoltarea rurală; recomandă să fie găsite soluții pentru evitarea acumulării de RAL în cursul anilor;

36.

sprijină solicitarea Parlamentului European către Comisia Europeană „să prezinte (…) rapoarte lunare privind evoluția cererilor de plată ale statelor membre din fondurile structurale, Fondul de coeziune, Fondul pentru dezvoltare rurală și Fondul pentru pescuit (defalcare pe state membre și pe fonduri)”;

37.

observă că aproximativ o treime din RAL total (70,7 miliarde EUR) vor fi plătite în 2014, dar împărtășește îngrijorarea Comisiei cu privire la exercițiile financiare 2015 și 2016; constată în același timp că în 2014, fiind primul an al noului CFM, există marja de manevră necesară pentru creditele de plată în condițiile în care noile programe (în special cele care se vor desfășura prin gestionare partajată) vor demara lent; odată cu trecerea anilor, această flexibilitate va scădea;

38.

subliniază în acest context aspectul pozitiv al acordului privind cadrul financiar multianual (7) privind posibilitățile de flexibilitate ale CFM, precum și al așa-numitei „marje globale pentru plăți” (8);

39.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Comisia nu prevede nicio marjă pentru anul 2014, în condițiile în care nivelul de plăți a fost stabilit la 136,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă că Comisia nu va dispune de nicio marjă suplimentară pentru 2015 și că deficitul structural riscă să crească din nou odată cu demararea programelor în perioada 2014-2020 și cu arieratele provenind din perioada 2007-2013 (de aproximativ 155 miliarde EUR);

40.

atrage atenția asupra consecințelor noii reguli „n+3” pentru dezangajările din domeniul politicii de coeziune sub aspectul acumulării RAL în următorii ani. În acest context, Comitetul Regiunilor recomandă ca, în perioada 2014-2016, să se acorde prioritate sumelor neplătite din 2007-2013 (70 miliarde EUR în fiecare an, pe o perioadă de trei ani), dat fiind că cererile de plată pentru noua perioadă de programare vor începe să se acumuleze foarte probabil în 2017-2018 (2014 + 3 ani, ținând cont de întârzierile la demararea programelor în 2014 datorate întârzierii acordului privind CFM);

41.

consideră inacceptabilă întârzierea plăților și insistă ca termenul de plată de 60 de zile pentru programele cu gestionare partajată să fie obligatoriu și să se prevadă penalități juridice sau financiare dacă termenul nu este respectat; insistă, de asemenea, ca penalitățile (dobânzile) existente pentru programele cu gestionare centrală (cum ar fi al 7-lea Program-cadru sau viitoarele proiecte din cadrul „Orizont 2020”) să fie prevăzute și pentru alte fonduri în cazurile în care nu se respectă termenele de plată. Este vorba de o chestiune deosebit de importantă pentru autoritățile locale și regionale care așteaptă rambursările. Prin urmare, Comitetul Regiunilor speră că, odată cu noua revizuire a Regulamentului financiar al UE, se va găsi o soluție pentru această problemă;

42.

deploră proliferarea bugetelor rectificative în cursul exercițiului financiar care rezultă din estimările nerealist de reduse în ceea ce privește necesitățile de plată, impuse de Consiliu, Comisie și Parlament. Pentru 2013 au fost deja elaborate 5 proiecte de buget rectificativ, iar în 2010 au existat 10 asemenea proiecte;

43.

solicită Comisiei, Parlamentului și Consiliului să propună soluții structurale pentru a rezolva problema deficitului bugetar structural al UE, astfel încât angajamentele financiare de care ar trebui să dispună autoritățile locale și regionale să nu mai fie amenințate de lipsa creditelor de plată a UE;

44.

reafirmă că investițiile publice la nivel subnațional au tendința de a se concentra asupra sectoare prioritare decisive pentru succesul Strategiei Europa 2020; își reiterează solicitarea de a oferi o prioritate politică mai puternică creării sinergiilor între bugetele UE, ale statelor membre, regiunilor și autorităților locale, pentru punerea în practică a priorităților convenite la nivelul UE;

45.

salută inițiativa Comisiei de a urmări ansamblul cheltuielilor publice destinate Strategiei Europa 2020, dar este surprins de faptul că aceasta se va baza pe cele șapte inițiative emblematice și nu pe cele cinci obiective majore (ocuparea forței de muncă, inovarea, educație, incluziunea socială și clima/energia);

46.

regretă absența oricărei trimiteri la cele 11 obiective tematice ale Regulamentului privind dispozițiile comune asupra cărora ar trebui să se concentreze Fondul structural și de investiții european (9), care ar trebui să fie conforme cu Cadrul strategic comun (CSC) propus de Comisia Europeană la 14 martie 2012;

47.

se exprimă din nou în favoarea unei anumite flexibilități pentru a putea ține astfel seama de specificul teritorial al regiunilor și localităților;

48.

regretă absența unei trimiteri la Semestrul european în cadrul prezentării politice a priorităților bugetului UE pentru 2014. Regretă, de asemenea, că Comisia a ignorat solicitarea adresată de Parlamentul European de a furniza îndeosebi date concludente și concrete privind modul în care Proiectul de buget UE pe care l-a propus poate juca un rol declanșator, catalitic, sinergic și complementar pentru investiții la nivel local, regional și național, necesare pentru realizarea priorităților convenite în cadrul Semestrului european  (10) și, prin urmare, solicită, în conformitate cu principiul guvernanței pe mai multe niveluri, ca regiunile, în special cele care dispun de puteri legislative, să participe la Semestrul european;

49.

sprijină Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și solicită ca aceasta să facă parte integrantă din viitoarele acorduri de parteneriat, subliniind că autoritățile locale și regionale trebuie să fie implicate pe deplin în punerea în practică a oricărei inițiative de ocupare a forței de muncă, având în vedere că acestea se află în poziția cea mai adecvată pentru a evalua piețele locale ale forței de muncă și programele specifice destinate tinerilor și luând în considerare că multe regiuni dispun de competențe depline în acest domeniu politic;

50.

regretă că această inițiativă a fost creată în paralel cu alte fonduri, în loc de a recurge la cadrul FSE pentru abordarea acestei probleme, provocând astfel o sporire a sarcinii administrative pentru beneficiari;

51.

constată că Comisia a propus o concentrare la începutul perioadei (6 miliarde EUR) (11) pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru anii 2014-2015; propune ca o astfel de concentrare să fie însoțită de măsuri adecvate (de exemplu, măsuri de consolidare a capacității) destinate punerii rapide în aplicare, în condițiile imposibilității de a adopta proiectul de regulament privind dispozițiile comune și Regulamentul privind FSE înainte de adoptarea Regulamentului privind CFM, adică spre sfârșitul anului 2013, ceea ce va duce la o întârziere a punerii în aplicare; există, de asemenea, anumite incertitudini cu privire la modul în care statele membre și regiunile vor pune în practică inițiativa și cu privire la viteza de absorbție a fondurilor. În plus, solicită ca articolul 9f al Regulamentului privind CFM să fie modificat pentru a elimina limita explicită a rubricii bugetare privind noua Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor la 3 miliarde EUR. Această măsură este necesară pentru a evita orice amânare pe după 2016 a unor programe esențiale pentru coeziune, cum ar fi programele de cooperare transfrontalieră sau anumite părți ale facilității Conectarea Europei;

52.

este deosebit de îngrijorat de reducerile bugetare aplicate mai multor rubrici bugetare esențiale pentru realizarea de investiții pe termen lung necesare pentru redresarea economică rapidă, mai ales în domeniul politicii de coeziune, dezvoltării rurale, COSME sau Orizont 2020;

53.

solicită, în conformitate cu articolul 9f din proiectul de regulament al Consiliului privind CFM din 27 iunie 2013 o creștere în continuare a concentrării la începutul perioadei (2014-2015) a creditelor de angajament până la 200 milioane EUR pentru Orizont 2020, 150 milioane EUR pentru Erasmus și 50 milioane EUR pentru COSME;

54.

nu este surprins de nivelul modest al creditelor de angajament pentru 2014 în domeniul coeziunii, luând în considerare întârzierile preconizate (12) în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale, dar invită statele membre să se concentreze asupra programelor operaționale în vederea activării fondului deja din anul 2014;

55.

regretă suprimarea liniei bugetare „Erasmus pentru aleșii locali și regionali” din rubrica bugetară 1b (linia bugetară 13 03 77 11) și solicită continuarea acesteia pe baza experienței CoR cu această inițiativă;

56.

salută creșterea cu 10,3 % față de 2013 a creditelor de angajament pentru programul Life+, dar nu înțelege reducerea cu 1,1 % a creditelor de plată;

57.

salută trecerea FEPAM de la gestionarea directă la gestionarea partajată, cu toate că aceasta implică un nivel mai scăzut al plăților la începutul perioadei de finanțare;

58.

salută dispozițiile de la articolul 8 din proiectul de regulament al Consiliului privind CFM, care prevăd că, în cazul adoptării după 1 ianuarie 2014 a unor noi norme sau programe în gestiune partajată, cadrul financiar se revizuiește în vederea transferării pentru exercițiile următoare, peste plafoanele corespunzătoare pentru cheltuieli, a alocărilor neutilizate în 2014.

59.

salută faptul că a fost prevăzut un transfer de 351,9 milioane EUR de la primul către cel de-al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC) și își reafirmă opoziția fermă față de transferurile în alte direcții;

60.

constată că nici concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013, nici proiectul de regulament al Consiliului privind CFM din 27 iunie 2013 nu prevăd un subplafon pentru politica de coeziune; aceasta a fost, în schimb, transformată în subrubrică. În baza acestora, Comitetul contestă trimiterile numeroase la acest subplafon în prezentarea proiectului de buget pentru 2014 (13) și, prin urmare, pledează pentru un transfer al creditelor de angajament/de plată în interiorul rubricii 1, acolo unde este cazul;

61.

salută „marja globală pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” care va fi instituită cu marje disponibile sub plafoanele CFM pentru creditele de angajament pentru anii 2014-2017; consideră că aceste credite de angajament pot fi utilizate și peste nivelul plafoanelor pentru anii 2016-2020 (14) și propune ca această flexibilitate suplimentară să fie utilizată pentru rubrica 1b.