52012DC0392

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Un parteneriat consolidat al Spațiului european de cercetare pentru excelență și creștere

(Text cu relevanță pentru SEE)

1.           SEC într-un nou context economic și politic

Îmbunătățirea performanței Europei în domeniul cercetării pentru promovarea creșterii și a creării de locuri de muncă

Cunoașterea reprezintă moneda de schimb a noii economii. Prin urmare, o capacitate de cercetare și inovare de prim rang la nivel mondial, creată pe o bază științifică publică solidă este esențială pentru o redresare economică durabilă și pentru asigurarea poziției Europei în contextul ordinii mondiale emergente.

Investițiile străine directe (FDI) din UE în cercetare și dezvoltare rezistă, contrazicând tendința de declin al FDI în general[1]. Însă indicatorii de calitate științifică, excelență și impact arată o deteriorare a poziției mondiale a UE și un exod în curs al talentelor științifice.

Comisia a propus o creștere a bugetului UE pentru cercetare și dezvoltare la 80 de miliarde EUR pentru inițiativa Orizont 2020, iar statele membre s-au angajat să atingă obiectivul UE de a investi în cercetare în medie 3% din PIB-ul UE până în 2020. Însă pentru a maximiza profiturile obținute din aceste investiții, Europa trebuie să sporească eficiența, eficacitatea și excelența sistemului său public de cercetare.

Din acest motiv, Spațiul european de cercetare (SEC) se află în centrul Strategiei Europa 2020 și al inițiativei sale emblematice strategice „O uniune a inovării”[2], iar Consiliul European a solicitat finalizarea SEC până în 2014[3]. Uniunea inovării are ca scop să garanteze că produsele și serviciile bazate pe cunoștințe contribuie substanțial la creștere și la crearea de locuri de muncă, însă pentru a atinge acest obiectiv este esențial să existe o bază științifică cu adevărat de nivel mondial.

Un obiectiv principal al SEC este și acela de a reduce atât exodul de inteligență, în special din regiunile mai slab dezvoltate, cât și marile variații regionale ale performanței în domeniul cercetării și inovării, vizând obținerea excelenței pe întregul teritoriu al Uniunii prin specializare inteligentă.

La fel ca în cazul propunerii Comisiei privind inițiativa Orizont 2020, toate acestea trebuie realizate recurgând la norme și proceduri cât mai simple cu putință din punctul de vedere al utilizatorului.

Definirea SEC - deschiderea și conectarea sistemelor de cercetare ale UE

SEC se bazează pe cele 27 de sisteme naționale de cercetare ale statelor membre, finanțate din veniturile fiscale naționale. Acestea vor rămâne diferite în măsura în care acest lucru este în favoarea UE și a fiecărui stat membru, permițând Europei să-și valorifice diversitatea științifică, culturală și geografică. Este vital ca statele membre și regiunile să își construiască propriile sisteme de cercetare bazându-se pe forțele proprii, în concordanță cu principiul specializării inteligente. Totuși, pentru a realiza un SEC competitiv la nivel mondial astfel încât Europa să joace un rol de frunte în abordarea marilor provocări și la care să participe toate statele membre, sistemele naționale trebuie să fie mai deschise unul către celălalt și către lume, mai interconectate și mai interoperabile.

Se va asigura astfel intensificarea atât a concurenței, cât și a cooperării. Concurența garantează că fondurile se alocă celor mai buni cercetători și celor mai bune echipe de cercetare, în timp ce cooperarea permite minților celor mai strălucite să conlucreze pentru a găsi mai rapid soluții inovatoare la marile provocări (îmbătrânirea populației, securitatea energetică, mobilitatea, degradarea mediului etc.) și împiedică dublarea inutilă a investițiilor naționale în cercetare și infrastructură.

Având în vedere caracterul deschis al inovării și natura tot mai colaborativă a activităților științifice, finalizarea SEC înseamnă, de asemenea, dobândirea „celei de-a cincea libertăți”[4] - libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor științifice, inclusiv prin mijloace digitale[5]. Următoarea definiție a SEC se bazează pe Tratatul de la Lisabona[6] și pe Concluziile Consiliului: un spațiu de cercetare unificat, deschis spre lume, bazat pe piața internă, în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologia circulă liber și prin intermediul căruia Uniunea și statele sale membre își consolidează bazele științifice și tehnologice, competitivitatea și capacitatea de a aborda în mod colectiv marile provocări.

Prioritățile SEC

Pe baza analizei punctelor tari și a punctelor slabe ale sistemelor de cercetare europene[7] și pe baza obiectivului general privind introducerea în etape, până în 2014, a unor schimbări durabile la nivelul performanței și al eficacității cercetării europene , prioritățile SEC sunt următoarele:

· Sisteme naționale de cercetare mai eficace - inclusiv intensificarea concurenței în interiorul frontierelor naționale și investiții susținute sau mai mari în cercetare;

· Optimizarea cooperării și a concurenței la nivel transnațional - definirea și implementarea de programe de cercetare comune cu privire la marile provocări, creșterea calității prin concurență deschisă la nivel european, precum și construirea și punerea efectivă în funcțiune a unor infrastructuri de cercetare esențiale de nivel paneuropean.

· O piață a forței de muncă deschisă pentru cercetători - pentru a se asigura eliminarea barierelor din calea mobilității și a formării cercetătorilor, precum și din calea unor cariere atractive.

· Egalitatea dintre sexe și integrarea aspectelor legate de aceasta în cercetare - pentru a pune capăt irosirii talentelor, pe care nu ne-o putem permite, pentru a diversifica opiniile și abordările în domeniul cercetării, precum și pentru a încuraja excelența.

· Optimizarea circulației cunoștințelor științifice, a accesului la acestea și a transferului lor, inclusiv prin SEC digital - pentru garantarea accesului la cunoștințe și a utilizării acestora de către toată lumea.

Finalizarea SEC va aduce beneficii în materie de eficiență, de calitate și de impact, precum și noi oportunități pentru toate statele membre. Este o ocazie pentru statele membre cu un nivel de performanță mai scăzut să își asume responsabilitatea pentru reformarea sistemelor lor de cercetare, stimulând un proces de specializare inteligentă și contribuind la suprimarea decalajului existent în domeniul inovării. Inițiativa Orizont 2020 și fondurile structurale vor sprijini aceste demersuri.

Dimensiunea externă este un element orizontal vital care face parte integrantă din SEC. Aceasta va fi abordată spre sfârșitul anului 2012, în cadrul unei comunicări separate referitoare la o abordare strategică pentru intensificarea și orientarea cooperării internaționale a UE în domeniul cercetării și inovării.

Situația actuală

SEC nu pornește de la zero. Începând din anul 2000, UE, statele membre, alte țări implicate și părțile interesate au înregistrat progrese substanțiale.

Exemple de progrese în ceea ce privește crearea SEC

Programele-cadru succesive au contribuit la crearea SEC prin acțiuni directe[8] și indirecte, inclusiv prin inițiative majore ale Comisiei.

· Consiliul European pentru Cercetare, care presupune competiție pentru excelență la nivel european în domeniul cercetării experimentale

· Sistemele ERA-NET pentru coordonarea programelor de cercetare europene, naționale și regionale (de exemplu E-Rare, care coordonează aproximativ jumătate dintre cercetările în domeniul maladiilor rare în Europa)

· Inițiativele în temeiul articolului 185, care combină eforturile UE, naționale și regionale în cadrul unor programe europene unice [de exemplu, Programul european de cercetare metrologică (EMRP), care reunește 44% din resursele din întreaga UE pentru știința măsurătorilor]

· Acțiunile Marie Curie, care au permis mobilitatea a peste 60 000 de cercetători

Inițiative conduse de statele membre:

· Eforturi în vederea elaborării unei politici coordonate în domeniul infrastructurilor de cercetare, de exemplu, crearea Forumului strategic european pentru infrastructuri de cercetare (ESFRI), care a elaborat cea dintâi Foaie de parcurs europeană privind infrastructurile de cercetare și a creat două infrastructuri europene de cercetare[9] cărora li s-a acordat[10] statutul de consorțiu european pentru infrastructuri de cercetare (ERIC)[11], în timp ce multe alte astfel de infrastructuri au fost inițiate sau sunt pe cale de a fi inițiate[12]

· Programarea comună[13] în vederea abordării marilor provocări, care capătă amploare și care se bucură de un angajament politic tot important - de exemplu, acordul din 2010 încheiat între statele membre privind orientări referitoare la condițiile-cadru pentru programarea comună în domeniul cercetării[14]; un caz separat este alianța europeană pentru cercetare în domeniul energetic, al cărei scop este să deruleze programe paneuropene de cercetare în cadrul planului SET[15]

· Parteneriatul european pentru cercetători[16], care are drept scop îmbunătățirea gestionării carierelor în domeniul cercetării într-un număr tot mai mare de instituții, a promovat adoptarea Cartei europene pentru cercetători și a Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor[17] (Carta și Codul), propuse de Comisie, pe care unele state membre le-au transpus în contextele lor naționale, și a creat cadre permisive[18] cu rezultate remarcabile

· Cooperarea în domeniul transferului de cunoștințe[19], care a contribuit la garantarea adoptării de către statele membre a unor politici în domeniul diseminării cunoștințelor

Comunitățile cunoașterii și inovării din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie contribuie la crearea de parteneriate paneuropene în domeniul cercetării, al inovării și al educației - care trebuie realizate în cadrul inițiativei Orizont 2020.

Cu toate acestea, progresele înregistrate în diferite dimensiuni ale SEC și în statele membre au fost inegale. În timp ce infrastructurile de cercetare, de exemplu, au beneficiat de existența unui organism strategic, a unei foi de parcurs și a unui regulament, implementarea programării comune rămâne lentă și nu au fost atinse nivelurile optime în materie de concurență. De asemenea, diferențele dintre statele membre mai avansate și cele care progresează mai lent pot fi observate mai ales în ceea ce privește practicile de diseminare a cunoștințelor, precum și condițiile și perspectivele de carieră în domeniul cercetării.

2.           O abordare pragmatică privind finalizarea SEC până în 2014 - responsabilitate și acțiune

Având în vedere constrângerile temporale, abordarea cea mai eficace și mai pragmatică cu privire la respectarea termenului-limită 2014 este crearea unui parteneriat consolidat pentru SEC - mai profund, mai larg și mai eficient decât în prezent - între statele membre, Comisie și organizațiile părților interesate din domeniul cercetării[20] care să vină în completarea parteneriatului SEC de bază dintre statele membre și Comisie prin implicarea sistematică a organizațiilor părților interesate, precum Science Europe (care reunește organizații de finanțare a cercetării și organizații care desfășoară activități de cercetare), dacă este cazul.

Rolul explicit al organizațiilor părților interesate din domeniul cercetării este nou și important, fiind în acord cu dorințele acestora, cu rezultatele consultărilor publice privind SEC și cu apelurile repetate ale Consiliului[21]. Acest rol se bazează pe inițiative anterioare ale părților interesate, cum este Foaia de parcurs privind SEC, elaborată de ESF (Fundația europeană pentru știință) / EUROHORC (European association of the heads of research-funding and research-performing organisations - Asociația europeană a șefilor organizațiilor de finanțare a cercetării și ai organizațiilor care desfășoară activități de cercetare)[22] și o serie de simpozioane trilaterale informale[23] la care au participat reprezentanți la nivel înalt ai statelor membre, ai organizațiilor de finanțare din domeniul cercetării și ai Comisiei, organizate de EUROHORC și continuate de Science Europe.

Abordarea se concentrează asupra unor priorități esențiale, se bazează pe responsabilitate, este orientată spre acțiune și impune tuturor părților sarcina de a aduce îmbunătățiri concrete sistemului de cercetare al UE, pe măsura competențelor fiecăreia.

În continuare, sunt prezentate reformele și măsurile care trebuie implementate până în 2014 pentru fiecare prioritate în parte:

2.1.        Sisteme naționale de cercetare mai eficiente

Concurența deschisă la nivel național este esențială pentru valorificarea la maximum a fondurilor publice investite în cercetare. Nivelul de performanță al celor mai bune practici pe care toate statele membre trebuie să îl atingă în această privință implică:

· alocarea de fonduri prin cereri deschise de propuneri, evaluate de comisii formate din cei mai buni experți naționali și străini independenți (evaluare inter pares[24]), incitând astfel cercetătorii să atingă niveluri de performanță competitive la nivel internațional

· evaluarea calității organizațiilor și a echipelor care desfășoară activități de cercetare, precum și evaluarea rezultatelor obținute de acestea, ca bază pentru deciziile de finanțare instituționale - evaluarea inter pares poate să facă parte din această evaluare și, pe termen lung, să conducă la schimbări organizaționale

Deși echilibrul dintre cele două abordări poate varia, acestea ar trebui să se găsească în centrul deciziilor privind finanțarea cercetării adoptate în toate statele membre, pentru a se depăși divergențele în materie de performanță existente în UE.

Statele membre sunt invitate:

· să introducă sau să crească finanțarea competitivă prin recurgerea la cererile de propuneri și la evaluările instituționale ca principale metode de alocare a fondurilor publice pentru cercetare și inovare și prin introducerea de reforme legislative dacă este necesar

· să se asigure că toate organismele publice responsabile cu alocarea fondurilor pentru cercetare aplică principiile fundamentale ale evaluării inter pares internaționale

Comisia:

· va sprijini învățarea reciprocă și schimbul de bune practici între statele membre cu privire la eliminarea barierelor juridice naționale și a altor obstacole din calea SEC în ceea ce privește prioritățile stabilite în prezenta comunicare

· prin Platforma pentru specializare inteligentă, va ajuta statele membre și regiunile să utilizeze fondurile structurale în scopul dezvoltării capacității de cercetare și al elaborării strategiilor de specializare inteligentă, sprijinind inclusiv programele comune de cercetare, în concordanță cu obiectivele politicii de coeziune

· va sprijini catedrele SEC, destinate să încurajeze schimbările structurale în instituții pentru a spori calitatea activităților lor de cercetare la niveluri de excelență de anvergură internațională

2.2.        Optimizarea cooperării și a concurenței la nivel transnațional

Abordarea în comun a marilor provocări

UE trebuie să ia măsuri urgente și coerente pentru a atinge nivelul de efort și de impact necesar pentru a face față marilor provocări cu ajutorul fondurilor publice limitate pe care le poate aloca cercetării. Agendele strategice de cercetare elaborate în cadrul inițiativelor de programare comună demonstrează angajamentul statelor membre de a face față marilor provocări, răspunzând apelurilor lansate în Declarația de la Lund[25] din 2009 și de către Consiliu[26]. Programarea comună are și potențialul de a consolida mai ferm cooperarea cu parteneri internaționali. Însă până în prezent, implementarea nu s-a făcut în mod corespunzător. Problema constă în a facilita cercetarea și inovarea la nivel transnațional mai degrabă prin exploatarea sinergiilor dintre programele naționale și internaționale și prin alinierea strategică a diferitelor surse de finanțare naționale sau de altă natură la nivelul UE, decât prin finanțarea transfrontalieră în sine. Nivelul alinierii este în prezent prea scăzut pentru a avea vreun impact serios asupra unor provocări importante și complexe[27]. Acest lucru se datorează, în parte, diferențelor dintre normele naționale de finanțare și dintre procedurile de selecție aplicate la nivel național, însă ține și de voința politică.

Trebuie create condiții pentru ca toate statele membre să beneficieze de cooperarea și concurența consolidate la nivel transfrontalier prin:

– Definirea de priorități și agende de cercetare comune, pe baza inițiativelor de programare comună și a rezultatelor unor activități strategice orientate spre viitor

– Implementarea agendelor de cercetare comune, atunci când este posibil, prin cereri de propuneri comune sau cel puțin sincronizate între statele membre, pe baza evaluărilor inter pares comune realizate la nivel internațional, care să producă punctaje comparabile pentru toate propunerile. Acest lucru ar asigura concurența la nivel paneuropean, ale cărei beneficii sunt deja recunoscute la scară largă de statele membre (aproape toate participă frecvent la cererile de propuneri ERA-NET, iar unele optează, tocmai din acest motiv, pentru acordarea de fonduri naționale cercetătorilor de pe lista de rezervă a CEC). De asemenea, s-ar putea stabili astfel cu exactitate, la nivelul UE, care sunt punctele tari și punctele slabe din fiecare domeniu, ajutând în acest mod statele membre să decidă în ce domeniu să se specializeze.

– Implementarea și/sau finanțarea în comun a cererilor de propuneri și a proiectelor, pe baza experienței de până acum și a dispozițiilor privind parteneriatele public-privat din cadrul inițiativei Orizont 2020. În acest scop, este necesar ca normele naționale de finanțare să devină compatibile și să conveargă spre standarde europene comune.

Agendele comune de cercetare ar trebui implementate în cooperare cu țări din afara UE, în cazul în care este relevant și necesar.

Statele membre sunt invitate:

· Să își intensifice eforturile în vederea implementării unor agende comune de cercetare care să abordeze marile provocări, prin schimb de informații privind activitățile desfășurate în domeniile convenite ca fiind prioritare, garantând că fonduri naționale adecvate sunt angajate și armonizate strategic la nivel european în aceste domenii și că evaluarea ex post se face în comun.

· Să garanteze recunoașterea reciprocă a evaluărilor care se conformează standardelor internaționale de evaluare inter pares ca bază pentru deciziile de finanțare adoptate la nivel național

· Să suprime barierele juridice și de altă natură din calea interoperabilității transfrontaliere a programelor naționale pentru a permite finanțarea în comun a acțiunilor, inclusiv cooperarea cu țări din afara UE, dacă este necesar

Organizațiile părților interesate din domeniul cercetării sunt invitate:

· Să convină asupra unor principii comune de finanțare - costuri eligibile, cerințe de raportare etc. - pentru ca programele naționale de cercetare să devină compatibile, interoperabile (la nivel transfrontalier) și mai simple pentru cercetători

· Să dezvolte și să implementeze în continuare modele de cooperare transfrontalieră, cum sunt Lead-Agency, Money-Follows-Cooperation Line, Money-Follows-Researcher și altele

· Să dirijeze utilizarea cererilor de propuneri sincronizate și, dacă este posibil, să recurgă la o singură evaluare inter pares comună la nivel internațional a propunerilor ca bază pentru luarea deciziilor de finanțare

Comisia:

· Va crea, va încuraja și va participa la parteneriate public-privat destinate să abordeze marile provocări, în conformitate cu Comunicarea privind crearea de parteneriate în cercetare și inovare[28], pentru a valorifica contribuțiile statelor membre și pentru a asigura coordonarea strânsă cu activitățile relevante din cadrul inițiativei Orizont 2020

· Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, va trasa activitățile din domeniile convenite ca fiind prioritare, în vederea identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a lacunelor și a duplicatelor

· Va sprijini statele membre și organizațiile de finanțare a cercetării în realizarea de evaluări inter pares comune la nivel internațional și în stabilirea de standarde comune de finanțare - de exemplu, printr-o etichetă cu sigla SEC pentru recunoașterea celor mai bune practici în contextul operațiunilor de cercetare transfrontaliere

Investiții eficace în infrastructurile de cercetare și utilizarea eficientă a acestora

Excelența cercetării depinde de instrumente și de infrastructuri de cercetare de anvergură mondială, printre care infrastructurile electronice bazate pe TIC. Aceste infrastructuri de cercetare atrag talentele și stimulează inovarea și oportunitățile de afaceri. Infrastructurile electronice îndeosebi permit unor echipe dispersate din punct de vedere geografic să desfășoare activități de cercetare colaborative tot mai ample, bazate pe date (e-Știință). Provocarea constă în a determina statele membre să se angajeze față de implementarea Foii de parcurs a ESFRI, a valorifica la maximum investițiile la toate nivelurile, a depăși obstacolele din calea construirii și a funcționării și a asigura accesul liber al cercetătorilor la infrastructurile de cercetare din întreaga Europă. Uniunea Inovării include angajamentul de a finaliza sau de a iniția, până în 2015, construcția a 60% dintre infrastructurile de cercetare prioritare de interes paneuropean prezentate în Foaia de parcurs a ESFRI. În acest scop sunt necesare investiții care depășesc posibilitățile țărilor individuale, prin urmare este necesară reunirea fondurilor regionale, naționale și ale Uniunii Europene, în special pentru infrastructurile de cercetare ERIC, inclusiv a instrumentelor distribuite care necesită participarea a cât mai multor țări cu capacitate națională și regională de anvergură mondială.

Numeroase infrastructuri de cercetare europene noi beneficiază și de aportul partenerilor internaționali sau sunt filiale europene ale unor rețele de nivel mondial. Este esențial să se asigure controlarea și gestionarea costurilor în cazul proiectelor de nivel mondial. Grupul celor douăzeci de economii majore (G20) abordează aceste aspecte cu participarea activă a Comisiei.

Statele membre sunt invitate: · Să confirme angajamentele financiare privind construirea și funcționarea ESFRI, a infrastructurilor de cercetare mondiale, naționale și regionale de interes paneuropean, în special în contextul elaborării foilor de parcurs naționale și a viitoarelor programe finanțate din fondurile structurale · Să suprime barierele juridice și de altă natură care blochează accesul transfrontalier la infrastructurile de cercetare Comisia: · Prin intermediul inițiativei Orizont 2020, va sprijini, accesul la infrastructurile de cercetare, precum și integrarea globală în curs a infrastructurilor de cercetare ale UE, în special a celor cărora li s-a acordat statutul ERIC · Va încuraja statele membre să facă legătura între folie de parcurs privind infrastructurile de cercetare, pe de o parte, și Foaia de parcurs a ESFRI și strategiile de specializare inteligentă din cadrul programelor de cercetare și inovare cofinanțate din fondurile structurale, pe de altă parte, consolidând capacitatea regiunilor mai puțin favorizate de a găzdui infrastructurile de cercetare de interes paneuropean și internațional și de a participa la acestea · Va sprijini programele de formare profesională pentru gestionarea acestor infrastructuri de cercetare · Va elabora, în cooperare cu ESFRI, e-IRG[29] și alte părți interesate, o Cartă a accesului în care va stabili standarde comune, precum și norme și condiții armonizate de acces pentru utilizarea infrastructurilor de cercetare · Va colabora cu ESFRI în vederea stabilirii de priorități pentru implementarea foii de parcurs și în vederea furnizării de consultanță și îndrumare statelor membre cu privire la modul de eliminare a obstacolelor de natură juridică, financiară sau tehnică ce împiedică implementarea · Va defini, împreună cu ESFRI, e-IRG și alte părți interesate, principii comune de evaluare, criterii pentru evaluarea impactului și instrumente de monitorizare care să poată fi aplicate în cadrul programelor regionale, naționale și europene pentru a contribui la combinarea fondurilor din diferite surse · Va colabora cu e-IRG pentru a promova adaptarea abordărilor UE și naționale la elaborarea și utilizarea infrastructurilor electronice de cercetare

2.3.        O piață a forței de muncă deschisă pentru cercetători

Deși mobilitatea cercetătorilor[30] contribuie la excelență, există o serie de obstacole care blochează crearea unei piețe europene autentice a forței de muncă în domeniul cercetării[31]. Unul dintre cele mai importante este lipsa unor proceduri de recrutare transparente, deschise și bazate pe merit[32], ceea ce determină scăderea atractivității carierelor din domeniul cercetării și împiedică mobilitatea, egalitatea dintre sexe și performanța cercetării.

Dacă s-ar permite accesul neresortisanților/nerezidenților la granturi naționale și dacă s-ar facilita transferul acestora peste granițe, mobilitatea ar deveni mai simplă[33]. În unele cazuri, există bariere juridice și administrative care împiedică acest lucru. Inițiative precum „Money Follows Researcher”[34] demonstrează modul în care pot fi eliminate aceste bariere și modul în care statele membre și organizațiile din domeniul cercetării pot organiza accesul la granturi naționale și transferabilitatea acestora, respectând în același timp interesele tuturor părților.

Printre alte obstacole, se numără politicile în domeniul resurselor umane care duc la deteriorarea perspectivelor de carieră ale tinerilor cercetători, la practici neconforme cu principiul egalității dintre sexe, la apariția unor obstacole legate de asigurările sociale și la mobilitatea insuficientă între sectorul academic și cel economic, numai unul din șase cercetători din mediul academic având experiență în sectorul privat[35]. De asemenea, există încă obstacole ce împiedică recunoașterea echitabilă a diplomelor academice.

Statele membre sunt invitate: · Să elimine barierele juridice și de altă natură care împiedică aplicarea unor proceduri de recrutare a cercetătorilor deschise, transparente și bazate pe merit · Să elimine barierele juridice și de altă natură care împiedică accesul transfrontalier la granturile naționale și transferabilitatea acestora · Să sprijine implementarea declarației de angajament[36] pentru a furniza în mod coordonat cercetătorilor informații și servicii personalizate prin intermediul rețelei paneuropene EURAXESS[37]. · Să sprijine instituirea și derularea unor programe structurate și inovatoare de formare doctorală, care să aplice principiile formării doctorale inovatoare[38] · Să creeze un cadru permisiv[39] pentru implementarea strategiei în materie de resurse umane pentru cercetători care cuprinde Carta și Codul[40]. Organizațiile părților interesate din domeniul cercetării sunt invitate: · Să publice toate posturile libere pe portalul EURAXESS dedicat locurilor de muncă, utilizând profilurile comune stabilite în cadrul european pentru carierele din domeniul cercetării[41] · Să ocupe posturile de cercetători prin proceduri de recrutare deschise, transparente și bazate pe merit, proporționale cu nivelul posturilor în cauză, în conformitate cu principiile de bază ale Cartei și Codului și incluzând resortisanți din țări terțe. · Să elaboreze strategii pentru sprijinirea dezvoltării profesionale a cercetătorilor, în conformitate cu strategia în materie de resurse umane pentru cercetători · Să definească și să implementeze principii privind accesibilitatea și transferabilitatea granturilor naționale · Să asigure formare doctorală structurată, bazată pe principiile formării doctorale inovatoare · Să elaboreze și să implementeze programe structurate pentru creșterea mobilității între industria de profil și mediul academic[42] · Comisia: · Va consolida colaborarea și coordonarea în cadrul rețelei EURAXESS, astfel încât aceasta să devină un mijloc de accesare a asistenței personalizate pentru cercetători · Va sprijini crearea unui mecanism european de acreditare pentru managementul resurselor umane bazat pe Cartă și Cod în universități și în institutele de cercetare finanțate din fonduri publice · Va sprijini activitatea unui grup de țări „deschizătoare de drumuri” pentru obținerea recunoașterii automate a diplomelor comparabile[43] · Va lua inițiative pentru soluționarea barierelor legate de asigurările sociale care afectează cercetătorii în UE și va facilita și mai mult intrarea și rămânerea în UE a cercetătorilor resortisanți din țări terțe prin: – Clarificarea, în contextul unei comunicări, a normelor UE privind coordonarea sistemelor de asigurări sociale pentru grupurile de lucrători cu un nivel înalt de mobilitate în interiorul UE, inclusiv cercetătorii – Reluarea activității de elaborare a unei directive privind transferabilitatea pensiilor, care să stabilească standarde minime pentru dobândirea și păstrarea drepturilor la pensie suplimentară[44] – Sprijinirea părților interesate în crearea unui fond sau a unor fonduri de pensii suplimentare la nivel paneuropean pentru cercetători – Revizuirea Directivei 2005/71/CE privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică

2.4.        Egalitatea între sexe și integrarea acestui principiu în cercetare

În pofida strategiilor la nivel național și la nivelul UE privind egalitatea dintre sexe, cercetarea europeană suferă încă de o pierdere considerabilă și de o utilizare ineficientă a femeilor cu înaltă calificare. Numărului femeilor care lucrează în cercetare crește anual cu mai puțin de jumătate din numărul anual de femei absolvente de doctorat și prea puține femei se află în funcții de conducere sau sunt implicate în procesul decizional. În 2005, Consiliul a stabilit obiectivul ca femeile să ocupe 25% din funcțiile de conducere în domeniul cercetării din sectorul public, dar în 2009 numai 13% dintre șefii institutelor de învățământ superior erau femei[45]. De asemenea, integrarea principiului egalității între sexe în procesul de proiectare, evaluare și implementare a activităților de cercetare este încă prea limitată.

Provocarea constă în a ameliora toate aceste puncte pentru a crește calitatea și relevanța cercetării. Comisia s-a angajat deja să se asigure că 40% dintre membri tuturor grupurilor sale de experți, comisiilor și comitetelor sale aparțin sexului mai slab reprezentat și va aplica această regulă în special în contextul inițiativei Orizont 2020.

Statele membre sunt invitate: · Să creeze un mediu juridic și strategic și să acorde stimulente pentru: – eliminarea barierelor juridice și de altă natură din calea recrutării, reținerii și evoluției profesionale a cercetătorilor femei, respectând totodată pe deplin legislația UE în domeniul egalității dintre sexe[46] – soluționarea inegalității dintre sexe în cadrul proceselor decizionale – consolidarea principiului egalității dintre sexe în cadrul programelor de cercetare · Să formeze parteneriate cu agențiile de finanțare, cu organizațiile de cercetare și cu universitățile pentru a încuraja schimbări culturale și instituționale din perspectiva egalității dintre sexe - carte, acorduri de performanță, premii · Să garanteze că cel puțin 40% dintre membrii aparținând sexului mai slab reprezentat fac parte din comitetele implicate în procesul de recrutare/evoluție profesională și participă la stabilirea și evaluarea programelor de cercetare Organizațiile părților interesate din domeniul cercetării sunt invitate: · Să implementeze schimbări instituționale în ceea ce privește managementul resurselor umane, finanțarea, procesul decizional și programele de cercetare prin planuri privind egalitatea dintre sexe care să vizeze: – realizarea de evaluări ale impactului / audituri ale procedurilor și practicilor pentru a identifica cazurile de tratament inegal – implementarea de strategii inovatoare pentru corectarea eventualelor inegalități – stabilirea de obiective și monitorizarea progreselor prin intermediul unor indicatori Comisia: · Va încuraja egalitatea dintre sexe și integrarea acestei dimensiuni în programele și proiectele din cadrul inițiativei Orizont 2020 începând de la lansarea acestora, trecând prin etapa de implementare și sfârșind cu cea de evaluare, inclusiv prin utilizarea de stimulente · Va propune, în 2013, o recomandare adresată statelor membre care să conțină orientări comune cu privire la schimbările instituționale necesare pentru a promova egalitatea dintre sexe în universități și în institutele de cercetare.

2.5.        Optimizarea circulației și transferului de cunoștințe științifice, precum și a accesului la acestea

Cercetarea și inovarea beneficiază de pe urma oamenilor de știință, a institutelor de cercetare, a întreprinderilor și a cetățenilor care accesează, partajează și exploatează cunoștințele științifice, dar și de pe urma posibilității de a exprima la timp așteptări sau preocupări legate de aceste activități. O provocare majoră o reprezintă implementarea la scară largă a accesului liber - și anume, accesul și utilizarea în mod gratuit, pe internet, a publicațiilor și a datelor științifice finanțate din fonduri publice - având în vedere stadiul inegal de avansare al politicilor în acest domeniu ale statelor membre. La un nivel mai general, pentru amplificarea impactului economic al cercetării, este necesar să încurajăm inovarea deschisă, legăturile dintre cercetare, întreprinderi și învățământ (triunghiul cunoașterii) prin intermediul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și, în special, transferul de cunoștințe între institutele publice de cercetare și sectorul privat, respectând totodată drepturile de proprietate intelectuală. Întrucât pentru crearea și transferul majorității cunoștințelor se utilizează mijloace digitale, toate barierele care împiedică accesul online nelimitat la serviciile digitale de cercetare pentru colaborare, calculare și accesarea informațiilor științifice (e-Știință), precum și la infrastructurile electronice trebuie, de asemenea, eliminate prin promovarea unui SEC digital. Diferitele tipuri de transfer și circulație a cunoștințelor, precum și diferitele tipuri de acces la acestea ar trebui, de asemenea, integrate corespunzător în cooperarea în domeniul cercetării cu țări terțe.

Statele membre sunt invitate: · Să își definească și să își coordoneze politicile privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora[47] · Să se asigure că cercetarea publică contribuie la inovarea deschisă și încurajează transferul de cunoștințe între sectorul public și cel privat prin intermediul unor strategii naționale de transfer de cunoștințe · Să armonizeze politicile privind accesul și utilizarea pentru infrastructurile electronice publice de cercetare și de educație și pentru serviciile digitale de cercetare conexe care permit crearea de consorții formate din diferite tipuri de parteneri publici și privați · Să adopte și să implementeze strategii naționale privind identitatea electronică pentru cercetători, facilitându-le acestora accesul transnațional la servicii digitale de cercetare Organizațiile părților interesate din domeniul cercetării sunt invitate: · Să adopte și să implementeze măsuri privind accesul liber la publicații și date rezultate din activități de cercetare finanțate din fonduri publice · Să implementeze și să promoveze utilizarea identității electronice și a serviciilor digitale de cercetare · Să asigure interacțiuni și legături optime între mediul academic și industria de profil, precum și crearea de parteneriate strategice între acestea și să definească agende de cercetare comune colaborative pentru a exploata la maximum rezultatele activităților de cercetare · Să amelioreze recunoașterea și profesionalizarea activităților de transfer de cunoștințe și să consolideze rolul birourilor de transfer de cunoștințe Comisia: · Va defini accesul liber la publicațiile științifice ca principiu general pentru toate proiectele finanțate de UE în cadrul inițiativei Orizont 2020. În privința datelor de cercetare, va elabora o abordare flexibilă care să țină seama de diferitele sectoare științifice și de diferitele interese legate de sectorul economic · Va continua să finanțeze proiecte legate de accesul liber · Va adopta o comunicare și o recomandare adresate statelor membre privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora în era digitală · Va propune o foaie de parcurs privind dezvoltarea infrastructurilor electronice pentru a sprijini e-Știința prin accesul liber la instrumente și resurse de cercetare · Va sprijini activități destinate să sensibilizeze părțile interesate cu privire la accesul liber și la e-Știință · Va elabora, prin evaluarea inițiativelor existente, o abordare strategică exhaustivă cu privire la inovarea deschisă și la transferul de cunoștințe și va consulta părțile interesate cu privire la aceasta · Va colabora cu părțile interesate în vederea elaborării unui set de modele de acorduri de consorțiu pentru a intensifica transferul de cunoștințe · Va facilita crearea unui forum al statelor membre pentru schimburi și raportare periodice privind evoluțiile de la nivel național legate de prestarea, acceptarea și utilizarea serviciilor digitale de cercetare

3.           Condiții de reușită - voință politică, responsabilitate, modalități de obținere a rezultatelor și transparență

Statele membre - actorii de bază

În principal, statele membre trebuie să adopte reformele necesare la nivel național și să creeze condițiile necesare pentru finalizarea SEC. De asemenea, ele trebuie să sprijine implementarea acestor reforme prin facilitarea acțiunilor care țin de responsabilitatea organizațiilor de finanțare a cercetării și a organizațiilor care desfășoară activități de cercetare. O implementare optimă va necesita structuri și procese de lucru atât permanente, cât și ad hoc, precum și coordonare la cel mai înalt nivel de către Consiliu[48]. Acest lucru poate fi realizat, în parte, prin adaptarea comitetelor și a grupurilor SEC existente, precum CSEC, principalul organism consultativ strategic privind SEC, ce oferă consultanță Consiliului și Comisiei, al cărui mandat urmează să fie revizuit până la sfârșitul anului 2012[49]. De asemenea, statele membre trebuie să joace un rol în monitorizarea și evaluarea progreselor și în sprijinirea coordonării politice în contextul ciclului anual al semestrului european.

Părțile interesate din domeniul cercetării - accelerarea implementării

Organizațiile părților interesate din domeniul cercetării ar trebui să își asume responsabilitatea pentru acțiunile SEC care le sunt adresate în limitele autonomiilor și jurisdicțiilor lor respective, astfel cum sunt stabilite de autoritățile naționale. Organizațiile relevante ale părților interesate din domeniul cercetării vor fi invitate să semneze, împreună cu comisarul, o declarație comună în termeni generali a voinței lor de a depune eforturi în vederea finalizării SEC. De asemenea, organizațiile respective ar trebui să stabilească acțiunile specifice SEC pe care le vor întreprinde precizând calendarul, rezultatele preconizate, publicarea de rapoarte privind progresele înregistrate etc., într-un memorandum de înțelegere semnat împreună cu Comisia sau într-o declarație unilaterală prin care să informeze autoritățile naționale respective și ceilalți parteneri.

Comisia - creșterea sprijinului

Comisia va întreprinde acțiunile susmenționate pe proprie răspundere, iar în ceea ce privește celelalte acțiuni, va sprijini statele membre și organizațiile părților interesate. Ea va garanta că inițiativa Orizont 2020 contribuie la consolidarea finalizării și a funcționării SEC începând din 2014, sprijinind acțiunile conforme SEC legate de carierele și mobilitatea cercetătorilor, de egalitatea între sexe, de cooperarea transfrontalieră, de accesul liber, de transferul de cunoștințe și de infrastructuri. Comisia va asigura elaborarea de politici incluzive privind SEC prin sprijinirea dialogului structurat cu organizațiile părților interesate din domeniul cercetării și cu organismele relevante ale societății civile - de exemplu, sub forma unei platforme speciale a părților interesate.

Monitorizare transparentă

Abordarea privind parteneriatele consolidate expusă în prezenta comunicare nu înlocuiește legislația și nici nu aduce atingere dreptului Comisiei de a prezenta propuneri legislative bazate pe noile dispoziții privind SEC prevăzute în TFUE. Prin urmare, Comisia va elabora un mecanism solid de monitorizare a SEC (EMM - ERA monitoring mechanism) bazat pe indicatori[50] pentru toate acțiunile, pentru a monitoriza reformele strategice privind SEC și implementarea acestora, pentru a oferi transparență Consiliului, Parlamentului European și comunității științifice, precum și pentru a crea o bază pentru propriile sale decizii viitoare. Comisia va stabili scenariul de referință în 2012, cu ajutorul statisticilor oficiale și al rezultatelor unor studii/anchete. În primul raport intermediar anual de activitate privind SEC din 2013, care va fi transmis Consiliului și Parlamentului European, se va face o comparație între scenariul de bază și acțiunile anunțate de statele membre ca răspuns la prezenta comunicare. Începând din 2014, o evaluare completă a progreselor înregistrate va fi transmisă Consiliului și Parlamentului European. Dacă progresele se dovedesc a fi insuficiente, vor fi examinate și alte opțiuni, inclusiv cele legislative, bazate pe noile dispoziții prevăzute în TFUE, prezentate în evaluarea impactului care însoțește prezenta comunicare. Monitorizarea va fi realizată în strânsă legătură cu semestrul european, păstrând coerența cu alte activități de monitorizare relevante - de exemplu cele din cadrul Uniunii inovării și al inițiativei Orizont 2020.

[1]               „Internationalisation of business investments in R&D and analysis of their economic impact”, studiu care urmează să fie publicat, realizat pentru DG Cercetare și Inovare a Comisiei.

[2]               COM(2010) 546.

[3]               „Europa are nevoie de un spațiu de cercetare unificat pentru a atrage talente și investiții. Prin urmare, decalajele rămase trebuie eliminate rapid, iar Spațiul european de cercetare trebuie finalizat până în 2014 pentru a crea o piață unică autentică a cunoștințelor, cercetării și inovării” Concluziile Consiliului European, februarie 2011; Concluziile Consiliului European, martie 2012.

[4]               Concluziile Președinției Consiliului European 7652/1/08 martie 2008.

[5]               Și anume, un spațiu online fără obstacole pentru circulația cunoștințelor și a tehnologiei - „SEC digital”.

[6]               A se vedea articolul 179 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

[7]               A se vedea evaluarea ex-ante a impactului, rezultatele consultării publice privind SEC http://ec.europa.eu/research/era/, și avizul Comitetului pentru Spațiul european de cercetare 1215/11, decembrie 2011.

[8]               Sprijinul științific acordat de JRC politicii UE.

[9]               http://ec.europa.eu/research/infrastructures/pdf/esfri-strategy_report_and_roadmap.pdf

[10]             Ancheta privind sănătatea, îmbătrânirea și pensionarea în Europa http://www.share-project.org/ și Infrastructura comună pentru resurse lingvistice și tehnologie http://www.clarin.eu/external/ [Ancheta privind științele sociale europene a solicitat statutul ERIC în martie 2012].

[11]             http://ec.europa.eu/research/infrastructures/index_en.cfm?pg=eric

[12]             Zece dintre cele 48 de proiecte prevăzute în Foaia de parcurs din 2010 a ESFRI sunt în curs de implementare, de exemplu cele trei infrastructuri de cercetare pentru științele biologice au fost lansate anul trecut - ANAEE (Analysis and Experimentation on Ecosystems), ISBE (Systems Biology-Europe) și MIRRI (EU Microbial Resource Research Infrastructure)    [http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/522] și alte 16 ar putea fi lansate până la sfârșitul anului 2012                http://ec.europa.eu/research/infrastructures/index_en.cfm?pg=preparatory_phase_projects.

[13]             COM (2008)468; a se vedea de asemenea portalul JPI: http://ec.europa.eu/research/era/areas/programming/joint_programming_en.htm

[14]             http://ec.europa.eu/research/era/docs/en/voluntary_guidelines.pdf salutat în Concluziile Consiliului 17166/10 noiembrie 2010

[15]             www.eera-set.eu; COM(2007) 723.

[16]             COM(2008)317 și Concluziile Consiliului 13671/08 septembrie 2008

[17]             Recomandarea Comisiei Europene adresată statelor membre, C(2005)576 - Carta oferă un cadru pentru gestionarea carierelor cercetătorilor; Codul promovează proceduri deschise și transparente de recrutare și evaluare.

[18]             De exemplu, reexaminarea trianuală a implementării concordatului Regatului Unit http://www.vitae.ac.uk/ martie 2012.

[19]             bazată pe Recomandarea Comisiei privind gestionarea proprietății intelectuale în activitățile de transfer de cunoștințe și Codul de bune practici pentru universități și alte organizații publice de cercetare, C(2008) 1329.

[20]             Organisme federative și reprezentative ale actorilor publici și privați din domeniul cercetării (printre care cercetători, universități, organizații de finanțare a cercetării și organizații care desfășoară activități de cercetare) și membrii acestora.

[21]             Concluziile Consiliului 10231/08 mai 2008, 16767/08 decembrie 2008, 9956/09 mai 2009; Rezoluțiile Consiliului 17159/09 decembrie 2009, 10255/10 mai 2010.

[22]             2009 ESF/EUROHORC „Vision on a Globally Competitive ERA and their Road Map for Actions”.

[23]             Lisabona 2009, Zurich 2010, Tartu 2011, Bled 2012.

[24]             Principii centrale stabilite în „orientările voluntare privind condițiile-cadru pentru programarea în comun a cercetării”, CSEC – GPC, 2010.

[25]             http://www.se2009.eu/polopoly_fs/1.8460!menu/standard/file/lund_declaration_final_version_9_july.pdf la care au subscris 350 de cercetători, finanțatori, reprezentanți ai întreprinderilor și politicieni cu ocazia conferinței New Worlds New Solutions organizată de Președinția suedeză în iulie 2009 și care este recunoscută de către Consiliu   http://ue.eu.int/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/intm/110310.pdf

[26]             Concluziile Consiliului 16127/09 decembrie 2009

[27]             Finanțarea transnațională s-a ridicat în 2010 la doar 0,8% din bugetul public pentru cercetare și dezvoltare (CCBSCD).

[28]             COM(2011) 572.

[29]             Grupul de reflecție asupra e-infrastructurilor (e-Infrastructures Reflection Group), www.e-irg.eu.

[30]             În ultimii trei ani, aproximativ 30% dintre cercetătorii din UE au lucrat în străinătate pentru perioade de cel puțin trei luni (CE, 2010).

[31]             A se vedea și programul pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa, COM(2011)567.

[32]             Grupul de experți al Comisiei pentru profesia de cercetător, 2012.

[33]             Raportul ERA SGHRM privind accesul la granturi și transferabilitatea acestora, 2012.

[34]             „Vision on a Globally Competitive ERA” și Foaia de parcurs pentru acțiuni ale ESF/EUROHORC, 2009.

[35]             Raportul ERA SGHRM privind evoluția profesională a cercetătorilor, 2012.

[36]             Prin această declarație, membrii rețelei EURAXESS recunosc obiectivele acesteia.

[37]             Aceasta interconectează patru domenii de activitate (locuri de muncă, servicii, drepturi și legături) dedicate dezvoltării profesionale și mobilității cercetătorilor, http://ec.europa.eu/euraxess.

[38]             COM (2011)567; Concluziile Consiliului 126375 noiembrie 2011.

[39]             Raportul ERA SGHRM privind aspecte legate de resursele umane, 2012.

[40]             http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/strategy4Researcher

[41]             http://ec.europa.eu/euraxess/pdf/research_policies/Towards_a_European_Framework_for_Research_Careers_final.pdf

[42]             Înrudite cu acțiunea „Parteneriate și căi de acces între industrie și universități” din cadrul Acțiunilor Marie Curie și cu acțiunile care le succed în cadrul inițiativei Orizont 2020.

[43]             http://www.ehea.info/Uploads/(1)/Bucharest%20Communique%202012.pdf

[44]             COM(2012) 55.

[45]             Cifre SHE, 2009.

[46]             A se vedea Directiva 2006/54/CE.

[47]             Comisia intenționează să adopte în curând o comunicare și o recomandare în acest sens.

[48]             Consiliul poate, de asemenea, să valorifice conferințele ministeriale anuale privind SEC, care implică participarea țărilor asociate și contribuții din partea CSEC și a Comisiei.

[49]             Rezoluția 10255/10 mai 2010 a Consiliului.

[50]             A se vedea o listă indicativă în anexa la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește evaluarea impactului - de exemplu, partea din bugetul public național pentru cercetare și dezvoltare alocată pentru finanțarea de proiecte competitive, ca indicator al eficacității sistemelor naționale de cercetare, sau numărul de posturi libere de cercetător din întreaga UE publicate în rețeaua Euraxess, ca indicator al recrutării deschise.