Dokument je izvleček s spletišča EUR-Lex.
Dokument 52012AE2118
Opinion of the European Economic and Social Committee on the ‘Communication from the Commission to the European Parliament, the Council and the European Economic and Social Committee — Security industrial policy — Action plan for an innovative and competitive security industry’ COM(2012) 417 final
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Politica industrială în domeniul securității – Plan de acțiune pentru o industrie a securității inovatoare și competitivă COM(2012) 417 final
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Politica industrială în domeniul securității – Plan de acțiune pentru o industrie a securității inovatoare și competitivă COM(2012) 417 final
JO C 76, 14.3.2013, str. 37–42
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
14.3.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 76/37 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Politica industrială în domeniul securității – Plan de acțiune pentru o industrie a securității inovatoare și competitivă
COM(2012) 417 final
2013/C 76/07
Raportor: dl Antonello PEZZINI
La 26 iulie 2012, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European: Politica industrială în domeniul securității – Plan de acțiune pentru o industrie a securității inovatoare și competitivă
COM(2012) 417 final.
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 8 ianuarie 2013.
În cea de-a 486-a sesiune plenară, care a avut loc la 16 și 17 ianuarie 2013 (ședința din 16 ianuarie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 128 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri.
1. Concluzii și recomandări
1.1 |
Comitetul consideră că este de o importanță fundamentală o politică europeană integrată pentru sectorul industrial al securității, bazată pe o abordare coordonată cu provocările acestui sector, pe o strategie comună și pe o viziune împărtășită a dezvoltării sale competitive, pe o piață europeană unificată. |
1.2 |
Pentru asigurarea unor condiții de relansare competitivă a industriei din acest sector (care include industria securității tradiționale, industria apărării orientate pe securitate, precum și noii actori, în special societățile care extind tehnologiile civile de care dispun la aplicații de securitate și furnizorii de servicii de securitate), cu multiple și promițătoare posibilități de ocupare a forței de muncă și de utilizare, CESE consideră că este indispensabilă dezvoltarea:
|
1.3 |
CESE este de acord cu inițiativele din planul de acțiune, dar într-un cadru de cooperare și coordonare mai solid, axat și pe tipologia produselor, pe baza unor statistici adecvate și detaliate, care să reflecte, printre altele, aspecte referitoare la producția, ocuparea forței de muncă și dimensiunile întreprinderilor din sector. |
1.4 |
CESE recomandă coordonarea, convergența sistemelor de gestionare a informației și garanții de interoperabilitate. |
1.5 |
CESE sprijină ferm consolidarea posibilităților de a gestiona și de a prevedea noi scenarii privind concurența și perspective de acces la resurse financiare instituționale, inclusiv prin exerciții prospective participative, la nivel european. |
1.6 |
Interconectarea dimensiunilor socială și etică trebuie să fie transparentă și garantată în toate etapele, de la concepere la standardizare și la aplicarea tehnologiilor pe teren. Tehnologiile și legislațiile noi trebuie să cuprindă, de la bun început, protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor, în special a celor legate de confidențialitate și de protecția datelor personale. |
1.7 |
Se resimte nevoia unui efort comunitar și de coordonare a eforturilor depuse la nivel național pentru asigurarea unei formări și încadrări a resurselor umane în măsură să asigure prestarea unor servicii profesionale de calitate, să dovedească respect față de ființa umană și să țină pasul cu aplicațiile tehnologiilor de vârf într-un sistem de interoperabilitate deplină. |
2. Introducere
2.1 |
Industria securității constituie un sector strategic, cu aplicații civile și militare învecinate și corelate, și reprezintă punctul ideal de conjuncție a cercetării științifice, inovației tehnologice și aplicațiilor avansate. |
2.2 |
Prin însăși natura sa, această industrie se întemeiază pe tehnologie, presupunând un flux constant de noi tehnologii. Produsele și serviciile acestui sector sunt diversificate, prezintă un nivel ridicat de obsolescență și necesită înalte performanțe tehnico-științifice. |
2.3 |
Potrivit estimărilor, valoarea pieței industriei securității din UE este de până la 36,5 miliarde EUR, numărul locurilor de muncă fiind de cca 180 000 în UE, în timp ce, la nivel mondial, în ultimul deceniu, sectorul a trecut de la 10 la 100 de miliarde EUR în 2011. Piața cuprinde sectoarele securității aeronautice, maritime, a transporturilor în general, a frontierelor, protecția infrastructurii critice, culegere de informații antiteroriste (inclusiv securitatea cibernetică și comunicarea), securitatea fizică, gestionarea situațiilor de criză și îmbrăcămintea de protecție. |
2.4 |
Acestor sectoare li se adaugă industria spațială a securității, cu multiplele sale aplicații. |
2.5 |
În Europa, piața produselor spațiale pentru securitate se întemeiază pe mari grupuri multinaționale, care operează la nivel european, și pe diferitele state membre, cererea fiind de natură comercială (40 %) și instituțională (60 %). |
2.6 |
Cu toate că tendințele pieței sunt în permanentă creștere, nefiind influențate de încetinirea economică provocată de criza internațională, industria securității din UE se confruntă cu o piață internă foarte fragmentată și cu o bază industrială slăbită din cauza diferențelor considerabile dintre cadrele legislative și standardele tehnico-legislative naționale, în vreme ce eforturile depuse în materie de cercetare și achizițiile publice – în pofida intervențiilor europene în acest domeniu, ca, de pildă, PC7 –sunt încă limitate, în mare parte, la nivelul statelor membre. |
2.7 |
UE are obligația de a garanta securitatea cetățenilor, a întreprinderilor și a societății în ansamblu, în numeroase domenii, de la protecția civilă împotriva catastrofelor naturale la protecția lanțului alimentar, de la prevenirea și combaterea terorismului la protecția împotriva riscurilor de natură chimică, biologică, radiologică, nucleară și privind explozibilii. |
2.8 |
Sectorul industriei securității este crucial pentru viitor și deosebit de reprezentativ pentru provocările și oportunitățile cu care Europa are de-a face: datorită nivelului lor tehnologic, multe întreprinderi europene ocupă poziții fruntașe pe diferite segmente ale acestui sector, dar riscă să piardă cote de piață comparativ cu principalii lor parteneri comerciali. |
2.8.1 |
Sunt necesare baze de date statistice adecvate, detaliate și fiabile, care să reflecte, printre altele, aspecte referitoare la producția, ocuparea forței de muncă și dimensiunile întreprinderilor din acest sector. |
2.9 |
Gestiunea întreprinderilor din sectorul securității se caracterizează printr-un grad de complexitate ridicat, care decurge dintr-o serie de variabile:
|
2.10 |
Pentru asigurarea unor condiții de relansare competitivă a industriei din acest sector, CESE consideră că este absolut necesar ca piața internă europeană să asigure:
|
2.11 |
La nivel mondial, Statele Unite ale Americii sunt de departe concurentul cel mai important, beneficiind de un cadru juridic armonizat, de standarde comune și de o cerere publică federală puternică (2) și dispunând totodată de o piață internă consolidată ce reprezintă peste 42 % din cifra de afaceri la nivel mondial și de întreprinderi aflate în avangardă în materie de echipamente tehnice de securitate. Japonia și Israelul dispun de întreprinderi de înalt nivel în materie de echipamente specifice avansate, în special în domeniul informaticii și telecomunicațiilor, în vreme ce Rusia și China sunt foarte avansate în ramurile tradiționale privind protecția securității fizice. |
2.12 |
În acest context mondial, CESE subliniază necesitatea unei politici industriale europene proactive pentru sectorul securității, care să reflecte mai bine echilibrul dintre capacitățile sectorului, un cadru tehnic legislativ și DPI, în special tipuri de produse, servicii și sisteme care să corespundă unor standarde comune, reglementări și proceduri armonizate, precum:
În ceea ce privește produsele „sensibile” însă, condițiile de reglementare și de acces fac obiectul unor evaluări și acorduri, de la caz la caz, pentru menținerea nivelurilor de calitate și de securitate. |
2.13 |
CESE a subliniat în repetate rânduri nevoia de a elabora politici în materie de securitate a rețelelor și a informației, elemente esențiale în contextul Agendei digitale pentru Europa. |
2.14 |
CESE s-a pronunțat deja cu privire la aspectele esențiale privind securitatea aeronautică (3), maritimă (4) și a transportului rutier (5), precum și cu privire la gestionarea cooperării operative la frontierele externe (6), subliniind rolul Agenției Frontex și nevoia unei abordări globale în materie de securitate la frontiere și de combatere a imigrației clandestine. |
2.15 |
Cât despre monitorizarea din spațiu pentru mediu și securitate, Comitetul a subliniat importanța sateliților Sentinel și a programului GMES, precum și a sistemului de navigație prin satelit Galileo (7). |
2.16 |
Diverse studii au subliniat importanța proiectelor demonstrative privind tehnologiile de securitate în sectorul riscurilor de natură chimică, biologică, radiologică, nucleară și privind explozibilii (CBRNE). |
2.17 |
Al șaptelea Program cadru (PC7) a prevăzut, pentru prima dată, un program de cercetare specific în materie de securitate, cu un buget de 1,4 miliarde EUR, axat doar pe proiecte de aplicații civile și de dezvoltare a unor tehnologii și cunoștințe menite să asigure protecția cetățenilor UE (8), cu respectarea confidențialității și a drepturilor lor fundamentale. |
2.18 |
În opinia CESE, utilizarea unor tehnologii hibride, civile și militare, ar trebui să fie facilitată prin elaborarea unor standarde adecvate în cooperare cu Agenția Europeană de Apărare, iar tematica privind „securitatea” ar trebui să fie susținută cu forțe și resurse sporite, inclusiv în rândul tehnologiilor generice din cadrul noului PC de cercetare și inovare (9), prin promovarea unor proiecte-pilot demonstrative și de creare de prototipuri. |
2.19 |
Comisia a inclus industria securității printre elementele esențiale ale inițiativei emblematice „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării” din cadrul Strategiei Europa 2020, asupra căreia Comitetul a avut deja ocazia să se pronunțe (10). |
2.20 |
CESE consideră esențială lansarea unei strategii europene unitare privind abordarea integrată a sectorului industriei securității, deoarece securitatea se numără printre preocupările principale în societatea actuală, reprezintă un element fundamental pentru creștere și ocuparea forței de muncă și necesită eforturi comune și viziuni împărtășite de toate statele membre în vederea consolidării competitivității. |
3. Sinteza documentului Comisiei
3.1 |
Comunicarea ilustrează importanța strategică a industriei securității și stabilește acțiunile principale cu care Comisia își propune să însoțească procesul prin care industria europeană a securității va deveni mai inovatoare și mai competitivă. |
3.2 |
Planul de acțiune propus identifică următoarele linii directoare:
|
3.3 |
Comisia își propune să creeze un grup de monitorizare pentru a verifica stadiul de punere în aplicare a măsurilor propuse, cu termene precise. |
4. Observații generale
4.1 |
Comitetul consideră că, pentru cetățenii europeni, pentru întreprinderile și pentru lucrătorii din Uniune, pentru societatea europeană în ansamblu și pentru dezvoltarea unei economii competitive și durabile, este esențială definirea la nivelul UE a unei abordări integrale și coordonate cu privire la provocările din domeniul securității și la cele cu care se confruntă dezvoltarea sectorului industrial european aferent, prin elaborarea unei strategii de ansamblu a UE în materie de sisteme de securitate care să aducă în prim-plan individul și demnitatea sa, pentru a răspunde nevoilor fundamentale de libertate și securitate ale acestuia. |
4.2 |
În opinia CESE, trebuie să se țină seama în mai mare măsură de valoarea adăugată a agențiilor deja instituite, precum AEA (apărare), Frontex (frontiere externe), EUROPOL (securitate publică), ENISA (securitate informatică), AESA (siguranța aviației), EMSA (siguranță maritimă), EFSA (siguranță alimentară), și a sistemelor de alertă, precum RAPEX (Sistemul de alertă rapidă pentru produsele nealimentare) și ECHA de la Helsinki (Agenția Europeană pentru Produse Chimice/REACH). |
4.3 |
CESE împărtășește analiza Comisiei cu privire la necesitatea fructificării la maximum a pozițiilor fruntașe deținute de mai multe întreprinderi europene din acest sector, pentru a asigura în mod proactiv o piață internă europeană pe deplin unificată și practicabilă, fără piedici cauzate de fragmentare, și pentru a promova un sector care constituie un bazin de producție și de servicii amplu și promițător din punctul de vedere al ocupării forței de muncă. |
4.4 |
CESE consideră însă că ar fi de dorit să se facă progrese în in ceea ce privește instituirea unui plan de acțiune european pentru lansarea unei strategii comune europene autentice în sectorul industrial al securității, cu o viziune comună, o platformă europeană care să regrupeze diversele aspecte ale securității și o guvernanță în măsură să asigure o coordonare unitară reală. |
4.5 |
O astfel de strategie a abordării integrate s-ar putea materializa într-o platformă virtuală, care să înglobeze temele etice și privind guvernanța, aspectele intersectoriale și interoperabilitatea. |
4.6 |
În opinia CESE, este necesară eliminarea problemelor de înțelegere dintre decidenții politici și industrie, inclusiv prin consolidarea unor inițiative precum European Security Congress și a unei platforme de dialog permanent precum Security Policy Forum. |
4.7 |
Pentru depășirea fragmentării pieței interne europene, ar trebui să se treacă la:
|
4.8 |
În opinia Comitetului, pe lângă introducerea dimensiunii sociale încă de la proiectarea produselor, serviciilor și sistemelor, este necesară instituirea unor mecanisme care să determine participarea partenerilor sociali și a societății civile organizate la monitorizarea respectării dimensiunii sociale și etice a dezvoltării securității și a aplicațiilor sale tehnologice și de producție. |
4.8.1 |
Potrivit AEA, încredințarea mandatelor tehnice și de standardizare ar trebui să aibă loc conform principiilor noii politici privind standardizarea, implicând publicarea și transparența programului anual de lucru, participarea plenară a partenerilor sociali și a reprezentanților societății civile organizate, elaborarea unor caiete de sarcini care să fie utilizate pentru achiziții întemeiate pe principiile deschiderii, consensului, transparenței, relevanței, neutralității și calității (11). |
4.8.2 |
CESE este de acord cu abordarea propusă pe tema recunoașterii reciproce a sistemelor de certificare, în măsura în care se poate ajunge la niveluri comune de competență a organismelor de certificare acreditate, criterii de selecție mai riguroase și proceduri de selecție armonizate pentru evaluările în materie de conformitate (12). |
4.9 |
Comitetul consideră importantă recunoașterea sub aspect legislativ a tehnologiilor cu dublă utilizare pentru promovarea tehnologiilor hibride utilizate în comun în domeniile civil și militar, dar sprijină în și mai mare măsură consolidarea, atât sub aspect financiar, cât și din punctul de vedere al conținuturilor, a priorității Tehnologiilor generice, prevăzută în programul Orizont 2020, alături de intervențiile viitorului Fond pentru securitate internă. |
4.9.1 |
În ceea ce privește proprietatea industrială și intelectuală, sunt importante, de bună seamă, abordările inovatoare prevăzute pentru Orizont 2020, dar trebuie consolidată protecția DPI în cadrul OMC și în contextul acordurilor europene de asociere bilaterale și multilaterale, cu o atenție specială pentru clauzele de limitare a răspunderii și de acces la piețele publice externe. |
4.9.2 |
CESE este de acord cu necesitatea exploatării pe deplin a noilor posibilități oferite de instrumentul achizițiilor înainte de comercializare, prevăzut de Orizont 2020. |
4.10 |
CESE împărtășește întru totul consolidarea dimensiunii sociale și etice a normelor care guvernează sectorul industrial al tehnologiilor de securitate. |
5. Observații specifice
5.1 |
Depășirea fragmentării pieței în funcție de tipuri de produse. CESE recomandă stabilirea unor priorități de acțiune, nu în funcție de sectoare, ci de tipuri de produse, pentru a se putea răspunde mai ușor exigențelor pieței unice prin reglementări și proceduri armonizate, datorită potențialului lor de piață semnificativ și impactului lor asupra unei categorii ample de cetățeni și lucrători, acordând o atenție specială încurajării dezvoltării IMM-urilor, în ceea ce privește atât resursele financiare și de cercetare, cât și organizarea lor. |
5.2 |
Cercetare și inovare, DPI și achiziții. CESE solicită consolidarea fondurilor europene destinate tehnologiilor de securitate în cadrul programului Orizont 2020, însoțită de o prezență constantă a acestora în tematicile privind Tehnologiile generice; consolidarea proiectelor comune în materie de interoperabilitate dedicate securității în cadrul programului ISA (13); aplicarea unor derogări în favoarea acestui sector în contextul ajutoarelor de stat pentru inovare; verificarea punerii efective în aplicare a Directivelor CE/2004/18-CE/2009/81și a instrumentelor de achiziții înainte de comercializare în industria securității; cooperare public-privat și civil-militar mai strânsă și facilitarea strategiilor de fuzionare și de grupare transnațională a întreprinderilor; armonizarea normelor privind protecția răspunderii limitate a părților terțe (Third party limited liability protection-TPLL); norme interne îmbunătățite în materie de DPI. |
5.3 |
Accesul la piețele externe. CESE consideră că trebuie consolidate acțiunile de politică externă integrate și comune în sectoarele industriale ale securității, consolidând protecția DPI în cadrul OMC și acordurile europene de asociere bilaterale și multilaterale, garantând accesul egal la piețele externe și la achizițiile publice pe bază de reciprocitate, sporind ponderea acțiunii europene în domeniul standardizării internaționale și lansând marca de calitate Euro Security Label. |
5.4 |
Dimensiunea socială și etică. Toate sistemele, produsele și serviciile de securitate trebuie să respecte libertatea și drepturile fundamentale ale cetățenilor, în special dreptul la confidențialitate, și să contribuie la progresul economic și social, la un comerț sigur și la bunăstarea și securitatea persoanelor. Evoluția tehnologică trebuie să contribuie de la bun început la o protecție sporită a datelor cu caracter personal și a confidențialității, furnizând – cu sprijinul dialogului public-privat – instrumente de punere în aplicare a legii în mod transparent și responsabil, centrate pe protecția omului. |
5.5 |
Dimensiunea de formare, de încadrare și de integrare a resurselor umane calificate, care să răspundă cerințelor privind securitatea și implementarea unor tehnologii de vârf în domeniul securității, în măsură să presteze servicii profesionale de calitate, într-un sistem de deplină interoperabilitate și care să respecte ființa umană și protecția demnității acesteia. |
Bruxelles, 16 ianuarie 2013
Președintele Comitetului Economic și Social European
Staffan NILSSON
(1) Cf. JO C 218, 23.7.2011, p. 25.
(2) Cf. Homeland Security Act din 2002 și US Safety Act din 2002.
(3) Cf. JO C 100, 30.4.2009, p. 39 și JO C 128, 18.5.2010, p. 142.
(4) Cf. JO C 44, 11.2.2011, p. 173.
(5) Cf. JO C 65, 17.3.2006, p. 30.
(6) Cf. JO C 44, 11.2.2011, p. 162 și JO C 191, 29.6.2012, p. 134.
(7) Cf. JO C 256, 27.10.2007, p. 47, JO C 256, 27.10.2007, p. 73 și JO C 181, 12.6.2012, p. 175.
(8) La jumătatea parcursului său, PC7 finanțase deja peste 130 de proiecte de cercetare în materie de securitate. Comisia Europeană a publicat un catalog cu proiecte de succes finanțate prin PC7.
(9) Cf. INT/651 Tehnologiile generice esențiale.
(10) JO C 218, 23.7.2011, p. 38.
(11) Cf. JO C 68, 6.3.2012, p. 35.
(12) Cf. JO C 120, 16.5.2008, p. 1.
(13) ISA – Interoperability Solutions for European Public Administrations (Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene) 2010-2015.