52011PC0880

EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

1.1. Motivele și obiectivele propunerii

La 15 februarie 2007, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 168/2007 (denumit în continuare „regulamentul”)[1] privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „agenția”). Agenția a devenit operațională la 1 martie 2007.

Obiectivul agenției este de a furniza instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și statelor membre, atunci când pun în aplicare legislația Uniunii, asistență și expertiză în materie de drepturi fundamentale, în scopul de a le oferi sprijin atunci când iau măsuri sau stabilesc direcțiile de acțiune în domeniile lor de competență, pentru a respecta pe deplin drepturile fundamentale. Atribuțiile agenției constau în colectarea și analizarea informațiilor și a datelor, furnizarea de consiliere prin intermediul rapoartelor și al avizelor, cooperarea cu societatea civilă și sensibilizarea cu privire la drepturile fundamentale. Agenția nu este autorizată să trateze chestiuni referitoare la legalitatea actelor Uniunii, nici privind îndeplinirea de către statele membre a obligațiilor care le revin în temeiul dreptului Uniunii.

În conformitate cu articolul 5 din regulament, domeniile de activitate tematice ale agenției se stabilesc printr-un cadru multianual cu o durată de cinci ani. Agenția își îndeplinește atribuțiile menționate anterior în cadrul acestor domenii tematice. Cadrul multianual nu este un program de lucru. Programul de lucru al agenției se adoptă în fiecare an de către Consiliul de administrație al acesteia, în funcție de domeniile tematice stabilite în cadrul multianual. La solicitarea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, efectuată în temeiul articolului 4 alineatul (1) literele (c) și (d) din regulament, agenția poate desfășura activități care nu intră în domeniile tematice respective, cu condiția ca resursele sale financiare și umane să îi permită acest lucru.

Obiectivul prezentei propuneri este de a stabili cadrul multianual al agenției pentru perioada 2013-2017, astfel cum prevede la articolul 5 din regulament. Actualul cadru multianual (2007-2012) expiră la sfârșitul anului 2012.

1.2. Cadrul multianual pentru perioada 2007-2012

La 28 februarie 2008, Consiliul a adoptat Decizia 2008/203/CE de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 168/2007 în ceea ce privește adoptarea unui cadru multianual pentru Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2012[2]. Articolul 2 din decizia menționată anterior prevede următoarele domenii tematice:

(a) rasismul, xenofobia și lipsa de toleranță asociată acestora;

(b) discriminarea pe motive de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală ori a persoanelor aparținând minorităților, precum și orice combinație a acestor motive (discriminare multiplă);

(c) despăgubirea victimelor;

(d) drepturile copilului, inclusiv protecția copiilor;

(e) dreptul de azil, imigrarea și integrarea migranților;

(f) vizele și controlul la frontieră;

(g) participarea cetățenilor Uniunii la funcționarea democratică a Uniunii;

(h) societatea informațională și, în special, respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal;

(i) accesul la o justiție eficientă și independentă.

1.3. Elementele cadrului multianual

Cadrul multianual trebuie să stabilească domeniile tematice ale activității agenției și trebuie să se bazeze pe o serie de elemente prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din regulament, precum și pe domeniul de activitate al agenției, stabilit la articolul 3, și anume:

(i) agenția își desfășoară activitatea în limitele competențelor Uniunii prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene[3];

(ii) cadrul multianual acoperă o perioadă de cinci ani[4];

(iii) cadrul multianual este în concordanță cu prioritățile Uniunii, ținând cont de orientările ce rezultă în urma rezoluțiilor Parlamentului European și a concluziilor Consiliului în domeniul drepturilor fundamentale[5] (a se vedea secțiunea 1.4 de mai jos);

(iv) cadrul multianual ține cont în mod corespunzător de resursele financiare și umane ale agenției[6]. În această privință, ar trebui remarcat faptul că resursele financiare ale agenției pentru 2013 au fost stabilite în cadrul financiar anexat la Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară din 17 mai 2006[7] și prezentate în documentul V, Programare financiară 2008-2013, din raportul estimativ al Comisiei pentru 2008[8]. În ceea ce privește perioada 2014-2017, resursele financiare ale agenției vor fi stabilite în limitele cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020;

(v) cadrul multianual include dispoziții care asigură complementaritatea cu mandatul altor organisme, oficii și agenții ale Uniunii, precum și cu cel al Consiliului Europei și al altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea în domeniul drepturilor fundamentale[9]. Cele mai relevante agenții și organisme ale Uniunii în raport cu această propunere sunt Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)[10], Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe (Frontex)[11], Rețeaua europeană de migrație[12], Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE)[13], Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD)[14], Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust)[15], Oficiul European de Poliție (Europol)[16], Colegiul European de Poliție (CEPOL)[17], Agenția pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (Agenția IT)[18] și Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)[19];

(vi) cadrul multianual include printre domeniile tematice lupta împotriva rasismului, a xenofobiei și a lipsei de toleranță asociate acestora[20].

1.4. Parlamentul European și Consiliul

Articolul 5 alineatul (2) litera (c) prevede necesitatea concordanței cadrului multianual cu prioritățile Uniunii, ținând cont de orientările ce rezultă din rezoluțiile Parlamentului European și din concluziile Consiliului în domeniul drepturilor fundamentale. Următoarele aspecte referitoare la drepturile fundamentale au făcut obiectul, în ultimii ani, în rezoluțiile Parlamentului European:[21]

– protecția datelor cu caracter personal și a vieții private;

– drepturile copilului; toate formele de violență împotriva copiilor, în special exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă; copiii migranților, ai solicitanților de azil și ai refugiaților; minorii neînsoțiți; sărăcia în rândul copiilor și munca copiilor; justiție pentru tineri; asistența pentru copii; participarea copiilor;

– justiție civilă și penală; drepturile persoanelor în procedurile penale;

– protecția victimelor;

– drepturile cetățenilor și libera circulație;

– excluziunea și stigmatizarea romilor;

– rasismul și xenofobia;

– elaborarea de profile, inclusiv pe baza apartenenței etnice și rasiale, în cadrul combaterii terorismului, al aplicării legii, al imigrației și al controalelor vamale și la frontieră;

– nediscriminarea și egalitatea;

– protecția minorităților naționale, drepturile minorităților;

– egalitatea de gen, drepturile femeilor, violența împotriva femeilor; mutilarea genitală a femeilor;

– homofobia și discriminarea pe motive de orientare sexuală;

– chestiuni legate de handicap și discriminare pe motive de handicap;

– discriminarea pe criterii de vârstă;

– libertatea de expresie; libertatea presei și pluralismul mass-media;

– libertatea de religie și discriminarea pe motive religioase sau de convingere;

– securitatea și libertățile fundamentale pe internet;

– drepturile de proprietate intelectuală;

– azilul și sistemul european comun de azil;

– imigrația și controlul la frontieră;

– integrarea migranților;

– drepturile sociale;

– sărăcia și excluziunea socială;

– dreptul la asistență medicală;

– drepturile consumatorilor;

– traficul de persoane;

– combaterea terorismului;

– respectarea diversității culturale, religioase și lingvistice;

– rememorarea crimelor comise de regimurile totalitare.

În ultimii ani[22], în concluziile Consiliului European au fost abordate următoarele aspecte referitoare la drepturile fundamentale:

– protecția datelor cu caracter personal și a vieții private;

– spațiul european de justiție;

– drepturile copilului;

– egalitatea de gen;

– politica europeană în domeniul migrației, inclusiv Pactul european privind imigrația și azilul, sistemul european comun de azil; aspectele legate de vize și controlul la frontiere;

– traficul de persoane;

– drepturile sociale;

– strategia de securitate internă;

– drepturile de proprietate intelectuală.

2. Consultare

În faza de pregătire a propunerii sale, Comisia a consultat Consiliul de administrație al Agenției pentru Drepturi Fundamentale, care i-a transmis o contribuție preliminară la 8 iunie 2011. Consiliul de administrație a consultat Platforma drepturilor fundamentale a agenției, o rețea de cooperare cu societatea civilă, care a furnizat o contribuție la 18 octombrie 2011. Comisia a ținut cont de observațiile formulate pe parcursul etapei de consultare privind prezenta propunere.

Consiliul de administrație a identificat următoarele domenii tematice:

(a) o protecție judiciară eficace, inclusiv accesul la justiție;

(b) victimele infracțiunilor;

(c) cooperarea judiciară;

(d) cooperarea polițienească;

(e) imigrarea și integrarea migranților, controlul la frontiere și vizele; azilul;

(f) rasismul, xenofobia și lipsa de toleranță asociate acestora;

(g) integrarea romilor;

(h) discriminarea, astfel cum este definită la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale;

(i) participarea la cadrul independent al UE, în temeiul articolului 33 alineatul (2) din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

(j) drepturile copilului;

(k) informare, respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal;

(l) drepturile sociale.

3. Aspectele juridice ale propunerii 3.1. Conținutul acțiunii propuse

Pe lângă elementele prevăzute de regulament (a se vedea secțiunea 1.3 de mai sus), la pregătirea prezentei propuneri Comisia a ținut seama de următoarele aspecte:

(i) intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și impactul acestuia asupra activităților agenției. Tratatul de la Lisabona a modificat Tratatul de instituire a Comunității Europene, conferind competențe Uniunii (această noțiune înlocuiește termenii „Comunitate” și „Comunitatea Europeană”) în ceea ce privește spațiul de libertate, securitate și justiție. Aceasta rezultă în special din articolul 1 paragraful al treilea din TUE, care prevede că „Uniunea se substituie Comunității Europene și îi succedă acesteia.” Aspectele incluse anterior în titlul VI din Tratatul UE (fostul „al treilea pilon”) sunt incluse acum la capitolele 4 („Cooperarea judiciară în materie penală”) și 5 („Cooperarea polițienească”) din titlul V („Spațiul de libertate, securitate și justiție”) din TFUE;

(ii) necesitatea de a se asigura că activitatea agenției se axează în continuare pe domenii-cheie, ținând cont de resursele financiare și umane limitate ale acesteia;

(iii) necesitatea de a se asigura continuitatea activității agenției, în special dată fiind importanța furnizării de date obiective, fiabile și comparabile de către agenție de-a lungul anilor.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia propune includerea următoarelor domenii tematice în cadrul multianual al agenției pentru perioada 2013-2017:

(a) accesul la justiție;

(b) victimele infracțiunilor;

(c) societatea informațională și, în special, respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal;

(d) integrarea romilor;

(e) cooperarea polițienească, ținând seama de caracterul specific al acestui domeniu;

(f) cooperarea judiciară, ținând seama de caracterul specific al acestei cooperări atunci când vizează aspectele penale;

(g) drepturile copilului;

(h) discriminarea bazată pe rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religia sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală;

(i) imigrarea și integrarea migranților; controlul la frontiere și vizele; azilul;

(j) rasismul, xenofobia și lipsa de toleranță asociată acestora.

3.2. Temei juridic

Temeiul juridic al cadrului multianual pentru perioada 2007-2012 este articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului privind înființarea agenției. Totuși, acest temei juridic nu mai poate fi utilizat, deoarece reprezintă un temei juridic secundar, în sensul hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza C-133/06[23].

Temeiul juridic al prezentei propuneri ar trebui, prin urmare, să fie o dispoziție a tratatului. În absența altei dispoziții (mai specifice), temeiul juridic ar trebui să îl constituie cel al regulamentului de instituire a agenției, acesta fiind adoptat în baza articolului 308 al fostului tratat al Comunității Europene. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, articolul respectiv a fost modificat și a devenit articolul 352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

4. Implicații bugetare

Propunerea nu are nicio implicație directă pentru bugetul UE. Agenția va elabora proiecte în domeniile sugerate, pentru care au fost deja alocate resurse de către autoritatea bugetară.

5. Explicație detaliată a propunerii

Domeniile tematice ale activității agenției (articolul 2) permit agenției să examineze toate problemele legate de drepturile fundamentale - care intră în sfera de aplicare a legislației UE – ce ar putea apărea în cadrul unui domeniu tematic.

– Accesul la justiție: Programul de la Stockholm a subliniat necesitatea asigurării unui acces îmbunătățit la justiție în UE. Acest domeniu ar putea acoperi aspecte precum asigurarea unei protecții judiciare efective, inclusiv accesul la un proces de justiție eficient și independent, și garanții privind un proces echitabil. Agenția a publicat rapoarte în acest domeniu (Access to justice in Europe: an overview of challenges and opportunities - Accesul la justiție în Europa: o prezentare generală a provocărilor și a oportunităților și EU Minorities and Discrimination Survey - Sondajul UE privind minoritățile și discriminarea) și trebuie să continue colectarea de date privind diferitele aspecte legate de accesul la justiție, inclusiv cele privind dreptul contractual și drepturile consumatorilor.

– Victimele infracțiunilor: agenția a abordat indirect chestiunea victimelor în rapoartele sale intitulate Access to justice in Europe: an overview of challenges and opportunities -Accesul la justiție în Europa: o prezentare generală a provocărilor și a oportunităților și EU Minorities and Discrimination Survey - Sondajul UE privind minoritățile și discriminarea. Având în vedere numărul tot mai mare de inițiative ale UE privind drepturile victimelor, activitatea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) ar trebui să acopere, inter alia, protecția victimelor, serviciile de sprijinire a victimelor, calitatea procesuală, cunoașterea drepturilor, victimele vulnerabile și compensarea prejudiciilor suferite.

– Societatea informațională și, în special, respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal: în cadrul acestui domeniu tematic, agenția ar putea colecta date în special privind implicațiile mediului online pentru drepturile fundamentale, precum protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. Importanța acestor aspecte a fost subliniată de Parlamentul European. FRA a elaborat unele lucrări pe această temă (raportul intitulat Data Protection in the European Union: the role of National Data Protection Authorities - Protecția datelor în Uniunea Europeană: rolul autorităților naționale responsabile de protecția datelor) și se prevede că va dobândi expertiză în acest domeniu. Activitățile agenției de colectare a datelor în acest domeniu ar putea contribui la buna aplicare a cadrului juridic al UE reformat pentru protecția datelor.

– Integrarea romilor: integrarea romilor reprezintă o prioritate clară pentru UE. În comunicarea Comisiei intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” se solicită agenției ca, în colaborare cu alte organisme relevante precum Eurofound, să colecteze date în cele 27 de state membre privind situația romilor, și anume accesul la ocuparea unui loc de muncă, educație, servicii medicale și locuințe, precum și să conlucreze cu statele membre pentru a elabora metode de monitorizare prin care să se poată realiza o analiză comparativă a situației romilor în întreaga Europă[24]. Vor fi colectate date și din concluziile activităților de cercetare specifice finanțate din programul „Științe umaniste și socioeconomice” din cadrul celui de Al 7-lea program-cadru. Agenția a acumulat în ultimii ani expertiză în colectarea datelor privind aspectele legate de romi, astfel cum reiese din rapoartele sale intitulate Housing conditions of Roma and Travellers in the EU - Condițiile în care locuiesc romii și călătorii în UE, The situation of Roma EU citizens moving to and settling in other EU Member States - Situația cetățenilor romi ai UE care se deplasează și se stabilesc în alte state membre ale UE și EU Minorities and Discrimination Survey – Sondaj al UE privind minoritățile și discriminarea.

– Cooperarea polițienească, ținând seama de caracterul specific al acestui domeniu: eliminarea așa-numiților „piloni” odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona ar trebui să ducă la includerea cooperării polițienești între domeniile tematice ale agenției, permițând FRA să colecteze date, cu condiția ca acestea să intre în domeniul de aplicare al competențelor UE și fără a aduce atingere activităților în curs de îmbunătățire a statisticilor în materie de infracțiuni. FRA utilizează datele deja existente/furnizate de statele membre, pentru a evita suprapunerea activităților sale și cele ale serviciilor de aplicare a legii.

– Cooperarea judiciară, ținând seama de caracterul specific al acestei cooperări atunci când vizează aspectele penale: acest domeniu include cooperarea judiciară în materie civilă și comercială, precum și în materie penală. Eliminarea așa-numiților „piloni” justifică adăugarea acestui domeniu la domeniile tematice ale agenției. FRA ar putea colecta date privind, inter alia, aspectele referitoare la combaterea criminalității organizate, a terorismului sau a traficului de persoane.

– Drepturile copilului: promovarea și protecția drepturilor copilului este unul dintre obiectivele UE căruia Tratatul de la Lisabona i-a dat și mai multă importanță. În cadrul acestui domeniu tematic, agenția ar putea contribui la punerea în aplicare a „Agendei UE pentru drepturile copilului”, prin colectarea de date privind chestiuni precum un sistem de justiție care să protejeze drepturile copilului și copiii aflați în situații vulnerabile, precum și prin aplicarea indicatorilor privind drepturile copilului elaborați de agenție[25]. Combaterea sărăciei în rândul copiilor este o prioritate-cheie a UE și cercetarea FRA în acest domeniu ar contribui la punerea în aplicare a viitoarei recomandări a Comisiei privind sărăcia în rândul copiilor. FRA a publicat rapoarte cu privire la copii (Child Trafficking in the EU: Challenges, perspectives and good practices - Traficul de copii în UE: provocări, perspective și bune practici, Separated asylum seeking children in EU Member States - Copiii separați de părinți care solicită azil în statele membre ale UE) și a realizat proiecte educaționale precum S-Cool Agenda - Agenda S-cool, manualul pentru profesori Excursions to the past – teaching for the future - Excursii în trecut – activitatea de predare în viitor sau studiul privind rolul siturilor istorice și al muzeelor în educația privind Holocaustul și educația privind drepturile omului în UE (The role of historical sites and museums in Holocaust education and human rights education in the EU). În cadrul acestui domeniu tematic, activitatea FRA ar putea, de asemenea, să se refere la domeniile educației, incluziunii sociale, politicilor în materie de tineret, precum și la orice altă politică relevantă a Uniunii.

– Discriminarea bazată pe rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristicile genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală: se preconizează că agenția va continua colectarea datelor privind discriminarea. Motivele de discriminare sunt cele de la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, însă acestea exclud discriminarea bazată pe sex, deoarece EIGE este acum complet operațională și este responsabilă de colectarea datelor privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și discriminarea bazată pe sex. Acest lucru nu ar trebui să împiedice FRA să abordeze aspecte legate de gen atunci când abordează problema „discriminării multiple” sau să integreze perspectiva de gen în rapoartele sale, în strânsă colaborare cu EIGE. Acest domeniu tematic ar trebui să permită abordarea „discriminării multiple”, a discriminării la locul de muncă sau a aspectelor legate de reducerea sărăciei și de incluziunea socială. FRA a publicat o serie de rapoarte relevante în acest domeniu în ultimii ani, cum ar fi Homophobia, transphobia and discrimination on grounds of sexual orientation and gender identity - Homofobia, transfobia și discriminare pe motiv de orientare sexuală și de identitate de gen, Respect for and protection of persons belonging to minorities - Respectarea și protecția persoanelor aparținând minorităților, Migrants, minorities and employment – Exclusion and discrimination in the 27 Member States of the EU - Migranți, minorități și ocuparea forței de muncă – excluziunea și discriminarea în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, EU Minorities and Discrimination Survey – Sondaj al UE privind minoritățile și discriminarea, The legal protection of persons with mental health problems under non-discrimination law - Protecția juridică a persoanelor cu probleme de sănătate mentală prin intermediul legislației în materie de nediscriminare, Handbook on European non-discrimination law - Manualul privind legislația europeană în materie de nediscriminare, The impact of the Racial Equality Directive – Views of trade unions and employers in the EU - Impactul Directivei privind egalitatea rasială – opinii ale sindicatelor și angajatorilor din UE, Experience of Discrimination, Social Marginalisation and Violence among Muslim and non-Muslim Youth - Experiențe în materie de discriminare, marginalizare socială și violență în rândul tinerilor musulmani și al celor care nu sunt musulmani și Racism, Ethnic discrimination and exclusion of migrants and minorities in sport: the situation in the EU – Rasismul, discriminarea și excluderea pe motive etnice a migranților și a minorităților în sport: situația în UE.

– Imigrarea și integrarea migranților; controlul la frontiere și vizele; azilul: tratamentul la granițe și condițiile din centrele de detenție pentru imigranții legali și ilegali care intră pe teritoriul UE, precum și aspectele legate de victimele traficului de persoane au suscitat preocupări deosebite din punct de vedere al drepturilor fundamentale. Integrarea migranților este un domeniu tematic strâns legat de imigrare, în care drepturile fundamentale au, de asemenea, un rol important. Nu ar trebui trecute cu vederea nici aspectele legate de reducerea sărăciei și de incluziunea socială. Majoritatea instrumentelor legislative din domeniul frontierelor și vizelor conțin clauze speciale privind respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale. Practica de „elaborare a profilelor în funcție de originea etnică” ar putea fi abordată în cadrul acestui domeniu tematic. Azilul este un domeniu reglementat de o multitudine de acte legislative ale UE, drepturile fundamentale reprezentând o componentă importantă a acestuia. Agenția ar trebui să își continue activitatea de colectare a datelor cu privire la acest subiect în strânsă cooperare cu EASO. FRA a publicat o serie de rapoarte pe aceste teme în ultimii ani (Migrants in an irregular situation: access to healthcare in 10 EU Member States - Migranții aflați în situație de ședere ilegală: accesul la serviciile de asistență medicală în 10 state membre, Migrants, minorities and employment – Exclusion and discrimination in the 27 Member States of the EU - Migranți, minorități și ocuparea forței de muncă – excluziunea și discriminarea în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Migrants in an irregular situation employed in domestic work: fundamental rights challenges for the EU and its Member States - Migranții aflați în situație de ședere ilegală care prestează servicii de menaj la domiciliu: provocările în materie de drepturi fundamentale pentru UE și statele sale membre, The asylum-seeker perspective: access to effective remedies and the duty to inform applicants - Punctul de vedere al solicitantului de azil: accesul la căi de atac eficiente și datoria de a informa solicitanții, Detention of third country nationals in return procedures Detenția resortisanților țărilor terțe care fac obiectul procedurilor de returnare, Separated asylum seeking children in EU Member States - Copiii separați de părinți care solicită azil în statele membre ale UE, Coping with a fundamental rights emergency: The situation of persons crossing the Greek land border in an irregular manner - Gestionarea situațiilor de urgență în materie de drepturi fundamentale: situația persoanelor care trec ilegal frontierele terestre ale Greciei) și a organizat, în cooperare cu Frontex, activități de formare privind drepturile fundamentale pentru polițiștii de frontieră. Agenția ar trebui să coopereze în continuare cu Frontex. Părțile interesate se așteaptă ca FRA să continue colectarea de date privind aspectele ce țin de acest domeniu tematic.

– Rasismul, xenofobia și lipsa de toleranță asociată acestora: acest domeniu tematic este prevăzut în regulament. FRA are o expertiză importantă în colectarea de date în acest domeniu, după cum se indică în rapoartele sale Antisemitism: summary overview - Antisemitismul: prezentare succintă, Understanding and preventing ethnic profiling: a guide - Ghid de înțelegere și prevenire a efectuării de profile în funcție de originea etnică, Experience of Discrimination, Social Marginalisation and Violence among Muslim and non-Muslim Youth - Experiențe în materie de discriminare, marginalizare socială și violență în rândul tinerilor musulmani și al celor care nu sunt musulmani și Racism, ethnic discrimination and exclusion of migrants and minorities in sport: the situation in the EU – Rasismul, discriminarea și excluderea pe motive etnice a migranților și a minorităților în sport: situația în UE. În această perioadă, ar trebui acordată o atenție deosebită următoarelor aspecte: efectuarea de profile pe bază de origine etnică, discursurile rasiste și xenofobe de instigare la ură și infracțiunile rasiste și xenofobe inspirate de ură, precum și analizării dintr-o perspectivă preventivă a tendințelor societale care stau la baza acestor fenomene.

2011/0431 (APP)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de instituire a unui cadru multianual pentru Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru perioada 2013-2017

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 352,

având în vedere propunerea Comisiei Europene[26],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere aprobarea Parlamentului European[27],

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)       Ținând seama de obiectivele care au stat la baza instituirii Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „agenția”) și pentru ca agenția să își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile, trebuie stabilite cu precizie domeniile tematice ale activității acesteia într-un cadru multianual care să acopere o perioadă de cinci ani, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 168/2007 din 15 februarie 2007 privind înființarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene[28].

(2)       Primul cadru multianual a fost adoptat de Consiliu în Decizia sa 2008/203/CE din 28 februarie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 168/2007 în ceea ce privește adoptarea unui cadru multianual pentru Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2012.

(3)       Cadrul multianual ar trebui să prevadă doar domenii care intră în sfera de aplicare a dreptului Uniunii.

(4)       Cadrul multianual ar trebui să respecte prioritățile Uniunii, ținând seama în mod corespunzător de orientările care rezultă din rezoluțiile Parlamentului European și din concluziile Consiliului în domeniul drepturilor fundamentale.

(5)       Cadrul multianual ar trebui să țină seama în mod corespunzător de resursele financiare și umane ale agenției.

(6)       Cadrul multianual ar trebui să includă dispoziții care să asigure complementaritatea cu mandatul altor organisme, oficii și agenții ale Uniunii, precum și cu cel al Consiliului Europei și al altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea în domeniul drepturilor fundamentale. Cele mai relevante agenții și organisme ale Uniunii în raport cu acest regulament sunt Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 439/2010[29], Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe (Frontex), instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004[30], Rețeaua europeană de migrație, instituită prin Decizia 2008/381/CE a Consiliului[31], Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1922/2006[32], Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), instituită prin Regulamentul (CE) nr. 45/2001[33], Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), instituită prin Decizia 2002/187/JAI a Consiliului[34], Oficiul European de Poliție (Europol), instituit prin Decizia 2009/371/JAI a Consiliului[35], Colegiul European de Poliție (CEPOL), instituit prin Decizia 2005/681/JAI a Consiliului[36], Agenția pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (agenția IT), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1077/2011[37], și Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), instituită prin Regulamentul (CEE) nr. 1365/75[38].

(7)       Cadrul multianual ar trebui să includă printre domeniile tematice ale activității agenției lupta împotriva rasismului, a xenofobiei și a lipsei de toleranță asociate acestora.

(8)       Având în vedere importanța pentru UE a luptei împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, care a devenit, de altfel, unul dintre cele cinci obiective ale strategiei de promovare a creșterii Europa 2020, agenția ar trebui să analizeze condițiile economice și sociale prealabile care să le permită persoanelor să se bucure de drepturile lor fundamentale atunci când se colectează și se diseminează date în cadrul domeniilor tematice stabilite de prezenta decizie.

(9)       În faza de pregătire a propunerii sale, Comisia a consultat Consiliul de administrație al Agenției pentru Drepturi Fundamentale, care i-a transmis observații în scris la data de 18 octombrie 2011.

(10)     La cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, dacă resursele sale financiare și umane îi permit acest lucru, agenția poate desfășura activități care nu intră în domeniile tematice stabilite în cadrul multianual, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 168/2007,

DECIDE:

Articolul 1 Cadrul multianual

1.         Se instituie prin prezenta decizie un cadru multianual pentru Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „agenția”) pentru perioada 2013-2017.

2.         Agenția îndeplinește, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 168/2007, atribuțiile definite la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 168/2007 în cadrul domeniilor tematice prevăzute la articolul 2 din prezenta decizie.

Articolul 2 Domenii tematice

Domeniile tematice sunt următoarele:

(a) accesul la justiție;

(b) victimele infracțiunilor;

(c) societatea informațională și, în special, respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal;

(d) integrarea romilor;

(e) cooperarea polițienească, ținând seama de caracterul specific al acestui domeniu;

(f) cooperarea judiciară, ținând seama de caracterul specific al acestei cooperări atunci când vizează aspectele penale;

(g) drepturile copilului;

(h) discriminarea bazată pe rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristicile genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală;

(i) imigrarea și integrarea migranților; controlul la frontiere și vizele; azilul;

(j) rasismul, xenofobia și lipsa de toleranță asociată acestora.

Articolul 3 Complementaritatea și cooperarea cu alte organisme

1.         La punerea în aplicare a prezentului cadru multianual, agenția asigură o cooperare și coordonare corespunzătoare cu organismele, oficiile și agențiile pertinente ale Uniunii, cu statele membre, cu organizațiile internaționale și cu societatea civilă, în condițiile stabilite la articolele 7, 8 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 168/2007.

2.         Agenția abordează teme referitoare la discriminarea bazată pe sex doar ca parte a activității sale care urmează să fie întreprinsă cu privire la aspectele generale de discriminare menționate la articolul 2 litera (g) și în măsura relevantă pentru această activitate, ținând seama de faptul că strângerea de date privind egalitatea de gen și discriminarea pe bază de sex este o atribuție a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE)[39]. FRA și EIGE ar trebui să coopereze în condițiile stabilite în acordul de cooperare din 22 noiembrie 2010.

3.         Agenția cooperează cu Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound)[40] în condițiile stabilite în acordul de cooperare din 8 octombrie 2009, iar cu Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe (Frontex)[41] - în condițiile prevăzute în acordul de cooperare din 26 mai 2010. De asemenea, agenția cooperează cu Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)[42], cu Rețeaua europeană de migrație[43], cu Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust)[44], cu Oficiul European de Poliție (Europol)[45], cu Colegiul European de Poliție (CEPOL)[46] și cu Agenția pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (agenția IT)[47] în condițiile stabilite în viitoarele acorduri de cooperare ce vor fi încheiate cu acestea.

4.         Agenția își îndeplinește atribuțiile în domeniul societății informaționale și, în special, al respectării vieții private și al protecției datelor cu caracter personal fără a aduce atingere responsabilităților Autorității Europene pentru Protecția Datelor, pentru a se asigura că drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice, în special dreptul acestora la viață privată, sunt respectate de instituțiile și organismele Uniunii în conformitate cu competențele și îndatoririle acestora prevăzute la articolele 46 și 47 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

5.         Agenția își coordonează activitățile cu cele ale Consiliului Europei în condițiile stabilite la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 168/2007 și în Acordul între Uniunea Europeană și Consiliul Europei cu privire la cooperarea între Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Consiliul Europei[48], menționat la articolul respectiv.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               JO L 53, 22.2.2007, p. 1.

[2]               JO L 63, 7.3.2008, p. 14.

[3]               Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului privind înființarea Agenției (denumit în continuare „Regulamentul privind FRA”).

[4]               Articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul privind FRA.

[5]               Articolul 5 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul privind FRA.

[6]               Articolul 5 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul privind FRA.

[7]              JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

[8]               SEC (2007) 500 final din 2 mai 2007.

[9]               Articolul 5 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul privind FRA.

[10]             Instituit prin Regulamentul (UE) nr. 439/2010, JO L 132, 29.5.2010, p. 11.

[11]             Instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004, JO L 349, 25.11.2004, p. 1.

[12]             Instituită prin Decizia 2008/381/CE, JO L 131, 21.5.2008, p. 7.

[13]             Instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1922/2006, JO L 403, 30.12.2006, p. 9.

[14]             Instituită prin Regulamentul (CE) nr. 45/2001, JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[15]             Instituită prin Decizia 2002/187/JAI a Consiliului, JO L 63, 6.3.2002, p. 1.

[16]             Instituit prin Decizia 2009/371/JAI a Consiliului, JO L 121, 15.5.2009, p. 37.

[17]             Instituit prin Decizia 2005/681/JAI a Consiliului, JO L 256, 1.10.2005, p. 63.

[18]             Instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1077/2011, JO L 286 1.11.2011, p. 1.

[19]             Instituită prin Regulamentul (CEE) nr. 1365/75, JO L 139, 30.5.1975, p. 1.

[20]             Articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul privind FRA.

[21]             Rezoluțiile din 14.1.2009, 3.2.2009 19.2.2009, 10.3.2009, 11.3.2009, 12.3.2009, 24.3.2009, 26.3.2009, 2.4.2009, 22.4.2009, 24.4.2009, 7.5.2009, 17.9.2009, 25.11.2009, 26.11.2009, 10.2.2010, 25.3.2010, 5.5.2010, 18.5.2010, 15.6.2010, 17.6.2010, 7.9.2010, 9.9.2010, 22.9.2010, 20.10.2010, 23.11.2010, 14.12.2010, 15.12.2010, 19.1.2011, 8.3.2011, 9.3.2011, 10.3.2011, 24.3.2011, 5.4.2011 și [ ].

[22]             Consiliile Europene din 18 - 19.6.2009, 29 - 30.10.2009, 10 - 11.12.2009, 17.6.2010, 4.2.2011 și [ ].

[23]             Hotărârea din 6 mai 2008, Parlamentul/Consiliu, cauza C-133/06, Rep. 2008, p. I-3189.

[24]             COM (2011) 173 final.

[25]             COM (2011) 60 final.

[26]             JO C, , p. .

[27]             JO C, , p. .

[28]             JO L 53, 22.2.2007, p. 1.

[29]             JO L 132, 29.5.2010, p. 11.

[30]             JO L 349, 25.11.2004, p. 1.

[31]             JO L 131, 21.5.2008, p. 7.

[32]             JO L 403, 30.12.2006, p. 9.

[33]             JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[34]             JO L 63, 6.3.2002, p. 1.

[35]             JO L 121, 15.5.2009, p. 37.

[36]             JO L 256, 1.10.2005, p. 63.

[37]             JO L 286 1.11.2011,, p. 1.

[38]             JO L 139, 30.5.1975, p. 1.

[39]             Instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1922/2006, JO L 403, 30.12.2006, p. 9.

[40]             Instituită prin Regulamentul (CEE) nr. 1365/75, JO L 139, 30.5.1975, p. 1.

[41]             Instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004, JO L 349, 25.11.2004, p. 1.

[42]             Instituit prin Regulamentul (UE) nr. 439/2010, JO L 132, 29.5.2010, p. 11.

[43]             Instituită prin Decizia 2008/381/CE, JO L 131, 21.5.2008, p. 7.

[44]             Instituită prin Decizia 2002/187/JAI a Consiliului, JO L 63, 6.3.2002, p. 1.

[45]             Instituit prin Decizia 2009/371/JAI a Consiliului, JO L 121, 15.5.2009, p. 37.

[46]             Instituit prin Decizia 2005/681/JAI a Consiliului, JO L 256, 1.10.2005, p. 63.

[47]             Instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1077/2011, JO L 286 1.11.2011, p. 1.

[48]             JO L 186, 15.7.2008, p. 7.