52011PC0863

EXPUNERE DE MOTIVE

1) CONTEXTUL PROPUNERII |

Motivele și obiectivele propunerii Prezenta propunere se referă la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în cadrul procedurii de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la taxa antidumping în vigoare aplicată importurilor de elemente de fixare din oțel inoxidabil și părți ale acestora, originare din Republica Populară Chineză și Taiwan. |

Contextul general Prezenta propunere se înscrie în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și constituie rezultatul unei anchete care s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de fond și de procedură prevăzute în regulamentul de bază. |

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii O taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil și a părților acestora, încadrate la codurile NC 7318 12 10, 7318 14 10, 7318 15 30, 7318 15 51, 7318 15 61 și 7318 15 70 originare din Republica Populară Chineză, Indonezia, Taiwan, Thailanda și Vietnam a fost instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1890/2005 al Consiliului[1] astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 768/2009 al Consiliului[2]. |

Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii Nu este cazul. |

2) CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI |

Consultarea părților interesate |

Părțile interesate vizate de procedură au avut posibilitatea de a-și apăra interesele în cursul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază. |

Obținerea și utilizarea expertizei |

Nu a fost nevoie de expertiză externă. |

Evaluarea impactului Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază. Regulamentul de bază nu prevede o evaluare generală a impactului, dar conține o listă exhaustivă de condiții care trebuie evaluate. |

3) ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII |

Rezumatul acțiunii propuse La 19 noiembrie 2010, Comisia a deschis, la cererea motivată transmisă de European Industrial Fasteners Institute („EIFI”) în numele a cinci producători din Uniune, o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor referitoare la taxa antidumping în vigoare aplicată importurilor de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil și părților acestora originare din Republica Populară Chineză și Taiwan. Ancheta de reexaminare a constatat continuarea dumpingului în privința anumitor elemente de fixare din oțel inoxidabil și a părților acestora, originare din Republica Populară Chineză și Taiwan, care ar duce, în cazul în care măsurile ar expira, la reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune. În plus, s-a stabilit că neîntreruperea măsurilor nu ar fi împotriva interesul Uniunii. Prin urmare, se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament anexate în vederea prelungirii măsurilor existente, care trebuie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la 18 februarie 2012 cel târziu. |

Temei juridic Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene. |

Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii Europene. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică. |

Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive: |

Tipul acțiunii este descris în regulamentul de bază menționat anterior și exclude adoptarea de decizii la nivel național. |

Nu sunt necesare indicații privind măsura în care sarcina financiară și administrativă care revine Uniunii, guvernelor naționale, autorităților regionale și locale, operatorilor economici și cetățenilor este limitată la minimum și proporțională cu obiectivul propunerii. |

Alegerea instrumentelor |

Instrumente propuse: regulament. |

Alte instrumente nu ar fi adecvate din următorul motiv: regulamentul de bază nu oferă opțiuni alternative. |

4) IMPLICAțIILE BUGETARE |

Propunerea nu are nicio implicație pentru bugetul Uniunii. |

2011/0419 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT DE PUNERE ÎN APLICARE AL CONSILIULUI

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil și părți ale acestora, originare din Republica Populară Chineză și Taiwan, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[3] (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

având în vedere propunerea prezentată de către Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURA

1. Măsurile în vigoare

1. Prin Regulamentul (CE) nr. 1890/2005 din 14 noiembrie 2005[4], Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă și a colectat definitiv taxele provizorii instituite asupra importurilor de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil și părți ale acestora (denumite în continuare „EFOI”), originare din Republica Populară Chineză, Indonezia, Taiwan, Thailanda și Vietnam. În același timp, a fost finalizată procedura privind importurile de EFOI originare din Malaysia și Filipine.

2. La data de 25 august 2009, în urma unei reexaminări efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a modificat prin Regulamentul (CE) nr. 768/2009 din 17 august 2009[5] măsurile menționate anterior în privința unui producător-exportator din Vietnam.

3. Regulamentul care a dus la instituirea taxei antidumping definitive asupra importurilor de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil originare, printre altele, din Republica Populară Chineză și Taiwan va fi numit în continuare „regulamentul inițial”. Ancheta care a dus la instituirea măsurilor prin regulamentul inițial privind țările în cauză va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

4. În urma publicării unui aviz de expirare iminentă[6] a măsurilor antidumping definitive în vigoare, Comisia a primit, la 19 august 2010, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de European Industrial Fasteners Institute (EIFI) (denumit în continuare „solicitantul”) în numele a cinci producători din Uniune: Bulnava S.r.l., Inox Viti di Cattinori Bruno & C.s.n.c., Inox Bolt S.r.l., Bontempi Vibo S.p.A. și Ugivis S.A. care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25%, din producția totală de EFOI a Uniunii.

5. Cererea s-a limitat la măsurile antidumping instituite asupra importurilor originare din RPC și Taiwan (denumite în continuare „țările în cauză”). În consecință, măsurile antidumping care au fost instituite prin regulamentul original asupra importurilor de EFOI originare din Vietnam, Indonezia și Thailanda nu fac obiectul prezentei reexaminări.

6. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor instituite asupra importurilor de EFOI originare din țările în cauză ar conduce probabil la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

3. Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

7. Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 19 noiembrie 2010, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene [7], deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

4. Ancheta

4.1. Perioada anchetei de reexaminare și perioada luată în considerare

8. Ancheta privind continuarea dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2009 și 30 septembrie 2010 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau repetării prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada luată în considerare”).

4.2. Părțile vizate de anchetă

9. Comisia a informat în mod oficial solicitantul, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii cunoscuți a fi interesați și asociațiile acestora, precum și reprezentanții țărilor în cauză cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

10. De asemenea, Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul fixat în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

11. Având în vedere numărul mare de producători-exportatori din țările în cauză, de importatori neafiliați din Uniune și de producători din Uniune implicați în anchetă, în avizul de deschidere s-a avut în vedere eșantionarea, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

12. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să se determine alcătuirea eșantionului, părțile menționate anterior au fost invitate, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la publicarea avizului de deschidere și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Având în vedere răspunsurile primite, s-a decis să se aplice eșantionarea cu privire la producătorii-exportatori din Taiwan, importatorii neafiliați din Uniune și producătorii din Uniune. În ceea ce privește RPC, nu a cooperat la anchetă niciun producător-exportator din RPC.

13. Treizeci și șase de exportatori/grupuri de exportatori din Taiwan au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Zece dintre aceștia nu au putut fi luați în considerare deoarece păreau a fi societăți comerciale sau deoarece nu efectuaseră exporturi către Uniune pe parcursul PAR. Pe baza informațiilor primite din partea societăților cooperante din Taiwan, Comisia a selectat un eșantion de patru producători-exportatori. Ulterior, o societate inclusă în eșantion și-a retras cooperarea. Cele trei societăți rămase în eșantion reprezentau 41,6% din exporturile din Taiwan către UE pe parcursul PAR.

14. În ceea ce privește importatorii neafiliați din Uniune, dintre cele opt societăți care au furnizat informațiile cerute, au fost selectate pentru eșantion cele trei societăți care erau cele mai mari și care dețineau aproape 90% din volumul total de importuri raportat de societățile cooperante. Ulterior, un singur importator a transmis un răspuns la chestionar.

15. Doisprezece producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion format din șase producători din Uniune. Ulterior, un producător din Uniune inclus în eșantion și-a retras cooperarea. Ceilalți cinci producători rămași în eșantion reprezentau 38% din vânzările efectuate pe parcursul PAR de toți producătorii din Uniune către clienți neafiliați din UE.

16. Comisia a trimis chestionare părților incluse în eșantion și tuturor utilizatorilor cunoscuți a fi interesați. Astfel cum s-a explicat mai sus, s-au primit răspunsuri la chestionare din partea a cinci producători din Uniune, a trei producători-exportatori din Taiwan și a unui importator. Niciunul dintre utilizatorii contactați nu s-a prezentat și nici nu s-a făcut cunoscut în cursul anchetei.

17. Astfel cum s-a explicat la considerentele (13) și (15), un producător-exportator din Taiwan și un producător-exportator din Uniune care fuseseră incluși în eșantion au decis să nu transmită răspunsuri la chestionar. Cu toate acestea, în ambele cazuri eșantionul de societăți rămase a fost considerat, în continuare, reprezentativ din punct de vedere al volumelor de vânzări.

18. Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului subsecvent și, pe de altă parte, interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(a) Producători din Uniune

- Bulnava S.r.l, Suello, Italia;

- Inox Viti di Cattinori Bruno & C.s.n.c, Grumello del Monte, Italia;

- Bontempi Vibo S.p.A., Rodengo Saiano, Italia;

- Reisser Schraubentechnik GmbH, Ingelfingen-Criesbach, Germania;

- Ugivis S.A, Belley, Franța.

(b) Producători-exportatori din Taiwan

- Arrow Fastener Co., Ltd. și exportatorii săi afiliați, Shu-Lin City;

- Shekai Precision Co., Ltd. și exportatorul său afiliat, Kaohsiung;

- Yi Tai Shen Co., Ltd. Tainan Hsien.

(c) Importator independent din Uniune

- Wurth Group, Kunzelsau, Germania.

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

19. Produsul vizat de prezenta reexaminare este același produs definit în regulamentul inițial, mai precis anumite dispozitive de fixare din oțel inoxidabil și părți ale acestora, originare din Republica Populară Chineză și Taiwan (denumite în continuare „produsul în cauză”), care se încadrează în prezent la codurile NC 7318 12 10, 7318 14 10, 7318 15 30, 7318 15 51, 7318 15 61 și 7318 15 70.

20. Ancheta de reexaminare a confirmat faptul că, la fel ca în cazul anchetei inițiale, produsul în cauză și produsele fabricate și vândute de producătorii-exportatori pe piața internă, precum și cele fabricate și vândute în UE de producătorii din Uniune, au aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări și, prin urmare, sunt considerate ca fiind produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

21. Patru părți au afirmat că produsele care se încadrează la codurile NC 7318 12 10, 7318 14 10 și 7318 15 51 ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei anchete întrucât se presupune că nu sunt produse în Uniune. Afirmația a fost respinsă deoarece (i) nu s-a prezentat nicio dovadă care să demonstreze că produsele respective ar fi diferite în privința caracteristicilor fizice și tehnice și (ii) în orice caz, domeniul de aplicare al produsului nu se poate modifica în cadrul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor.

22. După comunicarea faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora s-a emis recomandarea de menținere a măsurilor în vigoare („comunicarea concluziilor finale”), unul dintre producătorii-exportatori din Taiwan a afirmat că elementele de fixare bi-metalice nu ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al produsului, întrucât există diferențe semnificative între elementele de fixare bimetalice și elementele de fixare din oțel inoxidabil în ceea ce privește prețul de vânzare unitar, costul de producție, caracteristicile fizice și tehnice și aplicațiile acestora. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat în considerentul (21) de mai sus, domeniul de aplicare al produsului nu se poate modifica în contextul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Această afirmație ar putea fi tratată în cadrul unei reexaminări intermediare a definiției produsului, care ar putea fi solicitată de societatea respectivă.

C. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

23. În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă este probabil ca expirarea măsurilor existente să determine continuarea sau reapariția dumpingului.

1. RPC

1.1. Observații preliminare

24. Astfel cum s-a explicat anterior, niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a cooperat la anchetă.

25. Prin urmare, constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului enunțate mai jos au trebuit să se bazeze pe faptele disponibile, în special pe datele Eurostat și pe informațiile transmise de industria din Uniune în cererea de reexaminare. Statisticile oficiale privind exporturile chineze nu au putut fi utilizate în acest caz întrucât produsul în cauză reprezintă numai o mică parte a cantităților raportate la rubricile relevante ale Sistemului tarifar armonizat.

1.2. Importurile care fac obiectul unui dumping în cursul PAR

26. Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu s-a putut calcula nicio marjă de dumping individuală.

27. În cererea de reexaminare s-a afirmat că exporturile din RPC către Uniune au făcut obiectul unui dumping cu marje cuprinse între 13,6% și 61,8%. Astfel cum se menționează în avizul de deschidere, solicitantul a comparat prețurile de export din RPC către Uniune cu o valoare normală construită pentru Taiwan, țara analogă utilizată în ancheta inițială.

28. Întrucât societățile chineze nu au cooperat, nu există informații disponibile care să permită ajungerea la o altă concluzie. În plus, se remarcă faptul că s-a constatat că valoarea normală stabilită pentru singura societate cooperantă din Taiwan este cu mult mai mare decât valoarea normală stabilită de solicitant în cererea de anchetă în perspectiva expirării măsurilor. Întrucât nu există nicio indicație conform căreia prețurile de export din RPC către Uniune ar fi diferite față de cele specificate în cerere, probabil că dumpingul din RPC a continuat la niveluri mai ridicate decât cele indicate în cerere.

1.3. Evoluția importurilor în cazul abrogării măsurilor

29. Pe lângă analiza existenței dumpingului în cursul PAR, s-a examinat și probabilitatea unei reapariții a dumpingului.

30. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: capacitățile neutilizate ale producătorilor-exportatori chinezi; atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii chinezi și exporturile acestora către țări terțe.

1.3.1. Capacități neutilizate ale producătorilor-exportatori chinezi

31. Întrucât sunt disponibile puține informații publice privind industria chineză producătoare de EFOI, informațiile conținute de cererea de revizuire au fost utilizate pentru a estima capacitatea din RPC. Pe această bază, se pare că începând cu anul 2003 au apărut în RPC noi instalații de producție a EFOI. În plus, drept urmare a măsurilor antidumping instituite la importurile de anumite elemente de fixare din fier sau oțel[8] și a scăderii, în consecință, începând cu anul 2009, a importurilor chineze de elemente de fixare de tipul respectiv în Uniune, producătorii chinezi au o capacitate de producție neutilizată importantă care ar putea fi folosită pentru fabricarea produsului în cauză, întrucât producția celor două tipuri de elemente de fixare este interșanjabilă.

1.3.2. Atractivitatea pieței Uniunii

32. Atractivitatea pieței Uniunii poate fi ilustrată prin faptul că instituirea de taxe antidumping nu a oprit creșterea exporturilor chineze ale produsului în cauză. Dimpotrivă, conform datelor Eurostat, volumul importurilor din RPC către Uniune a crescut cu 13% între anul 2007 și PAR. Evoluția prețurilor importurilor chineze pe parcursul aceleiași perioade a arătat că prețul de import mediu a crescut, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, o analiză mai detaliată a arătat că prețul EFOI declarat la codul NC reprezentând 59% din cantitatea totală importată pe parcursul PAR a scăzut cu 24% pe parcursul perioadei luate în considerare. Aceasta demonstrează că, în pofida măsurilor în vigoare, exportatorii chinezi erau încă în măsură să crească volumul exporturilor și să-și reducă și mai mult prețurile pentru majoritatea produselor exportate în cauză.

1.3.3. Exportul către țări terțe

33. În ceea ce privește volumele și prețurile exporturilor chineze către țări terțe, trebuie remarcat faptul că datele privind exporturile chineze se referă la ansamblul codurilor SA. Prin comparație cu statisticile privind importurile UE la nivel TARIC, produsul în cauză reprezintă, în ceea ce privește volumul, aproximativ 3% din ansamblul codurilor SA respective. Datele privind exporturile nu sunt, prin urmare, o sursă foarte reprezentativă de informații. Din cauza lipsei cooperării din partea exportatorilor chinezi, nu s-au putut obține alte informații relevante cu privire la exporturile chineze către țări terțe.

1.4. Concluzie privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului

34. Ținând cont de constatările descrise mai sus, se poate concluziona că exporturile din RPC fac în continuare obiectul unui dumping și că există o probabilitate de continuare a dumpingului pe piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping actuale sunt abrogate. Într-adevăr, având în vedere capacitățile neutilizate existente în RPC și faptul că importurile produsului în cauză în Uniune au crescut pe parcursul perioadei în cauză, în pofida existenței măsurilor antidumping, se pare că această situație ar constitui un stimulent pentru producătorii-exportatori chinezi să crească și mai mult exporturile către piața Uniunii la prețuri de dumping, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

2. TAIWAN

2.1. Observații preliminare

35. Se observă faptul că, având în vedere numărul mare de producători-exportatori din Taiwan care și-au exprimat dorința de a coopera, s-a selectat un eșantion reprezentativ format din patru societăți/grupuri de societăți pentru continuarea anchetei. Una dintre aceste patru societăți și-a retras, ulterior, cooperarea. Cu toate acestea, întrucât societățile rămase în eșantion reprezentau, în privința volumului, 41,6% din totalul exporturilor din Taiwan[9] către Uniune pe parcursul PAR, s-a considerat că eșantionul continuă să fie reprezentativ.

36. Se observă, de asemenea, că pe parcursul vizitelor de verificare efectuate la sediul celor trei societăți rămase în eșantion nu a fost posibil să se verifice informațiile furnizate în răspunsul la chestionar transmis de una dintre societățile respective, iar în cazul altei societăți din eșantion s-a stabilit că furnizase informații înșelătoare. Producătorii-exportatori în cauză au fost informați imediat cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază, ceea ce ar duce la ignorarea informațiilor furnizate și, prin urmare, la raportarea pe baza celor mai bune date disponibile. S-a acordat societăților șansa de a transmite observații suplimentare privind această situație. Cu toate acestea, observațiile transmise ulterior nu au modificat decizia Comisiei de a se baza pe datele disponibile în cazul celor doi producători-exportatori menționați. Prin urmare, s-a calculat o marjă de dumping individuală numai pentru un producător-exportator din Taiwan.

37. Având în vedere cele de mai sus, majoritatea constatărilor privind probabilitatea continuării reapariției dumpingului examinată mai jos a trebuit să se bazeze pe datele disponibile, în special pe cele furnizate de singurul producător-exportator cooperant din Taiwan și de un importator cooperant, precum și pe date Eurostat și pe informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare. Statisticile oficiale din Taiwan privind exporturile nu au putut fi utilizate în acest caz întrucât produsul în cauză reprezintă numai o mică parte a cantităților declarate la rubricile relevante ale Sistemului tarifar armonizat.

2.2. Importurile care fac obiectul unui dumping în cursul PAR

2.2.1. Valoarea normală

38. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă vânzările de produs similar efectuate de producătorul-exportator cooperant din Taiwan către clienți independenți pe piața sa internă sunt reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări reprezintă cel puțin 5% din volumul total al vânzărilor la export corespunzătoare către Uniune.

39. Comisia a identificat apoi tipurile de produs similar vândute de către societate pe piața internă care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Uniune. Elementele luate în considerare la definirea tipurilor de produse au fost i) tipul de element de fixare, ii) calitatea oțelului utilizat drept materie primă, iii) norma DIN pentru elementele de fixare, iv) diametrul elementelor de fixare și v) lungimea acestora.

40. Comisia a examinat apoi dacă vânzările interne ale producătorului-exportator cooperant sunt reprezentative pentru fiecare tip de produs, adică dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs reprezintă cel puțin 5% din volumul vânzărilor aceluiași tip de produs către Uniune. Pentru tipurile de produs vândute în cantități reprezentative, s-a examinat apoi dacă aceste vânzări au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

41. Pentru a se determina dacă vânzările interne din fiecare tip de produs, vândut în cantități reprezentative pe piața internă, pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-a stabilit proporția de vânzări profitabile pentru tipul de produs în cauză către clienți independenți. În toate cazurile în care vânzările interne ale tipului de produs specific au fost realizate în cantități suficiente și în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost bazată pe prețul intern real, calculat sub forma unei medii ponderate a tuturor vânzărilor interne din acest tip efectuate în cursul PAR.

42. Pentru celelalte tipuri de produse ale căror vânzări pe piața internă nu au fost reprezentative sau nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost calculată în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost determinată prin adăugarea la costurile de producție, eventual ajustate, ale tipurilor exportate, a unui procent rezonabil corespunzător cheltuielilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale, precum și a unei marje rezonabile a profitului, pe baza datelor efective referitoare la producție și vânzări, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, ale produsului similar, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază.

2.2.2 Prețul de export

43. Toate vânzările la export către piața Uniunii ale producătorului-exportator din Taiwan, cu excepția uneia, au fost efectuate direct către clienți independenți. Ca atare, prețul de export s-a stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

44. Pentru tranzacția de export în care exportul către Uniune s-a efectuat prin intermediul unei societăți comerciale afiliate, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului de primă revânzare aplicat de către comerciantul afiliat în cazul clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

2.2.3. Comparație

45. Comparația între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat a fost efectuată la nivelul franco fabrică și la același stadiu comercial. În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele constatate în ceea ce privește factorii despre care s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, s-a ținut cont în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele de costuri în materie de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, costuri financiare, costuri de ambalare și comisioane, precum și de rabaturi, după caz și atunci când costurile respective erau justificate.

2.2.4. Marja de dumping

46. În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată în funcție de tip a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pentru tipul corespunzător de produs în cauză. Pe baza metodologiei de mai sus, s-a constatat că exportatorul cooperant a continuat să fie implicat în practici de dumping pe parcursul PAR. Pe baza calculelor privind 4 luni din cele 12 luni ale PAR, dumpingul s-a ridicat la 22%.

47. Se reamintește că faptul de a baza calculul marjei de dumping pe o perioadă de 4 luni din PAR constituie o metodologie utilizată de obicei de Comisie în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, atunci când trebuie să se determine dacă există o continuare a dumpingului sau o probabilitate ca acesta să reapară. Într-adevăr, în reexaminările efectuate în perspectiva expirării măsurilor nu este obligatoriu să se determine o marjă de dumping pentru toate tranzacțiile întrucât acest calcul este necesar numai pentru a modifica nivelul măsurii antidumping în vigoare, care nu reprezintă scopul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Cele 4 luni selectate au fost ultimele luni ale fiecărui trimestru și, prin urmare, au fost repartizate echitabil de-a lungul perioadei de 12 luni a PAR.

48. După comunicarea concluziilor definitive, singurul producător-exportator cooperant din Taiwan a afirmat că anumite tranzacții interne raportate în chestionar care au fost luate în considerare la calcularea valorii normale erau destinate, de fapt, exporturilor către Uniunea Europeană și nu consumului intern. Societatea a afirmat că aceste revânzări au fost efectuate prin intermediul unor fabricanți sau comercianți independenți de elemente de fixare din Taiwan.

49. Trebuie remarcat faptul că această afirmație nu a fost sprijinită cu dovezi care să demonstreze că aceste produse urmau să fie exportate către Uniunea Europeană. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

50. În vederea aplicării articolului 18 din regulamentul de bază cu privire la ceilalți doi producători-exportatori din eșantion, nu s-a calculat nicio marjă de dumping pentru aceștia. Totuși, conform cererii de revizuire, se presupune că exporturile din Taiwan au făcut obiectul unui dumping cu marje cuprinse între 14% și 50%. Nu există informații disponibile care să permită ajungerea la o altă concluzie. În plus, faptul că s-a constatat că singura societate cooperantă practica dumping pe piața Uniunii și că prețul mediu al produsului în cauză importat din Taiwan este mai scăzut decât prețul mediu de export practicat de societatea respectivă, confirmă existența dumpingului la nivel de țară pe baza informațiilor verificate.

2.3. Evoluția importurilor în cazul abrogării măsurilor

51. În afară de analiza existenței unui dumping în cursul perioadei de anchetă, s-a efectuat o examinare a probabilității de continuare a dumpingului pentru Taiwan.

52. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: capacitățile neutilizate ale producătorilor-exportatori din Taiwan, atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii din Taiwan și exporturile acestora către țări terțe.

2.3.1. Capacitățile neutilizate ale exportatorilor

53. În privința capacităților neutilizate ale exportatorilor, întrucât sunt disponibile puține informații publice referitoare la industria producătoare de EFOI din Taiwan, concluziile de mai jos se bazează în principal pe informațiile din cererea de reexaminare și pe informațiile obținute pe parcursul vizitelor de verificare. Conform cererii de revizuire, noi producători de EFOI din Taiwan au investit în echipamente noi pentru a-și mări capacitatea de producție. În plus, verificarea a arătat că se preconizează faptul că investițiile în capacități vor crește cu 12% în 2011 în comparație cu PA a anchetei inițiale. Pe parcursul PAR, capacitățile neutilizate ale producătorului cooperant au fost de 7% din capacitatea de producție totală. S-a constatat că nivelurile stocurilor erau foarte scăzute, întrucât societatea cooperantă fabrica produsul în cauză numai la comandă.

2.3.2. Atractivitatea pieței Uniunii

54. Atractivitatea pieței Uniunii poate fi ilustrată prin faptul că instituirea de taxe antidumping nu a afectat exporturile din Taiwan către Uniune. Conform datelor Eurostat și datelor verificate privind importurile, volumele importurilor din Taiwan au fost destul de stabile între 2007 și PAR, dar valoarea acestor importuri a scăzut cu 16% în aceeași perioadă. Aceasta indică faptul că prețul mediu de vânzare a EFOI provenite din Taiwan a scăzut pe parcursul PAR. Aceasta demonstrează că, în pofida măsurilor în vigoare, exportatorii din Taiwan erau încă în măsură să mențină volumul exporturilor și să-și reducă și mai mult prețurile.

55. În această privință, una dintre părțile interesate din Taiwan a afirmat că scăderea prețurilor la export practicate de Taiwan nu a fost rezultatul practicării de prețuri ostile de către exportatori, ci a urmat mai curând evoluția prețurilor principalei materii prime, mai precis sârmele. Trebuie remarcat faptul că scăderea prețurilor materiei prime a afectat toți producătorii de EFOI în mod similar. Cu toate acestea, concluzia conform căreia piața Uniunii rămâne atractivă pentru exportatorii din Taiwan este neschimbată, întrucât aceștia au reușit să își mențină volumul exporturilor în pofida măsurilor antidumping în vigoare.

2.3.3. Prețurile la exportul către țări terțe

56. Cu privire la exporturile din Taiwan către țări terțe, trebuie remarcat faptul că datele privind exporturile din Taiwan care ar putea fi analizate se referă la ansamblul codurilor SA. Prin comparație cu statisticile privind importurile UE la nivel TARIC, produsul în cauză reprezintă, în ceea ce privește volumul, aproximativ 2,6% din ansamblul codurilor SA respective. Prin urmare, aceste date sunt o sursă nesemnificativă de informații privind volumele și prețurile exporturilor produsului în cauză din Taiwan către țări terțe. Cu toate acestea, datele verificate privind exporturile obținute de la cei trei exportatori din Taiwan incluși în eșantion arată o scădere a volumelor exporturilor către țări terțe. Aceasta demonstrează faptul că exporturile din Taiwan sunt orientate într-o mai mare măsură către UE.

57. Se observă, de asemenea, faptul că informațiile furnizate de exportatorul cooperant din Taiwan arată că prețului de vânzare unitar este cu 10% mai ridicat la vânzarea către Uniune în comparație cu alte țări și că volumul exporturilor către alte țări reprezintă numai 20% din volumul exporturilor către Uniune.

2.4. Concluzie privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului

58. Ținând cont de constatările descrise mai sus, se poate concluziona că exporturile din Taiwan fac în continuare obiectul unui dumping și că există o probabilitate de continuare a dumpingului pe piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping actuale sunt abrogate. Într-adevăr, ținând cont de capacitățile neutilizate existente în Taiwan și de atractivitatea pieței Uniunii, se pare că producătorii-exportatori din Taiwan ar fi stimulați să-și crească exporturile către piața Uniunii la prețuri de dumping, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

D. DEFINIȚIA INDUSTRIEI UNIUNII

1. Producția din Uniune

59. Pentru a stabili producția totală din Uniune au fost utilizate toate informațiile disponibile referitoare la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în cererea de reexaminare și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei.

60. Pe această bază, producția totală la nivelul Uniunii s-a estimat la aproximativ 63 000 de tone în decursul PA. Această cifră a inclus producția tuturor producătorilor din Uniune care s-au făcut cunoscuți și producția estimată a producătorilor care nu s-au manifestat în cursul procedurii.

61. Astfel cum s-a indicat la considerentul (11), s-a aplicat eșantionarea pentru investigarea producătorilor din Uniune. Dintre cei 12 producători care au furnizat informații pentru determinarea componenței eșantionului, s-a selectat un eșantion de șase producători. Ulterior, astfel cum s-a explicat la considerentul (17), un producător nu a cooperat. Societățile cooperante incluse în eșantion au reprezentat aproximativ 31% din producția totală estimată a Uniunii.

2. Industria Uniunii

62. Se consideră că toți producătorii din Uniune, menționați în considerentul (59), constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, aceștia fiind denumiți în continuare „industria din Uniune”.

E. SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII

1. Observație preliminară

63. Pentru evaluarea volumului și tendințelor prețurilor, s-au utilizat statisticile relevante ale Eurostat privind importurile pentru codurile NC 7318 12 10, 7318 14 10, 7318 15 30, 7318 15 51, 7318 15 61 și 7318 15 70, împreună cu datele furnizate în cererea de reexaminare și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei, completate de răspunsurile verificate la chestionar oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

2. Consumul la nivelul Uniunii

64. Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii menționat în cererea de reexaminare, suplimentat de date verificate obținute de la producătorii cooperanți incluși în eșantion, și a volumului importurilor determinat pe baza datelor furnizate de Eurostat.

65. Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Consumul total din Uniune (tone) | 123 224 | 120 598 | 101 143 | 121 402 |

Indice (2007=100) | 100 | 98 | 82 | 99 |

66. Între 2007 și PAR, consumul din Uniune a rămas relativ stabil. Totuși, între 2007 și 2009 s-a înregistrat o scădere dramatică de 18%, odată cu efectele negative globale ale crizei financiare. Între 2009 și PAR, consumul din Uniune s-a redresat, crescând cu 20%.

3. Volum, cotă de piață și preț al importurilor provenite din țările în cauză

3.1. Cumularea

67. În scopul efectuării unei evaluări în ceea ce privește cumulul importurilor din țările în cauză, s-a examinat situația individuală a ambelor țări în lumina condițiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

68. S-a constatat că volumele importurilor depășeau, atât în pentru RPC, cât și pentru Taiwan, pragul de minimis prevăzut la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază, nivelul depășirii nefiind unul neglijabil. În plus, volumul importurilor din cele două țări a urmat o tendință similară în cursul perioadei examinate, scăzând între 2007 și 2009 și crescând, apoi, în cursul PAR. În ceea ce privește prețurile medii de import, astfel cum se explică la considerentul (32), evoluția prețurilor importurilor chineze a arătat că prețul mediu de import a crescut, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, o analiză mai detaliată a arătat că prețul EFOI declarat la codul NC reprezentând o proporție majoră a cantității totale importate pe parcursul PAR a scăzut cu 24% pe parcursul perioadei luate în considerare. Prețurile practicate de Taiwan au scăzut pe întreg parcursul perioadei luate în considerare, înregistrând nivelul cel mai scăzut pe parcursul PAR. Ancheta a mai indicat faptul că condițiile de concurență între operatorii în cauză erau similare. Prin urmare, s-a considerat că au fost îndeplinite condițiile pentru cumul.

3.2. Importuri din RPC și Taiwan care fac obiectul unui dumping

69. Importurile din RPC și Taiwan au cunoscut următoarea evoluție în cursul perioadei luate în considerare:

Tabelul 2

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volumul importurilor provenite din țările în cauză (tone) | 8 559 | 6 636 | 6 154 | 8 795 |

Indice (2007=100) | 100 | 78 | 72 | 103 |

Cota de piață a importurilor provenite din țările în cauză | 6,9% | 5,5% | 6,1% | 7,2% |

Indice (2007=100) | 100 | 79 | 88 | 104 |

Prețul mediu de import din țările în cauză (EUR/tonă) | 4 998 | 4 709 | 4 656 | 4 730 |

Indice (2007=100) | 100 | 94 | 93 | 95 |

70. După cum reiese din tabelul de mai sus, volumul importurilor originare din țările în cauză a crescut cu 3% pe parcursul perioadei luate în considerare. În paralel cu evoluția consumului, s-a înregistrat o scădere în perioada 2008 – 2009. Cu toate acestea, scăderea respectivă a fost mai puțin importantă decât scăderea consumului din aceeași perioadă. Între 2009 și PAR, importurile au crescut din nou cu 43%.

71. Prețurile medii de import au scăzut cu 5% în timpul perioadei luate în considerare. În ceea ce privește volumurile, prețurile de import au înregistrat, de asemenea, cel mai scăzut nivel în 2009, după care au înregistrat o ușoară creștere.

72. În perioada luată în considerare, cota de piață a importurilor care au făcut obiectul unui dumping a urmat evoluția consumului și a rămas stabilă, la aproximativ 7%.

3.3. Subcotarea prețurilor

73. Având în vedere lipsa cooperării producătorilor-exportatori chinezi, precum și cooperarea limitată din partea producătorilor-exportatori din Taiwan, sunt disponibile foarte puține informații privind tipurile de EFOI exportate către Uniune. Această situație combinată cu faptul că produsul în cauză vizează o varietate de tipuri de EFOI cu o variație importantă a prețurilor (de exemplu, în categoria șuruburilor pentru lemn, unele prețuri unitare pot fi de 30 de ori mai mari decât alte prețuri unitare din aceeași categorie), a făcut imposibilă compararea corectă a prețurilor în scopul determinării marjelor de subcotare. Comparația dintre prețul mediu de vânzare ponderat practicat de industria din Uniune față de clienți din Uniune, ajustat la nivel franco fabrică, și prețul de import mediu CIF practicat în țările în cauză derivat din datele Eurostat nu a indicat nicio subcotare în cursul PAR. Pentru Taiwan, singurul producător-exportator cooperant a exportat un anumit tip de EFOI pentru care producția din Uniune este foarte limitată. Prin urmare, în absența unor tipuri de produse similare, nu s-a putut calcula subcotarea în funcție de tip pentru societatea respectivă.

4. Situația economică a industriei Uniunii

4.1. Observații preliminare

74. În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici care au un impact asupra situației industriei din Uniune.

75. Întrucât s-a recurs la eșantionare, anumiți indicatori ai prejudiciului au fost stabiliți parțial pentru industria din Uniune în ansamblu și parțial pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion. Analiza prejudiciului în ceea ce privește datele macroeconomice cum ar fi cota de piață, producția, capacitatea și utilizarea capacităților, volumul vânzărilor, creșterea, stocurile, ocuparea forței de muncă și productivitatea, se bazează pe datele privind industria din Uniune în ansamblu. Pentru ceilalți indicatori (prețuri de tranzacție, investiții și randamentul investițiilor, salarii, rentabilitate, fluxul de lichidități și capacitatea de mobilizare a capitalurilor), s-au utilizat datele privind producătorii din Uniune incluși în eșantion.

4.2. Producția

76. Tabelul de mai jos arată că producția a scăzut cu 17% în perioada examinată. În paralel cu scăderea cererii, producția industriei din Uniune a înregistrat, mai întâi, o scădere importantă de 24% în perioada 2007 – 2009, iar apoi o creștere ușoară de 10% între 2009 și PAR.

Tabelul 3

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Producția (tone) | 74 514 | 69 514 | 56 396 | 62 213 |

Indice (2006=100) | 100 | 93 | 76 | 83 |

Sursă: macrodate.

4.3. Capacitate și rata de utilizare a capacității

77. Capacitatea de producție a scăzut pe parcursul perioadei luate în considerare cu 13% și, în paralel cu evoluția producției, rata de utilizare a capacităților a înregistrat o ușoară scădere de 4% între 2007 și PAR.

Tabelul 4

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Capacitatea de producție (în tone) | 148 039 | 140 743 | 127 200 | 128 881 |

Indice (2006=100) | 100 | 95 | 86 | 87 |

Utilizarea capacității | 50% | 49% | 44% | 48% |

Indice (2006=100) | 100 | 98 | 88 | 96 |

Sursă: macrodate.

4.4. Stocuri

78. Nivelul stocurilor de sfârșit de exercițiu financiar ale industriei din Uniune a scăzut în 2008, comparativ cu 2007, iar apoi a rămas stabil între 2008 și PAR. În cursul PAR, nivelul stocurilor a crescut într-o oarecare măsură, dar a rămas, totuși, la un nivel inferior cu 26% față de cel din 2007.

Tabelul 5

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Stocuri finale (tone) | 9 688 | 7 465 | 6 964 | 7 139 |

Indice (2006=100) | 100 | 77 | 72 | 74 |

Sursă: microdate.

4.5. Volumul vânzărilor

79. Vânzările realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți au scăzut cu 25% în cursul perioadei luate în considerare. Volumele vânzărilor au scăzut cu 28% între 2007 și 2009, atingând cel mai scăzut nivel în 2009. Cu toate acestea, pe parcursul PAR, volumele vânzărilor s-au redresat și au înregistrat o creștere de 5% în comparație cu nivelurile din 2009. Este de notat faptul că această creștere a fost mult mai mică decât creșterea cererii (cu 20%) din aceeași perioadă.

Tabelul 6

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volumul vânzărilor realizate în UE către clienți independenți (tone) | 62 326 | 56 042 | 44 627 | 46 851 |

Indice (2007=100) | 100 | 90 | 72 | 75 |

Sursă: macrodate.

4.6. Cota de piață

80. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut progresiv cu 12 puncte procentuale între 2007 și PAR.

Tabelul 7

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Cota de piață a industriei Uniunii | 50,6% | 46,5% | 44,1% | 38,6% |

Indice (2007=100) | 100 | 92 | 87 | 76 |

Sursă: macrodate.

4.7. Creșterea

81. După cum reiese din tabelul 1 de la considerentul (65), consumul din Uniune a scăzut între 2007 și 2009, după care a crescut din nou până la aproape același nivel ca cel din 2007. Cu toate acestea, industria din Uniune a pierdut 12 puncte procentuale de cotă de piață pe parcursul perioadei luate în considerare, în timp ce importurile în cauză și-au menținut stabilă cota de piață.

4.8. Ocuparea forței de muncă

82. Nivelul de ocupare a forței de muncă pentru industria Uniunii a scăzut cu 7% între 2007 și PAR.

Tabelul 8

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Ocuparea forței de muncă în legătură cu produsul în cauză (număr de persoane) | 954 | 1 007 | 863 | 886 |

Indice (2007=100) | 100 | 106 | 90 | 93 |

Sursă: macrodate.

4.9. Productivitate

83. Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în producție pe persoană angajată pe an, a scăzut cu 10% între 2007 și PAR. Acesta a atins cel mai scăzut nivel în 2009 și s-a redresat pe parcursul PAR.

Tabelul 9

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Productivitatea (tone pe angajat) | 78,1 | 69 | 65,3 | 70,2 |

Indice (2007=100) | 100 | 88 | 84 | 90 |

Sursă: macrodate.

4.10. Prețuri de vânzare și factori care influențează prețurile de pe piața internă

84. Prețurile unitare de vânzare practicate de industria din Uniune au înregistrat o tendință descrescătoare semnificativă în perioada 2007 - 2009, scăzând cu 50%. Această scădere s-a datorat, în parte, scăderii semnificative a costurilor materiilor prime utilizate la fabricarea EFOI. Pe parcursul PAR prețurile de vânzare s-au redresat, totuși, în comparație cu anul 2009, dar erau încă cu 35% mai mici decât la începutul perioadei luate în considerare.

85. Ancheta a evidențiat faptul că scăderea prețurilor de vânzare în perioada 2007 – 2009 a reflectat, în parte, impactul crizei economice care a dus la o scădere a costurilor cu 28% în perioada respectivă. Această scădere a reflectat, în principal, evoluția prețului nichelului, principala materie primă utilizată în fabricarea elementelor de fixare din oțel inoxidabil. Cu toate acestea, ancheta a demonstrat faptul că, deși criza financiară a avut un impact negativ asupra prețurilor de vânzare, importurile - în special cele provenite din alte țări terțe - au exercitat o presiune descrescătoare asupra pieței Uniunii în pofida consumului constant și au creat presiuni asupra tipurilor principale de produse fabricate și vândute de industria din Uniune, care a fost nevoită să-și scadă prețurile de vânzare într-o proporție mai mare decât cea a scăderii costurilor. Aceasta a dus la deteriorarea semnificativă a performanței industriei din Uniune pe parcursul perioadei respective. Cu toate că prețurile de vânzare au crescut pe parcursul PAR în comparație cu 2009, nivelul acestora nu a fost suficient pentru a acoperi toate costurile și a permite industriei din Uniune să realizeze o marjă de profit rezonabilă.

86. Prețurile de vânzare raportate în tabelul de mai jos sunt prețurile medii pe tonă care depind într-o mare măsură de gama de produse. Astfel cum s-a explicat la considerentul (73), prețurile din anumite categorii de EFOI pot înregistra variații de până la 30 de ori.

Tabelul 10

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Prețuri medii de vânzare (în EUR/tonă) | 5 842 | 4 437 | 2 914 | 3 803 |

Indice (2007=100) | 100 | 76 | 50 | 65 |

Sursă: microdate.

4.11. Salarii

87. Între 2007 și PAR, salariul mediu pentru un angajat a scăzut cu 12%.

Tabelul 11

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Cost anual al forței de muncă pe angajat ('000 EUR) | 47 | 44 | 41 | 42 |

Indice (2007=100) | 100 | 94 | 87 | 88 |

Sursă: microdate.

4.12. Investițiile

88. În 2008, industria din Uniune a făcut investiții mari în producția de EFOI, în comparație cu anii din perioada luată în considerare. După anul 2008, investițiile au scăzut.

Tabelul 12

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Investiții nete ('000 EUR) | 2 504 | 9899 | 3 087 | 2 299 |

Indice (2007=100) | 100 | 395 | 123 | 92 |

Sursă: microdate.

4.13. Rentabilitatea și randamentul investițiilor

89. Astfel cum s-a menționat la considerentul (85) de mai sus, ancheta a demonstrat că, deși scăderea prețurilor de vânzare a reflectat scăderea costurilor, prețul practicat de industria din Uniune a fost supus presiunii exercitate de importurile de EFOI și nu a permis acoperirea tuturor costurilor suportate pentru fabricarea și comercializarea EFOI. Aceasta a dus la o deteriorare importantă a profitabilității, care a fost pozitivă în 2007 și, respectiv, negativă ulterior, după cum reiese din tabelul de mai jos.

90. Randamentul investițiilor („RI”) a scăzut semnificativ de la nivelul de 29% din 2007, la -17 % în cursul PAR.

Tabelul 13

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Profitul net al vânzărilor în UE către clienți neafiliați (% din vânzările nete) | 7% | -9% | -36% | -3% |

RI (profit net în % din valoarea contabilă netă a investițiilor) | 29% | -16% | -41% | -17% |

Sursă: microdate.

4.14. Fluxul de lichidități și capacitatea de a mobiliza capital

91. Fluxul net de lichidități rezultat din activitățile de exploatare a scăzut semnificativ pe parcursul perioadei luate în considerare. Acesta a atins nivelul cel mai scăzut în 2009, după care a crescut ușor. Cu toate acestea, fluxul de lichidități pe parcursul PAR a fost cu mult mai scăzut decât în 2007.

Tabelul 14

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Flux de lichidități (000 EUR) | 15 899 | -698 | -12 357 | -8 271 |

Indice (2007=100) | 100 | -4 | -78 | -52 |

Sursă: microdate.

4.15. Amploarea marjei de dumping

92. În pofida măsurilor în vigoare, a continuat să se practice un dumping important la niveluri cuprinse între 13,6% și 61,8% pentru RPC și, respectiv, între 14% și 50% pentru Taiwan, atât conform datelor obținute din cererea de reexaminare, cât și conform datelor furnizate de singurul producător-exportator cooperant din Taiwan. Impactul asupra industriei din Uniune avut de marjele efective de dumping nu poate fi considerat drept neglijabil.

4.16. Redresarea de pe urma efectelor dumpingului anterior

93. Aproape toți indicatorii examinați evidențiază deteriorarea situației economice și financiare a industriei din Uniune după anul 2007. În pofida măsurilor în vigoare, importurile din țările în cauză au înregistrat o ușoară creștere și și-au menținut stabilă cota de piață. În 2009, când criza financiară a avut un impact asupra cererii globale din Uniune și când prețurile erau expuse presiunilor, producătorii din Uniune au pierdut un număr important de clienți. Numai unii producători din Uniune au fost în măsură să-și crească volumele de producție prin producerea unor alte tipuri de elemente de fixare (de exemplu, elemente de fixare din oțel carbon) și au putut beneficia de economiile de scară, putând compensa în acest fel pierderile suferite în privința volumului vânzărilor în sectorul EFOI. În același timp, producătorii din Uniune au depus eforturi în vederea creșterii investițiilor lor cu scopul de a produce mai eficient. Pe parcursul PAR, industria din Uniune a reușit să-și îmbunătățească performanța, cu toate că a rămas în pierdere. Situația nu pare a fi pe cale de îmbunătățire, având în vedere nivelul foarte scăzut de utilizare a capacităților care este preconizat.

5. Impactul importurilor la preț de dumping și alți factori

5.1. Impactul importurilor la prețuri de dumping

94. Ancheta a arătat că, în pofida măsurilor în vigoare și a scăderii consumului din Uniune în perioada luată în considerare, importurile din RPC și Taiwan au crescut ușor în perioada examinată, păstrând stabilă cota lor de piață.

95. Astfel cum s-a descris la considerentul (73), nu a fost posibil să se facă o comparație corectă între prețurile de import practicate de țările în cauză și prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii din cauza lipsei de informații privind tipurile de produse exportate de producătorii-exportatori din China și Taiwan și a variațiilor mari de preț între diferitele tipuri de produse care compun acest preț mediu. Într-adevăr, prețurile de export practicate de singurul producător cooperant din Taiwan nu au putut fi comparate în mod corespunzător cu prețurile practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, întrucât tipurile de produse similare nu erau comparabile.

96. În urma comunicării concluziilor definitive, producătorul cooperant din Taiwan menționat în considerentul (22) a afirmat că exporturile sale nu au cauzat niciun prejudiciu solicitantului, întrucât produce tipuri de EFOI care sunt fabricate, în cantități limitate, numai de câțiva producători din Uniune. În această privință se remarcă faptul că, în primul rând, evaluarea prejudiciului este efectuată pentru industria din Uniune în ansamblu și nu numai pentru solicitant. În al doilea rând, măsurile sunt în vigoare pentru domeniul de aplicare al produsului astfel cum este definit în ancheta inițială și conform explicațiilor din considerentul (21) nu este posibil să se modifice domeniul de aplicare al produsului în contextul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

5.2. Impactul crizei economice

97. Datorită condițiilor economice pozitive existente în 2007 în sectorul siderurgic și în sectoarele conexe, situația economică a industriei din Uniune era relativ bună până în momentul începerii crizei economice, la sfârșitul anului 2008. Chiar și la momentul stagnării pieței, în special în 2009, unii producători din Uniune au continuat să investească în înlocuirea utilajelor și echipamentului învechit, cu scopul de a micșora costul producției și de a fi mai competitivi față de importurile care făceau obiectul unui dumping provenite din țările în cauză și față de creșterea importurilor la prețuri scăzute din alte țări terțe. Mai mult, atunci când s-a remarcat o scădere a cererii, producătorii din Uniune s-au confruntat și cu puterea de negociere remarcabilă a marilor distribuitori care au început să exercite o presiune mai mare asupra prețurilor, cu efecte negative asupra situației economice a industriei din Uniune.

5.3. Importurile din alte țări

98. Impactul negativ al importurilor din alte țări terțe a fost analizat, de asemenea. Volumul combinat al importurilor a crescut cu 26% în perioada luată în considerare, de la aproximativ 52 000 tone până la aproximativ 66 000 tone. În același timp, prețurile medii de import au scăzut cu 28% în perioada luată în considerare și, prin urmare, cota lor de piață a crescut de la 42,5% în 2007 până la 54,2% în PAR.

99. Majoritatea importurilor din alte țări terțe par a fi provenite din India, Filipine și Malaysia. Importurile din aceste trei țări au reprezentat o cotă totală de piață de aproximativ 36% în cursul PAR.

100. În ceea ce privește importurile din India, acestea au crescut cu 141% în perioada luată în considerare, de la 8 000 de tone în 2007 până la aproape 20 000 de tone în cursul PAR. Prețurile de import medii au scăzut cu 32% în aceeași perioadă și s-au înscris cu mult sub prețul de vânzare mediu practicat de industria din Uniune din cursul PAR. În consecință, exportatorii din India și-au mărit cota de piață de la 6,7% în 2007 la 16,4% în cursul PAR.

101. Importurile din Filipine au înregistrat o tendință similară celor din India și au crescut cu 129% în perioada luată în considerare, de la aproximativ 6 000 de tone în 2007 până la aproape 14 000 de tone în cursul PAR. Prețurile de import medii au scăzut cu 38% în aceeași perioadă, iar în cursul PAR acestea au subcotat prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune. Prin urmare, cota de piață a importurilor din Filipine a crescut de la 4,9% în 2007 la 11,4% în cursul PAR.

102. În ceea ce privește importurile din Malaysia, cu toate că s-a înregistrat o tendință descrescătoare a importurilor respective în perioada luată în considerare (-27%), exportatorii din Malaysia încă dețineau o cotă de piață de 8,2% pe parcursul PAR. Mai mult, conform datelor Eurostat, prețurile medii de import din Malaysia erau mai ridicate decât cele practicate de țările în cauză la începutul perioadei luate în considerare, însă, în cea de-a doua jumătate a perioadei respective, prețurile erau cu mult mai scăzute.

103. În concluzie, se pare că exportatorii din alte țări terțe, în special din India, Filipine și Malaysia, au profitat de existența măsurilor antidumping împotriva RPC și Taiwan. În cea de-a doua jumătate a perioadei examinate, cantitatea importurilor din India și Filipine a crescut de mai mult de două ori, iar prețurile practicate au fost mai mici decât cele practicate de RPC și Taiwan, în timp ce importurile din Malaysia au înregistrat o tendință descrescătoare. Această presiune suplimentară asupra prețurilor a avut un impact negativ și mai mare asupra industriei din Uniune, care a constatat, începând cu 2008, tendința puternic negativă a profitului său și a altor indicatori financiari. Prin urmare, creșterea importurilor provenite mai ales din India și Filipine a contribuit, cu siguranță, la pierderea cotei de piață a industriei din Uniune și la degradarea situației financiare a acesteia.

Tabelul 15

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volumul importurilor provenite din alte țări (în tone) | 52 339 | 57 920 | 50 362 | 65 756 |

Indice (2007=100) | 100 | 111 | 96 | 126 |

Cota de piață a importurilor provenite din alte țări | 42,5% | 48,0% | 49,8% | 54,2% |

Prețul importurilor provenite din alte țări (EUR/tonă) | 5 830 | 4 993 | 4 384 | 4 196 |

Indice (2007=100) | 100 | 86 | 75 | 72 |

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volumul importurilor provenite din India (tone) | 8 282 | 13 667 | 16 776 | 19 945 |

Indice (2007=100) | 100 | 165 | 203 | 241 |

Cota de piață a importurilor provenite din India | 6,7% | 11,3% | 16,6% | 16,4% |

Prețul importurilor provenite din India (EUR/tonă) | 4 632 | 3 758 | 3 123 | 3 164 |

Indice (2007=100) | 100 | 81 | 67 | 68 |

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volumul importurilor provenite din Filipine (tone) | 6 048 | 7 046 | 5 406 | 13 854 |

Indice (2007=100) | 100 | 117 | 89 | 229 |

Cota de piață a importurilor provenite din Filipine | 4,9% | 5,8% | 5,3% | 11,4% |

Prețul importurilor provenite din Filipine (EUR/tonă) | 5 685 | 4 645 | 3 474 | 3 505 |

Indice (2007=100) | 100 | 82 | 61 | 62 |

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volumul importurilor provenite din Malaysia (tone) | 13 548 | 13 712 | 9 810 | 9 933 |

Indice (2007=100) | 100 | 101 | 72 | 73 |

Cota de piață a importurilor provenite din Malaysia | 11,0% | 11,4% | 9,7% | 8,2% |

Prețul importurilor provenite din Malaysia (EUR/tonă) | 5 062 | 4 203 | 2 963 | 3 068 |

Indice (2007=100) | 100 | 83 | 59 | 61 |

6. Concluzie

104. În timp ce consumul din Uniune a rămas destul de stabil în perioada examinată, industria din Uniune a pierdut în aceeași perioadă 25% din volumul său de vânzări în Uniune, ceea ce a determinat o pierdere a cotei de piață de la 50,6% în 2007 la 38,6% în cursul PAR. În același timp, importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză și-au menținut stabilă cota de piață.

105. Între 2007 și PAR, chiar în condițiile existenței măsurilor antidumping, majoritatea indicatorilor privind prejudiciul au avut o evoluție negativă: producția și volumul vânzărilor au scăzut cu 17% și, respectiv, 25%, capacitatea și rata de utilizare a capacităților au înregistrat o scădere importantă, urmată de o scădere a nivelului ocupării forței de muncă și al productivității. Profitabilitatea a scăzut de la 7% în 2007 la -3% în PAR, iar fluxul de lichidități a urmat o tendință negativă similară.

106. Se concluzionează că situația industriei din Uniune s-a deteriorat, în general, în perioada examinată, iar industria din Uniune s-a aflat într-o situație delicată la sfârșitul PAR, când eforturile sale de a-și menține volumele de vânzări și un nivel suficient de ridicat al prețurilor au fost contracarate de prezența crescută a importurilor care au făcut obiectul unui dumping provenite din țările în cauză, precum și de importurile la prețuri scăzute din alte țări terțe.

F. PROBABILITATEA CONTINUĂRII PREJUDICIULUI

1. Raportul dintre volumele exportate și prețurile practicate de țările în cauză față de țări terțe, pe de o parte, și volumele exportate către Uniune și prețurile practicate față de Uniune, pe de altă parte

107. În absența cooperării exportatorilor chinezi, nu există informații disponibile privind prețurile de export practicate de aceștia pe alte piețe. Pentru Taiwan, pe baza informațiilor disponibile furnizate de societățile verificate, prețurile de export medii practicate față de țări terțe sunt mai scăzute decât cele practicate pe piața Uniunii. Prin urmare, se consideră că, în cazul în care măsurile ar expira, exportatorii din Taiwan ar fi stimulați să transfere cantități importante de exporturi din alte țări terțe către piața mai atractivă a Uniunii.

2. Capacitatea neutilizată în țările în cauză

108. Pe baza informațiilor disponibile, se pare că atât RPC cât și Taiwan au capacități de producție considerabile disponibile și ambele țări își pot crește rapid volumele de producție. În această privință, se reamintește faptul că instituirea în 2009 a unor măsuri antidumping asupra importurilor de anumite elemente de fixare din fier sau din oțel provenite din RPC[10] a dus la scăderea importurilor chineze și a eliberat o capacitate de producție care ar putea fi utilizată pentru fabricarea de EFOI. În plus, trebuie remarcat faptul că, recent, s-a încheiat o anchetă privind eludarea prin care s-au extins măsurile instituite cu privire la anumite elemente de fixare din fier și oțel originare din RPC asupra importurilor expediate din Malaysia[11]. În consecință, există capacități care să permită creșterea semnificativă a volumului exporturilor către UE, în special deoarece nu există niciun indiciu conform căruia piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi o eventuală creștere a producției.

3. Concluzie

109. Este clar faptul că producătorii din țările în cauză au potențialul de a-și crește considerabil volumele de export către piața UE. În plus, în ceea ce privește Taiwan, se pare că prețurile de export către țări terțe sunt mai mici decât cele practicate față de piața Uniunii, crescând astfel probabilitatea ca, în absența măsurilor, o parte din exporturile către țări terțe să fie redirecționată către piața UE. Aceasta ar avea, foarte probabil, un impact negativ asupra situației economice a industriei din Uniune.

110. După cum s-a arătat anterior, situația industriei din Uniune rămâne vulnerabilă. Este probabil ca, în cazul în care industria din Uniune ar fi expusă unei creșteri a volumelor importurilor provenite din țările în cauză la prețuri de dumping, să rezulte o deteriorare suplimentară a vânzărilor sale, a cotei sale de piață, a prețurilor sale de vânzare și, prin urmare, a situației sale financiare. Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează, prin urmare, că abrogarea măsurilor ar determina, după toate probabilitățile, o degradare a situației deja fragile a industriei din Uniune, precum și continuarea unui prejudiciu important pentru aceasta.

G. INTERESUL UNIUNII

1. Introducere

111. În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese în cauză, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

112. Trebuie reamintit faptul că ancheta inițială a dus la concluzia că instituirea de măsuri nu este contrară interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, prin care se analizează o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

113. Pe această bază, s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea de continuare a dumpingului prejudiciabil, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu este în interesul Uniunii.

2. Interesul industriei Uniunii

114. Industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural. Acest fapt a fost confirmat de situația destul de stabilă observată la începutul perioadei examinate. Cu toate acestea, de-a lungul perioadei examinate industria din Uniune a înregistrat pierderi în privința volumelor de vânzări și a cotei de piață, iar prețurile de vânzare au scăzut, în timp ce importurile din țările în cauză au crescut ușor, în pofida măsurilor în vigoare. În aceeași perioadă, situația financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat și a început să înregistreze pierderi. În cazul în care măsurile nu ar fi existat, industria din Uniune s-ar afla, foarte probabil, într-o situație și mai dificilă.

3. Interesul importatorilor/utilizatorilor

115. Niciunul dintre cei 20 de utilizatori contactați nu a acceptat să coopereze. Se reamintește faptul că, în ancheta inițială, a cooperat un singur utilizator și s-a concluzionat că utilizatorii ar putea obține produsul care face obiectul anchetei nu numai de la țările în cauză, dar și din alte surse de aprovizionare. În plus, având în vedere impactul marginal al EFOI asupra costurilor produselor în aval, s-a concluzionat că măsurile nu ar avea un impact negativ asupra industriei utilizatorilor.

116. Un singur importator dintre cei trei incluși în eșantion a răspuns la chestionar. Cota importurilor acestuia din țările în cauză era foarte mică și reprezenta 1,1% pe parcursul PAR. În plus, ancheta a demonstrat că importatorul avea o marjă de profitabilitate bună (între 5% și 10%) în timp ce ponderea produsului în cauză în cadrul activității totale a societății este sub 10%. Prin urmare, se poate concluziona că o continuare a măsurilor ar avea un impact foarte limitat asupra importatorului respectiv.

4. Concluzie

117. Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

H . MĂSURILE ANTIDUMPING

118. Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător atunci când erau întemeiate.

119. Din cele menționate anterior reiese că, astfel cum prevede articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil și părți ale acestora originare din Republica Populară Chineză și Taiwan, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1890/2005, ar trebui să fie menținute,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

120. Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite dispozitive de fixare din oțel inoxidabil și părți ale acestora încadrate în prezent la codurile NC 7318 12 10, 7318 14 10, 7318 15 30, 7318 15 51, 7318 15 61 și 7318 15 70, originare din Republica Populară Chineză și Taiwan.

121. Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsele fabricate de către societățile următoare:

Țara | Societăți | Nivelul taxei antidumping (%) | Codul adițional TARIC |

Republica Populară Chineză | Tengzhou Tengda Stainless Steel Product Co. Ltd., Tengzhou City | 11,4 | A650 |

Tong Ming Enterprise (Jiaxing) Co. Ltd., Zhejiang | 12,2 | A651 |

Toate celelalte societăți | 27,4 | A999 |

Taiwan | Arrow Fasteners Co. Ltd., Taipei | 15,2 | A653 |

Jin Shing Stainless Ind. Co. Ltd, Tao Yuan | 8,8 | A654 |

Min Hwei Enterprise Co. Ltd, Pingtung | 16,1 | A655 |

Tong Hwei Enterprise, Co. Ltd., Kaohsiung | 16,1 | A656 |

Yi Tai Shen Co. Ltd., Tainan | 11,4 | A657 |

Societăți enumerate în anexă | 15,8 | A649 |

Toate celelalte societăți | 23,6 | A999 |

122. În lipsa unor indicații contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la

Pentru Consiliu,

Președintele

ANEXĂ

(Cod adițional TARIC A649)

A-STAINLESS INTERNATIONAL CO. LTD., Taipei |

BOLTUN CORPORATION, Tainan |

CHAEN WEI CORPORATION, Taipei |

CHIAN SHYANG ENT CO. LTD., Chung-Li City |

CHONG CHENG FASTENER CORP., Tainan |

DIING SEN FASTENERS & INDUSTRIAL CO. LTD., Taipei |

DRAGON IRON FACTORY CO. LTD., Kaohsiung |

EXTEND FORMING INDUSTRIAL CORP. LTD., Lu Chu |

FORTUNE BRIGHT INDUSTRIAL CO. LTD., Lung Tan Hsiang |

FWU KUANG ENTERPRISES CO. LTD., Tainan |

HSIN YU SCREW ENTERPRISE CO. LTD., Taipin City |

HU PAO INDUSTRIES CO. LTD., Tainan |

J C GRAND CORPORATION, Taipei |

JAU YEOU INDUSTRY CO. LTD., Kangshan |

JOHN CHEN SCREW IND CO. LTD., Taipei |

KUOLIEN SCREW INDUSTRIAL CO. LTD., Kaohsiung |

KWANTEX RESEARCH INC., Tainan |

LIH LIN ENTERPRISES & INDUSTRIAL CO. LTD., Taipei |

LIH TA SCREW CO. LTD., Kweishan |

LU CHU SHIN YEE WORKS CO. LTD., Kaohsiung |

M & W FASTENER CO. LTD., Kaohsiung |

MULTI-TEK FASTENERS & PARTS MANIFACTURER CORP., Tainan |

NATIONAL AEROSPACE FASTENERS CORP., Ping Jen City |

QST INTERNATIONAL CORP., Tainan |

SEN CHANG INDUSTRIAL CO. LTD., Ta-Yuan |

SPEC PRODUCTS CORP., Tainan |

SUMEEKO INDUSTRIES CO. LTD., Kaohsiung |

TAIWAN SHAN YIN INTERNATIONAL CO. LTD., Kaohsiung |

VIM INTERNATIONAL ENTERPRISE CO. LTD., Taichung |

YEA-JANN INDUSTRIAL CO. LTD., Kaohsiung |

ZONBIX ENTERPRISE CO. LTD., Kaohsiung |

ZYH YIN ENTERPRISE CO. LTD., Kaohsiung |

[1] JO L 302, 19.11.2005, p. 1.

[2] JO L 221, 25.8.2009, p. 1.

[3] JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

[4] JO L 302, 19.11.2005, p. 1.

[5] JO L 221, 25.8.2009, p. 1.

[6] JO C 129, 19.5.2010, p. 16.

[7] JO C 315, 19.11.2010, p. 7.

[8] Regulamentul (CE) nr. 91/2009 al Consiliului din 26 ianuarie 2009, JO L 29, 31.1.2009, p. 1.

[9] Conform datelor din baza de date Comext a Eurostat.

[10] Regulamentul (CE) nr. 91/2009 al Consiliului din 26 ianuarie 2009, JO L 29, 31.1.2009, p. 1.

[11] Regulamentul (CE) nr. 723/2011 al Consiliului din 18 iulie 2011, JO L 194, 26.7.2011, p. 6.