EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

În iunie 2010, Consiliul European a aprobat strategia Europa 2020, agenda de reforme care vizează să ajute Europa să își revină în urma crizei și să iasă mai puternică din aceasta printr-o strategie coordonată și cuprinzătoare pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Educația și formarea sunt temele centrale ale strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și ale orientărilor integrate pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.[1]. Probabil niciunul dintre obiectivele și principalele ținte ale strategiei Europa 2020 nu vor fi atinse fără o puternică investiție în capitalul uman. Cinci dintre inițiativele emblematice ale strategiei Europa 2020 depind de modernizarea educației și formării: „Tineretul în mișcare”, „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”, precum și „O agenda digitală”, „O Uniune a inovării” și „Platforma de combatere a sărăciei”.

În comunicarea sa „Un buget pentru Europa”[2], Comisia subliniază că există posibilitatea de a crește sprijinul Uniunii pentru educație și formare în vederea ridicării nivelului de calificare al cetățenilor și a contribuției la remedierea nivelurilor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor în multe state membre. Comisia subliniază, de asemenea, că în cadrul acțiunilor sale externe, se va concentra pe promovarea și apărarea valorilor Uniunii în străinătate, va promova asistența pentru procesele tranzitorii și democratice și va proiecta dimensiunea externă a politicilor interne.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRŢILE INTERESATE ŞI EVALUĂRILE IMPACTULUI

              Consultări

De la începutul anului 2010 până la mijlocul anului 2011 au avut loc consultări la scară largă, publice și cu părțile interesate, în domeniul educației, formării, tineretului și sportului.

În ceea ce privește educația, formarea și tineretul, a putut fi observată o convergență puternică de puncte de vedere în rândul diferitelor grupuri de părți interesate consultate, iar elementele comune ale contribuțiilor pot fi rezumate după cum urmează:

· o evaluare foarte pozitivă a rezultatelor obținute de programele „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și „Erasmus Mundus”;

· necesitatea de a elabora o abordare mai integrată, fiind între sectoarele educației, cu alte programe legate de tineret și între diferitele programe de învățământ superior care există în Uniune, dacă acestea sunt intra-europene („Erasmus”), mondiale („Erasmus Mundus”), regionale („Tempus”, „Alfa”, „Edulink”) sau bilaterale (cu SUA și Canada de exemplu);

· necesitatea de a stabili legături mai puternice între evoluțiile politicilor și activităților sprijinite ale programului;

· importanța de a continua concentrarea asupra calității, în special în învățământul superior din Uniune și în afara acesteia;

· importanța de a menține instrumentele Uniunii pentru a sprijini atât învățarea formală, cât și cea non-formală pentru tineri și necesitatea de a îmbunătăți recunoașterea rezultatelor învățării;

· necesitatea de simplificare administrativă și de raționalizare a acțiunilor și priorităților;

· necesitatea de a îmbunătăți vizibilitatea programului.

În ceea ce privește sportul, principalele puncte subliniate de către părțile interesate pot fi rezumate după cum urmează:

· disponibilitatea insuficientă a sportului și a activității fizice la toate nivelurile educației;

· recunoașterea insuficientă a activității voluntare în domeniul sportului;

· dopajul ca o amenințare majoră la adresa echității în competițiile sportive;

· lipsa de atenție pentru valoare societală a sportului în comparație cu aspectele sale comerciale;

· presiunea comercială care pune în pericol spiritul original al sportului care se bazează pe fair play.

              Rezultatele evaluărilor impactului

Patru evaluări ale impactului au examinat funcționarea a trei programe existente în domeniul educației, al formării și al tineretului (și anume programele „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și „Erasmus Mundus”) și, în cazul sportului, acțiunile pregătitoare votate de autoritatea bugetară.

Dată fiind asemănarea dintre obiectivele, temeiul juridic și competențele Uniunii în aceste domenii, fiecare evaluare a impactului ia în considerare opțiuni similare: întreruperea acțiunilor sau programelor existente, continuarea acestora în forma lor actuală, consolidarea substanțială a orientării politicii lor și reunirea programelor „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și „Erasmus Mundus” într-un program unic, raționalizat.

Opțiunea preferată identificată în fiecare dintre cele patru evaluări ale impactului este concentrarea într-un program unic, care este conformă cu comunicarea Comisiei privind cadrul financiar multianual adoptat la 29 iunie 2011. Această opțiune ar fi cea mai coerentă și rentabilă, pentru principalele motive:

– răspunde necesității de a crește volumul investițiilor Uniunii în materie de educație și formare în aceste vremuri de criză economică și financiară, deoarece o economie în creștere depinde de furnizarea de lucrători cu înaltă calificare și de mobilizarea calificărilor și competențelor șomerilor;

– se axează pe și dezvoltă acele acțiuni identificate în programele actuale ca având cea mai mare valoare adăugată europeană și cele mai puternice efecte de multiplicare, conducând la un impact tangibil asupra sistemelor europene de educație și formare și astfel, îmbunătățind considerabil randamentul investițiilor;

– concentrarea eforturilor în cadrul arhitecturii noului program raționalizat va permite o mai bună sinergie între programele existente și între diferitele sectoare educaționale, sprijinind astfel abordarea învățării pe tot parcursul vieții în domeniul educației, creșterea coerenței și ameliorarea accesului la potențialii beneficiari prin intermediul unui set raționalizat de acțiuni transversale cheie;

– dincolo de cooperarea între instituțiile de învățământ, aceasta pune un accent mai mare pe rolul fundamental al educației și capitalului uman pentru inovare prin promovarea parteneriatelor educație - întreprinderi, vizând excelența în domeniul predării și învățării, capacitatea de inserție profesională și spiritul antreprenorial;

– în cele din urmă, aceasta implică o raționalizare și o simplificare a procedurilor de livrare și gestionare, oferind un potențial considerabil de a reduce costurile de punere în aplicare față de suma costurilor de punere în aplicare a programelor actuale (și anume, „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și programele de cooperare în domeniul învățământului superior cu țări terțe).

              Simplificare

În contextul cadrului financiar multianual (CFM), una dintre prioritățile acestui program este de a pune accentul pe raționalizare, simplificare și o alocare bazată pe performanță a fondurilor. Această abordare este aplicată în programul „Erasmus pentru toți”, fiind bazată pe normele din Regulamentul financiar.

Programul va reduce numărul de activități sprijinite. Va folosi mai multe granturi forfetare pentru creșterea eficienței; exemplele de succes precum granturile forfetare pentru acțiunile de mobilitate studențească „Erasmus” vor fi folosite pe scară largă pentru acțiuni de mobilitate. Agențiile naționale nu vor mai gestiona mobilitatea individuală, reducând, prin urmare, munca administrativă.

Agențiile naționale vor deveni principalul punct de intrare pentru activitățile de mobilitate în scop educațional, deschise tinerilor indiferent dacă aceștia participă în calitate de studenți, stagiari sau voluntari. Accesibilitatea va fi, de asemenea, consolidată pentru instituțiile de învățământ superior participante la nivel internațional, prin integrarea unor programe de cooperare internaționale disparate.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

„Erasmus pentru toți”, programul unic în domeniul educației, formării, tineretului și sportului este justificat de obiectivele prevăzute la articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și de principiul subsidiarității.

Articolul 165 din TFUE solicită o acțiune a Uniunii Europene care să „contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional, precum și diversitatea lor culturală și lingvistică.”

Articolul 166 prevede că „Uniunea pune în aplicare o politică de formare profesională care sprijină și completează acțiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul și organizarea formării profesionale.”

Ambele articole prevăd că Uniunea și statele membre favorizează cooperarea cu țări terțe și cu organizațiile internaționale competente în domeniul educației și sportului [articolul 165 alineatul (3)] și, respectiv, al formării profesionale [articolul 166 alineatul (3)].

După cum se subliniază în evaluările intermediare ale programelor „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și „Erasmus Mundus”, valoarea adăugată europeană a programului derivă din caracterul inovator și transnațional al activităților întreprinse și al produselor și parteneriatelor la a căror dezvoltare în întreaga Europă contribuie. Încurajarea cooperării de succes între sistemele de educație și formare ale statelor membre, precum și în domeniile tineretului și sportului ar contribui la identificarea și punerea în aplicare a unor politici și practici care funcționează și încurajează învățarea reciprocă.

În timp ce adoptă măsuri de punere în aplicare, în special cea referitoare la alocarea fondurilor, regulamentul prevede aplicarea procedurii de examinare în conformitate cu dispozițiile stabilite la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Deciziile de selecție vor fi trimise încă Parlamentului European și comitetului spre informare.

Regulamentul introduce, de asemenea, competențele de delegare bazate pe articolul 290 din TFUE. Utilizarea acestui nou instrument juridic se limitează la modificarea dispozițiilor referitoare la criteriile de performanță și la acțiunile gestionate de agențiile naționale.

Experiența programelor precedente indică faptul că dispozițiile de la articolul 13 alineatul (7) și, respectiv, articolul 22 alineatul (2) referitoare la criteriile de performanță și dispozițiile privind acțiunile gestionate de agențiile naționale ar putea să trebuiască să fie revizuite pe durata programului. Lipsa de flexibilitate a programelor „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și „Erasmus Mundus” și lipsa de instrumente pentru a adapta programul la necesitățile în schimbare ale societății noastre au fost criticate de către principalele părți interesate din domeniile în cauză.

Avizul statelor membre este luat în considerare în mod corespunzător, prin consultarea sistematică a experților. Consultarea va fi extinsă la experți numiți de către Parlamentul European, pentru a se asigura un nivel ridicat de reprezentativitate. De asemenea, Comisia va consulta, dacă este cazul, părțile interesate relevante în domeniile în cauză.

4.           IMPLICAŢII BUGETARE

Propunerea Comisiei pentru un cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020 prevede 17 299 000 000 EUR (la prețurile actuale) pentru un program unic privind educația, formarea, tineretul și sportul și o sumă suplimentară provenind de la instrumentele de la rubrica 4, de 1 812 100 000 EUR (la prețurile actuale).

Alocare minimă a fondurilor pe sector

Pentru a se asigura că nivelurile de finanțare alocate pentru principalele categorii de părți interesate și beneficiari nu vor fi reduse sub nivelurile garantate de programele „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și „Erasmus Mundus” pentru perioada 2007-2013, punerea în aplicare a programului nu are drept rezultat o alocare pentru principalele sectoare ale educației mai mică de:

– învățământul superior: 25 %

– educația și formarea profesională și învățământul pentru adulți: 17 %, din care învățământul pentru adulți: 2 %

– învățământul școlar: 7 %

– tineretul: 7 %

5.           Rezumatul regulamentului

Regulamentul stabilește dispozițiile pentru un nou program unic care acoperă educația, formarea, tineretul și sportul, numit „Erasmus pentru toți”. Pe baza largii recunoașteri a programului sectorial „Erasmus”, programul vizează sprijinirea tuturor sectoarelor educației (și anume învățământul superior, educația și formarea profesională și învățământul pentru adulți, educația în școli și tineretul), într-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții.

Programul „Erasmus pentru toți” se concentrează asupra a trei tipuri de acțiuni-cheie, și anume mobilitatea în scop educațional, transnațională și internațională, a studenților, tinerilor, profesorilor și personalului, cooperarea pentru inovare și bune practici între instituțiile de învățământ, precum și prin cooperarea cu organisme active în domeniul tineretului și sprijinirea agendelor politice, precum și sprijinul pentru dezvoltarea capacităților în țări terțe, inclusiv în țările implicate în procesul de aderare, cu un accent special pe țările învecinate și pe dialogul politic internațional.

În conformitate cu comunicarea privind „Un buget pentru Europa 2020”, „Erasmus pentru toți” va integra programele internaționale existente („Erasmus Mundus”, „Tempus”, „Edulink” și „Alfa”) și programele de cooperare cu țările industrializate. În acest scop, bugetul programului va fi completat prin alocări financiare provenind de la diferitele instrumente de cooperare externă. Fondurile vor fi puse la dispoziție pe baza a două alocări multianuale care acoperă 4, respectiv 3 ani, pentru a garanta stabilitatea și previzibilitatea. Aceste alocări ar trebui să reflecte prioritățile acțiunii externe a UE, inclusiv obiectivele de dezvoltare, după caz. Ele pot să fie ajustate în cazul unor circumstanțe majore neprevăzute sau al unor schimbări politice importante pentru a reflecta schimbările majore ale priorităților politice.

Excelența privind predarea și cercetarea în cadrul studiilor europene este reglementată prin intermediul unui articol specific referitor la „Jean Monnet”. Un capitol este dedicat sportului, concentrându-se asupra luptei împotriva dopajului, violenței și rasismului și stimulând activități transnaționale pentru a promova buna guvernanță a organizațiilor sportive.

Este introdus un nou instrument financiar – o facilitate de garantare a împrumuturilor – pentru a le permite studenților să își obțină diploma de masterat într-o altă țară europeană. În prezent, este dificil să se obțină finanțare pentru astfel de studii, deoarece, adesea, granturile și împrumuturile naționale nu sunt transferabile dincolo de frontierele naționale sau nu sunt disponibile pentru studii la nivel de masterat, iar împrumuturile de la bănci private sunt exagerat de costisitoare. Pentru a rezolva aceste probleme, UE va oferi o garanție parțială instituțiilor financiare (bănci sau agenții de împrumut pentru studenți) care sunt de acord să ofere împrumuturi pentru studii de masterat în alte țări participante în condiții avantajoase pentru studenți.

În termeni de gestionare, programul va fi gestionat în conformitate cu principiul gestionării indirecte. Responsabilitățile vor fi împărțite între statele membre și Comisie. Agențiile naționale vor fi responsabile de partea principală a fondurilor, majoritatea dintre acestea fiind alocate pentru acțiuni de mobilitate și cooperare. Comisia va delega unei agenții executive gestionarea unor proiecte de cooperare mai mari, sprijin politic, rețeaua Eurydice, precum și activități „Jean Monnet” și sport. Prin urmare, Comisia poate utiliza, pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii, agenția executivă existentă pentru punerea în aplicare a programului „Erasmus pentru toți” pentru perioada 2014-2020, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului[3] din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare.

2011/0371 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a acțiunii „ERASMUS PENTRU TOȚI” Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[4],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[5],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Comunicarea din 29 iunie 2011 a Comisiei intitulată „Un buget pentru Europa”[6] solicită crearea unui program unic în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, inclusiv aspectele internaționale din învățământul superior, reunind programul de acțiune „Învățarea pe tot parcursul vieții” instituit prin Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006[7], programul „Tineretul în acțiune” instituit prin Decizia nr. 1719/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006[8], programul de acțiune „Erasmus Mundus” instituit prin Decizia nr. 1298/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008[9], programul „ALFA III” instituit prin Regulamentul nr. 1905/2006/CE din 18 decembrie 2006[10], programele „TEMPUS” și „EDULINK” pentru a asigura o mai mare eficiență, o concentrare strategică mai solidă și sinergii care să fie exploatate între diferitele aspecte ale programului unic. În plus, sportul este propus ca parte a acestui program unic.

(2) Rapoartele intermediare de evaluare a programelor existente „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și „Erasmus Mundus” și consultarea publică privind viitorul acțiunii Uniunii în domeniul educației, formării și tineretului, precum și în domeniul învățământului superior au arătat o necesitate puternică și în anumite privințe în creștere pentru continuarea cooperării și a mobilității în aceste domenii la nivel european. Rapoartele de evaluare au subliniat importanța creării unor legături mai strânse între programele Uniunii și evoluțiile politicilor în domeniul educației, formării și tineretului, au exprimat dorința ca acțiunea Uniunii să fie structurată în așa fel încât să răspundă mai bine paradigmei învățării pe tot parcursul vieții și au solicitat o abordare mai simplă, mai ușor de utilizat și mai flexibilă pentru punerea în aplicare a unei astfel de acțiuni și încetarea fragmentării programelor de cooperare internațională în domeniul învățământului superior.

(3) Recunoașterea pe scară largă în rândul publicului general în statele membre și țările terțe participante a mărcii „Erasmus” ca sinonim al mobilității cursanților din Uniune pledează pentru o mai amplă utilizare a acestei mărci de către principalele sectoare ale educației reglementate de program.

(4) Consultarea publică privind alegerile strategice ale Uniunii pentru punerea în aplicare a noii competențe UE în domeniul sportului și raportul de evaluare al acțiunilor pregătitoare în domeniul sportului au furnizat indicații utile cu privire la domeniile prioritare de acțiune ale Uniunii și au ilustrat valoarea adăugată pe care o poate aduce Uniunea în sprijinirea activităților care au drept scop generarea, împărtășirea și difuzarea experiențelor și cunoștințelor legate de diferite aspecte care afectează sportul la nivel european.

(5) Strategia europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (Europa 2020) este de a defini strategia de creștere a Uniunii pentru următorii zece ani pentru a sprijini o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, stabilind cinci obiective ambițioase care trebuie atinse până în 2020, în special în domeniul educației, pentru a reduce nivelurile abandonului școlar timpuriu sub 10 % și pentru a permite ca cel puțin 40 % din populația în vârstă de 30-34 de ani să fi finalizat învățământul superior[11]. Acest lucru include, de asemenea, inițiativele sale emblematice, în special „Tineretul în mișcare”[12] și „Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”[13].

(6) Consiliul Uniunii Europene a făcut apel la 12 mai 2009 la un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (ET 2020), stabilind patru obiective strategice pentru a răspunde la provocările care rămân în ceea ce privește crearea unei Europe bazate pe cunoaștere și transformarea învățării pe tot parcursul vieții într-o realitate pentru toți.

(7) În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale, programul promovează egalitatea între femei și bărbați și combate discriminarea bazată pe sex, origine etnică sau rasială, religie sau convingere, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

(8) Programul ar trebui să includă o puternică dimensiune internațională, în special în ceea ce privește învățământul superior, nu numai pentru a spori calitatea învățământului superior european în urmărirea obiectivelor ET2020 mai largi și atractivitatea Uniunii ca destinație de studiu, dar, de asemenea, pentru a promova înțelegerea între oameni și contribuția la dezvoltarea durabilă a învățământului superior în țările terțe.

(9) Cadrul de cooperare reînnoit în domeniul tineretului (2010-2018)[14] ar trebui să considere toți tinerii ca resursă în cadrul societății și susține dreptul acestora de a participa la elaborarea de politici care îi afectează prin intermediul unui dialog structurat continuu între factorii de decizie și tineri și organizațiile de tineret la toate nivelurile.

(10) Pentru a promova mobilitatea, echitatea și excelența studiilor, Uniunea ar trebui să instituie o facilitate europeană de garantare a împrumuturilor pentru a le permite studenților, indiferent de mediul lor social, să își obțină diploma de masterat într-o altă țară participantă. Această facilitate ar trebui să fie pusă la dispoziția instituțiilor financiare care sunt de acord să ofere împrumuturi pentru studii de masterat în alte țări participante în condiții avantajoase pentru studenți.

(11) Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Aceasta implică, de asemenea, că vizele pentru participanți ar trebui transmise fără întârzieri, pentru a se asigura că niciun participant nu lipsește, parțial sau în totalitate, de la programul de studiu, de formare sau de schimb și pentru a evita anulările acțiunilor și proiectelor de mobilitate. În conformitate cu articolul 19 din Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat[15], statele membre sunt încurajate să stabilească proceduri de admisie accelerată.

(12) Comunicarea „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” stabilește un cadru în care Uniunea Europeană, statele membre și instituțiile de învățământ superior pot coopera pentru mărirea numărului de absolvenți, îmbunătățirea calității educației și maximizarea contribuției pe care învățământul superior și cercetarea o pot aduce la sprijinirea economiilor și societăților noastre ca să iasă mai puternice din criză.

(13) Declarația de la Bologna, semnată de miniștrii educației din 29 de țări europene la 19 iunie 1999, a stabilit un proces interguvernamental care are ca scop să creeze un „spațiu european al învățământului superior”, care necesită sprijin la nivelul Uniunii.

(14) Procesul reînnoit de la Copenhaga (2011-2020) a definit o viziune ambițioasă și globală pentru politica de educație și formare profesională din Europa și a solicitat sprijin din partea programelor educaționale ale Uniunii pentru prioritățile convenite, inclusiv mobilitatea internațională și reformele puse în aplicare de către statele membre.

(15) Este necesar să se consolideze intensitatea și volumul cooperării europene între școli și al mobilității cadrelor didactice și cursanților, pentru a aborda prioritățile stabilite în programul de cooperare europeană pe plan școlar pentru secolul XXI[16], și anume pentru a ameliora calitatea educației școlare în Uniune în domeniile de dezvoltare a competențelor și pentru a îmbunătăți echitatea și includerea în cadrul sistemelor și instituțiilor școlare, precum și pentru a consolida meseria de profesor și conducerea instituțiilor școlare[17]. În acest context, ar trebui să se acorde o importanță deosebită obiectivelor strategice privind reducerea abandonului școlar timpuriu; îmbunătățirea performanței calificărilor de bază, a participării la educația și îngrijirea preșcolară și a calității acestora[18], precum și obiectivelor privind consolidarea competențelor profesionale a cadrelor didactice și a directorilor unităților de învățământ[19] și îmbunătățirea șanselor educaționale ale copiilor proveniți din familii de migranți și a celor cu dezavantaje socio-economice[20].

(16) Agenda europeană reînnoită pentru învățământul pentru adulți inclusă în rezoluția Consiliului din [….][21] are drept scop să permită tuturor adulților să își dezvolte și îmbunătățească calificările și competențele pe tot parcursul vieții, acordând o atenție specială îmbunătățirii asigurării unui număr mare de europeni slab calificați vizați în Europa 2020.

(17) Acțiunea Forumului european al tineretului, a centrelor naționale de recunoaștere academică (National Academic Recognition Centres – NARIC), a rețelelor Eurydice, Euroguidance și Eurodesk, precum și a serviciilor de sprijin înființate la nivel național pentru acțiunea eTwinning, a centrelor naționale Europass și a birourilor naționale de informare din țările din vecinătate este esențială pentru atingerea obiectivelor programului, în special furnizând Comisiei informații regulate și actualizate referitoare la diversele domenii ale activității lor și prin intermediul difuzării rezultatelor programului în Uniune și în țările terțe participante.

(18) Cooperarea între program și organizațiile internaționale în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, în special cu Consiliul Europei, trebuie să fie consolidată.

(19) Programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea excelenței în studiile de integrare europeană la nivel mondial; ar trebui, în special, să sprijine instituțiile care au o structură de guvernanță europeană, să acopere întregul spectru al domeniilor politice care reprezintă interes pentru Uniune, sunt organizații nonprofit și oferă diplome academice recunoscute.

(20) Comunicarea Comisiei privind „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului”[22] din 18 ianuarie 2011 stabilește ideile Comisiei pentru o acțiune la nivelul Uniunii în domeniul sportului, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și propune o listă de acțiuni concrete pentru Comisie și statele membre în trei mari capitole: rolul sportului în societate, dimensiunea economică a sportului și organizarea sportului.

(21) Mai buna transparență a calificărilor și competențelor și acceptarea extinsă a instrumentelor Uniunii ar trebui să faciliteze mobilitatea în întreaga Europă, în scopul învățării pe tot parcursul vieții, contribuind, prin urmare, la dezvoltarea educației și formării de calitate și va facilita mobilitatea în scopuri profesionale, atât între țări, cât și între sectoare. Deschiderea accesului pentru tinerii studenți (inclusiv studenții din cadrul educației și formării profesionale) la metode, practici și tehnologii utilizate în alte țări va contribui la îmbunătățirea capacității lor de inserție profesională în cadrul unei economii mondiale; de asemenea, aceasta poate contribui la sporirea atractivității locurilor de muncă cu un profil internațional.

(22) În acest scop, este recomandat să se extindă utilizarea cadrului unic pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass) din cadrul Deciziei nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004[23], cadrul european al calificărilor (CEC) din cadrul Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008[24], sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) din cadrul Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009[25] și Sistemul european de credite transferabile (ECTS).

(23) Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării către public și o sinergie mai amplă și mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii Europene, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(24) Este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor efectuate în cadrul programului și complementaritatea cu activitățile statelor membre, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și alte activități, în special în domeniul culturii, cercetării, politicii industriale și de coeziune, politicii de extindere și al relațiilor externe.

(25) Gestionarea eficace a performanței, inclusiv evaluarea și monitorizarea, presupune elaborarea unor indicatori de performanță specifici care pot fi măsurați în timp, care sunt realiști, reflectă logica intervenției și sunt relevanți pentru ierarhia adecvată a obiectivelor și activităților.

(26) Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a programului, un pachet financiar care reprezintă principala referință pentru autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din XX/YY/201Z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară.

(27) Necesitatea de stabilire a unor criterii de performanță pe care trebuie ar trebui să se bazeze alocarea bugetului între statele membre pentru acțiunile gestionate de agențiile naționale.

(28) Țările candidate pentru aderare la Uniune și țările AELS care sunt membre ale SEE pot participa la programele Uniunii pe baza acordurilor-cadru, deciziilor consiliului de asociere sau a acordurilor similare.

(29) Confederația Elvețiană poate participa la programele Uniunii în conformitate cu acordul care urmează să fie semnat între Uniune și țara respectivă.

(30) Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în comunicarea lor comună asupra unui nou răspuns la o vecinătate în schimbare[26], au subliniat, printre altele, scopul de a facilita și mai mult participarea țărilor din vecinătate la acțiunile Uniunii de mobilitate și dezvoltare a capacităților în învățământul superior și deschiderea viitorului program de învățământ către țările învecinate.

(31) Interesele financiare ale Uniunii Europene ar trebui protejate prin măsuri proporționale de-a lungul ciclului de cheltuieli, inclusiv prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, aplicarea de sancțiuni. În timp ce nevoile de finanțare privind asistența externă ale Uniunii cresc, situația economică și bugetară a Uniunii limitează resursele disponibile pentru astfel de asistență. Prin urmare, Comisia ar trebui să caute cea mai eficientă utilizare a resurselor disponibile, în special prin utilizarea unor instrumente financiare cu efect de levier.

(32) În comunicarea sa „Un buget pentru Europa 2020” din 29 iunie 2011, Comisia a subliniat angajamentul său de a simplifica finanțarea din partea Uniunii. Crearea unui program unic privind educația, formarea, tineretul și sportul ar trebui să prevadă o simplificare semnificativă, raționalizare și sinergii în gestionarea programului. Punerea în aplicare ar trebui să fie simplificată în continuare prin utilizarea sumei forfetare, a costului unitar sau a finanțării forfetare, precum și prin reducerea cerințelor formale pentru beneficiari și statele membre.

(33) Pentru a asigura o reacție rapidă la necesitățile modificate pe întreaga durată a programului, competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește dispozițiile referitoare la criteriile de performanță și privind acțiunile gestionate de agențiile naționale. Este deosebit de importantă realizarea de către Comisie a unor consultări adecvate în timpul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(34) Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei trebuie să i se acorde competențe de executare.

(35) Competențele de executare referitoare la programul de lucru ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[27].

(36) Este oportun să se asigure o închidere corectă a programului, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2014, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, în cazul în care este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt încă finalizate în cadrul programelor precedente până la sfârșitul anului 2013.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Domeniul de aplicare a programului

1. Prezentul regulament instituie un program pentru acțiunea Uniunii în domeniul educației, formării, tineretului și sportului numit „Erasmus pentru toți” (denumit în continuare „programul”).

2. Programul este pus în aplicare pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020.

3. Programul acoperă educația la toate nivelurile, într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, în special învățământul superior, educația și formarea profesională și învățământul pentru adulți, educația școlară și tineretul.

4. Acesta include o dimensiune internațională în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană și va sprijini, de asemenea, activități în domeniul sportului.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.           „învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă toate tipurile de învățământ general, educație și formare profesională, învățământ non-formal și învățare informală întreprinse pe toată durata vieții, având ca rezultat o îmbunătățire a cunoștințelor, calificărilor și competențelor dintr-o perspectivă personală, civică, socială și/sau legată de ocuparea forței de muncă, inclusiv furnizarea de servicii de consiliere și de orientare;

2.           „cadru non-formal” înseamnă un context de învățare care este adesea planificat și organizat, dar care nu face parte din sistemul formal de educație și formare;

3.           „mobilitate în scop educațional” înseamnă acțiunea de deplasare fizică în altă țară decât țara de reședință, în vederea efectuării de studii, formare sau alt tip de învățare, inclusiv stagii și învățare non-formală, predare sau participare la o activitate transnațională de dezvoltare profesională. Aceasta poate include formare pregătitoare în limba țării gazdă. Mobilitatea în scop educațional acoperă, de asemenea, schimburile de tineri și activitățile de dezvoltare profesională transnațională care implică animatori pentru tineret;

4.           „cooperare pentru inovare și bune practici” înseamnă proiecte de cooperare transnațională care implică organizații active în domeniul educației, formării și/sau al tineretului și pot include alte organizații;

5.           „sprijin pentru reformarea politicilor” înseamnă orice tip de activitate care are drept obiectiv sprijinirea și facilitarea modernizării sistemelor de educație și formare prin intermediul procesului de cooperare politică între statele membre, în special metodele deschise de coordonare;

6.           „mobilitate virtuală” reprezintă un set de activități legate de informații și comunicații, sprijinite de tehnologie, organizate la nivel instituțional, care realizează sau facilitează experiențe internaționale de colaborare într-un context de predare și/sau învățare;

7.           „personal” se referă la persoanele care, pe bază voluntară sau profesională, sunt implicate în educație, formare sau învățarea non-formală în rândul tinerilor. Aceasta poate include profesori, formatori, directori pentru unități de învățământ, animatori pentru tineret și personal care nu predă;

8.           „animator pentru tineret” înseamnă un profesionist sau un voluntar implicat în învățarea non-formală;

9.           „tineri” se referă la persoanele cu vârsta între treisprezece și treizeci de ani;

10.         „instituție de învățământ superior” înseamnă:

(a) orice tip de instituție de învățământ superior care, în conformitate cu legislația sau practica națională, eliberează diplome recunoscute sau alte calificări recunoscute de nivel terțiar, oricare ar fi denumirea acestor instituții;

(b) orice instituție, în conformitate cu legislația sau practica națională, care oferă educație sau formare profesională la nivel terțiar;

11.         „școală” înseamnă toate tipurile de instituții care oferă învățământ general (preșcolar, primar sau secundar), învățământ profesional și tehnic;

12.         „instituție academică” înseamnă orice instituție de învățământ dedicată educației și cercetării;

13.         „formare profesională” înseamnă orice formă de educație sau formare profesională inițială, inclusiv predare tehnică și profesională și ucenicie, care contribuie la realizarea unei calificări profesionale recunoscută de către autoritățile competente din statul membru în care este obținută, precum și continuarea educației sau formării profesionale efectuate de o persoană pe durata vieții sale profesionale;

14.         „învățământul pentru adulți” înseamnă toate formele de învățământ non-profesional pentru adulți, indiferent dacă sunt de o natură formală, non-formală sau informală;

15.         „diplome comune” înseamnă un program de studii integrat oferit de cel puțin două instituții de învățământ superior, ceea ce are drept rezultat o diplomă unică eliberată și semnată în comun de către toate instituțiile participante și recunoscută oficial în țările în care sunt situate instituțiile participante;

16.         „diplomă dublă/diplomă multiplă” înseamnă un program de studii oferit de cel puțin două (dublă) sau mai multe (multiplă) instituții de învățământ superior prin care studentul primește după terminare o diplomă separată de la fiecare dintre instituțiile participante;

17.         „activitate pentru tineret” înseamnă o activitate extrașcolară (cum ar fi schimburile de tineri, voluntariatul) efectuată de către un tânăr, fie individual, fie în grup, caracterizată printr-o abordare de învățare non-formală;

18.         „parteneriat” înseamnă un acord între un grup de instituții sau organizații din diferite state membre pentru a desfășura activități europene comune în domeniul educației, formării și tineretului sau de instituire a unei rețele formale sau informale într-un domeniu relevant. În ceea ce privește sportul, aceasta înseamnă un acord cu unul sau mai mulți terți, cum ar fi organizațiile sportive profesionale sau sponsorii din diferite state membre, în scopul de a atrage surse de sprijin suplimentare pentru obținerea rezultatelor dorite ale programului;

19.         „întreprindere” înseamnă toate întreprinderile care exercită o activitate economică în sectorul public sau privat, indiferent de dimensiunea sau statutul lor legal sau sectorul economic în care operează, inclusiv economia socială;

20.         „calificări” înseamnă capacitatea de a aplica cunoștințe și de a utiliza know-how pentru a aduce la îndeplinire sarcini și pentru a rezolva probleme;

21.         „competență” înseamnă capacitatea dovedită de a utiliza cunoștințe, calificări și atitudini cu responsabilitate și autonomie în contexte de învățare, sociale și profesionale;

22.         „competențe-cheie” înseamnă setul fundamental de cunoștințe, calificări și atitudini de care au nevoie toate persoanele pentru realizarea și dezvoltarea personală, cetățenia activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă;

23.         „rezultate” înseamnă orice date, cunoștințe și informații indiferent de forma sau natura lor, fie că acestea pot sau nu să fie protejate, care sunt generate în cadrul acțiunii, precum și orice drepturi conexe, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală;

24.         „difuzare a rezultatelor” înseamnă divulgarea publică a rezultatelor programului și predecesorilor săi prin orice mijloace adecvate, concepute pentru a se asigura că rezultatele sunt recunoscute, demonstrate și puse în practică în mod corespunzător și la scară largă;

25.         „metoda deschisă de coordonare” înseamnă metoda interguvernamentală care oferă un cadru de cooperare între statele membre, ale căror politici naționale pot fi astfel direcționate spre anumite obiective comune. În domeniul de aplicare al prezentului program, MDC se aplică educației, formării și tineretului;

26.         „instrumente de transparență ale UE” înseamnă instrumente care ajută părțile interesate să înțeleagă, să aprecieze și, dacă este cazul, să recunoască rezultatele învățării și calificările în întreaga Uniune;

27.         „țări din vecinătate” înseamnă țările și teritoriile enumerate în anexa la Regulamentul XX/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din X YY 2012[28] de instituire a unui instrument european de vecinătate: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, teritoriile palestiniene ocupate, Siria, Tunisia și Ucraina. În plus, la fel ca în cazul activităților sprijinite în domeniul tineretului, Rusia este, de asemenea, considerată o țară din vecinătate;

28.         „carieră dublă” înseamnă combinarea antrenamentelor sportive la nivel înalt cu învățământul general sau cu munca.

Articolul 3

Valoare adăugată europeană

1.           Programul sprijină numai acele acțiuni și activități care prezintă o valoare adăugată europeană potențială și care contribuie la realizarea obiectivului general, astfel cum se menționează la articolul 4.

2.           Valoarea adăugată europeană a acțiunilor și activitățile programului se asigură, în special, prin:

(a) caracterul lor transnațional, în special mobilitatea transnațională și cooperarea vizând un impact sistemic pe termen lung;

(b) complementaritatea și sinergia lor cu alte programe și politici naționale și internaționale și cu alte programe și politici ale Uniunii, care permit economii de scară și masă critică;

(c) contribuția acestora la utilizarea efectivă a instrumentelor Uniunii pentru recunoașterea calificărilor și transparență.

Articolul 4

Obiectivul general al programului

1.           Programul are drept scop să contribuie la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 și ale cadrului strategic pentru educație și formare profesională în 2020 (ET2020), inclusiv criteriile de referință corespunzătoare stabilite în acele instrumente, la cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018), la dezvoltarea durabilă a țărilor terțe în domeniul învățământului superior și la dezvoltarea dimensiunii europene în domeniul sportului.

2.           El are drept scop în special să contribuie la atingerea următoarelor obiective principale ale strategiei Europa 2020:

(a) reducerea ratei de abandon școlar timpuriu;

(b) creșterea numărului de studenți cu vârste cuprinse între 30-34 de ani care sunt absolvenți de învățământ superior.

CAPITOLUL II

Educație, formare și tineret

Articolul 5

Obiective specifice

Programul are următoarele obiective specifice în domeniul educației, formării și tineretului:

(a) să îmbunătățească nivelul competențelor-cheie și al calificărilor în ceea ce privește, în special, relevanța acestora pentru piața forței de muncă și societate, precum și participarea tinerilor la viața democratică din Europa, în special prin creșterea posibilităților de mobilitate în scop educațional pentru tineri, cursanți, personal și animatori pentru tineret și prin cooperare consolidată între educația tineretului și domeniul pieței forței de muncă;

– indicatori asociați:

– procent de participanți care și-au sporit competențele-cheie și/sau calificările relevante pentru capacitatea lor de inserție profesională;

– procent de tineri participanți care declară că sunt mai bine pregătiți să participe la viața socială și politică

(b) să favorizeze îmbunătățiri calitative, inovarea și internaționalizarea în domeniul excelenței la nivelul instituțiilor de învățământ, precum și în domeniul muncii prestate de tineri, în special prin intensificarea cooperării transnaționale între furnizorii de educație și formare/organizațiile de tineret și alte părți interesate;

– indicator asociat: procent de organizații care au participat la program și care au elaborat/adoptat metode inovatoare

(c) să promoveze apariția unei domeniu european de învățare pe tot parcursul vieții, să declanșeze reformări ale politicilor la nivel național, să sprijine modernizarea sistemelor de educație și de formare, inclusiv învățarea non-formală și să sprijine cooperarea europeană în domeniul tineretului, în special prin intensificarea cooperării politice, o mai bună utilizare a instrumentelor de recunoaștere și transparență și difuzarea de bune practici;

– indicator asociat: număr de state membre care utilizează rezultatele metodelor deschise de coordonare în evoluțiile politicilor lor naționale

(d) să consolideze dimensiunea internațională a educației, formării și tineretului, în special în învățământul superior, prin creșterea atractivității instituțiilor de învățământ superior ale Uniunii și susținerea acțiunii externe a Uniunii, inclusiv obiectivele sale de dezvoltare, prin promovarea mobilității și cooperării între UE și instituții de învățământ superior din țări terțe și dezvoltarea capacităților vizate în țările terțe.

– indicator asociat: număr de instituții de învățământ superior din afara UE implicate în acțiunile de mobilitate și cooperare

(e) să îmbunătățească predarea și învățarea limbilor și să promoveze diversitatea lingvistică;

– indicator asociat: procent de participanți care și-au sporit competențele lingvistice

(f) să promoveze excelența privind activitățile de predare și cercetare în domeniul integrării europene, prin activitățile Jean Monnet la nivel mondial, astfel cum se menționează la articolul 10.

– indicator asociat: număr de studenți care beneficiază de formare, prin activități Jean Monnet

Articolul 6

Acțiuni ale programului

1.           În domeniul educației, formării și tineretului, programul își urmărește obiectivele prin următoarele trei tipuri de acțiuni:

(a) mobilitatea persoanelor în scop educațional,

(b) cooperarea pentru inovare și bune practici,

(c) sprijin pentru reformarea politicilor.

2.           Activitățile specifice Jean Monnet sunt descrise la articolul 10.

Articolul 7

Mobilitatea persoanelor în scop educațional

1.           Acțiunea de mobilitate a persoanelor în scop educațional sprijină:

(a)     mobilitatea transnațională a studenților din învățământul superior și profesional, precum și a tinerilor implicați în activități non-formale între țările participante, astfel cum se prevede la articolul 18. Această mobilitate poate lua forma studiilor în cadrul unei instituții partenere, a stagiilor în străinătate sau a participării la activități ale tineretului, în special voluntariat. Gradul de mobilitate la nivelul de masterat este sprijinit prin intermediul facilității de garantare a împrumuturilor pentru studenți, astfel cum se menționează la articolul 14 alineatul (3);

(b)     mobilitatea transnațională a personalului, în țările participante, astfel cum se menționează la articolul 18. Această mobilitate poate lua forma predării sau participării la activități de dezvoltare profesională în străinătate.

2.           Această acțiune va sprijini, de asemenea, mobilitatea transnațională a studenților, tinerilor și personalului spre și din țări terțe în ceea ce privește învățământul superior, inclusiv mobilitatea organizată pe baza diplomelor comune, duble sau multiple de înaltă calitate sau a cererilor comune, precum și învățarea non-formală.

Articolul 8

Cooperare pentru inovare și bune practici

1.           Acțiunea de cooperare pentru inovare și bune practici sprijină:

(a) parteneriatele strategice transnaționale între organizațiile implicate în educație, formare și/sau activități ale tineretului sau alte sectoare relevante care elaborează și pun în aplicare inițiative comune și promovează schimburile de experiență și de know-how;

(b) parteneriatele transnaționale între întreprinderi și instituții de învățământ, sub formă de:

– alianțe de cunoștințe între instituții de învățământ superior și întreprinderi care promovează creativitatea, inovarea și spiritul antreprenorial prin oferirea de posibilități de învățare relevante, inclusiv elaborarea de noi programe;

– sectorul alianțelor de cunoștințe între furnizorii de educație și formare și întreprinderile care promovează capacitatea de inserție profesională, crearea de noi programe specifice sectoarelor, elaborarea de modalități inovatoare de predare și formare profesională și punerea în practică a instrumentelor de recunoaștere la nivelul Uniunii.

(c) platformele informatice de sprijin, inclusiv eTwinning, care acoperă sectoarele educaționale și care le permit tinerilor învățarea reciprocă, mobilitatea virtuală, schimbul de cele mai bune practici și deschiderea accesului pentru participanții din țările din vecinătate.

2.           Această acțiune sprijină, de asemenea, dezvoltarea, dezvoltarea capacităților, integrarea regională, schimburile de cunoștințe și procesele de modernizare prin intermediul parteneriatelor între Uniune și instituții de învățământ superior din țări terțe, precum și în sectorul tineretului, în special pentru învățarea reciprocă și proiectele de educație comune, promovarea cooperării regionale, în special cu țările din vecinătate.

Articolul 9

Sprijin pentru reformarea politicilor

1.           Sprijinul pentru acțiunea de reformare a politicilor include activitățile inițiate la nivelul Uniunii referitoare la:

(a) activitățile legate de punerea în aplicare a agendei politice a Uniunii privind educația, formarea și tineretul (metode deschise de coordonare), precum și procesele de la Bologna și Copenhaga și dialogul structurat cu tinerii;

(b) punerea în aplicare, în țările participante, a instrumentelor de transparență ale Uniunii, în special Europass, cadrul european al calificărilor (CEC), sistemul european de credite transferabile (ECTS), sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) și sprijinirea rețelelor la nivelul UE;

(c) dialogul politic cu părți interesate relevante din Europa în domeniul educației, formării și tineretului;

(d) forumul european al tineretului, centrele naționale de recunoaștere academică (National Academic Recognition Centres – NARIC), rețelele Eurydice, Euroguidance și Eurodesk, precum și centrele naționale de sprijin pentru eTwinning, centrele naționale Europass și birourile naționale de informare în țările din vecinătate și în țările aderente, candidate și potențial candidate care nu participă pe deplin la program.

2.           Această acțiune sprijină, de asemenea, dialogul politic cu țări terțe și organizații internaționale.

Articolul 10

Activități Jean Monnet

Activitățile Jean Monnet au drept scop:

(a) să promoveze predarea și cercetarea privind integrarea europeană la nivel mondial în rândul specialiștilor universitari, al cursanților și al cetățenilor, în special prin crearea de catedre Jean Monnet și alte activități academice, precum și prin furnizarea de ajutor pentru alte activități de consolidare a cunoștințelor la nivelul instituțiilor de învățământ superior;

(b) să sprijine activitățile instituțiilor academice sau ale asociațiilor active în domeniul studiilor de integrarea europeană și să sprijine eticheta Jean Monnet pentru excelență.

(c) să sprijine următoarele instituții academice europene care au drept scop un obiectiv de interes european:

(i)      Institutul Universitar European de la Florența;

(ii)      Colegiul Europei (campusurile din Bruges și Natolin)

(d) să promoveze dezbaterea politică și schimburile între lumea academică și factorii de decizie privind prioritățile politice ale Uniunii.

CAPITOLUL III

Sport

Articolul 11

Obiective specifice

În conformitate cu obiectivul general, programul are următoarele obiective specifice în domeniul sportului:

(a) abordarea amenințărilor transnaționale la adresa sportului, cum ar fi dopajul, meciurile aranjate, violența, rasismul și intoleranța;

– indicator asociat: procent de participanți care utilizează rezultatele proiectelor transfrontaliere pentru a lupta împotriva amenințărilor la adresa sportului.

(b) sprijinirea bunei guvernanțe în domeniul sportului și a carierelor duble ale sportivilor;

– indicator asociat: procent de participanți care utilizează rezultatele proiectelor transfrontaliere pentru a îmbunătăți buna guvernanță și carierele duble.

(c) promovarea incluziunii sociale, a oportunităților egale și a activității fizice menite să îmbunătățească starea sănătății prin creșterea participării la activități sportive.

– indicator asociat: procent de participanți care utilizează rezultatele proiectelor transfrontaliere pentru a spori incluziunea socială, oportunitățile egale și ratele de participare.

Articolul 12

Activități

1.           Obiectivele cooperării în domeniul sportului se urmăresc prin activitățile transnaționale de mai jos:

(a) sprijin pentru proiecte transnaționale de colaborare;

(b) sprijin pentru evenimente sportive europene necomerciale care implică mai multe țări europene;

(c) sprijin pentru consolidarea bazei de cunoștințe în vederea elaborării politicilor;

(d) sprijin pentru dezvoltarea capacităților organizațiilor sportive;

(e) dialog cu părți interesate relevante din Europa.

2.           Activitățile sportive sprijinite, mobilizează, după caz, finanțare suplimentară prin parteneriate cu părțile terțe, cum ar fi întreprinderile private.

CAPITOLUL IV

Dispoziții financiare

Articolul 13

Buget

1.           Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a prezentului program de la 1 ianuarie 2014 se stabilește la suma de 17 299 000 000 EUR.

Se alocă următoarele sume pentru acțiunile programului

a)       16 741 738 000 EUR pentru acțiuni în domeniul educației, formării și tineretului, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1);

b)       318 435 000 EUR pentru activitățile Jean Monnet, astfel cum se menționează la articolul 10;

c)       238 827 000 EUR pentru acțiuni legate de sport, astfel cum se menționează în capitolul III.

2.           În plus față de pachetul financiar astfel cum se indică la alineatul (1) și în scopul promovării dimensiunii internaționale a învățământului superior, o sumă indicativă de 1 812 100 000 EUR[29] de la diferitele instrumente externe (instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, instrumentul european de vecinătate, instrumentul de asistență de preaderare, instrumentul de parteneriat și fondul european de dezvoltare) va fi alocată pentru acțiuni de mobilitate în scop educațional către sau din alte țări decât cele menționate la articolul 18 alineatul (1) și pentru cooperare și dialog politic cu autorități/instituții/organizații din aceste țări. Dispozițiile prezentului regulament se vor aplica utilizării fondurilor respective.

Finanțarea va fi pusă la dispoziție prin intermediul a două alocări multianuale care acoperă numai primii patru ani și, respectiv, cei trei ani care mai rămân. Această finanțare va fi reflectată în programarea indicativă multianuală a acestor instrumente, în conformitate cu nevoile și prioritățile identificate ale țărilor în cauză. Alocările pot să fie revizuite în cazul unor circumstanțe majore neprevăzute sau al unor schimbări politice importante în conformitate cu prioritățile externe ale UE. Cooperarea cu țările neparticipante se poate baza, după caz, pe credite suplimentare de la țările partenere care urmează să fie puse la dispoziție în conformitate cu procedurile care urmează să fie convenite cu aceste țări.

3.           În conformitate cu valoarea adăugată preconizată a celor trei tipuri de acțiuni menționate la articolul 6 alineatul (1) și cu principiile de masă critică, concentrare, eficiență și performanță, suma indicată la articolul 13 alineatul (1) litera (a) va fi alocată, cu titlu indicativ, după cum urmează:

– [65] % din această sumă este alocată mobilității persoanelor în scop educațional;

– [26] % din această sumă este alocată cooperării în scopul inovării și al bunelor practici;

– [4] % din această sumă este alocată sprijinului pentru reformarea politicilor.

– [3] % din această sumă va acoperi granturile de funcționare pentru agențiile naționale

– [2] % din această sumă va acoperi cheltuielile administrative.

4.           Alocația financiară pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special studiile, reuniunile experților, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii Europene în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament, cheltuielile legate de domeniul informatic care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, împreună cu toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea programului.

5.           Alocația financiară poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între program și măsurile adoptate în temeiul Deciziei nr. 1720/2006/CE de stabilire a programului de învățare continue, Deciziei nr. 1719/2006/CE de instituire a programului „Tineretul în acțiune” și Deciziei nr. 1298/2008/CE de stabilire a programului „Erasmus Mundus”. Dacă este necesar, în bugetul pentru perioada de după 2020 ar putea fi introduse credite pentru acoperirea unor cheltuieli similare, permițându-se astfel gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2020.

6.           Fondurile pentru mobilitatea persoanelor în scop educațional menționată la articolul 6 alineatul (1) litera (a) care urmează să fie gestionate de o agenție națională sunt alocate pe baza populației și a costului vieții în statul membru, a distanței între capitalele statelor membre și a performanței. Parametrul de performanță reprezintă 25 % din totalul fondurilor în conformitate cu criteriile menționate la alineatele (7) și (8).

7.           Alocarea fondurilor pe baza performanței se aplică în scopul de a promova o utilizare eficientă și eficace a resurselor. Criteriile utilizate pentru măsurarea performanței se bazează pe cele mai recente date disponibile. Aceste criterii sunt:

(a) nivelul realizărilor anuale îndeplinite care se referă la efectele și rezultatele convenite;

(b) nivelul plăților anuale realizate.

Aceste criterii pot fi supuse revizuirii pe durata programului, în conformitate cu procedura menționată la articolul 28 referitoare la actele delegate.

8.           Alocarea de fonduri pentru anul 2014 se bazează pe cele mai recente date disponibile privind realizările și gradul de utilizare a bugetului programelor „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune” și „Erasmus Mundus” puse în aplicare până la 1 ianuarie 2014.

9.           Programul poate oferi sprijin prin modalități inovatoare de finanțare specifice, în special cele stabilite la articolul 14 alineatul (3).

Articolul 14

Modalități de finanțare specifice

1.           Comisia pune în aplicare sprijinul financiar al Uniunii în conformitate cu Regulamentul XX/2012 [Regulamentul financiar].

2.           Comisia poate lansa cereri comune cu țările terțe sau organizațiile și agențiile lor pentru a finanța în comun proiecte. Proiectele pot fi evaluate și selectate prin proceduri comune de evaluare și selecție, pentru a se conveni asupra lor de către agențiile de finanțare implicate, în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul XX/2012[30] [Regulamentul financiar].

3.           Comisia furnizează finanțare pentru garanțiile de împrumuturi studenților rezidenți într-o țară participantă, astfel cum se definește la articolul 18 alineatul (1), care efectuează un masterat complet în altă țară participantă, care urmează să fie pusă la dispoziție prin intermediul unui administrator de active cu un mandat pe care să îl pună în aplicare pe baza unor acorduri fiduciare de stabilire a normelor și cerințelor detaliate care reglementează punerea în aplicare a instrumentului financiar, precum și obligațiile respective ale părților. Instrumentul financiar este conform cu dispozițiile privind instrumentele financiare din Regulamentul financiar și din actul delegat care înlocuiește normele de aplicare. În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, veniturile și rambursările generate de garanții ar trebui să fie alocate instrumentului financiar. Acest instrument financiar, inclusiv necesitățile pieței și gradul de utilizare a măsurii, vor fi supuse monitorizării și a evaluării, astfel cum se menționează la articolul 15 alineatul (2).

4.           Organismele publice, precum și școlile, instituțiile de învățământ superior și organizațiile din domeniul educației, formării, tineretului și sportului care au primit peste 50 % din veniturile lor anuale de la surse publice în ultimii doi ani sunt considerate ca având capacitatea financiară, profesională și administrativă necesară pentru a desfășura activități în cadrul programului. Ele nu au obligația să prezinte documentație suplimentară pentru a demonstra acest lucru.

5.           Granturile pentru mobilitate în scop educațional acordate persoanelor sunt scutite de orice taxe și contribuții sociale. Aceeași scutire se aplică organismelor intermediare care acordă astfel de sprijin financiar pentru persoanele în cauză.

6.           Suma menționată la articolul 127 alineatul (1) din Regulamentul financiar nu se aplică sprijinului financiar pentru mobilitatea în scop educațional acordat persoanelor.

CAPITOLUL V

Rezultatele performanței și difuzarea lor

Articolul 15

Monitorizarea și evaluarea performanței și rezultatelor

1.           Comisia, în cooperare cu statele membre, monitorizează periodic performanța și rezultatele programului în raport cu obiectivele acestuia, în special în ceea ce privește:

(a) valoarea adăugată europeană, astfel cum se menționează la articolul 3;

(b) distribuirea de fonduri asociate cu principalele sectoare educaționale, care au drept scop să asigure, până la sfârșitul programului, o alocare a finanțării care garantează un impact sistemic semnificativ.

2.           În plus față de menținerea monitorizării, Comisia întocmește un raport de evaluare până cel târziu la sfârșitul anului 2017, pentru a se evalua eficacitatea privind realizarea obiectivelor, eficiența programului și valoarea adăugată europeană a acestuia, în vedere unei decizii de reînnoire, modificare sau suspendare a programului. Evaluarea abordează domeniul de aplicare al simplificării, coerența internă și externă a acesteia, continuarea relevanței tuturor obiectivelor, precum și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii în materie de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceasta ia, de asemenea, în considerare rezultatele evaluării privind impactul pe termen lung al programelor precedente („Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineretul în acțiune”, „Erasmus Mundus” și alte programe internaționale în domeniul învățământului superior).

3.           Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul VII și obligațiilor agențiilor naționale, astfel cum se menționează la articolul 22, statele membre prezintă Comisiei, până la 31 martie 2017, și, respectiv, 30 iunie 2019, rapoarte cu privire la punerea în aplicare și impactul programului.

Articolul 16

Comunicare și difuzare

1.           Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură difuzarea informațiilor, publicitatea și monitorizarea cu privire la acțiunile sprijinite în cadrul programului, precum și difuzarea rezultatelor programelor anterioare „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Erasmus Mundus” și „Tineretul în acțiune”.

2.           Beneficiarii proiectelor care beneficiază de sprijin prin acțiunile și activitățile menționate la articolele 6, 10 și 12 ar trebui să asigure o bună comunicare și difuzare a rezultatelor și impactului obținute.

3.           Agențiile naționale menționate la articolul 22 elaborează o politică consecventă în vederea unei difuzări și exploatări eficace a rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează în cadrul programului și sprijină Comisia în sarcina generală de a difuza informații cu privire la program și rezultatele sale.

4.           Organismele publice și private din cadrul principalelor sectoare ale educației acoperite de program utilizează marca „Erasmus” în sensul comunicării și difuzării de informații referitoare la program; marca este asociată cu principalele sectoare ale educației, după cum urmează:

– „Învățământ superior - Erasmus”, asociat cu toate tipurile de învățământ superior, în Europa și la nivel internațional

– „Formare - Erasmus”, asociat cu educația și formarea profesională și învățământul pentru adulți

– „Școli - Erasmus”, asociat cu învățământul școlar

– „Participarea tinerilor - Erasmus”, asociat cu învățarea non-formală în rândul tinerilor.

5.           Activitățile de comunicare contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

CAPITOLUL VI

Accesul la program

Articolul 17

Acces

1.           Orice organism public și privat activ în domenii precum educația, formarea, tineretul și sportul de masă poate aplica în cadrul prezentului program.

2.           La punerea în aplicare a programului, Comisia și statele membre asigură depunerea de eforturi deosebite pentru a facilita participarea persoanelor cu dificultăți din motive educaționale, sociale, de gen, fizice, psihologice, geografice, economice și culturale.

Articolul 18

Participarea țărilor

1.           Programul este deschis participării următoarelor țări (denumite în continuare „țările participante”):

(a) statele membre;

(b) țările aderente, candidate și potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestor țări la programe ale Uniunii stabilite în respectivele acorduri-cadru și decizii ale consiliului de asociere sau în acorduri similare;

(c) statele AELS care sunt părți la Acordul SEE, în conformitate cu dispozițiile acordului respectiv;

(d) Confederația Elvețiană, cu condiția ca un acord bilateral să fie încheiat cu țara respectivă, ca o prevedere a participării sale;

2.           Țările participante enumerate la alineatul (1) trebuie să se supună tuturor obligațiilor și să îndeplinească toate atribuțiile prevăzute în prezentul regulament cu privire la statele membre.

3.           Programul sprijină cooperarea cu parteneri din țările terțe, în special cu parteneri din țările din vecinătate, cu privire la acțiunile și activitățile menționate la articolele 6 și 10.

CAPITOLUL VII

Sistemul de gestionare și audit

Articolul 19

Complementaritate

Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură consecvența și complementaritatea globală cu:

(a) politicile relevante ale Uniunii, în special cele în domeniul culturii și mass-mediei, ocupării forței de muncă, sănătății, cercetării și inovării, întreprinderilor, justiției, consumatorilor, dezvoltării și politicii de coeziune;

(b) celelalte surse de finanțare relevante ale Uniunii în domeniul politicilor privind educația, formarea și tineretul, în special Fondul social european și celelalte instrumente financiare referitoare la ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, Fondul european de dezvoltare regională, programele de cercetare și inovare, precum și instrumentele financiare referitoare la justiție și cetățenie, sănătate, programele de cooperare externă și instrumentele de preaderare.

Articolul 20

Organismele de punere în aplicare

Programul este pus în aplicare de următoarele organisme:

(a) Comisia la nivelul Uniunii;

(b) agențiile naționale la nivel național care urmează să fie puse în aplicare în țările participante, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (1).

Articolul 21

Autoritatea națională

1.           În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre notifică Comisiei, prin intermediul unei notificări formale transmise de către reprezentanța lor permanentă a persoanei (persoanelor) autorizată (autorizate) legal să acționeze în numele lor în calitate de „autoritate națională”, în sensul prezentului regulament. În cazul înlocuirii autorității naționale în decursul programului, statul membru notifică aceasta imediat Comisiei în conformitate cu aceeași procedură.

2.           Statele membre iau toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului, inclusiv administrarea vizelor.

3.           În termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, autoritatea națională desemnează un organism de coordonare unic, denumit în continuare „agenție națională”. Autoritatea națională transmite Comisiei o evaluarea ex ante corespunzătoare a conformității care arată că agenția națională respectă dispozițiile articolului 55 alineatul (1) litera (b) punctul (vi), ale articolului 57 alineatele (1), (2) și (3) din Regulamentul nr. XX/2012 și ale articolului X din regulamentul său delegat nr. XX/2012, precum și cu cerințele Uniunii pentru standardele de control intern pentru agențiile naționale și norme pentru gestionarea de către acestea a fondurilor programului pentru sprijinul sub formă de granturi.

4.           Autoritatea națională desemnează un organism de audit independent, astfel cum se menționează la articolul 24.

5.           Autoritatea națională monitorizează și supraveghează gestionarea programului la nivel național. Autoritatea informează și consultă Comisia în timp util înainte de luarea oricărei decizii care poate avea un impact asupra gestionării programului, în special în ceea ce privește agenția sa națională.

6.           Autoritatea națională își bazează evaluarea ex ante a conformității pe propriile controale și audituri și/sau pe controalele și auditurile efectuate de organismul de audit independent menționat la articolul 24.

7.           În cazul în care agenția națională desemnată pentru program este aceeași cu agenția națională desemnată pentru programul precedent „Învățarea pe tot parcursul vieții” sau „Tineretul în acțiune”, domeniul de aplicare a controalelor și a auditurilor pentru evaluarea ex ante a conformității poate fi limitat la cerințele care sunt noi și specifice pentru program.

8.           În cazul în care Comisia respinge desemnarea agenției naționale în urma efectuării unei examinări a evaluării ex ante a conformității, autoritatea națională se asigură că sunt întreprinse acțiunile de remediere necesare pentru ca organismul desemnat ca agenție națională să respecte cerințele minime stabilite de Comisie sau desemnează un alt organism ca agenție națională.

9.           Autoritatea națională oferă cofinanțare adecvată pentru operațiunile agenției sale naționale pentru a se asigura că programul este gestionat respectând normele aplicabile ale Uniunii.

10.         Pe baza declarației de asigurare privind gestionarea anuală a agenției naționale, a avizului de audit independent cu privire la acest subiect și a analizei Comisiei privind conformitatea și performanța agenției naționale, autoritatea națională informează Comisia până la data de 30 octombrie a fiecărui an cu privire la activitățile sale de monitorizare și supraveghere privind programul.

11.         Autoritatea națională își asumă responsabilitatea pentru gestionarea corectă a fondurilor Uniunii transferate de Comisie către agenția națională pentru sprijinul sub formă de granturi care urmează să fie acordat în cadrul programului.

12.         În caz de nereguli, neglijență sau fraudă care pot fi imputate agenției naționale, precum și în cazul unor lacune grave sau a unor rezultate insuficiente ale agenției naționale și atunci când această situație duce la reclamații depuse de Comisie față de agenția națională, autoritatea națională este răspunzătoare față de Comisie pentru fondurile nerecuperate.

13.         În cazurile menționate la alineatul (12), autoritatea națională poate revoca agenția națională, fie din proprie inițiativă, fie la solicitarea Comisiei. În cazul în care autoritatea națională dorește să revoce agenția națională pentru alte motive justificate, aceasta notifică revocarea Comisiei cel puțin șase luni înaintea datei prevăzute pentru încetarea mandatului agenției naționale. În acest caz, autoritatea națională și Comisia sunt de acord în mod formal cu privire la măsuri de tranziție specifice și datate.

14.         În caz de revocare, autoritatea națională pune în aplicare controalele necesare privind fondurile Uniunii încredințate agenției naționale revocate și asigură un transfer fără probleme, către noua agenție națională, al acestor fonduri, precum și al tuturor documentelor și instrumentelor de gestionare necesare pentru gestionarea programului. Autoritatea națională furnizează agenției naționale revocate sprijinul financiar necesar pentru a continua punerea în aplicare a obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

Articolul 22

Agenția națională

1.           Agenția națională:

(a) are personalitate juridică sau este parte a unei entități care are personalitate juridică și este reglementată de legislația statului membru în cauză. Un minister nu poate fi desemnat ca agenție națională;

(b) dispune de capacitate adecvată de gestionare, personal și infrastructură ca să își îndeplinească sarcinile în mod satisfăcător, asigurând o gestionare eficientă și eficace a programului și buna gestionare financiară a fondurilor Uniunii;

(c) dispune de mijloacele juridice și operaționale pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d) oferă garanții financiare adecvate, emise de preferință de către o autoritate publică, care corespund nivelului fondurilor Uniunii pe care va fi solicitată să le gestioneze;

(e) este desemnată pentru durata programului.

2.           Agenția națională este responsabilă de anumite acțiuni ale programului gestionate la nivel național, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) litera (b) punctul (vi) din Regulamentul nr. XXX/2012 [viitorul regulament financiar] și cu articolul X din regulamentul său delegat nr. XXX/2012 [viitoarele norme de aplicare]. Aceste acțiuni sunt:

(a) toate acțiunile programului din cadrul acțiunii-cheie „mobilitatea persoanelor în scop educațional”, cu excepția mobilității organizate pe baza diplomelor duble sau multiple comune și a sistemului de garantare a împrumuturilor al Uniunii;

(b) acțiunea programului „parteneriate strategice” din cadrul acțiunii-cheie „cooperare pentru inovare și bune practici”;

(c) gestionarea activităților de masă în cadrul acțiunii-cheie „sprijin pentru reformarea politicilor”.

3.           Agenția națională este responsabilă de gestionarea tuturor etapelor din ciclul de viață al proiectului ale acțiunilor programului menționate la alineatul (2), cu excepția, poate, a deciziei de selecție și de atribuire pentru parteneriatele strategice menționate la același alineat.

4.           Agenția națională acordă beneficiarilor sprijin sub formă de granturi, fie prin intermediul unui acord de grant, fie prin intermediul unei decizii de grant, astfel cum este specificat de către Comisie pentru acțiunea programului în cauză.

5.           Agenția națională prezintă un raport Comisiei și propriei autorități naționale, în fiecare an, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 57 alineatul (5) din Regulamentul financiar nr. XX/2012. Agenția națională este responsabilă de punerea în aplicare a observațiilor emise de Comisie în urma analizei declarației de asigurare privind gestionarea agenției naționale, precum și a avizului de audit independent cu privire la acest subiect.

6.           Agenția națională nu poate delega unui terț nicio sarcină privind punerea în aplicare a programului sau bugetului care îi este conferită, fără autorizare scrisă prealabilă din partea autorității naționale și a Comisiei. Agenția națională își păstrează răspunderea exclusivă pentru sarcinile delegate către un terț.

7.           În cazul înlocuirii unei agenții naționale, agenția națională revocată rămâne responsabilă din punct de vedere juridic pentru punerea în aplicare a obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

8.           Agenția națională este responsabilă de gestionarea și încheierea acordurilor financiare cu privire la programele precedente „Învățarea pe tot parcursul vieții” și „Tineretul în acțiune” (2007-2013) care vor fi încă deschise la începutul programului.

Articolul 23

Comisia Europeană

1.           În termen de două luni de la primirea evaluării ex ante a conformității, astfel cum se menționează la articolul 21 alineatul (3), din partea autorității naționale, Comisia acceptă, acceptă condiționat sau respinge desemnarea agenției naționale. Comisia nu se angajează într-o relație contractuală cu agenția națională până la acceptarea evaluării ex ante a conformității. În cazul unei acceptări condiționate, Comisia poate aplica măsuri de precauție proporționale în cazul relației sale contractuale cu agenția națională.

2.           Comisia oficializează responsabilitățile juridice cu privire la acordurile financiare referitoare la programele precedente „Învățarea pe tot parcursul vieții” și „Tineretul în acțiune” (2007-2013) și care sunt încă deschise la începutul programului la acceptarea sa a evaluării ex ante a conformității privind agenția națională desemnată pentru program.

3.           Documentul care reglementează relația contractuală între Comisie și agenția națională:

(a) stipulează standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele pentru gestionarea fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi de către agențiile naționale;

(b) include programul de lucru al agenției naționale care cuprinde sarcinile de gestionare ale agenției naționale pentru care se furnizează sprijin UE;

(c) precizează cerințele de raportare pentru agenția națională.

4.           Comisia pune la dispoziția agenției naționale, în fiecare an, următoarele fonduri ale programului:

(a) fonduri pentru sprijin, sub formă de granturi, în statul membru, pentru acțiunile programului, a căror gestionare este încredințată agenției naționale;

(b) o contribuție financiară în sprijinul sarcinilor agenției naționale privind gestionarea programului. Aceasta va fi acordată sub forma unei contribuții forfetare la costurile operaționale ale agenției naționale. Ea va fi stabilită pe baza sumei fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi încredințat agenției naționale.

5.           Comisia stabilește cerințele pentru programul de lucru al agenției naționale. Comisia nu pune la dispoziția agenției naționale fonduri ale programului decât după aprobarea formală a programului de lucru al agenției naționale relevante de către Comisie.

6.           Pe baza cerințelor privind conformitatea pentru agențiile naționale menționate la articolul 21 alineatul (3), Comisia revizuiește sistemul național de gestionare și control, în special prin examinarea evaluării ex ante a conformității a autorității naționale, a declarației de asigurare privind gestionarea anuală a agenției naționale și a avizului organismului de audit independent cu privire la acest subiect, ținând seama în mod corespunzător de informațiile anuale din partea autorității naționale privind activitățile sale de monitorizare și supraveghere privind programul.

7.           Atunci când evaluează declarația de asigurare privind gestionarea anuală și avizul organismului de audit independent cu privire la acest subiect, Comisia adresează avizul și observațiile sale cu privire la acest subiect agenției naționale și autorității naționale.

8.           În cazul în care Comisia nu poate accepta declarația de asigurare privind gestionarea agenției naționale sau avizul de audit independent cu privire la acest subiect sau în cazul unei aplicări nesatisfăcătoare a observațiilor Comisiei de către agenția națională, Comisia poate pune în aplicare orice măsuri de precauție și corective necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul 57 alineatul (4) din Regulamentul financiar nr. XX/2012

9.           Comisia organizează reuniuni periodice cu rețeaua agențiilor naționale pentru a asigura o punere în aplicare coerentă a programului în toate țările participante.

10.         Comisia poate solicita din partea autorităților naționale să desemneze instituțiile sau organizațiile sau tipurile de astfel de instituții și organizații, care urmează să fie considerate eligibile pentru a participa la acțiuni specifice ale programului de pe teritoriile lor respective.

Articolul 24

Organismul de audit

1.           Auditul independent emite un aviz de audit referitor la declarația de asigurare privind gestionarea anuală menționată la articolul 57 alineatul (5) literele (d) și (e) din Regulamentul financiar nr. XX/2012.

2.           Organismul de audit independent:

(a) are competențele profesionale necesare pentru desfășurarea auditurilor din sectorul public;

(b) garantează că activitatea de audit ia în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional;

(c) nu este în situația unui conflict de interese cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională. În special, organismul este independent din punct de vedere funcțional cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională și nu execută niciun alt control sau audit asupra entității juridice sau pentru aceasta.

3.           Organismul de audit independent furnizează Comisiei și reprezentanților săi, precum și Curții de Conturi acces deplin la toate documentele și rapoartele în sprijinul avizului de audit pe care îl emite referitor la declarația de asigurare privind gestionarea anuală a agenției naționale.

CAPITOLUL VIII

Sistemul de control

Articolul 25

Principiile sistemului de control

1.           Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii Europene sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin controale eficace și, dacă sunt detectate nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

2.           Comisia este responsabilă de controalele de supraveghere cu privire la acțiunile programului gestionate de agențiile naționale. Ea stabilește cerințele minime pentru controalele agenției naționale și ale organismului de audit independent.

3.           Agenția națională este responsabilă de controalele primare ale beneficiarilor de granturi pentru acțiunile programului, astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (2). Aceste controale oferă o asigurare rezonabilă că granturile acordate sunt utilizate în conformitate cu destinația lor și cu normele aplicabile ale Uniunii.

4.           În ceea ce privește fondurile programului transferate către agențiile naționale, Comisia va asigura coordonarea adecvată a controalelor sale cu autoritățile naționale și cu agențiile naționale, pe baza principiului auditului unic și în urma unei analize bazate pe riscuri. Prezenta dispoziție nu se aplică investigațiilor OLAF.

Articolul 26

Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene

1.           Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii de granturi, contractanții, subcontractanții și alți terți care au primit fonduri din partea Uniunii. Ele pot, de asemenea, să efectueze audituri și controale ale agențiilor naționale.

2.           Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate să desfășoare controale și inspecții la fața locului în cazul operatorilor economici vizați direct sau indirect de acest tip de finanțare în conformitate cu procedura stabilită de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 pentru a se determina dacă a avut loc sau nu o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care să afecteze interesele financiare ale Uniunii Europene în legătură cu un acord sau decizie de grant sau cu un contract privind o finanțare din partea Uniunii.

3.           Fără a se aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țări terțe și organizații internaționale, precum și acordurile de grant, deciziile de grant și contractele care rezultă din aplicarea prezentului regulament împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și controale și inspecții la fața locului.

CAPITOLUL IX

Delegarea de competențe și dispozițiile de punere în aplicare

Articolul 27

Delegarea de competențe Comisiei

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 în ceea ce privește modificarea articolului 13 alineatul (7) și a articolului 22 alineatul (2) care se referă la criteriile de performanță și, respectiv, la dispozițiile privind acțiunile gestionate de agențiile naționale.

Articolul 28

Exercitarea delegării

1.           Competența de a adopta acte delegate îi este conferită Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute la prezentul articol.

2.           Delegarea de competențe menționată la articolul 27 este conferită Comisiei pentru o perioadă de șapte ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament și pentru durata programului.

3.           Delegarea de competențe menționată la articolul 27 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în respectiva decizie. Decizia intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Ea nu aduce atingere validității actelor delegate deja în vigoare.

4.           Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.           Un act delegat adoptat în temeiul articolului 27 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au exprimat obiecții în termen de două luni de la notificarea respectivului act Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestei perioade, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu doresc să ridice obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 29

Punerea în aplicare a programului

Pentru a pune în aplicare programul, Comisia adoptă programele de lucru anuale prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (2). Ele stabilesc obiectivele urmărite, rezultatele așteptate, metoda de punere în aplicare și suma lor totală. Ele conțin, de asemenea, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o indicare a sumei alocate fiecărei acțiuni, precum și distribuirea fondurilor între statele membre pentru acțiunile gestionate prin intermediul agențiilor naționale, și un calendar indicativ de punere în aplicare. Ele includ granturi pentru priorități, criteriile esențiale de evaluare și rata maximă a cofinanțării.

Articolul 30

Procedura comitetelor

1.           Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.           În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL X

Dispoziții finale

Articolul 31

Abrogare - dispoziții tranzitorii

1.           Decizia nr. 1720/2006/CE de stabilire a programului de învățare continuă, Decizia nr. 1719/2006/CE de instituire a programului „Tineretul în acțiune” și Decizia nr. 1298/2008/CE de stabilire a programului „Erasmus Mundus” se abrogă începând cu 1 ianuarie 2014.

2.           Acțiunile care sunt inițiate până la 31 decembrie 2013 sau după această dată pe baza Deciziei nr. 1720/2006/CE, Deciziei nr. 1719/2006/CE și Deciziei nr. 1298/2008/CE sunt administrate, dacă este relevant, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

3.           Statele membre asigură la nivel național tranziția fără probleme între acțiunile realizate în contextul programelor anterioare în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, al tineretului și al cooperării internaționale în cadrul învățământului superior și acelea care urmează să fie puse în aplicare în program.

Articolul 32

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Președintele                                                  Președintele

ANEXĂ FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

[care trebuie folosită pentru orice propunere sau inițiativă prezentată autorității legislative

(articolul 28 din Regulamentul financiar și articolul 22 din Normele de punere în aplicare)]

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB

              1.3.    Natura propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata și impactul financiar

              1.7.    Metoda (metodele) de gestiune preconizată (preconizate)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Norme de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Rezumatul impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor de natură administrativă

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.        Titlul propunerii/inițiativei

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a acțiunii „Erasmus pentru toți”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport.

1.2.        Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB[31]

Titlul 15 Educație și cultură

1.3.        Natura propunerii/inițiativei

x Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[32]

¨ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune nouă

1.4.        Obiective

1.4.1.     Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Strategia Europa 2020:

Prioritate: Creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii, Programul unic pentru educație, formare, tineret și sport

Obiective: Educație/Calificări

Inițiative emblematice: „Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”, „Tineretul în mișcare”

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1:

Să îmbunătățească nivelul competențelor-cheie și al calificărilor în ceea ce privește, în special, relevanța acestora pentru piața forței de muncă și societate, precum și participarea tinerilor la viața democratică din Europa, în special prin creșterea posibilităților de mobilitate în scop educațional pentru tineri, cursanți, personal și animatori pentru tineret și prin cooperare consolidată între educația tineretului și domeniul pieței forței de muncă.

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2:

Să favorizeze îmbunătățiri calitative, inovarea și internaționalizarea în domeniul excelenței la nivelul instituțiilor de învățământ, precum și în domeniul muncii prestate de tineri, în special prin intensificarea cooperării transnaționale între furnizorii de educație și formare/organizațiile de tineret și alte părți interesate.

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3:

Să promoveze apariția unei domeniu european de învățare pe tot parcursul vieții, să declanșeze reformări ale politicilor la nivel național, să sprijine modernizarea sistemelor de educație și de formare, inclusiv învățarea non-formală și să sprijine cooperarea europeană în domeniul tineretului, în special prin intensificarea cooperării politice, o mai bună utilizare a instrumentelor de recunoaștere și transparență și difuzarea de bune practici.

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 4:

Să consolideze dimensiunea internațională a educației, formării și tineretului, în special în învățământul superior, prin creșterea atractivității instituțiilor de învățământ superior ale Uniunii și susținerea obiectivelor de dezvoltare ale Uniunii prin promovarea mobilității și cooperării între UE și instituții de învățământ superior din țări terțe și dezvoltarea capacităților vizate în țările terțe.

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 5:

Să îmbunătățească predarea și învățarea limbilor și să promoveze diversitatea lingvistică

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 6:

Să promoveze excelența privind activitățile de predare și cercetare în domeniul integrării europene, prin activitățile Jean Monnet la nivel mondial.

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 7:

Să abordeze amenințările transnaționale la adresa sportului, cum ar fi dopajul, meciurile aranjate, violența, rasismul și intoleranța.

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 8:

Să sprijine buna guvernanță în domeniul sportului și a carierelor duble ale sportivilor.

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 9:

Să promoveze incluziunea socială, oportunitățile egale și activitatea fizică menite să îmbunătățească starea sănătății prin creșterea participării la activități sportive.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Noua activitate ABM/ABB propusă:

15.02 Educație, formare, tineret și sport

1.4.3.     Rezultat(e) preconizat(e) și impact

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Prin promovarea mobilității și cooperării transnaționale formale și non-formale în domeniul educațional, atât în interiorul Uniunii, cât și la nivel internațional, „Erasmus pentru toți” va ajuta statele membre să realizeze un impact sistemic semnificativ asupra sistemelor lor de educație, formare și tineret. Beneficiile așteptate vor merge dincolo de persoanele vizate; ele vor ajuta tinerii să dobândească noile calificări și să își sporească capacitatea de inserție profesională; ele vor face ca instituțiile de învățământ să fie mai eficiente, deschise și internaționale și vor oferi instrumente de calitate, analiză și cercetare.

În domeniul învățării non-formale și al muncii prestate de tineri, se preconizează cele mai puternice impacturi asupra dezvoltării educaționale și profesionale a persoanelor, inclusiv promovarea participării tinerilor în cadrul societății, precum și în cadrul sportului. De asemenea, programul va defini inițiative politice precum Serviciul european de voluntariat, intensificând cooperarea în domeniul activităților de voluntariat pentru tineri.

Pentru țările terțe și candidate, propunerea va mări potențialul acestora pentru parteneriate care vizează o cooperare mai strânsă, în special în domeniul activităților de mobilitate. Cooperarea consolidată va sprijini dezvoltarea capacităților și modernizarea învățământului superior în țările partenere și va contribui la atractivitatea Europei.

1.4.4.     Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Indicatori || Surse de date || Obiectiv

– Rata de absolvire a învățământului terțiar – Persoane care abandonează școala de timpuriu || Europa 2020 Rapoarte ET2020 Eurostat || Până în 2020, cel puțin 40 % din populația în vârstă de 30-34 de ani ar trebui să fie absolvenți de învățământ superior. Până în 2020, nu mai mult de 10 % din populația în vârstă de 18-24 de ani a absolvit numai primul ciclu al învățământului secundar și nu sunt înscriși în educație sau formare.

procent de participanți care și-au sporit competențele-cheie și/sau calificările relevante pentru capacitatea lor de inserție profesională || Eurostat Raport final al beneficiarului Anchete/Eurobarometru || Până în 2020, 95 % din persoanele care declară că au dobândit sau îmbunătățit competențe-cheie prin participarea lor la un proiect al programului

procent de tineri participanți care declară că sunt mai bine pregătiți să participe la viața socială și politică || Raport final al beneficiarului Anchete/Eurobarometru || Până în 2020, 70 % din tinerii care declară că sunt mai bine pregătiți pentru a participa la viața socială și politică prin participarea lor la un proiect al programului

procent de organizații care au participat la program și care au elaborat/adoptat metode inovatoare || Anchete/Eurobarometru Raport final || Creștere anuală

Număr de state membre care utilizează rezultatele metodei deschise de coordonare în evoluția politicilor lor naționale || ET 2020 || Toate statele membre iau în considerare în mod sistematic, până în 2020, informațiile/rezultatele relevante disponibile în urma MDC în domeniul educației și formării

Număr de instituții de învățământ superior din afara Uniunii implicate în acțiunile de mobilitate și cooperare || Raport final Instrument de monitorizare informatic Anchete/Eurobarometru || Creștere anuală

procent de participanți care și-au sporit competențele lingvistice || || Până în 2020, se predau minimum două limbi străine unui număr de cel puțin 80 % din elevii din învățământul secundar inferior

procent din creșterea numărului de proiecte Jean Monnet la nivel mondial || Raport final Instrument de monitorizare informatic Anchete/Eurobarometru || Creștere anuală

– procent de participanți care utilizează rezultatele proiectelor transfrontaliere pentru a lupta împotriva amenințărilor la adresa sportului – procent de participanți care utilizează rezultatele proiectelor transfrontaliere pentru a îmbunătăți buna guvernanță și carierele duble – procent de participanți care utilizează rezultatele proiectelor transfrontaliere pentru a spori incluziunea socială, oportunitățile egale și ratele de participare || Raport final Instrument de monitorizare informatic Anchete/Eurobarometru || Creștere anuală

1.5.        Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.     Obiectiv(e) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

- Să ofere un număr sporit de posibilități de mobilitate în scop educațional pentru studenți, tineri, profesori, formatori și animatori pentru tineret.

- Să stimuleze cooperarea transnațională între educație, formare și organizațiile de tineret pentru a promova metode inovatoare de predare și schimbul de bune practici.

- Să consolideze dimensiunea internațională a educației printr-o cooperare consolidată cu anumite regiuni din lume, în special cu țările din vecinătatea Uniunii.

- Să sprijine reformarea politicilor în statele membre.

- Să sprijine activitățile sportive care se concentrează asupra luptei împotriva dopajului, violenței și rasismului și care promovează activitățile transnaționale.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării Uniunii

Astfel cum s-a subliniat în Revizuirea bugetului Uniunii, „bugetul Uniunii ar trebui utilizat pentru a finanța bunuri publice ale UE, acțiuni pe care nu le pot finanța statele membre și regiunile sau atunci când acesta poate asigura obținerea de rezultate mai bune”. Evaluările intermediare ale programelor actuale care se ocupă de educație, formare și tineret (în special programele „Învățarea pe tot parcursul vieții” și „Tineretul în acțiune”) au demonstrat că principala valoare adăugată europeană a programului este derivată atât din caracterul transnațional, cât și din caracterul inovator al activităților desfășurate și al produselor și parteneriatelor la dezvoltarea cărora contribuie. Încurajarea cooperării de succes între sistemele educației, formării și tineretului ale statelor membre ar contribui la identificarea și punerea în aplicare de politici și practici care funcționează și încurajează învățarea reciprocă.

Propunerea legislativă respectă principiul subsidiarității deoarece sarcinile de adoptare a măsurii de stimulare în domeniul respectiv sunt prevăzute în tratat (articolele 165 și 166 din TUE). Politicile sunt puse în aplicare respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre, în special în ceea ce privește conținutul învățării și organizarea sistemelor naționale de învățământ, precum și diversitatea culturală și lingvistică, în conformitate cu principiul gestionării centralizate indirecte.

Instrumentul Uniunii va fi axat pe mobilitatea studenților și a profesorilor, dezvoltarea schimburilor de informații și de cele mai bune practici, adaptarea la transformările industriale prin formarea și reconversia profesională și facilitarea accesului la acesta.

1.5.3.     Învățăminte desprinse din experiențe similare anterioare

În domeniul educației și culturii, programul „Învățarea pe tot parcursul vieții” existent a fost rezultatul integrării a trei programe anterioare[33] într-unul singur. După cum s-a afirmat în evaluarea intermediară a programului „Învățarea pe tot parcursul vieții”, această integrare a fost încununată de succes, în special în ceea ce privește gestionarea generală datorită simplificării administrative considerabile și difuzării informațiilor către grupurile țintă.

Se așteaptă în prezent o simplificare suplimentară în urma integrării programului „Învățarea pe tot parcursul vieții” cu „Tineretul în acțiune” și diverse programe de cooperare internațională. Într-adevăr, acestea partajează deja structuri similare de gestionare (agenții naționale, agenție executivă) și acoperă tipuri de acțiuni foarte similare (în mare parte, proiecte de mobilitate și de cooperare).

În ceea ce privește conținutul politicii, evaluările arată că actualele programe comunitare de promovare a mobilității și cooperării transnaționale formale și non-formale în domeniul educațional, atât în interiorul Uniunii, cât și la nivel internațional, au realizat deja un impact sistemic semnificativ, care merge mult dincolo de beneficiile pentru persoanele vizate.

Evaluările arată în mod constant că complexitatea inerentă a fragmentării restante a actualului program de „Învățare pe tot parcursul vieții” în 6 subprograme, mai mult de 50 de obiective și peste 60 de acțiuni este prea complexă; aceasta implică riscul unor suprapuneri, împiedică elaborarea unei abordări coerente a învățării pe tot parcursul vieții și limitează posibilitățile de sporire a eficienței și a rentabilității. Unora dintre acțiunile actuale le lipsește masa critică necesară pentru impactul pe termen lung. În plus, asemănările între obiectivele generale și mecanismele de realizare a subprogramelor din cadrul programului „Învățarea pe tot parcursul vieții” și a programului „Tineretul în acțiune”, ambele axate pe mobilitate, cooperare și capitalul uman, trebuie să fie pe deplin exploatate, în special în ceea ce privește gestionarea și punerea în aplicare a programului.

Evaluarea la mijlocul perioadei a programului „Învățarea pe tot parcursul vieții” sugerează că un program unic ar avea potențialul de a spori coerența între diferitele posibilități de finanțare oferite beneficiarilor și de a consolida abordarea învățării de-a lungul vieții, conectând toate programele care se ocupă de învățarea formală și non-formală, la toate etapele spectrului de educație și de formare. Ea va extinde domeniul de aplicare pentru parteneriatele structurate, atât între diferite sectoare ale educației, cât și cu domeniul muncii și cu alți actori relevanți. La nivel de gestionare, economiile de scară pot fi semnificative în cazul în care acțiuni de o natură similară au norme și proceduri similare de punere în aplicare, aducând simplificări atât pentru beneficiari, cât și pentru organismele de gestionare la nivelul Uniunii și la nivel național. Programul va oferi, de asemenea, flexibilitate și stimulente, astfel încât alocarea bugetului între acțiuni, beneficiari și țări să reflecte mai bine performanța și impactul potențial.

Același lucru este valabil pentru cooperarea internațională în învățământul superior, marcată, de asemenea, de fragmentarea instrumentelor Uniunii, făcând dificil accesul studenților și instituțiilor la diferitele posibilități și vizibilitatea Uniunii pe plan internațional. Programe similare au diferite obiective, domenii de aplicare, modalități de funcționare și calendare și nu interacționează cu ușurință; lipsa de previzibilitate și ciclul intermitent (stop-go) al finanțării anuale a anumitor acțiuni face să fie dificil ca instituțiile de învățământ superior să se angajeze în cooperarea pe termen lung.

1.5.4.     Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

„Erasmus pentru toți” nu este singurul program al Uniunii implicat în domeniile educației și tineretului. Fondurile structurale și viitorul program de cercetare și inovare Orizont 2020 sunt, de asemenea, puternic angajate în Strategia Uniune 2020 și obiectivele sale principale aferente privind învățământul superior și, în special, abandonul școlar timpuriu. Sinergia dintre instrumente va fi asigurată printr-o distincție clară între tipurile de investiții/grupurile țintă sprijinite: infrastructura educației va fi sprijinită de FEDER, formarea persoanelor de pe piața forței de muncă și mobilitatea cursanților adulți care studiază de FSE, iar mobilitatea cercetătorilor de Orizont 2020. În plus, „Erasmus pentru toți” sprijină numai proiectele transnaționale, întrucât concentrarea fondurilor structurale este în interiorul unei dimensiuni naționale sau regionale.

Scopul este de a permite statelor membre să testeze și să experimenteze instrumente și metode care rezultă din cooperarea transnațională prin „Erasmus pentru toți” și apoi să le pună în aplicare pe teritoriul lor prin intermediul fondurilor structurale.

Complementaritatea cu Orizont 2020 va fi foarte relevantă pentru învățământul superior, inclusiv dimensiunea sa internațională, unde excelența și cercetarea în universități vor fi consolidate.

1.6.        Durata și impactul financiar

x Propunere/inițiativă cu durată limitată

– x Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– x Impact financiar din 2014 până în 2025

¨ Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

– Punere în aplicare cu o perioadă de inițiere din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.        Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e)[34]

x Gestionare centralizată directă de către Comisie

x Gestionare centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție:

– x agențiilor executive

– ¨  organismelor instituite de Comunități[35]

– x organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestionare partajată cu statele membre

¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe

x Gestionare în comun cu organizații internaționale (după cum se precizează mai jos)

Dacă se indică mai multe tipuri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

În ceea ce privește inițiativa „Erasmus” de mobilitate a studenților la masterat, menționată la articolul 14 alineatul (3), Comisia intenționează să aplice sistemul de gestionare în comun cu organizații internaționale. Sub rezerva negocierilor detaliate cu privire la condițiile contractuale, este probabil ca Grupul Băncii Europene de Investiții să fie selectat pentru a acționa în calitate de administrator de active pentru punerea în aplicare a garanției.

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Norme de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

Normele de monitorizare și raportare vor fi stabilite ținând cont de eficiență și rentabilitate, pe baza experienței acumulate în cadrul programelor actuale.

Pentru a atinge acest obiectiv, vor fi puse în aplicare o serie de simplificări în cadrul procesului de gestionare a granturilor, care vor avea ca obiective principale reducerea volumului de muncă administrativă și a costurilor aferente pentru participanții la program, scăderea costurilor de monitorizare și de control pentru organismele de gestionare, sporirea calității datelor culese și reducerea ratei de eroare.

Pentru a se ajunge la această simplificare, vor fi puse în aplicare următoarele măsuri:

-        raționalizarea structurii și acțiunilor programului: reducerea drastică a numărului de acțiuni diferite, cu diferite norme de gestionare; serviciile administrative ar trebui să fie unificate și raționalizate în cadrul acțiunilor.

-        Utilizarea granturilor forfetare și a granturilor la rate forfetare/granturilor bazate pe costurile unitare va fi generalizată până la o limită maximă. Granturile care se acordă persoanelor pentru acțiuni de mobilitate în scop educațional vor lua forma unor granturi forfetare, fără excepții. Raportarea și controlul se vor concentra așadar pe realizarea activităților care beneficiază de sprijin și pe rezultatele obținute mai curând decât pe eligibilitatea costurilor suportate, reducând volumul de muncă și marja de eroare atât pentru participanții la program, cât și pentru organismele de gestionare.

-        Pentru proiectele de cooperare și sprijinul pentru reformarea politicilor, se va pune un accent mai puternic pe realizări, permițând creșterea granturilor forfetare. În cazul în care granturile se vor baza pe costuri reale, atribuirea lor va fi în principal către costurile directe.

-        Beneficiarii programului vor furniza informațiile necesare privind gestionarea în cererea lor de grant și în rapoartele lor. Cerințele privind raportarea vor fi proporționale cu valoarea grantului, durata și complexitatea acțiunii sprijinite. În temeiul juridic se stabilesc indicatori în scopul de a furniza o bază stabilă pentru colectarea și exploatarea datelor în vederea monitorizării și a raportării.

-        Numărul redus de acțiuni va fi sprijinit cu formulare electronice de cerere și raportare de către beneficiari. Aceasta va facilita colectarea și exploatarea datelor pentru monitorizare și raportare, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii.

2.2.        Sistemul de gestionare și control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

Riscurile identificate în punerea în aplicare a actualelor programe se încadrează, în principal, în următoarele categorii:

-        erori derivate din complexitatea normelor: programele actuale arată că rata erorilor și ajustările financiare sunt mai mari în cazul acțiunilor cu norme de gestionare financiară mai complexe, în special în cazul în care grantul se bazează pe costurile reale;

-        fiabilitatea lanțului de control și menținerea pistei de audit: programele actuale sunt gestionate de un număr mare de intermediari, agenții naționale, organisme de audit și statele membre;

-        utilizarea ineficientă a resurselor administrative: un studiu privind costul controalelor pentru acțiunile gestionate de agențiile naționale în programele actuale a demonstrat că în multe țări, agențiile naționale aplică în prezent controale mult mai grele și mai multe decât cele solicitate de către Comisie. În plus, numărul mare de granturi de mobilitate pentru persoane, în special cele de dimensiuni foarte mici, reprezintă o povară grea atât pentru participanți, cât și pentru agențiile naționale. De asemenea, agențiile naționale care gestionează sume relativ mici de fonduri ale Uniunii au costuri de gestionare mult mai ridicate decât agențiile care gestionează sume mai mari;

-        publicuri țintă specifice: în special în sectorul tineretului, dar și, într-o oarecare măsură, în domeniul învățământului pentru adulți, participanții pot să nu aibă stabilitatea financiară necesară sau structuri de gestionare sofisticate, de exemplu, grupuri de tineri care sunt create exclusiv în scopul gestionării unui proiect de schimb de tineri. Această lipsă de structură formală poate avea un impact asupra capacității lor financiare și operaționale pentru gestionarea fondurilor Uniunii;

-        suprapunere potențială a finanțării în cadrul acțiunile datorită domeniului lor amplu de acțiune: acțiunile programului actual sunt gestionate de o rețea de agenții naționale, de o agenție executivă și de Comisie. Diferite sisteme de gestionare informatice sunt utilizate de către acești actori. În același timp, definiția actuală a acțiunilor programului este mai degrabă largă, ceea ce permite, în principiu, anumite suprapuneri ale finanțării.

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Sistemul de control pentru noul program va fi înființat astfel încât să se asigure eficiența și rentabilitatea controalelor.

1. Reducerea erorilor care rezultă din reguli complexe

Astfel cum se prevede la punctul 2.1 de mai sus, principala simplificare în vederea reducerii ratelor de eroare care rezultă din complexitatea normelor financiare va fi larga utilizare a granturilor sub formă de sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare.

Aceasta este în conformitate cu studiul privind costurile controalelor care a analizat costul controalelor a patru tipuri diferite de acțiuni ale programului „Învățarea pe tot parcursul vieții” gestionate de agențiile naționale:

- mobilitate „Erasmus”: granturi mari pentru universități pe bază de sume forfetare și de rate forfetare pentru beneficiari recurenți; granturile se ridică la 50 % din bugetul programului

- mobilitate Leonardo și transfer de proiecte de inovare: granturi medii și, respectiv, mari pentru parteneriate multilaterale pe baza ratelor forfetare și, respectiv, a costurilor reale

- parteneriate: granturi mici pentru școli, organizații EFP și de învățământ pentru adulți pe baza granturilor forfetare;

- mobilitatea individuală: granturi foarte mici pentru personalul didactic din învățământul școlar și educația în rândul adulților.

Studiul dă următoarele rezultate pentru programul „Învățarea pe tot parcursul vieții”:

Tip de măsură || Control de rutină || Control administrativ || Ex-post

Mobilitate „Erasmus” || 0,16 % || 0,32 % || 0,17 %

Proiecte Leonardo || 2,55 % || 1,67 % || 1,77 %

Parteneriate || 0,25 % || 0,36 % || n/a

Mobilitate individuală || 0,66 % || 0,93 % || n/a

Medie pentru programul „Învățarea pe tot parcursul vieții” || 0,81 % || 1,05 % || 0,40 %

În timp ce media ajustărilor financiare în urma controalelor de rutină a rapoartelor finale (100 % din acordurile de grant verificate) este de 0,81 %, această rată variază între 0,16 % pentru mobilitatea „Erasmus” și 2,55 % pentru proiectele Leonardo. De asemenea, în cazul controalelor administrative pe baza documentelor justificative ale unui eșantion de acorduri de grant (între 10 și 25 % din populație urmează să fie verificată), rata medie este de 1,05 %, variind între 0,32 % pentru mobilitatea „Erasmus” și 1,67 % pentru proiectele Leonardo. Aceeași tendință se confirmă pentru controalele ex-post la fața locului.

După cum arată cele de mai sus, marja de eroare reală este de aproximativ 0,50 %. Această rată de eroare scăzută este confirmată și de auditurile financiare independente ale acordurilor între Comisie și agențiile naționale (0,07 % în 2010).

Pentru programul „Tineretul în acțiune”, ratele de eroare sunt mai greu de stabilit. Pe baza auditurilor financiare ale acordurilor între Comisie și agențiile naționale, realizate în 2010, rata de eroare a fost de 1,71 %, dar aceasta este foarte afectată de erori sistematice într-o singură țară importantă pentru acordurile între Comisie și agențiile naționale în 2005 și 2007.

Rata medie de eroare pentru ambele programe combinate a fost de 0,3 %.

Având în vedere faptul că, în conformitate cu noul program, aproximativ 80 % din buget va fi alocat acțiunilor de mobilitate în scop educațional și că, pentru aceste acțiuni, granturile vor lua forma unor sume forfetare și bareme de costuri unitare, se poate anticipa că acest lucru va permite menținerea sau chiar reducerea în continuare a ratei de eroare deja scăzută pentru program în ansamblu.

Mai mult, este de așteptat ca transformarea acordurilor individuale de grant privind mobilitatea în acorduri gestionate de organizații să îmbunătățească rata de eroare către cea pentru mobilitatea de tip „Erasmus”.

Pentru acțiunile incluse în cadrul cooperării pentru inovare și bune practici, precum și al sprijinului pentru reformarea politicilor, Comisia va stabili suma forfetară, baremul de costuri unitare și granturi forfetare în raport cu rezultatele și prestațiile preconizate, ori de câte ori este posibil, în special pentru parteneriatele strategice (conform mecanismului de finanțare comparabil cu cel al parteneriatelor din tabelul de mai sus).

Pentru minoritatea de acțiuni pentru care granturile pot să rămână bazate (în parte) pe costurile reale, simplificarea gestionării granturilor ar trebui să provină în special din redefinirea costurile eligibile și limitarea contribuției Uniunii la anumite tipuri de costuri directe, în conformitate cu recomandările unui audit intern al DG EAC privind rata de eroare în cadrul gestionării directe. Sunt preconizate următoarele modele de finanțare și măsuri de simplificare pentru granturi:

-        rambursare simplificată a costurilor directe reale;

-        definiție clară a costurilor directe cu personalul, pentru asigurarea unei securități juridice pentru beneficiari și pentru reducerea erorilor;

-        securitate juridică cu privire la înregistrarea timpului prin furnizarea unui set clar și simplu de condiții minime în regulile de participare;

-        eliminarea obligațiilor de înregistrare a timpului pentru personalul care lucrează 100 % la proiectul Uniunii;

-        posibilitatea de a utiliza costuri unitare cu personalul (costuri medii cu personalul) pentru beneficiarii pentru care aceasta este metoda lor contabilă obișnuită;

-        o singură rată forfetară care acoperă costurile indirecte, aplicată numai costurilor directe cu personalul.

-        Pentru acțiunile gestionate de agenția executivă, utilizarea certificatelor de audit pentru granturile care depășesc un anumit prag, prin care auditorii vor certifica legalitatea și conformitatea rapoartelor financiare.

Aceste măsuri ar trebui să aibă drept rezultat scăderea ratelor de eroare pentru tipurile de proiecte care au în prezent rate de eroare relativ ridicate, de exemplu transferul de inovare Leonardo și, în special, acțiunile gestionate direct de către Comisie și agenția executivă.

Rezultate preconizate/obiectiv de control intern

Pentru programele actuale, sunt stabilite deja cerințe de control foarte detaliate pentru fiecare tip de acțiune, pe baza unei analize a riscurilor, luând în considerare valoarea grantului, complexitatea acțiunii, numărul de parteneri și reapariția beneficiarului. O abordare similară va fi adoptată pentru noul program; totuși, aceasta va lua în considerare, de asemenea, riscul redus care rezultă în urma simplificării care este preconizată. O astfel de reducere este, de asemenea, justificată de ratele de eroare constant scăzute într-o mare parte din programele actuale. O bună cunoaștere a sistemelor de control și a rezultatelor acestora va permite să se fixeze obiective de control bazate pe riscul asumat.

Pe baza celor de mai sus, următoarele obiective de control indicative sunt preconizate pentru acțiunile care urmează să fie gestionate de agențiile naționale:

|| Mobilitate în scop educațional || Proiecte de cooperare

Controale la fața locului a sistemelor beneficiarilor recurenți și a beneficiarilor de granturi multiple (inclusiv control financiar la fața locului al ultimului acord încheiat, dacă este cazul) || Pentru noi beneficiari: 1 control în timpul perioadei programului/beneficiar recurent care primește un grant anual >250 000 € || 1 control în timpul perioadei programului/beneficiar multiplu care primește o sumă anuală de granturi >1 000 000 €

Pentru beneficiarii care au fost controlați pentru acțiuni similare în cadrul programelor precedente, sistemele de control vor depinde de rezultatele controalelor anterioare.

Controale la fața locului în timpul acțiunii beneficiarilor care nu sunt recurenți || 1 % în funcție de valoarea grantului și tipul de beneficiar

Controale de rutină ale rapoartelor finale || 100 %

Controale administrative ale documentelor justificative || 2-5 % în funcție de valoarea grantului și tipul de beneficiar || 2-10 % în funcție de valoarea grantului, tipul de grant și tipul de beneficiar

Controale financiare ex post la fața locului || 0,25-1 % în funcție de valoarea grantului, tipul de grant, tipul de beneficiar și rezultatele controalelor precedente.

Pot fi adoptate obiective de control specifice pentru țările deosebit de mici cu număr foarte limitat de participanți la o anumită acțiune, pentru a se evita ca aceiași beneficiari să trebuiască să facă obiectul unor controale aprofundate în fiecare an, din cauza cerințelor cantitative minime.

Controalele la fața locului în timpul acțiunii vor fi selectate cu atenție, deoarece, în mod normal, nu duc la ajustări financiare, ci reprezintă un cost foarte mare pentru agențiile naționale. Acestea pot fi limitate la anumite domenii, de exemplu, cele cu mare implicare a întreprinderilor, la organismele cu capacitate financiară mai limitată sau la grupurile informale (în special sectorul tineretului) și bazate pe riscurile detectate în urma analizei datelor.

În caz de probleme grave constatate la un anumit beneficiar, frecvența controalelor la fața locului a sistemelor beneficiarilor recurenți poate să crească de-a lungul perioadei programului.

2. Fiabilitatea lanțului de control și a pistei de audit

Pentru programele actuale „Învățarea pe tot parcursul vieții” și „Tineretul în acțiune”, a fost instituit un sistem solid de control pentru a controla utilizarea fondurilor Uniunii pentru acțiunile gestionate de agențiile naționale - care reprezintă ¾ din bugetul programului – în statele membre. Sistemul a fost înființat în 2007 și a evoluat în mod semnificativ în ultimii ani, ceea ce a avut ca rezultat recunoașterea solidității sale de către Curtea de Conturi (DAS 2008, 2009 și 2010) și serviciul său de audit intern (auditul din 2009-2010 al sistemului de gestionare și control al programului „Învățarea pe tot parcursul vieții” de către agențiile naționale).

Noul regulament financiar propus de Comisie introduce un element nou, care va trebui să fie luat în considerare în lanțul de control. Articolul 57 alineatul (5) litera (d) le solicită, într-adevăr, unor organisme precum agențiile naționale să producă „o declarație anuală de asigurare a gestionării privind exhaustivitatea, exactitudinea și veridicitatea conturilor, buna funcționare a sistemelor de control intern, precum și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente și respectarea principiului bunei gestiuni financiare”. Articolul 57 alineatul (5) litera (e) solicită, în plus, „avizul unui organism de audit independent cu privire la declarația de gestionare menționată la litera (d), care să cuprindă toate elementele acesteia”. Noul regulament financiar prevede ca declarația de gestionare să fie prezentată de agențiile naționale Comisiei până la 1 februarie, iar avizul de audit independent până la 15 martie din anul următor celui în legătură cu care s-a realizat raportarea.

Ca urmare a acestei schimbări din Regulamentul financiar, se va adopta lanțul de control pentru acțiunile programului gestionate de agențiile naționale, în timp ce acesta va continua să se bazeze pe bunele practici existente pentru a asigura buna utilizare a fondurilor Uniunii.

Se preconizează următoarea structură pentru acțiunile puse în aplicare de către agențiile naționale:

-        Se vor organiza controale pe trei niveluri: de agențiile naționale, de organismele de audit independente desemnate de către statele membre și de către Comisie, pentru care Comisia va ține seama de controalele efectuate de alte organisme pentru a garanta eficiența din punct de vedere al costurilor. În acest scop, Comisia va organiza un schimb regulat de planuri de control și de audit între actorii vizați într-o perspectivă de audit multianuală.

-        În timp ce agențiile naționale vor fi responsabile de controalele primare ale beneficiarilor, sistemul lor de control intern și de conformitate va fi monitorizat și supravegheat de către statele membre și auditat de un organism de audit independent. Comisia va stabili cerințele pentru controalele la nivel național pentru a asigura coerența și fiabilitatea și pentru a supraveghea punerea în aplicare a controalelor la nivelul statelor membre. Această practică este deja bine stabilită de Comisie, care publică în fiecare an un așa-numit ghid pentru agențiile naționale care stabilește cerințe minime, obiective de control și orientări tehnice pentru agențiile naționale cu privire la controalele primare ale beneficiarilor programului. Același lucru se aplică și în cazul orientărilor pentru autoritățile naționale, care determină domeniul de aplicare minim al controalelor secundare și furnizează orientări metodologice, pentru a furniza o asigurare acceptabilă, precum și pentru a garanta coerența și comparabilitatea controalelor. Cu toate acestea, ca urmare a introducerii noilor cerințe pentru agențiile naționale în Regulamentul financiar [conform articolului 57 alineatul (5) litera (d) și litera (e) în special], orientările pentru autoritățile naționale vor fi înlocuite cu „proceduri convenite” pentru organismele de audit independente din cadrul noului program.

-        Actualul sistem greoi de declarații anuale de asigurare de către statele membre va fi înlocuit de o structură mai eficientă:

▪        Statele membre vor desemna agenția lor națională și vor oferi o evaluare ex-ante a conformității pentru a asigura respectarea de către agenția națională a cerințelor minime stabilite de către Comisie în ceea ce privește standardele de control intern și normele Uniunii pentru gestionarea ciclului de viață al proiectelor de acțiuni descentralizate.

▪        Agențiile naționale vor prezenta Comisiei o declarație anuală de asigurare a gestionării care însoțește raportul lor anual privind gestionarea și punerea în aplicare a programului, inclusiv raportare financiară și raportare privind controalele beneficiarilor.

▪        Declarația de asigurare a gestionării a agenției naționale va fi supusă avizului unui organism de audit independent, având competența profesională necesară pentru a audita organisme publice. Statul membru va desemna organismul de audit independent și se va asigura că acesta respectă cerințele minime stabilite de Comisie.

▪        În timp ce organismul de audit independent va fi responsabil de efectuarea controalelor și auditurilor agenției naționale în conformitate cu cerințele noului regulament financiar, statele membre vor monitoriza și supraveghea respectarea cerințelor Comisiei de către agenția națională și vor informa anual Comisia cu privire la activitățile sale de monitorizare și supraveghere.

▪        Comisia va supraveghea ea însăși întregul sistem de control, prin efectuarea de controale și audituri (atât audituri ale sistemelor, cât și audituri financiare) la nivel național, luând în considerare în mod corespunzător controalele și auditurile efectuate de alte organisme. Astfel, controalele Comisiei vor fi proporționale cu importanța sistemelor de control naționale. Va avea loc un schimb regulat de informații asupra controalelor și auditurilor naționale și europene, pentru a se evita lacunele și suprapunerile.

Contrar programelor actuale, statele membre nu ar mai fi obligate să furnizeze o declarație anuală de asigurare din motive de eficiență și rentabilitate, având în vedere cerințele noului regulament financiar pentru agențiile naționale [conform articolului 57 alineatul (5)].

Cu toate acestea, ele rămân responsabile de monitorizarea și supravegherea punerii în aplicare a programului la nivel național și vor informa Comisia cu privire la aceasta în fiecare an.

Pentru a furniza o bază de înaltă calitate pentru declarația anuală de asigurare din partea directorului general, va fi înființat un sistem de control permanent, constând din următoarele elemente:

▪        declarația de asigurare a gestionării din partea agenției naționale, obligatorie cel târziu la data de 1 februarie a exercițiului următor,

▪        avizul de audit independent, obligatoriu cel târziu la data de 15 martie a exercițiului următor,

▪        analiza Comisiei cu privire la declarația de asigurare a gestionării și avizul de audit independent, precum și feedback-ul cu privire la aceasta către agenția națională și statul membru, incluzând observații formale și recomandări în caz de neconformitate sau de rezultate insuficiente de către agenția națională,

▪        informații din partea statelor membre până la data de 30 octombrie a fiecărui an, acoperind activitățile lor de monitorizare și de supraveghere ale programului la nivel național.

În combinație cu controalele sistemelor și auditurile financiare realizate de către Comisie, se preconizează scăderea în continuare a costului controalelor pentru a se apropia de costurile de control proporțional mai scăzute ale programului „Învățarea pe tot parcursul vieții” (aceste costuri reprezintă în prezent un pic mai puțin de 2 % din bugetul anual al Uniunii pentru acțiunile gestionate de agențiile naționale, și anume 0,23 % pentru CE, 0,16 % pentru statele membre și 1,59 % pentru agențiile naționale, în raport cu un cost total de aproximativ 5,75 % pentru programul „Tineretul în acțiune”, și anume 1,00 % pentru CE, 0,82 % pentru statele membre și 3,93 % pentru agențiile naționale).

Costurile controalelor ar trebui să scadă în special la două niveluri: la nivelul CE, deoarece același număr de funcționari va gestiona un buget substanțial mai mare cu un număr redus de agenții naționale; la nivelul statelor membre, deoarece supravegherea acestora va necesita mai puține controale directe, dat fiind rolul organismului de audit independent. Este de așteptat să scadă și costul controalelor la nivelul agențiilor naționale, însă într-o măsură mai mică: în timp ce, pe de o parte, procentele minime de beneficiari care urmează să fie controlate sunt reduse, ele vor gestiona bugete mai mari și, prin urmare, mai mulți beneficiari.

În funcție de rezultatele controalelor și auditurilor realizate de către Comisie, aceasta poate impune măsuri de precauție asupra agențiilor naționale (cum ar fi suspendarea angajamentelor sau a plăților), precum și măsuri corective (în special corecții financiare). Ambele tipuri de măsuri sunt deja utilizate și s-au dovedit eficiente în abordarea problemelor grave de neconformitate și de rezultate insuficiente.

Acțiuni gestionate de o agenție executivă

Comisia va aplica măsurile de control necesare pentru agențiile executive în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar [în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului privind agențiile executive.]

În plus, Comisia va monitoriza și controla faptul că agenția executivă realizează obiectivele de control corespunzătoare pentru acțiunile care îi vor fi încredințate spre gestionare. Această supraveghere va fi integrată în condițiile de cooperare între DG-ul de coordonare și agenția executivă și în raportarea semestrială a agenției.

În 2010, agenția executivă a emis o rezervă în ceea ce privește gestionarea actualului program „Tineretul în acțiune” (2007-2013). Pentru acest program, importanța relativă a valorii de risc în 2010 a fost de 7,38 %, reprezentând, cu toate acestea, mai puțin de 0,5 % din bugetul total de plată pe 2010 al agenției executive. Luând în considerarea această cifră foarte scăzută, asigurarea globală pentru declarația agenției a fost menținută. Analiza erorilor a arătat că acestea vizau în special dificultatea pentru unii beneficiari de a prezenta documente justificative adecvate și nerespectarea anumitor norme de eligibilitate.

În 2011 a fost elaborat și pus în aplicare un plan de acțiune care are drept scop, pentru toate programele gestionate de agenție, ameliorarea informațiilor furnizate beneficiarilor privind obligațiile financiare, auditurile și controalele ex-post (prin elaborarea un set de informații sau îmbunătățirea eficienței și eficacității vizitelor de monitorizare), îmbunătățirea strategiilor de control administrativ și consolidarea strategiei de audit a agenției.

Se preconizează că punerea în aplicare a planului de acțiune de către agenție va reduce ratele de eroare până la finalul actualului CFM. În ceea ce privește anul 2011, se poate concluziona deja că rata de eroare estimată pentru programul „Tineretul în acțiune” ar trebui să fie în jur de 1 %. Pe baza tendinței la jumătatea perioadei, nivelul de neconformitate pentru acțiunile prevăzute în cadrul noului program ar trebui să fie, prin urmare, cu mult sub pragul de 2 %.

În plus, măsurile de simplificare care sunt prevăzute în cadrul programului propus ar trebui să reduce riscurile de erori.

Acțiuni gestionate direct de Comisie

Comisia intenționează să gestioneze direct doar un număr minim de granturi și contracte de prestări de servicii.

În 2009 și 2010, DG EAC a emis o rezervă cu privire la punerea în aplicare a măsurilor directe centralizate. Cum este cazul agenției executive, analiza erorilor observate arată că acestea se referă mai ales la incapacitatea beneficiarilor de a prezenta documente justificative sau că aceste documente sunt de o calitate insuficientă.

Acțiunile corective care au fost întreprinse ar trebui să reducă erorile observate înainte de finalul actualului CFM. Acțiunile includ acțiuni de informare cu beneficiarii pentru ca aceștia să devină conștienți de obligațiile care le revin, faptul de a prefera încheierea proiectelor pe bază de rezultate sau sume forfetare, introducerea la începutul anului 2010 a „procedurilor convenite” pentru auditurile de certificare ale cheltuielilor declarate și controale ale documentelor justificative pe bază de eșantioane. Mai mult, este în curs de elaborare un circuit financiar mai centralizat pentru a reuni expertiza financiară pentru tratarea numărului redus de tranzacții.

Și în cazul tranzacțiilor directe centralizate, simplificările prevăzute vor contribui la reducerea riscului de erori.

3. Utilizarea ineficientă a resurselor administrative

Studiul privind costul controalelor a arătat că un număr important de agenții naționale efectuează controale mai multe și mai stricte decât cele cerute de către CE, fără a avea drept rezultat, în mod necesar, o valoare adăugată convingătoare. Comisia estimează costurile acestor controale suplimentare la aproape 20 % din costurile totale ale controalelor agențiilor naționale.

În contextul reducerilor cheltuielilor publice, aceste controale suplimentare ar trebui limitate în cadrul noului program la riscuri sau probleme identificate. Prin urmare, Comisia va specifica mai detaliat cerințele de control și va oferi agențiilor naționale instrumente de control, cum ar fi listele de verificare, pentru a garanta că aceleași reguli de control se aplică în toate țările pentru aceleași acțiuni.

Utilizarea resurselor administrative prin eliminarea acordurilor de grant pentru mobilitatea individuală va permite obținerea unui câștig suplimentar. Aceasta înseamnă că toate granturile de mobilitate pentru persoane în scop educațional vor fi transferate de către agenția națională organismului care organizează mobilitatea (de exemplu, universități, școli, furnizori de formare), mai degrabă decât studenților și profesorilor. Aceasta ar trebui să reducă în mod semnificativ numărul de acorduri, cu reducerea inerentă a volumului de muncă în toate etapele ciclului de viață al proiectului pentru participanți și organismele de gestionare.

Studiul privind costul controalelor a arătat că acesta depinde, în parte, de mărimea părții din buget gestionată de agențiile naționale. Pentru programul „Învățarea pe tot parcursul vieții”, acest cost variază între 1,26 % pentru primele șase țări ca mărime și 3,35 % pentru ultimele șase țări ca mărime. Gama este chiar mai mare pentru „Tineretul în acțiune” (care gestionează aproximativ 1/6 din bugetul programului „Învățarea pe tot parcursul vieții”): între 3,66 % și 12,62 %. Luând în considerare aceste discrepanțe, Comisia susține în propunerea sa desemnarea unei singure agenții naționale pentru fiecare țară pentru a crește masa critică și a reduce costurile de gestionare.

4. Remedierea punctelor slabe ale grupurilor țintă specifice

Datorită simplificărilor propuse pentru gestionarea granturilor, cum ar fi, în special, utilizarea pe scară mai largă a granturilor forfetare și la rate forfetare, rata de eroare ar trebui să fie redusă, de asemenea, pentru participanții cu o structură organizațională mai puțin solidă și cu o capacitate financiară redusă, mai ales în sectorul tineretului, dar și în cadrul comunității învățământului pentru adulți.

În urma acestor măsuri de simplificare, Comisia admite că va exista un risc rezidual care trebuie acceptat, care este inerent alegerii politice de a oferi sprijinul Uniunii acestor tipuri de participanți, pentru obiectivele programului.

5. Prevenirea potențialelor finanțări duble

A se vedea punctul 2.3 de mai jos.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Este important de notat că, în ansamblu, doar un număr foarte limitat de cazuri de fraudă au avut loc în cadrul programelor actuale. Aceasta, în combinație cu rate de eroare foarte scăzute, justifică faptul că măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor din noul program vor trebui să fie proporționale și eficiente din punct de vedere al costurilor.

În urma unei recomandări de audit intern, Comisia a analizat potențialele zone de suprapunere/dublă finanțare în programele „Învățarea pe tot parcursul vieții” și „Tineretul în acțiune”. Deși teoretic este posibilă, dubla finanțare este deja împiedicată în mod eficace prin controale preventive la etapa de selecție, atât de agențiile naționale, cât și de agenția executivă.

Pe baza celor de mai sus, în scopul de a atenua și mai mult fraudele și neregulile potențiale, sunt preconizate următoarele măsuri pentru noul program:

-        Prevenirea fraudelor și neregulilor potențiale este luată în considerare deja în structura programului. În timp ce în programele actuale, marea varietate a acțiunilor permite o anumită suprapunere de activități și participanți, aceasta ar trebui să fie evitată în viitor printr-o structură care stabilește frontiere clare între acțiuni și evită efectuarea de activități similare în temeiul diferitelor acțiuni de către aceiași participanți.

-        Va fi introdusă înscrierea participanților într-un singur registru central (eventual un portal participant existent al CE), ceea ce va permite verificarea încrucișată ex-ante a implicării organizațiilor în diferitele acțiuni ale programului și țările participante. Aceasta va preveni potențialele cereri multiple de granturi în diferitele țări participante.

-        Va fi instituit un depozit de date pentru toate acțiunile programului (centralizate și descentralizate) în măsura în care vor continua să fie utilizate diferite instrumente de gestionare informatică.

-        Controlul participanților la mobilitatea în scop educațional va fi posibil prin intermediul aplicației informatice a așa-numitului „instrument de mobilitate” care prevede deja în prezent înregistrarea tuturor participanților la acțiunile de mobilitate din cadrul proiectelor de mobilitate Leonardo da Vinci din cadrul programului „Învățarea pe tot parcursul vieții”.

-        Atât agențiile naționale, cât și agenția executivă vor trebui să raporteze Comisiei fraude și nereguli potențiale, atât ad hoc, precum și în raportarea lor periodică. Acestea vor trebui, de asemenea, să declanșeze urmăriri penale pentru recuperarea fondurilor pierdute ale programului, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect de beneficiari.

-        Cu privire la cazurile de fraude, nereguli sau neglijențe imputabile unei agenții naționale care duc la pierderea fondurilor Uniunii care nu pot fi recuperate, temeiul juridic prevede – aceasta fiind cazul în prezent – că statul membru este responsabil pentru astfel de pierderi față de Comisie.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente[36]

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrică din cadrul financiar multianual || Linie bugetară || Tip de cheltuieli || Contribuție

Număr [Descriere………………………...……….] || CD/CND ([37]) || din țări AELS[38] || din țări candidate[39] || din țări terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

5 || 15.01 Cheltuieli administrative din domeniul politic Educație și cultură, articolele 1-3 || CND || DA || DA || DA/NU || NU

· Noi linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrică din cadrul financiar multianual || Linie bugetară || Tip de cheltuieli || Contribuție

Număr [Rubrica……………………………………..] || CD/CND || din țări AELS || din țări candidate || din țări terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

1 || 15.01.04.01 „Erasmus pentru toți” – Cheltuieli de gestionare administrativă || CND || DA || DA || DA/NU || NU

4 || 15.01.04.02 „Erasmus pentru toți” – internațional - Cheltuieli de gestionare administrativă || CND || DA || DA || DA/NU || NU

1 || 15.02.01 „Erasmus pentru toți” || CD || DA || DA || DA/NU || NU

4 || 15.02.02 „Erasmus pentru toți” – internațional || CD || DA || DA || DA/NU || NU

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Rezumatul impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu 3 zecimale) - prețurile actuale

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 1 || Programul unic pentru educație, formare, tineret și sport „Erasmus pentru toți”

DG: EAC || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Post - 2020 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || ||

15.02.01 „Erasmus pentru toți” || Angajamente || (1) || 1,467 || 1,763 || 2,072 || 2,390 || 2,722 || 3,065 || 3,421 || 0 || 16,899

Plăți || (2) || 1,174 || 1,692 || 1,989 || 2,294 || 2,613 || 2,942 || 3,285 || 911 || 16,899

Credite de natură administrativă finanțate din pachetul pentru programe specifice[40] || || || || || || || || ||

15.01.04 „Erasmus pentru toți” – Cheltuieli de gestionare administrativă[41] || || (3) || 43,118 || 48,218 || 51,247 || 56,904 || 61,481 || 67,313 || 71,595 || 0 || 400

TOTAL credite pentru DG EAC || Angajamente || =1+1a +3 || 1,510 || 1,811 || 2,123 || 2,447 || 2,783 || 3,132 || 3,493 || 0 || 17,299

Plăți || =2+2a +3 || 1,217 || 1,740 || 2,040 || 2,351 || 2,674 || 3,009 || 3,356 || 911 || 17,299

DG: EAC || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Post - 2020 || TOTAL

Ÿ TOTAL credite operaționale H1 || Angajamente || (4) || 1,467 || 1,763 || 2,072 || 2,390 || 2,722 || 3,065 || 3,421 || 0 || 16,899

Plăți || (5) || 1,174 || 1,692 || 1,989 || 2,294 || 2,613 || 2,942 || 3,285 || 911 || 16,899

Ÿ TOTAL credite de natură administrativă finanțate din pachetul pentru programe specifice || (6) || 43,118 || 48,218 || 51,247 || 56,904 || 61,481 || 67,313 || 71,595 || 0 || 400

TOTAL credite la RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual || Angajamente || (7) =4+ 6 || 1,510 || 1,811 || 2,123 || 2,447 || 2,783 || 3,132 || 3,493 || 0 || 17,299

Plăți || (8) =5+ 6 || 1,217 || 1,740 || 2,040 || 2,351 || 2,674 || 3,009 || 3,356 || 911 || 17,299

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

Rubrica 4 || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Post - 2020 || TOTAL

Ÿ 15.02.02 „Erasmus pentru toți” – internațional TOTAL credite operaționale || Angajamente || (1) || 215 || 227 || 236 || 247 || 257 || 272 || 285 || 0 || 1,739

Plăți || (2) || 172 || 218 || 227 || 237 || 247 || 261 || 274 || 104 || 1,739

Ÿ 15.01.04.02 - TOTAL credite de natură administrativă finanțate din pachetul pentru programe specifice || (3) || 9 || 10 || 10 || 10 || 11 || 11 || 12 || 0 || 73

TOTAL credite la RUBRICA 4 din cadrul financiar multianual || Angajamente || (7) =4+ 6 || 224 || 237 || 246 || 257 || 268 || 283 || 297 || 0 || 1,812

Plăți || (8) =5+ 6 || 181 || 228 || 237 || 247 || 258 || 272 || 286 || 104 || 1,812

                                                                                                                                                       

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 20180 || 2019 || 2020 || Post 2020 || TOTAL

TOTAL credite la RUBRICILE 1-4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =7+9+11 || 1,734 || 2,048 || 2,369 || 2,704 || 3,051 || 3,415 || 3,790 || 0 || 19,111

Plăți || =8+10+11 || 1,398 || 1,969 || 2,277 || 2,599 || 2,932 || 3,281 || 3,642 || 1,015 || 19,111

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

Milioane EUR (cu 3 zecimale) - prețurile din 2011

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

DG: EAC ||

Ÿ Resurse umane[42] || 170 * 0,127 +0,064 * 16 + 0,073 * 18 =23,928 || 170 * 0,127 +0,064 * 16 + 0,073 * 18 =23,928 || 170 * 0,127 +0,064 * 16 + 0,073 * 18 =23,928 || 170 * 0,127 +0,064 * 16 + 0,073 * 18 =23,928 || 170 * 0,127 +0,064 * 16 + 0,073 * 18 =23,928 || 170 * 0,127 +0,064 * 16 + 0,073 * 18 =23,928 || 170 * 0,127 +0,064 * 16 + 0,073 * 18 =23,928 ||  167,496

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 2,684

TOTAL DG EAC || Credite || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 170,180

TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 170,180

Milioane EUR (cu 3 zecimale) – prețurile actuale

|| || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Post - 2020 || TOTAL

TOTAL credite la RUBRICILE 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 1,758 || 2,072 || 2,393 || 2,729 || 3,076 || 3,439 || 3,814 || 0 || 19,281

Plăți || 1,407 || 1,990 || 2,298 || 2,619 || 2,952 || 3,301 || 3,662 || 1,053 || 19,281

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de credite operaționale

– x Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de credite operaționale, după cum se explică mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale) – prețurile actuale

Indicați obiectivele și realizările ò || Anul ð || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Mobilitatea persoanelor în scop educațional || Tipul realizării[43] || Costul mediu al realizării || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul total al realizărilor || Costul total

Personal (Învățământ superior - EFP - Școli – Adulți - Tineret) || Mobilitate individuală || 0,00157 || 80.000 || 117,073 || 103.847 || 155,029 || 125.229 || 190,665 || 146.498 || 227,510 || 170.723 || 270,426 || 194.152 || 313,734 || 221.851 || 365,617 || 1.042.300 || 1.640

Studenți (Învățământ superior) || Mobilitate individuală || 0,00238 || 230.000 || 512,530 || 250.767 || 570,048 || 269.387 || 624,549 || 287.908 || 680,843 || 309.004 || 745,321 || 329.407 || 810,541 || 353.527 || 887,181 || 2.030.000 || 4.831

Studenți (EFP) || Mobilitate individuală || 0,00216 || 70.000 || 141,131 || 82.114 || 168,886 || 92.976 || 195,026 || 103.780 || 222,044 || 116.086 || 253,333 || 127.987 || 284,934 || 142.058 || 322,543 || 735.000 || 1.588

Cursanți tineri || Mobilitate individuală || 0,00155 || 75.000 || 109,032 || 75.865 || 112,509 || 76.641 || 115,919 || 77.413 || 119,428 || 78.292 || 123,196 || 79.142 || 127,043 || 80.147 || 131,213 || 542.500 || 838

|| || || || || || || || || || || || || || || ||

Mobilitate internațională a studenților și a personalului H4[44] || Mobilitate individuală || 0,00733 || 16.717 || 122,550 || 17.657 || 129,447 || 18.349 || 134,520 || 19.220 || 140,904 || 19.998 || 146,604 || 21.125 || 154,869 || 22.152 || 162,393 || 135.219 || 991,287

|| || || || || || || || || || || || || || || ||

Diplome comune[45] || Mobilitate individuală || 0,03411 || 2.198 || 98,686 || 2.937 || 120,416 || 3.752 || 140,865 || 4.732 || 162,002 || 6.031 || 186,520 || 6.759 || 211,275 || 7.619 || 240,791 || 34.028 || 1.161

Masterate (garanții de împrumut) || Mobilitate individuală || 0,00266 || 11.966 || 31,834 || 24.413 || 64,949 || 41.497 || 110,400 || 55.026 || 146,392 || 64.759 || 172,286 || 66.064 || 175,758 || 67.377 || 179,251 || 331.100 || 881

Subtotal pentru mobilitatea persoanelor în scop educațional || 485.880 || 1.133 || 557.600 || 1.321 || 627.831 || 1.512 || 694.576 || 1.699 || 764.892 || 1.898 || 824.637 || 2.078 || 894.730 || 2.289 || 4.850.147 || 11.930

Cooperare pentru inovare și bune practici || Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul total al realizărilor || Costul total

Parteneriate strategice (mici) || Proiecte transnaționale || 0,11389 || 1.550 || 164,476 || 1.838 || 198,958 || 2.141 || 236,369 || 2.442 || 275,043 || 2.786 || 319,970 || 3.228 || 378,213 || 3.510 || 419,447 || 17.495 || 1.992,476

Parteneriate strategice (medii) || Proiecte transnaționale || 0,30928 || 325 || 93,115 || 500 || 146,085 || 657 || 195,714 || 813 || 247,037 || 990 || 307,046 || 1.193 || 377,379 || 1.365 || 440,419 || 5.842 || 1.806,795

Alianțe de cunoștințe/Alianțe de competențe sectoriale || Proiecte transnaționale || 0,86238 || 14 || 11,142 || 29 || 23,632 || 43 || 35,319 || 56 || 47,407 || 71 || 61,575 || 86 || 75,861 || 104 || 93,097 || 404 || 348,033

Platforme web || Platforme web || 7,27300 || 3 || 22,284 || 3 || 22,732 || 3 || 23,184 || 3 || 23,648 || 3 || 24,120 || 3 || 24,606 || 3 || 26,604 || 3 || 167,179

Consolidarea capacităților învățământului superior internațional || Proiecte transnaționale || 0,733 || 126 || 92,450 || 133 || 97,653 || 138 || 101,480 || 145 || 106,296 || 151 || 110,596 || 159 || 116,831 || 167 || 122,507 || 1.020 || 747,813

Subtotal pentru cooperarea pentru inovare și bune practici || 2.015 || 383,467 || 2.500 || 489,061 || 2.978 || 592,067 || 3.456 || 699,431 || 3.998 || 823,307 || 4.666 || 972,889 || 5.146 || 1.102 || 24.760 || 5.062,295

|| || || || || || || || || || || || || || || ||

Sprijin pentru reformarea politicilor || Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul total al realizărilor || Costul total

- Sprijin pentru reformarea politicilor || Multiple || 102,332 || Ν/Α || 74,014 || Ν/Α || 78,537 || Ν/Α || 84,405 || Ν/Α || 104,727 || Ν/Α || 110,818 || Ν/Α || 123,212 || Ν/Α || 140,610 || Ν/Α || 716,323

|| || || || || || || || || || || || || || || ||

Activități Jean Monnet || Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul total al realizărilor || Costul total

- Activități Jean Monnet || Multiple || 45,491 || Ν/Α || 36,834 || Ν/Α || 38,475 || Ν/Α || 42,120 || Ν/Α || 46,044 || Ν/Α || 48,943 || Ν/Α || 51,444 || Ν/Α || 54,575 || Ν/Α || 318,435

|| || || || || || || || || || || || || || || ||

Activități sportive || Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul total al realizărilor || Costul total

- Activități sportive || Proiecte transnaționale || 34,118 || Ν/Α || 16,978 || Ν/Α || 23,815 || Ν/Α || 32,016 || Ν/Α || 36,035 || Ν/Α || 39,052 || Ν/Α || 44,525 || Ν/Α || 46,406 || Ν/Α || 238,827

|| || || || || || || || || || || || || || || ||

Grant de funcționare || Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul realizărilor || Costul || Numărul total al realizărilor || Costul total

- Grant de funcționare || Gestionarea programului || 63,189 || N/A || 47,751 || N/A || 48,712 || N/A || 55,200 || N/A || 61,935 || N/A || 68,915 || N/A || 76,162 || N/A || 83,650 || N/A || 442,325

COST TOTAL Rubrica 1 și rubrica 4 || || 1.682 || || 1.990 || || 2.308 || || 2.637 || || 2.979 || || 3.336 || || 3.706. || || 18.638

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor de natură administrativă

3.2.3.1.  Rezumat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de credite administrative

– x Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de credite administrative, după cum se explică mai jos:

Milioane EUR (cu 3 zecimale) - prețurile din 2011

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || ||

Resurse umane ||  23,928 ||  23,928 ||  23,928 ||  23,928 ||  23,928 ||  23,928 ||  23,928 ||  167,496

Alte cheltuieli administrative || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 0,3834 || 2,684

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 || 24,311 ||  170,180

În afara RUBRICII 5[46] din cadrul financiar multianual || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli de natură administrativă[47] || 52,118 || 58,218 || 61,247 || 66,904 || 72,481 || 78,313 || 83,595 || 472,877

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 52,118 || 58,218 || 61,247 || 66,904 || 72,481 || 78,313 || 83,595 || 472,877

TOTAL || 76,430 || 82,530 || 85,559 || 91,216 || 96,792 || 102,625 || 107,906 || 643,057

3.2.3.2.            Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu necesită utilizarea de resurse umane

– x Propunerea/inițiativa necesită utilizarea de resurse umane, după cum se explică mai jos:

Estimare de exprimat în unități echivalent normă întreagă

|| || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) ||

|| 15 01 01 01 (Sediu și birouri de reprezentare ale Comisiei) || 170 || 170 || 170 || 170 || 170 || 170 || 170

|| XX 01 01 02 (Delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 05 01 (Cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 01 (Cercetare directă) || || || || || || ||

|| Ÿ Personal extern ( în echivalent normă întreagă: ENI)[48] ||

|| 15 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 34 || 34 || 34 || 34 || 34 || 34 || 34

|| XX 01 02 02 (AC, INT, JED, LA și END în delegații) || || || || || || ||

|| XX 01 04 yy[49] || - la sediu[50] || || || || || || ||

|| - în delegații || || || || || || ||

|| XX 01 05 02 (AC, INT, END - Cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END - Cercetare directă) || || || || || || ||

|| Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

|| TOTAL || 204 || 204 || 204 || 204 || 204 || 204 || 204

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, dacă este necesar, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare. . Sumele și imputările vor fi ajustate în funcție de rezultatele procesului de externalizare avut în vedere.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari || Gestionarea programului

Personal extern || Gestionarea programului

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– x Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual 2014-2020, așa cum propune Comisia în Comunicarea COM (2011) 500.

– ¨  Propunerea/inițiativa va duce la reprogramarea rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.

[…]

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[51].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

[…]

3.2.5.     Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

Propunerea prevede participarea terților la finanțare, țările AELS, Elveția, Turcia, precum și țările aderente, candidate și potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare.

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– x Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

¨         asupra veniturilor diverse

Milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linie bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru anul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[52]

2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[…]

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[…]

[1]               COM(2010) 2020 final, 3.3.2010

[2]               COM(2011) 500 final, 29.6.2011

[3]               JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

[4]               JO C , , p. .

[5]               JO C , , p. .

[6]               COM (2011) 500 final, 29.6.2011.

[7]               JO L 327, 24.11.2006, p. 45.

[8]               JO L 327, 24.11.2006, p. 30.

[9]               JO L 340, 19.1.2008, p. 83.

[10]             JO L 378, 27.12.2006, p. 41.

[11]             COM(2010) 2020, 3.3.2010.

[12]             COM (2010) 477 final, 15.9.2010.

[13]             COM (2010) 682 final, 26.11.2010.

[14]             JO C 311, 19.12.2009, p. 1. Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)

[15]             JO L 375, 23.12.2004, p. 12.

[16]             COM (2008) 425 final, 3.7.2008.

[17]             JO C 319, 13.12.2008, p. 20. Concluziile Consiliului privind școlile pentru secolul XXI.

[18]             JO C 119, 28.5.2009, p. 2. Concluziile Consiliului privind ET2020.

[19]             JO C 300, 12.12.2007, p. 6. Concluziile Consiliului privind îmbunătățirea calității pregătirii cadrelor didactice JO C 302, 12.12.2009, p. 6. Concluziile Consiliului privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și a directorilor unităților de învățământ.

[20]             JO C 301, 11.12.2009, p. 5. Concluziile Consiliului privind educația copiilor proveniți din familii de migranți, JO C 135, 26.5.2010, p. 2. Concluziile Consiliului privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale.

[21]             JO C , , p. .

[22]             COM (2011) 12 final, 18.11.2011.

[23]             JO L 390, 31.12.2004, p. 6.

[24]             JO C 111, 6.5.2008, p. 1.

[25]             JO C 155, 8.7.2009, p. 11.

[26]             COM (2001) 303 final, 25.5.2011.

[27]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[28]             JO L, , p.

[29]             Această sumă provine din nivelul de cheltuieli pentru perioada 2007-2013, la care se adaugă un factor de rating care reflectă rata de creștere a instrumentelor de la rubrica 4.

[30]             JO L, , p.

[31]             ABM: gestionarea pe activități (Activity-Based Management) – ABB: întocmirea bugetului pe activități (Activity-Based Budgeting).

[32]             Astfel cum se menționează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[33]             Socrates, Leonardo da Vinci și eLearning

[34]             Explicațiile privind modurile de gestionare și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[35]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[36]             Linie (linii) bugetare pentru agenția executivă care urmează să fie definite în momentul în care cifrele privind cheltuielile sunt stabilizate

[37]             CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate

[38]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[39]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[40]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijinire a punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[41]             Comisia ar putea lua în considerare externalizarea (parțială) a punerii în aplicare a programului „Erasmus pentru toți” către o agenție executivă. Este posibil ca sumele și defalcarea costurilor estimate să trebuiască să fie ajustate în funcție de gradul de externalizare reținut. Aceasta include cheltuielile administrative ale agenției executive căreia i se poate încredința punerea în aplicare a unei părți din program, în conformitate cu un profil ridicat al raportului de cheltuieli. Cheltuielile administrative ar fi constante în timp.

[42]             Totalul de 204 ENI include: gestionarea agențiilor naționale, gestionarea directă de către Comisie, supravegherea și coordonarea cu agenția executivă, precum și întregul personal pentru sprijinul și coordonarea legate de program.

[43]             Realizările sunt produse și servicii care urmează a fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construite etc.).

[44]             Inclusiv organizarea taxelor privind mobilitatea.

[45]                    Diplomele comune de masterat și doctorat selectate pentru cinci ediții în cadrul acțiunii 1 a programului „Erasmus Mundus” în 2009 – 2013 vor continua să fie finanțate în cadrul programului „Erasmus pentru toți” pentru restul de ediții, sub rezerva unei proceduri anuale de reînnoire bazată pe o raportare privind progresele și disponibilitatea bugetului.

[46]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijinire a punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[47]             Aceasta include H1 și H4. DG EAC ia în considerare să externalizeze (parțial) punerea în aplicare a programului către agenția executivă EACEA și către agențiile naționale. Cifrele de mai sus și liniile bugetare vor fi ajustate, după caz, în conformitate cu procesul de externalizare prevăzut.

[48]             AC= agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL= agent local; END = expert național detașat;

[49]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[50]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[51]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[52]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.