52011PC0762

EXPUNERE DE MOTIVE

1. OBIECTIVUL PROPUNERII

Obiectivul prezentei propuneri este de a permite UE să se alăture unui consens în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind adoptarea anumitor derogări[1] de către Consiliul general al OMC. Propunerea prevede că Consiliul autorizează Comisia să adopte o poziție în numele Uniunii Europene, în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, în ceea ce privește cererile în temeiul articolului IX din Acordul OMC pentru acordarea și/sau prelungirea anumitor derogări, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, inclusiv condițiile stabilite în articolul IX din Acordul OMC care justifică decizia de acordare a unei derogări.

2. TEMEIUL JURIDIC AL PROPUNERII

Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, atunci când o decizie având efect juridic trebuie adoptată în cadrul unui organism creat printr-un acord internațional, Consiliul, pe baza unei propuneri din partea Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, adoptă o decizie de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii. Acordarea unei derogări/sau prelungirea unei derogări intră sub incidența acestei prevederi întrucât decizia se adoptă de un organism creat printr-un acord internațional (Consiliul General sau Conferința ministerială a OMC) care are impact asupra drepturilor și obligațiilor UE.

3. DOMENIUL DE APLICARE A PROPUNERII

Comisia va fi autorizată să adopte o poziție în numele UE pentru a sprijini cererile de anumite derogări cu importanță politică, economică și comercială secundară și în conformitate cu politica comercială globală a UE.

UE ar trebui să fie în măsură să acționeze rapid în cadrul procesului decizional al OMC cu privire la aceste cereri de derogare. Deciziile individuale ale Consiliului cu privire la fiecare cerere de derogare vizată prin prezenta decizie ar părea disproporționate având în vedere domeniul de aplicare limitat al acestor derogări. De asemenea, acestea ar putea genera dificultăți procedurale întrucât procesul intern al UE de adoptare a unei decizii a Consiliului ar putea necesita mai mult timp decât procesul de adoptare a unei derogări în cadrul OMC, cu consecința că UE ar putea să nu fie în măsură să ajungă la un consens la nivelul Consiliului General, întârziind, prin aceasta, acțiunile OMC.

Propunerea de decizie se referă la următoarele cereri de derogare și cereri de prelungire a derogărilor:

1) Cererile de derogare, precum și cererile de prelungire a derogărilor referitoare la introducerea Sistemului armonizat de descriere și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „Sistemul armonizat”, „HS”), la 1 ianuarie 1988, și a primei, celei de-a doua, de-a treia, de-a patra și de-a cincea modificări ale acestuia, recomandate de Consiliul Organizației Mondiale a Vămilor, intitulate respectiv „modificări HS92”, „modificări HS96”, „modificări HS2002”, „modificări HS2007” și „modificări HS2012”, precum și a viitoarelor modificări ale Sistemului armonizat, care instituie obligația de a introduce aceste modificări pe listele de concesii ale membrilor (transpunerea listelor de concesii tarifare în nomenclatura SH)

Aceste derogări colective[2] se referă la transpunerea listelor de angajamente tarifare ale membrilor în versiuni mai recente ale nomenclaturii Sistemului armonizat. Ele sunt necesare în cazul în care un membru al OMC a urmat recomandarea Organizației Mondiale a Vămilor și a introdus la nivel național o versiune mai recentă a nomenclaturii, dar nu a avut încă timp să o transpună în lista sa de concesii din cadrul OMC (de fapt, UE beneficiază de derogările din cadrul HS2002 și HS2007). Prin urmare, este în interesul UE ca prelungirile anuale ale acestor derogări să fie acordate cu rapiditate. Aceste cereri de derogări se referă în principal la prelungirea derogărilor existente, dar și la adoptarea unor noi modificări ale Sistemului armonizat. În acest context, o nouă derogare din cadrul HS2012 va trebui să fie adoptată înainte de începutul anului 2012 (iar UE va trebui să ceară să beneficieze de aceasta).

2) Cereri de prelungire a derogării existente referitoare la punerea în aplicare de către Capul Verde a articolului VII din GATT 1994 și a Acordului privind valoarea în vamă al OM .

Această derogare permite Capului Verde să prelungească până la 31 decembrie 2011 termenul pentru punerea integrală în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) și a Acordului privind valoarea în vamă al OMC[3]. O posibilă prelungire a acestei derogări ar fi de importanță economică și comercială minimă pentru UE.

3) Cereri de prelungire a derogării existente referitoare la programul de preferințe tarifare al Canadei

Această derogare permite Canadei să acorde un regim de scutire de taxe vamale la anumite importuri provenind din țările membre ale Comunității țărilor din Caraibe care beneficiază de dispozițiile CARIBCAN, fără a fi obligată să extindă același regim de scutire de taxe vamale la produsele similare ale unui alt membru al organizației. Derogarea Canadei este valabilă până la 31 decembrie 2011[4]. O posibilă prelungire a acestei derogări ar fi de importanță economică și comercială minimă pentru UE. Ea ar fi, de asemenea, coerentă cu politicile UE de sprijinire a dezvoltării economice a țărilor în curs de dezvoltare prin acordarea de preferințe comerciale.

4) Cereri de prelungire a derogării existente referitoare la scutirea Cubei de la dispozițiile alineatului (6) al articolului XV din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994

Această derogare permite exonerarea Cubei de la dispozițiile alineatului (6) al articolului XV din GATT, care stipulează că orice țară membră a OMC care a încetat să fie membră a Fondului Monetar Internațional trebuie să încheie un acord special cu OMC. Această derogare a fost acordată Cubei în 1964 și este în prezent valabilă până la 31 decembrie 2011[5].

5) Cereri de prelungire a derogării existente referitoare la sistemul de certificare din cadrul Procesului Kimberley

Această derogare colectivă este legată de sistemul de certificare din cadrul Procesului Kimberley pentru diamantele brute, la care Uniunea Europeană participă, de asemenea, împreună cu alte 19 țări membre ale OMC. Obiectivul acestei derogări este acela de a împiedica comerțul cu așa-numitele „diamante de război ”. Această derogare este valabilă până la 31 decembrie 2012[6]. O posibilă prelungire a acestei derogări ar fi de importanță economică și comercială minimă pentru UE, în timp ce ar fi de o mare importanță pentru relațiile sale externe globale.

În continuare, propunerea prevede următoarele:

- Comisia informează Consiliul (prin intermediul Comitetului pentru politică comercială) cu suficient timp înaintea oricărei reuniuni cu organismul OMC relevant la care se poate lua o decizie cu privire la o cerere care intră sub incidența deciziei.

- Consiliul poate solicita ca procedura de adoptare a unei decizii individuale a Consiliului privind cererea de derogare în cauză să fie continuată.

În conformitate cu articolul 218 alineatul (10), Parlamentul European va fi informat imediat și pe deplin.

2011/0347 (NLE)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în ceea ce privește cererile depuse în temeiul articolului IX din Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (denumit în continuare Acordul OMC) pentru acordarea și/sau prelungirea anumitor derogări

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1) Articolul IX din Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (denumit în continuare „Acordul OMC”) stabilește procedurile pentru acordarea derogărilor referitoare la acordurile comerciale multilaterale cuprinse în Acordul OMC la anexele 1A, 1B sau 1C și în anexele acestora.

(2) Atunci când cererile de derogare sunt adresate OMC, se acordă adesea o perioadă de timp foarte limitată pentru decizia finală cu privire la aceste solicitări de către organismul OMC relevant, deși se cere o reacție promptă din partea membrilor OMC .

(3) Este în interesul Uniunii ca să fie adoptate cu rapiditate cererile de acordare și/sau de prelungire a derogărilor anuale[7] referitoare la introducerea Sistemului armonizat de descriere și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „Sistemul armonizat”, „HS”), la 1 ianuarie 1988, și a primei, celei de-a doua, de-a treia, de-a patra și de-a cincea modificări ale acestuia, recomandate de Consiliul Organizației Mondiale a Vămilor, intitulate respectiv „modificări HS92” (intrate în vigoare la 1 ianuarie 1992), „modificări HS96” (intrate în vigoare la 1 ianuarie 1996), „modificări HS2002” (intrate în vigoare la 1 ianuarie 2002), „modificări HS2007” (intrate în vigoare la 1 ianuarie 2007) și „modificări HS2012” (care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2012), precum și a viitoarelor modificări ale Sistemului armonizat, care instituie obligația de a introduce aceste modificări pe listele de concesii ale membrilor (transpunerea listelor de concesii tarifare în nomenclatura SH) .

(4) Derogarea care permite Capului Verde să prelungească termenul pentru punerea integrală în aplicare a articolului VII din GATT și a Acordului privind valoarea în vamă al OMC va expira la 31 decembrie 2011[8]. O prelungire ar avea o importanță economică și comercială minimă pentru Uniune.

(5) Derogarea referitoare la programul de preferințe comerciale al Canadei CARIBCAN va expira la 31 decembrie 2011[9]. Prelungirea acestei derogări ar avea o importanță economică și comercială minimă pentru Uniune și ar fi, de asemenea, coerentă cu politica Uniunii de sprijinire a dezvoltării economice a țărilor în curs de dezvoltare prin acordarea de preferințe comerciale.

(6) Derogarea care permite Cubei să deroge de la dispozițiile alineatului (6) al articolului XV din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994 va expira la 31 decembrie 2011[10]. O prelungire a acestei derogări ar avea o importanță economică și comercială minimă pentru Uniune.

(7) Derogarea care permite țărilor care participă la sistemul de certificare din cadrul Procesului Kimberley pentru diamantele brute să impună anumite restricții cu privire la comerțul cu așa-numitele „diamante de război” va expira la 31 decembrie 2011[11]. Prelungirea ei ar avea o importanță economică și comercială minimă pentru Uniune, fiind, în același timp, de o relevanță deosebită pentru relațiile sale comerciale globale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Uniunea Europeană sprijină următoarele cereri în temeiul articolului IX alineatul (3) din Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (Acordul OMC) în cadrul organismului relevant al OMC:

(a) cererile de acordare și/sau prelungire a derogărilor referitoare la introducerea Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (HS) și a modificărilor sale din 1992 („modificările HS92”), 1996 („modificările HS96”), 2002 („modificările HS2002”), 2007 („modificările HS2007”) și 2012 („modificările HS2012”), precum și a viitoarelor modificări ale Sistemului Armonizat, care instituie obligația de a introduce aceste modificări în listele de concesii ale membrilor organizației;

(b) cererile de prelungire a derogării care permite Capului Verde să prelungească termenul pentru punerea integrală în aplicare a articolului VII din GATT și a Acordului privind valoarea în vamă al OMC;

(c) cererile de prelungire a derogării care permite Canadei să acorde un regim preferențial pentru anumite țări în curs de dezvoltare (programul CARIBCAN);

(d) cererile de prelungire a derogării referitoare la scutirea Cubei de la dispozițiile alineatului (6) al articolului XV din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994;

(e) cererile de prelungire a derogării referitoare la sistemul de certificare din cadrul Procesului Kimberley.

Articolul 2

Comisia informează Consiliul prin intermediul Comitetului pentru politică comercială, cu suficient timp înainte de orice reuniune cu organismul OMC relevante la care se poate lua o decizie cu privire la o cerere aflată sub incidența prezentei decizii. În conformitate cu articolul 241 din Tratat, Consiliul poate cere, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care Comisia a informat Comitetul pentru politică comercială, ca procedura de adoptare a unei decizii individuale a Consiliului privind cererea de derogare în cauză să fie continuată.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării sale.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Preşedintele

[1] Derogările sunt permisele acordate de Consiliul general al OMC/Conferința ministerială de a se sustrage temporar de la anumite obligații din cadrul OMC care sunt , în mod normal, aplicabile.

[2] Ultima derogare din cadrul HS96 poate fi găsită în documentul WT/L/801, din cadrul HS2002 în documentul WT/L/808 și din cadrul HS2007 în documentul WT/L/809.

[3] A se vedea documentul WT/L/812.

[4] A se vedea documentul WT/L/677.

[5] A se vedea documentul WT/L/678.

[6] A se vedea documentul WT/L/676.

[7] Ultima derogare din cadrul HS96 poate fi găsită în documentul WT/L/801, din cadrul HS2002 în documentul WT/L/808 și din cadrul HS2007 în documentul WT/L/809.

[8] A se vedea documentul WT/L/812.

[9] A se vedea documentul WT/L/677.

[10] A se vedea documentul WT/L/678.

[11] A se vedea documentul WT/L/676.