EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Importanța politicilor legate de spațiul de libertate, securitate și justiție a crescut în mod constant în ultimii ani. Aceste politici sunt în centrul proiectului european de creare a unui spațiu fără frontiere interne, în care cetățenii Uniunii și resortisanții țărilor terțe pot să intre, să se deplaseze, să locuiască și să muncească, aducând idei noi, capital, cunoștințe și inovare sau completând deficitele prezente pe piețele naționale ale forței de muncă, având totodată convingerea că drepturile lor sunt pe deplin respectate și că securitatea lor este garantată. Importanța din ce în ce mai mare a politicilor în materie de afaceri interne a fost confirmată prin Programul de la Stockholm din 2009[1] și reprezintă, totodată, unul dintre domeniile care au cunoscut schimbări importante în temeiul Tratatului de la Lisabona.

În domeniul securității interne, documente-cheie, cum ar fi Comunicarea Comisiei privind Strategia de securitate internă[2] au oferit indicații clare privind direcția în care se vor îndrepta activitățile în anii următori. În ceea ce privește gestionarea frontierelor și politica în domeniul vizelor, Comunicarea privind migrația[3] a prezentat mai în detaliu provocările viitoare în ceea ce privește securitatea frontierelor și dezvoltarea unui spațiu fără frontiere interne. Comunicarea privind guvernanța Schengen[4] a prezentat propuneri pentru consolidarea acquis‑ului Schengen, prin intermediul unui sistem de guvernanță capabil să ofere, în timp util și în mod coordonat la nivelul întregii Uniuni, răspunsuri eficiente în cazul unor situații și provocări excepționale care ar putea pune în pericol funcționarea globală a spațiului Schengen. Comunicarea Frontiere inteligente - opțiuni și calea de urmat[5] descrie modul în care noile sisteme informatice, cum ar fi un sistem de intrare/ieșire și un program de înregistrare a pasagerilor, pot contribui la o gestionare mai bună a fluxurilor de migrație în Uniune.

O componentă-cheie a sistemului comun de gestionare integrată a frontierelor a fost elaborarea unor mecanisme de solidaritate la nivelul Uniunii, care sprijină o aplicare uniformă și de înaltă calitate a standardelor Uniunii în materie de gestionare a frontierelor, precum și politica comună în domeniul vizelor. Sporirea coordonării operaționale a statelor membre în domeniul controlului de frontieră, prin intermediul agenției Frontex, constituie un pas important în vederea dezvoltării sistemului. În plus, cu ajutorul Fondului pentru frontierele externe, Uniunea își exprimă solidaritatea prin intermediul asistenței financiare acordate statelor membre care aplică dispozițiile Schengen privind frontierele externe și vizele.

Programul de la Stockholm a solicitat în mod explicit crearea unui fond care să sprijine punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă și adoptarea unei abordări coerente și globale în ceea ce privește cooperarea pentru aplicarea legii, inclusiv în cadrul gestionării frontierelor externe ale Uniunii.

În acest context, în propunerea sa din 29 iunie 2011 privind următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020[6], Comisia a sugerat crearea unui Fond pentru securitate internă, ca parte a unei structuri simplificate formate din două fonduri pentru cheltuielile viitoare în domeniul afacerilor interne, care să cuprindă, de asemenea, crearea unui Fond pentru azil și migrație. Fondul pentru securitate internă va avea un buget total de 4 648 milioane EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini punerea în aplicare a cinci obiective strategice stabilite prin Strategia de securitate internă: distrugerea rețelelor infracționale internaționale; prevenirea terorismului și combaterea radicalizării și a recrutării; creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în spațiul cibernetic; consolidarea securității prin gestionarea frontierelor; creșterea capacității de rezistență a Europei în situații de criză și de dezastre.

Având în vedere paleta largă de obiective strategice care trebuie acoperite și pentru care tratatul prevede baze diferite, nu este posibil din punct de vedere juridic ca Fondul pentru securitate internă să fie instituit sub forma unui singur instrument financiar. Prin urmare, se propune instituirea fondului sub forma unui cadru cuprinzător de finanțare care să cuprindă două propuneri sectoriale specifice, prezenta propunere fiind una dintre acestea, care urmează să fie completate cu un instrument orizontal de stabilire a unor dispoziții comune.

Structura juridică este explicată mai în detaliu în secțiunea 3.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUAREA IMPACTULUI

Având în vedere că se pune mai mult accentul pe evaluare ca instrument de informare în cadrul procesului de elaborare a politicilor, prezenta propunere se bazează pe informațiile disponibile în urma rezultatelor evaluărilor, a consultării părților interesate și a evaluării impactului.

Lucrările pentru pregătirea instrumentelor financiare viitoare pentru afaceri interne au început în 2010 și au continuat în 2011. În cadrul acestor activități de pregătire, o evaluare/evaluare a impactului a fost lansată în decembrie 2010 cu ajutorul unui contractant extern. Acest studiu a fost finalizat în iulie 2011 și a reunit rezultatele disponibile ale evaluării pentru instrumentele financiare existente și a prezentat problemele, obiectivele și opțiunile de politică, inclusiv impactul probabil al acestora care a fost analizat în cadrul evaluării impactului. Pe baza acestui studiu, Comisia a elaborat un raport privind evaluarea impactului asupra căreia Comitetul de evaluare a impactului și-a prezentat avizul la 9 septembrie 2011.

Având în vedere că se pune mai mult accentul pe evaluare ca instrument de informare în cadrul procesului de elaborare a politicilor, prezenta propunere legislativă a luat pe deplin în considerare și evaluarea la jumătatea perioadei a Fondului pentru frontierele externe. În raportul său din [… noiembrie 2011], Comisia a evaluat aspectele cantitative și calitative ale punerii în aplicare a fondului în perioada 2007-2009. Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra activităților concrete întreprinse de statele membre în cadrul fondului pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor externe ale Uniunii și tratarea vizelor la nivel național. Raportul subliniază în special măsurile adoptate de statele membre în ceea ce privește securitatea documentelor, investițiile considerabile realizate pentru consolidarea capacităților de supraveghere a frontierelor în regiunea Mării Mediterane și în zona adiacentă a Atlanticului, precum și proiectele-pilot privind controlul automatizat la frontieră și programele de înregistrare a pasagerilor.

Toate rezultatele unei consultări publice online consacrate viitorului finanțării pentru afaceri interne[7], care s-a desfășurat în perioada 5 ianuarie - 20 martie 2011 și a fost deschisă părților interesate din cadrul Uniunii și din țările terțe, au fost luate în considerare în momentul elaborării prezentei propuneri. În total, s-au primit 115 răspunsuri de la persoane fizice și în numele unor organizații, inclusiv 8 documente de poziție. La consultare au contribuit respondenți din toate statele membre, precum și respondenți din unele țări terțe.

În aprilie 2011 conferința „Viitorul finanțării UE pentru afaceri interne: o nouă perspectivă” a reunit principalele părți interesate (statele membre, organizațiile internaționale, organizațiile societății civile etc.) și le-a oferit posibilitatea de a-și împărtăși punctele de vedere privind viitorul finanțării UE pentru afaceri interne. Conferința a reprezentat, de asemenea, o ocazie pentru a valida rezultatele înregistrate până în prezent, precum și cele ale consultării publice.

Viitorul finanțării UE pentru afaceri interne a fost evocat și discutat cu partenerii instituționali, în numeroase rânduri, inclusiv cu ocazia unui prânz de lucru informal din cadrul Consiliului JAI la 21 ianuarie 2011, a unui mic dejun informal cu coordonatorii politici din cadrul Parlamentului European la 26 ianuarie 2011, a unei audieri a comisarului Malmström în fața comisiei parlamentare SURE la 10 martie 2011 și a unui schimb de opinii între directorul general al DG Afaceri Interne și comisia parlamentară LIBE la 17 martie 2011.

S-a oferit consiliere de specialitate privind instrumentele financiare viitoare în domeniul securității interne prin intermediul discuțiilor care au avut loc cu ocazia conferinței EOS privind industria și securitatea din 9 februarie 2011 și în cadrul comitetului pentru imigrație și azil din 22 februarie 2011. În plus, aspectele tehnice legate de punerea în aplicare a viitorului instrument financiar în domeniul securității interne au fost, de asemenea, discutate pe baza unei consultări scrise din aprilie 2011 cu experții statelor membre în cadrul comitetului comun pentru programul general „Solidaritate și gestionarea fluxurilor de migrație” („comitetul SOLID”).

Aceste consultări, conferințe și discuții ale experților au confirmat că există un consens general în rândul principalelor părți interesate în ceea ce privește necesitatea lărgirii sferei de acțiune a finanțării Uniunii în domeniul securității interne, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea externă, precum și necesitatea de a depune eforturi în vederea unei simplificări mai mari a modalităților de punere în aplicare și a unei flexibilități sporite, în special pentru a răspunde în situații de urgență. Pentru a asigura o valoare adăugată, cheltuielile Uniunii ar trebui să reflecte mai bine prioritățile și angajamentele strategice la nivelul Uniunii și să susțină punerea în aplicare a acquis-ului Uniunii în domeniul afacerilor interne. În domeniul securității interne, părțile interesate consideră că prioritățile tematice generale au fost deja stabilite prin Programul de la Stockholm din 2009 și prin Strategia de securitate internă din 2010. Prin urmare, ar trebui să se definească exhaustiv un viitor mecanism de finanțare care să acopere activitățile de aplicare a legii, polițiștii de frontieră și comunitățile vamale. Necesitatea de a recurge mai mult la agențiile Uniunii, precum Europol și Frontex, a fost de asemenea considerată importantă. S-a exprimat sprijinul larg pentru reducerea numărului de instrumente financiare la o structură constituită din două fonduri, cu condiția că acest lucru să ducă la simplificare. Părțile interesate au convenit, de asemenea, asupra necesității unui mecanism flexibil de răspuns în situații de urgență. Gestiunea partajată asociată unei treceri către programarea multianuală a fost, în general, considerată modul de gestionare corespunzător pentru cheltuielile din domeniul afacerilor interne. Cu toate acestea, organizațiile neguvernamentale au considerat că ar trebui menținută și gestiunea directă.

3.           ELEMETE JURIDICE ALE PROPRUNERII

Dreptul de a acționa decurge din articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care prevede că „Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen”.

Acțiunea UE este justificată pe baza obiectivelor prevăzute la articolul 67 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE, denumit în continuare „tratatul”), care stabilește modalitățile de constituire a unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Trebuie menționat și articolul 80 din tratat care subliniază că aceste politici ale Uniunii și punerea în aplicare a acestora sunt reglementate de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a responsabilității, inclusiv a implicațiilor financiare ale acesteia, între statele membre.

Crearea unui Fond pentru securitate internă necesită adoptarea a două instrumente legislative care constituie împreună fondul. Structura globală a fost aleasă având în vedere obligațiile prevăzute în tratat. Date fiind normele diferite de vot în cadrul Consiliului în conformitate cu Protocolul 19 (privind acquis-ul Schengen), cu Protocolul 21 (privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție) și cu Protocolul 22 (privind poziția Danemarcei, inclusiv în ceea ce privește titlul V partea a treia din tratat) nu este posibil, din punct de vedere juridic, să se formuleze o singură propunere legislativă cuprinzătoare pentru crearea unui Fond pentru securitate internă, în ciuda coerenței obiectivelor de politică urmărite.

Prin urmare, Fondul pentru securitate internă se creează sub forma unui cadru financiar general, format din două acte legislative separate care stabilesc diferitele componente și obiective ale fondului, acțiunile eligibile și pachetele financiare pentru fiecare componentă:

– un regulament care instituie, în cadrul fondului, componenta privind cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor;

– un regulament care instituie, în cadrul fondului, componenta privind gestionarea frontierelor și politica comună în domeniul vizelor.

În cadrul financiar general al Fondului pentru securitate internă, prezentul regulament definește în consecință sprijinul financiar pentru gestionarea frontierelor și pentru politica comună în domeniul vizelor.

Temeiul juridic al prezentului regulament este articolul 77 din tratat.

În general, acesta reprezintă un domeniu în care intervențiile Uniunii au o valoare adăugată clară în raport cu acțiunile întreprinse exclusiv de statele membre. Uniunea este într-o poziție mai bună decât acestea din urmă pentru a pune la dispoziție un cadru pentru exprimarea solidarității Uniunii în ceea ce privește controlul la frontieră, politica în domeniul vizelor și gestionarea fluxurilor de migrație, precum și pentru a oferi o platformă pentru dezvoltarea sistemelor informatice comune care stau la baza acestor politici. Prin urmare, sprijinul financiar oferit în temeiul prezentului regulament contribuie în special la consolidarea capacităților naționale și europene în aceste domenii. În acest scop, prezentul regulament urmărește, inter alia, să ofere un sprijin mai sistematic serviciilor furnizate de state membre individuale în vederea realizării spațiului fără frontiere („mecanismul de sprijin operațional”), să consolideze cooperarea între autoritățile de frontieră și alte autorități de aplicare a legii, precum și să sporească echipamentele specializate pe care statele membre le pun la dispoziția agenției Frontex în cadrul operațiunilor comune de protejare a spațiului fără frontiere. Cu toate acestea, se recunoaște pe deplin faptul că intervențiile ar trebui să se desfășoare la un nivel corespunzător și că rolul Uniunii nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar. Astfel cum s-a evidențiat în cadrul revizuirii bugetare, „bugetul UE ar trebui utilizat pentru a finanța bunuri publice ale UE, acțiuni pe care nu le pot finanța statele membre și regiunile sau atunci când acesta poate asigura obținerea de rezultate mai bune”[8].

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea Comisiei privind viitorul cadru multianual propune alocarea a 4 648 milioane EUR (în prețuri curente) Fondului pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020. În cadrul acestui pachet financiar global, resursele disponibile pentru punerea în aplicare a prezentului regulament specific se ridică la 3 520 milioane EUR. Cu titlu indicativ, aproximativ 61 % din această sumă (2 150 milioane EUR) ar trebui să fie utilizată pentru programele naționale ale statelor membre și pentru sprijinul acordat regimului special de tranzit, pus în aplicare de Lituania, 31 % din această sumă (1 100 milioane EUR) ar trebui consacrată pachetului pentru frontiere inteligente, iar restul sumei ar trebui să fie disponibilă pentru finanțarea acțiunilor, a măsurilor de urgență și a asistenței tehnice la nivelul Uniunii, ținând seama, de asemenea, de contribuțiile așteptate din partea țărilor asociate Schengen, care ar fi adăugate la pachetul financiar total.

            milioane EUR

Fondul pentru securitate internă inclusiv noile sisteme informatice || 4,648

- Instrumentul privind cooperarea polițienească || 1,128

- Instrumentul privind frontierele || 3,520

În plus, în conformitate cu Comunicarea din iunie 2011, în afara domeniului de aplicare a Fondului pentru securitate internă, un pachet financiar separat de 822 de milioane EUR (în prețuri curente) este rezervat pentru gestionarea sistemelor informatice la scară largă existente (Sistemul de Informații Schengen II, Sistemul de Informații privind Vizele și Eurodac). Gestionarea acestor sisteme va fi transferată treptat de la Comisie către viitoarea Agenție pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (Agenția IT) după ce aceasta va deveni operațională la sfârșitul anului 2012.

5.           PRINCIPALELE ELEMENTE ALE PROPUNERII

5.1.        Concentrarea asupra priorităților strategice

Prin instituirea unui instrument de asistență financiară pentru gestionarea frontierelor externe și a politicii comune în domeniul vizelor pentru perioada 2014-2020, Uniunea va putea:

· sprijini și consolida capacitățile naționale în ceea ce privește controlul frontierelor și politica în domeniul vizelor, exprimându-și astfel solidaritatea financiară cu sarcinile încredințate statelor membre individuale la frontierele externe și la consulate în interesul zonei fără frontiere, în calitate de serviciu public furnizat Uniunii (programe naționale, inclusiv „sprijin operațional”);

· finanța dezvoltarea pachetului pentru frontiere inteligente, și anume instituirea unui sistem UE de intrare/ieșire (EES) și a unui program UE de înregistrare a pasagerilor (RTP);

· finanța introducerea și gestionarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor, EUROSUR, în special prin achiziționarea de echipamente, infrastructuri și sisteme în statele membre;

· consolida guvernanța Schengen și mecanismul de evaluare și de monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen prin (a) finanțarea gestionării acestui mecanism în cadrul gestiunii directe; (b) condiționarea sprijinului operațional acordat statelor membre de respectarea acquis-ului Schengen și (c) solicitarea ca statele membre să (re)aloce resursele primite pentru programele din cadrul acestui instrument, acordând prioritate remedierii eventualelor deficiențe identificate în cadrul mecanismului;

· stimula potențialul operațional al Agenției Frontex, invitând statele membre să aloce resurse suplimentare în cadrul programelor lor pentru echipamente specializate care pot fi puse la dispoziția agenției în cadrul unor operațiuni comune;

· sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor relevante ale Uniunii în cadrul UE, în țările terțe și împreună cu acestea prin „acțiunile Uniunii”, îmbunătățind astfel gestionarea globală a fluxurilor de migrație către Uniune (proiecte gestionate fie direct, cum ar fi studii sau proiecte pilot pentru consolidarea cooperării cu țările terțe, fie indirect, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar[9];

· dispune rapid de resursele adecvate pentru a acorda asistență de urgență în eventualitatea unor situații urgente sau excepționale de presiune exercitată de migrație;

· acorda în continuare sprijin pentru funcționarea regimului special de tranzit pentru Lituania, în conformitate cu obligațiile asumate de UE[10], oferind sprijin pentru compensarea scutirilor de taxe pentru vizele de tranzit și a costurilor suplimentare suportate de Lituania în aplicarea regimului privind documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD), cum ar fi costurile pentru înlocuirea și modernizarea echipamentelor, pentru sistemele informatice și pentru formare, precum și costurile operaționale.

Instrumentul va permite acordarea unui sprijin complet pentru modelul de control al accesului pe patru niveluri care stă la baza conceptului de gestionare integrată a frontierelor (măsurile în țările terțe, cooperarea cu țările învecinate, controlul la frontieră și măsurile în domeniul liberei circulații).

5.2. Resurse pentru sistemele informatice și pentru pachetul privind frontierele inteligente

În cadrul programelor naționale, statele membre ar putea să utilizeze fondurile alocate pentru sprijinirea gestionării și, dacă este cazul, a modernizării componentelor naționale ale sistemelor informatice la scară largă.

În plus, acest instrument va acoperi dezvoltarea și întreținerea sistemelor informatice viitoare („pachetul privind frontierele inteligente”) în acest domeniu. Astfel cum s-a menționat în Comunicarea privind frontierele inteligente, Comisia intenționează să prezinte propuneri pentru un sistem de intrare/ieșire al Uniunii (EES) și pentru un program al Uniunii de înregistrare a pasagerilor (RTP) în prima jumătate a anului 2012. Prin urmare, se preconizează crearea, în cadrul acestui instrument, a unui program specific de cheltuieli destinat exclusiv dezvoltării unui EES și a unui RTP.

Costul ar include nu numai componentele de la nivelul central (nivelul Uniunii), ci și componentele naționale (statele membre) ale acestor sisteme informatice, în limita resurselor disponibile.

Costurile aferente dezvoltării unui sistem central și a sistemelor pentru EES și RTP au fost estimate între aproximativ 1 și 1,3 miliarde EUR, în funcție de opțiuni. Se pot realiza reduceri semnificative ale costurilor dacă opțiunea preferată pentru EES este dezvoltată împreună (adică, pe aceeași platformă tehnică) cu opțiunea preferată pentru RTP[11]. Pe baza acestor ipoteze și dat fiind că dezvoltarea ar începe abia în 2015, se propune rezervarea, în temeiul prezentei propuneri, a unei sume de 1,1 miliarde EUR pentru aceste două sisteme, fără a se aduce atingere viitoarelor propuneri ale Comisiei referitoare la pachetul privind frontierele inteligente și deciziilor ulterioare ale Parlamentului European și ale Consiliului.

Comisia intenționează să confere sarcini de aplicare a acestui program Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului[12]. În acest caz, prezentul regulament ar putea fi modificat la momentul oportun pentru a include sarcinile conferite în mod specific agenției, iar sumele corespunzătoare ale subvenției acordate agenției ar fi acoperite din creditele operaționale ale programului.

5.3.        Resurse pentru programele naționale

Practica actuală în cadrul fondurilor programului general „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor de migrație”, care constă în stabilirea, la începutul perioadei, a criteriilor pentru alocările de care vor beneficia statele membre pentru întreaga perioadă de 7 ani, asigură continuitate și un anumit grad de previzibilitate. Cu toate acestea, practica actuală reprezintă o abordare statică ce nu încurajează statele membre să pună în aplicare acțiuni care răspund priorităților Uniunii și nu permite UE să reacționeze la situațiile și prioritățile în schimbare prin realocarea semnificativă și concentrată a resurselor. Prin urmare, mecanismul ales pentru distribuirea și executarea resurselor în cadrul fondurilor viitoare ar trebui să reconcilieze, pe de o parte, nevoia de continuitate și stabilitate, care reprezintă o condiție prealabilă pentru o bună programare multianuală și, pe de altă parte, nevoia de o mai mare flexibilitate și adaptare la schimbări.

Având în vedere cele de mai sus, alocarea finanțării în cadrul gestiunii partajate se bazează pe următoarea combinație:

– o sumă de bază alocată statelor membre la începutul următorului cadru financiar multianual (CFM);

– o sumă flexibilă care urmează să fie adăugată sumei de bază și care va fi acordată în doua faze.

Suma de bază este alocată statelor membre la începutul următorului CFM și se calculează pe baza unor criterii și nevoi obiective. Valoarea acesteia este de 60 % din pachetul global destinat programelor naționale, iar alocările sunt prevăzute pentru fiecare stat membru în anexa I a prezentului regulament. Acestea se bazează pe calculele pentru perioada 2010-2012 în cadrul Fondului pentru frontierele externe, cuprinzând o sumă minimă pentru fiecare stat membru. Se va asigura astfel o anumită continuitate cu CFM actual, iar statele membre vor dispune de o anumită stabilitate financiară pentru a-și planifica programele naționale multianuale.

· Suma flexibilă se va adăuga sumei de bază în funcție de disponibilitatea fiecărui stat membru de a finanța acțiuni în temeiul programului său național care să răspundă priorităților specifice ale Uniunii. Aceste acțiuni specifice sunt definite în anexa II și pot fi modificate. În principiu, această sumă ar fi alocată în doua faze: la începutul CFM, ca parte a dialogului politic și a negocierilor privind programele naționale ale statelor membre în cauză, și în cadrul evaluării la jumătatea perioadei din 2017.

Această evaluare la jumătatea perioadei ar reprezenta o ocazie de a reexamina situația din statele membre și de a aloca resurse noi pentru restul perioadei acoperite de CFM (2018­2020). Pentru prezentul regulament, evaluarea la jumătatea perioadei se va baza pe o combinație între o evaluare previzională a riscurilor și prioritățile Uniunii, astfel cum vor fi redefinite de aceasta. Dat fiind că sumele de bază pentru statele membre au fost stabilite pe baza datelor istorice de la începutul perioadei de programare, va fi oportună efectuarea unei actualizări. Evaluările riscurilor/nevoilor ar putea fi realizate cu ajutorul Agenției Frontex. Statele membre care, pe baza acestor evaluări, au mai multe nevoie sau se confruntă cu riscuri mai mari vor beneficia de o sumă suplimentară, ceea ce constituie o expresia concretă a principiului solidarității și al partajării responsabilității.

5.4.      Acțiuni desfășurate în țările terțe și în legătură cu acestea

În ceea ce privește dimensiunea externă în acest domeniu, un sprijin direcționat ar fi acordat pentru a consolida cooperarea cu țările terțe și anumite aspecte cheie ale supravegherii frontierelor lor și ale capacităților lor de gestionare în domenii care prezintă interes pentru politica de migrație și pentru obiectivele de securitate internă ale Uniunii. De exemplu, în cadrul EUROSUR, ar putea fi pusă la dispoziție finanțare pentru a face legătura între sistemele și infrastructurile țărilor terțe și cele ale Uniunii pentru a permite un schimb regulat de informații. Astfel de acțiuni nu sunt direct orientate spre dezvoltare și completează, dacă este cazul, asistența financiară oferită prin instrumentele de ajutor extern ale Uniunii, care rămân principala sursă de finanțare pentru a ajuta țările terțe să își dezvolte capacitățile relevante. În punerea în aplicare a sprijinului, se va urmări coerența deplină cu principiile și obiectivele generale ale acțiunii externe și ale politicii externe a Uniunii referitoare la țara sau regiunea în cauză. Complementaritatea va fi asigurată printr-o coordonare consolidată cu SEAE și cu serviciile competente ale Comisiei.

Aceste acțiuni vor fi gestionate direct de către Comisie sau indirect, de către alte entități sau persoane decât statele membre, în conformitate cu Regulamentul financiar.

5.5.      Agențiile Uniunii

Pentru o valorificare mai eficientă a competențelor și a expertizei agențiilor relevante ale Uniunii în domeniul afacerilor interne Comisia intenționează, de asemenea, să recurgă la posibilitatea oferită prin Regulamentul financiar de a încredința acestor agenții, în limita resurselor disponibile în conformitate cu prezentul regulament, realizarea unor sarcini specifice, în cadrul misiunilor lor și în completarea programelor lor de lucru. În ceea ce privește sarcinile vizate de prezentul instrument, aceasta se referă în special la:

– Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Agenția Frontex), pentru activitățile în cadrul și afara Uniunii care necesită o expertiză operațională în domeniul controlului la frontiere;

– Biroul European de Sprijin pentru Azil (BESA), pentru activități cum ar fi formarea în domeniul azilului pentru polițiștii de frontieră;

– Oficiul European de Poliție (Europol) și Colegiul European de Poliție (CEPOL) în vederea cooperării dintre autoritățile de aplicare a legii și polițiștii de frontieră;

– Agenția europeană pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (Agenția IT) în ceea ce privește dezvoltarea de noi sisteme informatice.

2011/0365 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[13],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[14],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Obiectivul Uniunii de a asigura un nivel ridicat de securitate în cadrul unui spațiu de libertate, securitate și justiție [articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene] ar trebui realizat, inter alia, prin măsuri comune de trecere a frontierelor interne de către persoane și de control la frontierele externe, precum și printr-o politică comună în domeniul vizelor, ca parte a unui sistem organizat pe mai multe niveluri, menit să faciliteze călătoriile efectuate în scopuri legitime și să combată imigrația ilegală.

(2) Strategia de securitate internă a UE, adoptată de Consiliu în februarie 2010[15], reprezintă o agendă comună destinată abordării acestor provocări comune în materie de securitate. Comunicarea Comisiei din noiembrie 2010 intitulată „Strategia de securitate internă a UE în acțiune”[16] transformă principiile și liniile directoare ale strategiei în acțiuni concrete, prin identificarea a cinci obiective strategice: destrămarea rețelelor infracționale internaționale, prevenirea terorismului și combaterea radicalizării și a recrutării, creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în spațiul cibernetic, consolidarea securității prin gestionarea frontierelor și creșterea capacității de rezistență a Europei pentru a face față crizelor și dezastrelor.

(3) Solidaritatea între statele membre, claritatea în ceea ce privește împărțirea sarcinilor, respectul pentru drepturile fundamentale și statul de drept, precum și concentrarea în mare măsură asupra perspectivei globale și a legăturii inextricabile cu securitatea externă ar trebui să fie principiile de bază care guvernează punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă.

(4) Pentru a promova punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă și pentru a asigura că aceasta devine o realitate operațională, ar trebui ca statelor membre să li se ofere sprijin financiar adecvat din partea Uniunii, prin instituirea unui Fond pentru securitate internă.

(5) Având în vedere particularitățile juridice aplicabile titlului V din tratat, nu este posibil din punct de vedere juridic ca Fondul pentru securitate internă să fie instituit sub forma unui singur instrument financiar.

(6) Prin urmare, fondul ar trebui instituit ca un cadru cuprinzător pentru sprijinul financiar al UE în domeniul securității interne, care să conțină instrumentul instituit prin prezentul regulament, precum și instrumentul instituit prin Regulamentul …/2012/UE de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor. Acest cadru cuprinzător ar trebui completat de Regulamentul …/2012/UE de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor[17] la care prezentul regulament ar trebui să se refere în ceea ce privește normele în materie de programare, gestiune financiară, gestiune și control, verificare și validare a conturilor, încheiere a programelor, precum și raportare și evaluare.

(7) Solidaritatea și partajarea responsabilității între statele membre și Uniune în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe reprezintă una dintre cele cinci componente ale politicii comune de gestionare a frontierelor externe.

(8) Fondul pentru securitate internă ar trebui să exprime solidaritatea prin intermediul asistenței financiare acordate statelor membre care aplică pe deplin dispozițiile Schengen privind frontierele externe, precum și celor care se pregătesc să participe pe deplin la Schengen.

(9) Participarea unui stat membru nu ar trebui să coincidă cu participarea acestuia la un instrument financiar temporar al Uniunii care sprijină statele membre beneficiare să finanțeze, printre altele, acțiunile la noile frontiere externe ale Uniunii în vederea punerii în aplicare a acquis-ului Schengen privind frontierele și vizele, precum și controalele la frontierele externe.

(10) Partea fondului care se referă la frontierele externe și la vize (denumită în continuare „instrumentul”) ar trebui să se bazeze pe procesul de dezvoltare a capacităților, care s‑a desfășurat cu sprijinul Fondului pentru frontierele externe, instituit prin Decizia nr. 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului[18], și să extindă acest proces pentru a ține seama de noile evoluții.

(11) În îndeplinirea sarcinilor la frontierele externe și în consulate în conformitate cu dispozițiile acquis-ului Schengen privind frontierele și vizele, statele membre desfășoară activități în interesul și în numele tuturor celorlalte state membre din spațiul Schengen și, prin urmare, prestează un serviciu public pentru Uniune. Pentru a exprima solidaritatea, instrumentul ar trebui să contribuie la sprijinirea costurilor operaționale legate de controlul la frontieră și de politica în domeniul vizelor și să permită statelor membre să mențină în mod sistematic capacitățile esențiale pentru serviciul respectiv în beneficiul tuturor. Acest sprijin constă în rambursarea integrală a unor costuri, la alegere, legate de obiectivele urmărite de prezentul instrument și va constitui parte integrantă a programelor naționale.

(12) Instrumentul ar trebui să completeze și să consolideze activitățile întreprinse pentru dezvoltarea cooperării operaționale sub egida Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 (denumită în continuare „Agenția Frontex”)[19], inclusiv noile activități care rezultă din modificările introduse prin Regulamentul [...][20] și, prin urmare, va consolida solidaritatea dintre statele membre care exercită controlul frontierelor externe în interesul și în numele întregului spațiu Schengen.

(13) Acest instrument ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și a principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(14) Pentru a asigura un control la frontierele externe uniform și de înaltă calitate și pentru a facilita traversarea în scopuri legitime a frontierelor externe în cadrul Strategiei de securitate internă a UE, instrumentul ar trebui să contribuie la dezvoltarea unui sistem comun de gestionare integrată a frontierelor europene, care să includă toate măsurile legate de politică, legislație, cooperare sistematică, distribuirea sarcinilor, personal, echipamente și tehnologie, întreprinse la diferite niveluri de către autoritățile competente ale statelor membre, în cooperare cu Agenția Frontex, cu țările terțe și, după caz, cu alți actori, folosind, printre altele, modelul de securitate a frontierelor pe patru niveluri și analiza integrată a riscurilor elaborate de Uniunea Europeană.

(15) În conformitate cu Protocolul nr. 5 la Actul de aderare din 2003[21] privind tranzitul de persoane pe căi terestre între regiunea Kaliningrad și celelalte părți ale Federației Ruse, instrumentul ar trebui să suporte toate costurile suplimentare apărute în urma punerii în aplicare a dispozițiilor speciale din acquis-ul Uniunii care reglementează acest tranzit, și anume Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003 de stabilire a unui document de facilitare a tranzitului (FTD), a unui document de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) și de modificare a Instrucțiunilor consulare comune și a Manualului comun[22] și Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului privind modele uniforme pentru documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 693/2003[23]. Cu toate acestea, necesitatea unui sprijin financiar continuu pentru scutirile de taxe ar trebui să fie subordonată regimului de vize în vigoare între Uniune și Federația Rusă.

(16)             Acesta ar trebui să includă sprijinul acordat măsurilor naționale și cooperării între statele membre în domeniul politicii vizelor și al altor activități prefrontaliere, care se desfășoară înainte de controalele la frontierele externe. Gestionarea eficientă a activităților organizate de serviciile statelor membre în țările terțe este în interesul politicii comune în domeniul vizelor, în cadrul unui sistem organizat pe mai multe niveluri, care urmărește facilitarea călătoriilor în scopuri legitime și abordarea imigrației ilegală în Uniunea Europeană și reprezintă totodată o parte integrantă a sistemului comun de gestionare integrată a frontierelor.

(17) Mai mult, acesta ar trebui să sprijine măsurile pe teritoriul statelor Schengen, ca parte a dezvoltării unui sistem comun de gestionare integrată a frontierelor care consolidează funcționarea generală a spațiului Schengen.

(18) Instrumentul ar trebui, de asemenea, să sprijine crearea de către Uniunea Europeană a unor sisteme informatice care să ofere statelor membre instrumentele pentru a gestiona mai eficient traversarea frontierele de către resortisanții țărilor terțe și pentru a asigura o mai bună identificare și verificare a călătorilor („frontiere inteligente”). În acest scop, ar trebui să se stabilească un program cu obiectivul de a acoperi costurile pentru dezvoltarea ambelor componente, la nivel central și național, ale acestor sisteme, asigurând coerența tehnică, economii ale costurilor și o punere în aplicare corespunzătoare în statele membre.

(19) Pentru a face față presiunilor imediate și neprevăzute exercitate de migrație, precum și amenințărilor la adresa securității frontierelor, ar trebui să fie posibilă acordarea de asistență de urgență conform cadrului prevăzut de Regulamentul 2012 …/UE de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor.

(20) Mai mult, în vederea consolidării solidarității în întregul spațiu Schengen, în cazul în care sunt identificate deficiențe sau amenințări posibile, mai ales în urma unei evaluări Schengen, statul membru în cauză ar trebui să monitorizeze problema în mod corespunzător, utilizând resursele din cadrul programelor sale cu prioritate, dacă este cazul, pentru a completa măsurile de asistență de urgență.

(21) Pentru a consolida solidaritatea și împărțirea responsabilității, statele membre ar trebui să fie încurajate să utilizeze o parte din resursele disponibile în cadrul programelor pentru prioritățile specifice definite de către Uniune, cum ar fi achiziționarea de echipamente tehnice necesare pentru Agenția Frontex și dezvoltarea cooperării consulare pentru Uniune.

(22) Pentru a garata aplicarea acquis-ului Schengen în întregul spațiu Schengen, punerea în aplicare a Regulamentului privind instituirea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen[24] ar trebui, de asemenea, să fie sprijinită în temeiul prezentului regulament, deoarece reprezintă un instrument esențial de însoțire a politicilor care asigură absența oricărui control asupra persoanelor.

(23) Având în vedere experiența dobândită în ceea ce privește Fondul pentru frontierele externe și dezvoltarea SIS și VIS, se consideră oportun să se permită o anumită flexibilitate în ceea ce privește posibilele transferuri de resurse între diferite mijloace de punere în aplicare a obiectivelor urmărite în cadrul instrumentului, fără a aduce atingere principiului care impune asigurarea, de la început, a unei mase critice și a stabilității financiare necesare programelor, precum și a sprijinului operațional pentru statele membre.

(24) În aceeași ordine de idei, domeniul de aplicare a acțiunilor ar trebui extins, iar plafonul pentru resursele care rămân disponibile pentru Uniune („acțiunile Uniunii”) ar trebui majorat pentru a consolida capacitatea Uniunii de a desfășura într-un anumit exercițiu bugetar activități multiple privind gestionarea frontierelor externe și politică comună în domeniul vizelor în interesul Uniunii în ansamblul său, dacă și în măsura în care este nevoie. Printre astfel de acțiuni ale Uniunii se numără studiile și proiectele pilot menite să stimuleze progresele politicii și ale aplicării sale, măsurile sau acordurile în țările terțe care abordează presiunile exercitate de migrația din aceste țări, în scopul unei gestionări optime a fluxurilor de migrație în Uniune și al unei organizări eficiente a sarcinilor conexe desfășurate la frontierele externe și în consulate.

(25) Măsurile în țările terțe și în legătură cu acestea, finanțate prin acest instrument, ar trebui să fie întreprinse în sinergia și compatibilitate cu alte acțiuni în afara UE, care beneficiază de sprijinul unor instrumente, atât geografice, cât și tematice, de asistență externă ale Uniunii. În special, în punerea în aplicare a acestor acțiuni, ar trebui urmărită coerența deplină cu principiile și obiectivele generale ale acțiunii externe și ale politicii externe a Uniunii referitoare la țara sau regiunea în cauză. Aceste măsuri nu ar trebui să fie destinate sprijinirii acțiunilor care vizează direct dezvoltarea și ar trebui să completeze, dacă este cazul, asistența financiară oferită prin instrumentele de asistență externă. Se va urmări, de asemenea, asigurarea coerenței cu politica de ajutor umanitar a Uniunii, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de urgență.

(26) Finanțarea din bugetul Uniunii ar trebui să se concentreze asupra activităților în care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată în raport cu acțiunea individuală a statelor membre. Dat fiind că Uniunea Europeană este într-o poziție mai bună decât statele pentru a pune la dispoziție un cadru pentru exprimarea solidarității Uniunii în ceea ce privește controlul la frontieră, politica în domeniul vizelor și gestionarea fluxurilor de migrație, precum și pentru a oferi o platformă pentru dezvoltarea sistemelor informatice comune care stau la baza acestor politici, sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament contribuie, în special, la consolidarea capacităților naționale și europene în aceste domenii.

(27) În vederea completării sau a modificării dispozițiilor acestui instrument în ceea ce privește definirea unor acțiuni specifice în cadrul programelor naționale, competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, pe durata activităților pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.

(28) Comisia, în momentul pregătirii și al elaborării actelor delegate, ar trebui să garanteze transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(29) Pentru a se asigura o aplicare uniformă, eficientă și în timp util a dispozițiilor privind sprijinul operațional prevăzute în prezentul regulament și pentru a se stabili cadrul programelor privind noile sisteme informatice, competențele de executare ar trebui să fie conferite Comisiei. Competențele respective trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[25].

(30)             Având în vedere că obiectivul prezentului regulament, și anume asigurarea solidarității și a împărțirii responsabilității între statele membre și Uniune în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe și politica în domeniul vizelor, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

(31) Decizia nr. 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului pentru Frontierele Externe pentru perioada 2007-2013[26] ar trebui să fie abrogată.

(32) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen[27].

(33) În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea acesteia din urmă la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, dispoziții care intră sub incidența domeniului prevăzut la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului privind încheierea acestui acord, în numele Comunității Europene[28].

(34) În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului[29].

(35)             În temeiul Protocolului privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea, de către Consiliu, a măsurilor în conformitate cu titlul V partea a treia din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu excepția „măsurilor prin care se stabilesc țările terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină o viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre sau a măsurilor privind instituirea unui model uniform de viză”. Prezenta propunere se bazează pe acquis-ul Schengen și, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în termen de șase luni de la adoptarea de către Consiliu a unei propuneri sau inițiative care urmărește dezvoltarea acquis-ului Schengen în temeiul dispozițiilor prevăzute la titlul V partea a treia din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca decide cu privire la transpunerea măsurii respective în legislația sa internă.

(36) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen și cu Decizia ulterioară 2004/926/CE a Consiliului din 22 decembrie 2004 privind punerea în aplicare a unor părți din acquis-ul Schengen de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. În consecință, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu are obligații în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale.

(37)             Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2001/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen. În consecință, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu are obligații în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:CAPITOLUL I

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Scopul și domeniul de aplicare

1. Prezentul regulament instituie instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor externe și pentru politica comună în materie de vize (denumit în continuare „instrumentul”), ca parte din Fondul de securitate internă (denumit în continuare „fondul”).

Împreună cu Regulamentul …/2012/UE de instituire, ca parte a Fondului de securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperare polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, prezentul regulament instituie Fondul de securitate internă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

2. Prezentul regulament stabilește

(a) obiectivele sprijinului financiar și acțiunile eligibile;

(b) cadrul general de punere în aplicare a acțiunilor eligibile;

(c) resursele puse la dispoziție în temeiul prezentului instrument în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 și distribuția acestora;

(d) domeniul de aplicare și scopul diferitelor mijloace specifice prin care se finanțează cheltuielile de gestionare a frontierelor externe și politica comună în materie de vize.

3. Prezentul regulament prevede aplicarea normelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. … 2012 [regulament orizontal].

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) „frontiere externe” înseamnă frontierele terestre ale statelor membre, inclusiv frontierele fluviale și cele aflate pe lacuri, frontierele maritime și aeroporturile, porturile fluviale, porturile maritime și porturile aflate pe lacuri ale statelor membre cărora li se aplică dispozițiile dreptului Uniunii privind trecerea frontierelor externe, indiferent dacă aceste frontiere sunt sau nu sunt temporare;

(b) „frontiere externe temporare” înseamnă

– frontiera comună dintre un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen și un alt stat membru care are obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în temeiul actului său de aderare, dar în cazul căruia nu a intrat în vigoare decizia relevantă a Consiliului de autorizare a statului membru respectiv să aplice integral acquis-ul respectiv;

– frontiera comună dintre două state membre care au obligația să aplice integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actele corespunzătoare privind aderarea acestora, dar în cazul cărora nu a intrat încă în vigoare decizia relevantă a Consiliului de autorizare a respectivelor state membre să aplice integral acquis-ul respectiv;

(c) „punct de trecere a frontierei” înseamnă orice punct de trecere autorizat de către autoritățile competente pentru trecerea frontierelor externe, potrivit notificării efectuate în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006;

(d) „mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen” înseamnă verificarea aplicării corecte a acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în Regulamentul nr. … /2012/UE[30] [X];

(e) „situație de urgență” înseamnă o situație care prezintă un caracter urgent și excepțional în care un număr mare sau disproporționat de resortisanți ai țărilor terțe trec sau este posibil să treacă frontiera externă a unuia sau a mai multor state membre.

Articolul 3

Obiective

1. Obiectivul general al instrumentului este de a contribui la asigurarea unui nivel înalt de siguranță în cadrul Uniunii Europene.

2. În cadrul obiectivului general prevăzut la alineatul (1), instrumentul contribuie, în conformitate cu prioritățile identificate de strategiile UE relevante, programele, evaluările amenințărilor și ale riscurilor, la îndeplinirea următoarelor obiective:

(a) sprijinirea politicii comune în materie de vize în vederea facilitării călătoriilor legitime, asigurării egalității de tratament a resortisanților din țările terțe și combaterii problemei migrației ilegale

Îndeplinirea acestui obiectiv este evaluată pe baza indicatorilor, cum ar fi, printre altele, numărul de posturi consulare echipate, securizate și/sau consolidate pentru a se asigura prelucrarea eficientă a cererilor de viză și pentru a se oferi servicii de calitate solicitanților de viză

(b) acordarea de asistență pentru gestionarea frontierelor, în vederea asigurării, pe de o parte, a unui nivel ridicat de protecție a frontierelor externe și, pe de altă parte, a fluidizării trecerii frontierelor externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen

Îndeplinirea acestui obiectiv este evaluată pe baza indicatorilor, cum ar fi, printre altele, dezvoltarea de echipamente de control la frontieră și reținerea resortisanților țărilor terțe aflați în situații ilegale la frontiera externă, în raport cu riscul pe care îl presupune secțiunea în cauză a frontierei externe.

3. În vederea îndeplinirii acestor obiective, instrumentul contribuie la realizarea următoarelor obiective operaționale:

(a) promovarea dezvoltării și punerii în aplicare a unor politici care să asigure absența oricărui control asupra persoanelor, indiferent de cetățenie, la trecerea frontierelor interne, asigurând controlul persoanelor și monitorizarea eficientă a trecerii frontierelor externe;

(b) introducerea progresivă a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor externe, inclusiv consolidarea cooperării interagenții dintre autoritățile din domeniul migrației și autoritățile de aplicare a legii din statele membre la frontierele externe și luarea de măsuri în cadrul teritoriului și măsurile adiacente necesare legate de securitatea documentelor și gestionarea identității;

(c) promovarea dezvoltării și punerii în aplicare a politicii comune în materie de vize și alte permise de ședere de scurtă durată, inclusiv a cooperării consulare;

(d) crearea și funcționarea sistemelor informatice, a infrastructurii lor de comunicare și a echipamentelor de sprijin pentru gestionarea fluxurilor de migrație care traversează frontierele externe ale Uniunii;

(e) asigurarea aplicării eficiente și uniforme a acquis-ului Uniunii în materie de frontiere și vize, inclusiv a funcționării mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen;

(f) consolidarea cooperării dintre statele membre care acționează în țări terțe cu privire la fluxurile de resortisanți ai țărilor terțe pe teritoriul statelor membre, precum și a cooperării cu țări terțe în acest sens.

4. Instrumentul contribuie, de asemenea, la finanțarea asistenței tehnice la inițiativa statelor membre și a Comisiei.

Articolul 4

Acțiuni eligibile

1. În cadrul obiectivelor definite la articolul 3 și în conformitate cu concluziile convenite în cadrul dialogului politic, astfel cum este prevăzut la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. …/2012 [regulament orizontal], instrumentul sprijină acțiuni în cadrul statelor membre sau adoptate de către acestea și în special:

(a) infrastructuri de trecere a frontierelor, clădiri și sisteme necesare la punctele de trecere a frontierelor și pentru supravegherea zonei dintre punctele de trecere a frontierelor și combaterea eficientă a trecerii ilegale a frontierelor externe;

(b) echipamente operaționale, mijloace de transport și sisteme de comunicații necesare în vederea efectuării controlului eficient al frontierelor și pentru detectarea persoanelor, cum ar fi terminale fixe pentru VIS, SIS și Sistemul European de Arhivare a Imaginilor (FADO), inclusiv tehnologii de ultimă generație;

(c) sisteme informatice utilizate pentru gestionarea fluxurilor de migrație la nivel transfrontalier;

(d) infrastructuri, clădiri și echipamente operaționale necesare pentru prelucrarea cererilor de viză și pentru cooperarea consulară;

(e) studii, proiecte-pilot și acțiuni menite să promoveze cooperarea interagenții în interiorul statelor membre și între statele membre și punerea în aplicare a recomandărilor, a standardelor operaționale și a celor mai bune practici care rezultă din cooperarea operațională între statele membre și agențiile Uniunii.

2. În cadrul obiectivelor definite la articolul 3, prezentul instrument sprijină acțiunile în raport cu țările terțe și în cadrul acestora și în special:

(a) sisteme de informații, instrumente sau echipamente pentru schimbul de informații între statele membre și țările terțe;

(b) acțiuni menite să stimuleze cooperarea operațională între statele membre și țările terțe, inclusiv operațiuni comune;

(c) studii, evenimente, instruire, echipamente și proiecte-pilot pentru a oferi expertiză tehnică și operațională ad-hoc în țările terțe;

(d) studii, evenimente, instruire, echipamente și proiecte-pilot de punere în aplicare a recomandărilor, a standardelor operaționale și a celor mai bune practici care rezultă din cooperarea operațională între statele membre și agențiile Uniunii în țările terțe.

3. Acțiunile menționate la alineatul (1) litera (a) nu sunt eligibile la frontierele externe temporare.

4. Nu sunt eligibile acțiunile legate de reintroducerea temporară și excepțională a controlului la frontierele interne, astfel cum se prevede în Codul frontierelor Schengen.

CAPITOLUL II

CADRUL FINANCIAR ȘI DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 5

Resurse globale și punerea în aplicare

1. Resursele globale pentru punerea în aplicare a prezentului regulament reprezintă 3 520 de milioane EUR.

2. Creditele anuale sunt autorizate de către autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar.

3. Resursele globale sunt puse în aplicare prin următoarele mijloace:

(a) programe naționale, în conformitate cu articolele 9 și 12;

(b) sprijin operațional, în cadrul programelor naționale și în condițiile stabilite la articolul 10;

(c) funcționarea regimului special de tranzit, în conformitate cu articolul 11;

(d) acțiuni ale Uniunii, în conformitate cu articolul 13;

(e) asistență de urgență, în conformitate cu articolul 14;

(f) punerea în aplicare a unui program pentru crearea de noi sisteme informatice care să sprijine gestionarea fluxurilor de migrație care trec frontierele externe ale Uniunii, în condițiile prevăzute de articolul 15;

(g) asistență tehnică, în conformitate cu articolul 16.

4. Bugetul alocat în cadrul instrumentului este pus în aplicare prin gestionare repartizată, în temeiul articolului 55 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. …./2012 [noul Regulament financiar], cu excepția acțiunilor Uniunii menționate la articolul 13, a asistenței de urgență menționate la articolul 14 și a asistenței tehnice menționate la articolul 16 alineatul (1).

Modalitatea (modalitățile) de execuție bugetară pentru programul privind dezvoltarea de noi sisteme informatice se stabilește (sunt stabilite) în actele de punere în aplicare menționate la articolul 15 alineatul (2).

5. Resursele globale se utilizează orientativ după cum urmează:

(a) 2 000 de milioane EUR pentru programele naționale ale statelor membre;

(b) 1 100 de milioane EUR pentru crearea noilor sisteme informatice care să permită gestionarea fluxurilor de migrație care trec frontierele externe ale Uniunii, menționate la articolul 15 alineatul (2);

(c) 150 de milioane EUR pentru regimul special de tranzit;

(d) 270 de milioane EUR pentru acțiunile Uniunii, asistență de urgență și asistență tehnică la inițiativa Comisiei.

6. Pe lângă resursele globale stabilite de Regulamentul nr. …/2012/UE de stabilire, ca parte a Fondului de securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperare polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, resursele globale disponibile pentru prezentul regulament, astfel cum se prevede la alineatul (1), constituie pachetul financiar pentru Fondul de securitate internă și reprezintă referința principală pentru autoritatea bugetară, în cursul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[31].

7. Țările implicate în transpunerea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen participă la aplicarea instrumentului în temeiul prezentului regulament.

8. Se încheie acorduri privind contribuțiile financiare ale acestor țări la prezentul instrument și se stabilesc normele suplimentare necesare unei asemenea participări, inclusiv dispozițiile de asigurare a protejării intereselor financiare ale Uniunii și a competențelor de audit ale Curții de Conturi.

Contribuțiile financiare ale acestor țări se adaugă la resursele globale disponibile din bugetul Uniunii, menționate la alineatul (1).

Articolul 6

Resurse pentru acțiuni eligibile în statele membre

1. Se alocă statelor membre, cu titlu orientativ, 2 000 de milioane EUR după cum urmează:

(a) 1 200 de milioane EUR, astfel cum se menționează la anexa I;

(b) 450 de milioane EUR, în funcție de rezultatele mecanismului descris la articolul 7;

(c) în cadrul evaluării intermediare și pentru perioada începând cu exercițiul bugetar 2018, 350 de milioane EUR, reprezentând restul creditelor disponibile în temeiul prezentului articol sau o altă sumă, calculată în conformitate cu alineatul (2), în baza rezultatelor analizei riscurilor și a mecanismului prevăzut la articolul 8.

2. Pentru a răspunde în mod corespunzător obiectivelor prevăzute de prezentul regulament în cazul unor circumstanțe neprevăzute sau noi și/sau pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a finanțării disponibile în temeiul prezentului regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17, în vederea ajustării sumei orientative prevăzute la alineatul (1) litera (c).

3. Statele membre care aderă la Uniune în perioada 2012-2020 nu beneficiază de alocările pentru programele naționale din cadrul prezentului instrument atât timp cât acestea beneficiază de un instrument temporar al Uniunii care sprijină statele membre beneficiare prin finanțarea acțiunilor la frontierele externe noi ale Uniunii în vederea punerii în aplicare a acquis-ului Schengen privind frontierele și vizele, precum și controalele la frontierele externe.

Articolul 7

Resurse destinate acțiunilor specifice

1. În plus față de alocarea calculată în conformitate cu articolul (6) alineatul (1) litera (a), statele membre pot să primească o sumă suplimentară, cu condiția ca aceasta să fie identificată ca atare în program, care se utilizează în vederea realizării acțiunilor specifice menționate în anexa II.

2. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru revizuirea acțiunilor specifice menționate în anexa II, în cazul în care se consideră oportun. Pe baza noilor acțiuni specifice, statele membre pot beneficia de o sumă suplimentară, astfel cum se prevede la alineatul (1), sub rezerva disponibilității resurselor.

3. Sumele suplimentare prevăzute de prezentul articol sunt alocate statelor membre în cauză prin fiecare decizie de finanțare individuală privind aprobarea sau revizuirea programului lor național, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. …/2012 [regulament orizontal].

Articolul 8

Resursele din cadrul evaluării intermediare

1. În vederea alocării sumei menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (c), până la 1 iunie 2017, Comisia elaborează, pe baza contribuțiilor și a consultării Agenției Frontex, un raport care, potrivit analizei riscurilor efectuate de Frontex, stabilește nivelurile de amenințare la frontierele externe pentru perioada 2017-2020. Nivelurile de amenințare vor fi evaluate în funcție de sarcina gestionării frontierelor și pe amenințările care au afectat securitatea la frontierele externe ale statelor membre în perioada 2014-2016 și vor lua în considerare, printre altele, posibilele tendințe viitoare privind fluxurile de migrație și activitățile ilegale la frontierele externe, având în vedere posibilele evoluții politice, economice și sociale în țările terțe în cauză, în special în țările învecinate.

Raportul stabilește gradul de amenințare pentru fiecare secțiune a frontierei externe, prin înmulțirea lungimii sectorului de frontieră în cauză cu gradul de importanță atribuit acestuia, după cum urmează:

(a)     frontiera externă terestră:

(i)      factorul 1 pentru amenințare normală

(ii)      factorul 3 pentru amenințare medie

(iii)     factorul 5 pentru amenințare deosebită;

(b)     frontiera externă maritimă:

(i)      factorul 1 pentru amenințare normală

(ii)      factorul 3 pentru amenințare medie

(iii)     factorul 5 pentru amenințare deosebită.

Pe baza raportului, Comisia stabilește statele membre care vor primi o sumă suplimentară. Statele membre care au un nivel de amenințare crescut în comparație cu gradul de amenințare stabilit pentru calculul corespunzător exercițiului bugetar 2013, în temeiul Deciziei 574/2007/CE, vor primi resurse suplimentare pro rata.

2. În sensul distribuției resurselor, în conformitate cu alineatul 1,

(a)     se ia în considerare, deși nu constituie o frontieră externă terestră atât timp cât rămân în vigoare dispozițiile articolului 1 din Protocolul nr. 10 privind Cipru la Actul de aderare din 2003, linia care delimitează zonele menționate la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 866/2004 din 29 aprilie 2004 al Consiliului privind regimul stabilit în conformitate cu articolul 2 din Protocolul nr. 10 la Actul de aderare, și nu lungimea frontierei maritime situate la nord de linia respectivă;

(b)     frontierele externe maritime înseamnă limita exterioară a mării teritoriale a statelor membre, astfel cum este definită în conformitate cu articolele 4 – 16 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării. Cu toate acestea, în cazul în care este necesară efectuarea cu regularitate a unor operațiuni pe rază lungă de acțiune pentru a preveni migrația/intrarea ilegală, aceasta este limita exterioară a domeniilor cu risc crescut. Această limită se stabilește luând în considerare datele relevante privind aceste operațiuni în perioada 2014-2016, astfel cum au fost furnizate de către statele membre în cauză.

3. În plus, ca urmare a invitației din partea Comisiei, valabile până la 1 iunie 2017, statele membre pot primi o alocație suplimentară, cu condiția să fie prevăzută ca atare în program, utilizată pentru realizarea acțiunilor specifice care urmează să fie stabilite în funcție de prioritățile Uniunii în acel moment.

În acest scop, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru revizuirea priorităților specifice menționate în anexa II.

4. Sumele suplimentare prevăzute de prezentul articol sunt alocate statelor membre în cauză printr-o decizie de finanțare individuală privind aprobarea sau revizuirea programului lor național, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. …./2012 [regulament orizontal].

Articolul 9

Programele naționale

1. Programul național care urmează să fie întocmit în temeiul prezentului instrument și programele naționale care urmează să fie elaborate în temeiul Regulamentului nr. …/2012/UE de stabilire, ca parte a Fondului de securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperare polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, sunt elaborate în comun de statele membre și sunt propuse Comisiei ca program național unic al fondului, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. …./2012 [regulament orizontal].

2. În cadrul programelor naționale care urmează să fie analizate și aprobate de Comisie în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. …./2012 [regulament orizontal], statele membre urmăresc, în special, următoarele obiective:

(a) dezvoltarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) în conformitate cu legislația și orientările ale Uniunii;

(b) susținerea și extinderea capacității existente la nivel național în materie de gestionare a frontierelor externe, luând în considerare, între altele, noile evoluții, tehnologii și/sau standarde în ceea ce privește gestionarea fluxurilor de migrație;

(c) susținerea dezvoltării în continuare a gestionării fluxurilor de migrație de către serviciile consulare și alte servicii ale statelor membre în țări terțe, pentru a facilita călătoriile în scopuri legale și prevenirea migrației ilegale în Uniune;

(d) consolidarea gestionării integrate a frontierelor, prin testarea și introducerea de noi instrumente, sisteme interoperabile și metode de lucru care vizează îmbunătățirea schimbului de informații în cadrul statului membru sau pentru a îmbunătăți cooperarea interagenții;

(e) asigurarea aplicării corecte și uniforme a acquis-ului Uniunii privind controlul frontierelor și vizele, răspunzând deficiențelor identificate la nivel european, astfel cum se reflectă în rezultatele obținute în cadrul mecanismului de evaluare Schengen;

(f) creșterea capacității de a răspunde provocărilor viitoare, inclusiv amenințărilor și presiunilor prezente și viitoare la frontierele externe ale Uniunii, luând în considerare în special analiza riscurilor efectuată de Frontex.

Articolul 10

Sprijin operațional, în conformitate cu programele naționale ale statelor membre

1. Un stat membru poate folosi până la 50% din suma alocată în temeiul instrumentului pentru programul său național în vederea finanțării sprijinului operațional acordat autorităților publice care răspund de îndeplinirea sarcinilor și a serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune. Aceste sarcini și servicii se referă la unul sau mai multe dintre obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (c) și (d).

2. Sprijinul operațional este furnizat numai în cazul în care următoarele condiții sunt îndeplinite în statul membru în cauză:

(a) respectarea acquis-ului Uniunii în materie de frontiere și vize;

(b) respectarea standardelor și orientărilor Uniunii privind buna guvernanță în materie de frontiere și vize, în special Catalogul Schengen privind controlul frontierelor externe, Manualul practic pentru polițiștii de frontieră, precum și Manualul privind vizele.

3. În acest scop, înainte de aprobarea programului național, Comisia evaluează situația inițială în statele membre care și-au manifestat intenția de a solicita sprijin operațional.

Concluziile Comisiei fac obiectul unui schimb de opinii cu statul membru în cauză.

În urma schimbului de opinii, acceptarea de către Comisie a sprijinului bugetar în cadrul programului național al unui stat membru poate fi condiționată de programarea și de finalizarea unei serii de acțiuni care au ca scop garantarea îndeplinirii integrale a condițiilor prevăzute la alineatul (2), până la momentul acordării sprijinului bugetar.

4. Sprijinul operațional este concentrat pe sarcini și/sau servicii specifice și este orientat pe obiectivele stabilite în anexa III. Sprijinul operațional atrage după sine rambursarea integrală a cheltuielilor efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor și/sau serviciilor definite în programul național, în limitele financiare stabilite de program și de plafonul prevăzut la alineatul (1).

5. Sprijinul operațional face obiectul monitorizării și al schimbului de informații între Comisie și statul membru în cauză în raport cu situația inițială în statul membru, cu obiectivele și țintele care urmează să fie realizate și cu indicatorii de evaluare a progreselor.

6. Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, proceduri de raportare referitoare la punerea în aplicare a prezentei dispoziții și orice alte modalități practice, care trebuie stabilite între statele membre și Comisie pentru a se conforma prezentului articol. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de evaluare menționată la articolul 18 alineatul (2).

Articolul 11

Sprijin operațional pentru regimul special de tranzit

1. Instrumentul acordă sprijin pentru compensarea scutirilor de taxe aplicate vizelor de tranzit și costurilor suplimentare ocazionate de punerea în aplicare a documentului de facilitare a tranzitului (FTD) și a documentului de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 693/2003 al Consiliului și al Regulamentului (CE) nr. 694/2003 al Consiliului.

2. Resursele alocate în acest scop Lituaniei, în temeiul alineatului (1), nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020 și sunt puse la dispoziție ca sprijin operațional specific suplimentar pentru Lituania.

3. În sensul alineatului (1), costuri suplimentare înseamnă costurile care rezultă direct din cerințele specifice de punere în aplicare a funcționării regimului special de tranzit și care nu decurg din eliberarea vizelor de tranzit sau a altor tipuri de vize.

Următoarele tipuri de costuri suplimentare pot beneficia de finanțare:

(a)     investițiile în infrastructuri;

(b)     formarea personalului care pune în aplicare regimul special de tranzit;

(c)     costurile suplimentare de funcționare, inclusiv salariile personalului care răspunde în mod direct de punerea în aplicare a regimului special de tranzit.

4. Scutirile de taxe menționate la alineatul (1) se calculează pe baza nivelului taxelor de viză și a derogărilor la taxele de viză stabilite de Acordul de facilitare a eliberării vizelor între Uniunea Europeană și Federația Rusă, în limitele cadrului financiar prevăzut la alineatul (2).

5. Comisia și Lituania evaluează aplicarea prezentului articol în cazul în care intervin schimbări care au un impact asupra existenței și/sau funcționării regimului special de tranzit.

6. Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, proceduri de raportare referitoare la punerea în aplicare a prezentei dispoziții și orice alte modalități financiare și practice care trebuie stabilite între Lituania și Comisie, pentru a se conforma prezentului articol. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18 alineatul (2).

7. Pentru a asigura buna funcționare a regimului special de tranzit, Comisia poate formula modalități specifice de plată intermediară care să facă derogare de la dispozițiile Regulamentului (UE) No …./2012 [regulamentul orizontal].

Articolul 12

Programare în conformitate cu rezultatele mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen

În urma unui raport de evaluare privind acquis-ul Schengen, astfel cum a fost adoptat în conformitate cu Regulamentul privind instituirea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen, statul membru în cauză analizează, împreună cu Comisia și Agenția Frontex, dacă este cazul, modalitatea de a răspunde constatărilor și de punere în aplicare a recomandărilor formulate în cadrul programului său național.

Dacă este necesar, statul membru își reevaluează programul național pentru a lua în considerare aceste constatări și recomandări.

Prin dialog cu Comisia și cu Agenția Frontex, dacă este cazul, statul membru realocă resurse din programul său, inclusiv, dacă este necesar, resursele prevăzute pentru sprijin operațional și/sau introduce sau modifică acțiunile menite să remedieze deficiențele, în conformitate cu constatările și recomandările raportului de evaluare privind acquis-ul Schengen.

Articolul 13

Acțiunile Uniunii

1. La inițiativa Comisiei, instrumentul poate fi utilizat pentru finanțarea acțiunilor transnaționale sau a acțiunilor de interes special pentru Uniune („acțiunile Uniunii”) privind obiectivele generale, specifice și operaționale menționate la articolul 3.

2. Pentru a fi eligibile pentru finanțare, este necesar ca acțiunile Uniunii să urmărească, în special, următoarele obiective:

(a) sprijinirea măsurilor de pregătire, de monitorizare, de sprijin administrativ și tehnic, elaborarea unui mecanism de evaluare, pentru a pune în aplicare politicile cu privire la frontierele externe și vize, inclusiv pentru a pune în aplicare guvernanța Schengen, astfel cum este definită de mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen, astfel cum este stabilit de Regulamentul (UE) nr. … privind instituirea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și a Codului Frontierelor Schengen;

(b) asigurarea unei mai bune cunoașteri și înțelegeri a situației existente în statele membre prin analiza, evaluarea și monitorizarea atentă a politicilor;

(c) sprijinirea dezvoltării instrumentelor și metodelor statistice și a indicatorilor comuni;

(d) susținerea și monitorizarea punerii în aplicare a legislației Uniunii și a obiectivelor strategice ale Uniunii în statele membre, precum și evaluarea eficienței și impactului acestora;

(e) promovarea creării de rețele, a învățării reciproce, a identificării și difuzării bunelor practici și a abordărilor inovatoare la nivel european;

(f) sporirea gradului de sensibilizare cu privire la politicile și obiectivele Uniunii în rândul părților interesate și al publicului larg, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii;

(g) sporirea capacității rețelelor europene de promovare, susținere și dezvoltare în continuare a politicilor și obiectivelor Uniunii;

(h) sprijinirea, în special, a proiectelor inovatoare care dezvoltă noi metode și/sau tehnologii cu potențial de transfer către alte state membre, îndeosebi a proiectelor care urmăresc testarea și validarea proiectelor de cercetare;

(i) susținerea acțiunilor legate de țări terțe și în cadrul acestora, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (2).

3. Acțiunile Uniunii sunt puse în aplicare în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. …../2012 [regulament orizontal].

Articolul 14

Asistență de urgență

1. Instrumentul asigură asistență financiară pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice în caz de situații de urgență, astfel cum sunt definite la articolului 2 litera (e).

2. Asistența de urgență este pusă în aplicare în conformitate cu mecanismul prevăzut la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. …./2012 [regulament orizontal].

Articolul 15

Instituirea unui program privind dezvoltarea de noi sisteme informatice

1. Suma orientativă alocată pentru programul privind dezvoltarea noilor sisteme informatice de gestionare a circulației resortisanților țărilor terțe la nivel transfrontalier este stabilită la 1 100 de milioane EUR. Programul este pus în aplicare în conformitate cu legislația Uniunii privind definirea noilor sisteme informatice și a infrastructurii de comunicare a cestora, cu scopul, în special, de a îmbunătăți gestionarea și controlul fluxurilor de călătorie la frontierele externe prin consolidarea controalelor și în același timp prin accelerarea trecerii frontierelor pentru persoanele care călătoresc cu regularitate.

2. Comisia răspunde de gestionarea programului și adoptă un cadru strategic multianual care include:

(a) acțiunile principale care urmează să fie realizate;

(b) o defalcare a bugetului în funcție de exercițiile bugetare;

(c) calendarul punerii în aplicare;

(d) metodele de gestionare care urmează să fie utilizate de către principalele acțiuni efectuate. Acțiunile pot fi puse în aplicare – în mod direct de către Comisie sau prin agențiile executive – în mod indirect de către entități și persoane, altele decât statele membre, în conformitate cu articolul [57] din Regulamentul (UE) nr. …./2012 [noul Regulament financiar]

Acțiunile principale care urmează să fie realizate trebuie să vizeze, în special, dezvoltarea și testarea componentei centrale și a cererilor comune pentru componentele naționale ale sistemelor, infrastructura de comunicații între componentele centrale și naționale, coordonarea pentru punerea lor în funcțiune și gestionarea securității sistemelor.

Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, cadrul strategic și eventualele revizuiri. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18 alineatul (2).

Articolul 16

Asistență tehnică

1. La inițiativa și/sau în numele Comisiei, instrumentul poate contribui anual cu până la 1,7 milioane EUR pentru asistență tehnică la Fondul de securitate internă, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. …/2012 [regulament orizontal].

2. La inițiativa unui stat membru, instrumentul poate contribui cu până la 5% din suma totală alocată statului membru pentru asistența tehnică din cadrul programului național, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. …/2012 [regulament orizontal].

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 17

Exercitarea competențelor delegate

1. Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la prezentul articol.

2. Delegarea competenței menționată în prezentul regulament este conferită Comisiei pentru o perioadă de șapte ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Delegarea de competențe se prelungește în mod tacit pentru perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun unei astfel de prelungiri în termen de cel mult trei luni înainte de sfârșitul fiecărei perioade.

3. Delegarea de competențe menționată în prezentul regulament poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare încheie delegarea de competență menționată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte începând cu ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară, menționată în decizie. Decizia de revocare nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5. Actul delegat adoptat în conformitate cu prezentul regulament intră în vigoare numai dacă Parlamentul European sau Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European sau Consiliului sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Perioada menționată se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18

Procedura comitetelor

1. Comisia este sprijinită de comitetul comun pentru azil, migrație și securitate instituit prin articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. …./2012 [regulament orizontal].

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 19

Aplicabilitatea Regulamentului (UE) nr. …./2012 [regulament orizontal]

Dispozițiile Regulamentului (UE) nr. …/2012 [regulament orizontal] se aplică prezentului instrument.

Articolul 20

Abrogare

Decizia nr. 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Fondului pentru Frontierele Externe se abrogă cu începere de la 1 ianuarie 2014.

Articolul 21

Dispoziții tranzitorii

1. Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea, inclusiv anularea integrală sau parțială, a proiectelor și a programelor anuale până la încheierea acestora, nici asistența financiară aprobată de către Comisie în temeiul Deciziei nr. 574/2007/CE și nici alt act legislativ care se aplică respectivei asistențe la 31 decembrie 2013.

2. În cursul adoptării deciziilor privind cofinanțarea în cadrul prezentului instrument, Comisia ia în considerare măsurile care au fost adoptate în temeiul Deciziei nr. 574/2007/CE înainte de [data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene] și care au repercusiuni financiare pe durata acoperită de respectiva cofinanțare.

3. Sumele angajate pentru cofinanțare, aprobate de Comisie între 1 ianuarie 2011 și 31 decembrie 2013, pentru care nu au fost trimise Comisiei documentele necesare încheierii acțiunilor înainte de expirarea termenului pentru înaintarea raportului final, sunt dezangajate automat de către Comisie până la 31 decembrie 2017, impunându-se restituirea sumelor plătite în mod nejustificat.

4. Sumele legate de acțiunile care au fost suspendate datorită unor proceduri judiciare sau administrative cu efect suspensiv nu sunt luate în considerare pentru calcularea sumei care urmează să fie dezangajată în mod automat.

Articolul 21

Revizuire

În temeiul unei propuneri a Comisiei, Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regulament cel târziu până la 30 iunie 2020.

Articolul 22

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

ANEXA I Sumele care constituie baza programelor naționale ale statelor membre

Stat membru || Suma minimă || Procentaj mediu 2010­2012 || Distribuție în funcție de procentaj || Suma totală

Austria || 5 000 000 || 0,82% || 8 699 674 || 13 699 674

Belgia || 5 000 000 || 1,13% || 11 886 638 || 16 886 638

Bulgaria || 5 000 000 || 3,18% || 33 578 849 || 38 578 849

Cipru || 5 000 000 || 1,76% || 18 521 213 || 23 521 213

Republica Cehă || 5 000 000 || 0,84% || 8 907 377 || 13 907 377

Danemarca || 5 000 000 || 0,48% || 5 053 171 || 10 053 171

Estonia || 5 000 000 || 1,51% || 15 933 661 || 20 933 661

Finlanda || 5 000 000 || 2,87% || 30 320 668 || 35 320 668

Franța || 5 000 000 || 7,20% || 75 956 454 || 80 956 454

Germania || 5 000 000 || 4,21% || 44 390 681 || 49 390 681

Grecia || 5 000 000 || 14,56% || 153 636 854 || 158 636 854

Ungaria || 5 000 000 || 3,22% || 34 018 515 || 39 018 515

Islanda || 5 000 000 || 0,03% || 310 455 || 5 310 455

Italia || 5 000 000 || 13,62% || 143 660 373 || 148 660 373

Letonia || 5 000 000 || 0,95% || 9 989 974 || 14 989 974

Lituania* || 5 000 000 || 1,77% || 18 709 058 || 23 709 058

Luxemburg || 5 000 000 || 0,04% || 379 909 || 5 379 909

Malta || 5 000 000 || 3,43% || 36 173 227 || 41 173 227

Țările de Jos || 5 000 000 || 2,30% || 24 315 326 || 29 315 326

Norvegia || 5 000 000 || 0,84% || 8 846 929 || 13 846 929

Polonia || 5 000 000 || 3,97% || 41 883 809 || 46 883 809

Portugalia || 5 000 000 || 1,25% || 13 197 565 || 18 197 565

România || 5 000 000 || 5,05% || 53 313 864 || 58 313 864

Slovacia || 5 000 000 || 0,46% || 4 835 168 || 9 835 168

Slovenia || 5 000 000 || 2,31% || 24 371 875 || 29 371 875

Spania || 5 000 000 || 17,13% || 180 746 396 || 185 746 396

Suedia || 5 000 000 || 0,59% || 6 189 272 || 11 189 272

Elveția || 5 000 000 || 1,25% || 13 216 801 || 18 216 801

Croația || 5 000 000 || 3,22% || 33 956 244 || 38 956 244

Total || 145 000 000 || 100% || 1 055 000 000 || 1 200 000 000

Annex II List of specific actions

1. Crearea unor mecanisme de cooperare consulară între cel puțin două state membre care să producă economii substanțiale legate de depunerea cererilor și eliberarea de vize la consulate, în conformitate cu principiile de cooperare prevăzute în Codul vizelor, inclusiv centre comune pentru solicitarea de vize.

2. Achiziționarea de mijloace de transport și echipamente operaționale considerate necesare de către Agenția Frontex pentru funcționarea operațiunilor comune, în conformitate cu liniile directoare emise de agenție.

ANEXA III Obiectivele sprijinului operațional în cadrul programelor naționale

Obiectivul nr. 1: promovarea dezvoltării și punerii în aplicare a unor politici care să asigure absența oricărui control al persoanelor, indiferent de cetățenie, la trecerea frontierelor interne, asigurând controlul persoanelor și monitorizarea eficientă a trecerii frontierelor externe

- operațiuni

- cheltuieli cu personalul

- cheltuieli pentru servicii, cum ar fi întreținerea și reparațiile

- modernizarea/reînnoirea echipamentelor

- bunuri imobiliare (amortizare, renovare)

Obiectivul nr. 2: promovarea dezvoltării și punerii în aplicare a politicii comune în materie de vize și alte permise de ședere de scurtă durată, inclusiv a cooperării consulare

- operațiuni

- cheltuieli cu personalul

- cheltuieli pentru servicii, cum ar fi întreținerea și reparațiile

- modernizarea/reînnoirea echipamentelor

- bunuri imobiliare (amortizare, renovare)

Obiectivul nr. 3: crearea și funcționarea sistemelor informatice, a infrastructurii lor de comunicare și a echipamentelor de sprijin pentru gestionarea fluxurilor de migrație care traversează frontierele externe ale Uniunii

- gestionarea operațională a SIS, VIS și a sistemelor nou create în perioada respectivă

- cheltuieli cu personalul

- cheltuieli pentru servicii, cum ar fi întreținerea și reparațiile

- infrastructura de comunicare și aspecte legate de securitate

- modernizarea/reînnoirea echipamentelor

- închirierea de localuri securizate și/sau renovare

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

              1.7.    Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestiune și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Denumirea propunerii/inițiativei

Comunicarea „Construirea unei Europe deschise și sigure: bugetul afacerilor interne pentru perioada 2014-2020”;

Propunere de Regulament al Consiliului de stabilire a dispozițiilor generale cu privire la fondul de azil și migrație și la instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității, precum și gestionarea crizelor;

Propunere de Regulament de instituire a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor;

Propunere de Regulament de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize.

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[32]

În prezent, rubrica 3, titlul 18 – Afaceri interne

Viitoarele perspective financiare multianuale: rubrica 3 (Securitate și cetățenie) – „Securitate internă ”

Tipul propunerii/inițiativei

þ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă (finanțarea în domeniul afacerilor interne pentru perioada 2014-2020)

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[33]

¨ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.3. Obiective 1.3.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Obiectivul final al politicilor din domeniul afacerilor interne este de a crea un spațiu fără frontiere interne, în care cetățenii UE și resortisanții țărilor terțe pot să intre, să se deplaseze, să locuiască și să muncească, aducând idei noi, capital, cunoștințe și inovare sau completând deficiențele de pe piețele naționale ale forței de muncă, având totodată convingerea că drepturile lor sunt pe deplin respectate și că securitatea lor este garantată. Cooperarea cu țările terțe și organizațiile internaționale este esențială pentru realizarea acestui obiectiv.

Importanța din ce în ce mai mare a politicilor din domeniul afacerilor interne a fost confirmată prin Programul de la Stockholm și prin planul de acțiune aferent, punerea în aplicare a acestora reprezentând o prioritate strategică pentru Uniune și acoperind domenii precum migrația (migrația legală și integrarea; azilul; migrația ilegală și returnarea), securitatea (prevenirea și combaterea terorismului și a criminalității organizate; cooperarea polițienească) și gestionarea frontierelor externe (inclusiv politica în domeniul vizelor), precum și dimensiunea externă a acestor politici. De asemenea, Tratatul de la Lisabona permite Uniunii să dea dovadă de mai multă ambiție în răspunsul pe care îl oferă preocupărilor cotidiene ale cetățenilor în spațiul de libertate, securitate și justiție. Prioritățile politicii în domeniul afacerilor interne, în special integrarea resortisanților țărilor terțe, ar trebui integrate, de asemenea, în contextul celor șapte inițiative emblematice prezentate în Strategia Europa 2020, care urmărește să sprijine UE să depășească actuala criză economică și financiară și să realizeze o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Fondul pentru securitatea internă va oferi asistența financiară necesară pentru transformarea obiectivelor Uniunii în domeniul afacerilor interne în rezultate concrete.

1.3.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Fondul pentru securitatea internă

Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

În conformitate cu prioritățile identificate în strategiile, programele și evaluările amenințărilor și ale riscurilor relevante la nivelul Uniunii, instrumentul va contribui la realizarea următoarelor obiective specifice:

(a)        prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere grave și organizate, inclusiv a terorismului, și consolidarea coordonării și a cooperării între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și cu țările terțe relevante;

(b)        consolidarea capacității statelor membre și a Uniunii de gestionare eficientă a riscurilor și a situațiilor de criză legate de securitate, pregătirea și protejarea persoanelor și a infrastructurii-cheie împotriva atacurilor teroriste și a altor incidente legate de securitate.

Activitățile curente în cadrul ABB avute în vedere: 18.05

Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize

În conformitate cu prioritățile identificate în strategiile, programele și evaluările privind amenințările și riscurile în domeniu, relevante la nivelul Uniunii, instrumentul va contribui la realizarea următoarelor obiective specifice:

(a)        sprijinirea unei politici comune în materie de vize pentru facilitarea călătoriilor în scopuri legitime, asigurarea tratamentului egal pentru resortisanții țărilor terțe și combaterea migrației ilegale;

(b)        sprijinirea gestionării frontierelor, pentru a se asigura, pe de o parte, un nivel ridicat de protecție a frontierelor externe și, pe de altă parte, trecerea fără incidente a frontierelor externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen.

Activitățile curente în cadrul ABB avute în vedere: 18.02 (în ceea ce privește Fondul pentru frontierele externe).

1.3.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Efectele propunerii asupra beneficiarilor/grupurilor țintă sunt descrise în detaliu la punctul 4.1.2 din evaluarea impactului.

În general, simplificarea introdusă la toate nivelurile procesului de finanțare și în fiecare mod de gestionare va avea un real efect benefic asupra proceselor în cadrul cărora se va gestiona sprijinul financiar.

Cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

Principalii beneficiari ai sprijinului financiar vor fi statele membre și autoritățile de aplicare a legii din statele membre, precum și orice altă autoritate specializată în protecția infrastructurilor critice și în gestionarea crizelor, dar și organizațiile internaționale și neguvernamentale relevante, după caz (de exemplu, în domeniul prevenirii criminalității, în politicile de combatere a radicalizării și a traficului de persoane).

Grupul țintă care beneficiază de modificări va fi reprezentat de întreaga populație.       Principalele realizări vor fi 1) consolidarea capacității administrative și operaționale a statelor membre de a depista și a urmări cu succes cazurile de criminalitate transfrontalieră, grave și organizate, inclusiv terorismul, pentru a reduce amenințările în domeniul securității care provin din astfel de delicte și 2) o mai bună rezistență în situații de criză și dezastre datorită unei politici mai coerente la nivelul UE, care corelează evaluările amenințărilor și riscurilor cu actul decizional în domeniul de politică relevant, pe de o parte, și o reacție mai eficientă și coordonată a UE în situații de criză, care conectează capacitățile existente cu expertiza, pe de altă parte. O realizare importantă va fi, de asemenea, ameliorarea capacităților statelor membre de a preveni, de a pregăti și de a proteja cetățenii și infrastructurile critice împotriva atacurilor teroriste și a altor amenințări grave privind securitatea.

Frontiere externe și vize      La nivelul statelor membre, principalii beneficiari ai sprijinului financiar pentru politica în domeniul frontierelor și al vizelor vor fi serviciile care pun în aplicare acquis-ul UE, Codul frontierelor Schengen și Codul de vize: poliția de frontieră, poliția și serviciile consulare. Grupul țintă care beneficiază de schimbări va fi format din călători – toate persoanele care trec frontierele externe pentru a intra în UE. Rezultatele se vor materializa în capacități sporite ale acestor servicii (1) de a desfășura supravegherea frontierelor și de a fi în legătură cu alte servicii de aplicare a legii, în cadrul Sistemului european de supraveghere (EUROSUR); (2) de a gestiona fluxurile de migrație la consulate (solicitări de vize) și (3) de a îmbunătăți gestionarea fluxurilor de pasageri la punctele de trecere a frontierelor, asigurând, pe de o parte, un nivel ridicat și uniform de protecție, în cooperare cu alte servicii de aplicare a legii și, pe de altă parte, trecerea fără incidente a frontierei, în conformitate cu acquis-ul și cu principiul tratamentului în condiții de respect și demnitate. Un rezultat important specific va fi crearea a două sisteme IT ale UE cu privire la traversarea frontierelor de către resortisanții țărilor terțe (un sistem UE de intrare-ieșire și un program UE de înregistrare a pasagerilor).

1.3.4. Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Datorită necesității de a se pune în aplicare un dialog privind politica în domeniu înainte de dezvoltarea programelor naționale, în această etapă nu se pot stabili indicatori definitivi care vor fi utilizați în evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor specifice menționate anterior. Cu toate acestea

- în ceea ce privește cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității, indicatorii vor include numărul de operațiuni transfrontaliere comune și numărul de documente cu cele mai bune practici și evenimente organizate. Indicatorii privind gestionarea crizei și protecția infrastructurii-cheie vor include numărul de instrumente instituite și/sau actualizate ulterior pentru facilitarea protecției infrastructurii-cheie de către statele membre în toate sectoarele economiei, precum și numărul de evaluări privind amenințările și riscurile, astfel cum au fost elaborate la nivelul Uniunii.

- în materie de frontiere și vize, indicatorii vor include numărul de posturi consulare, echipate, securizate și/sau consolidate pentru a asigura prelucrarea eficientă a solicitărilor de vize și pentru a furniza servicii de calitate solicitanților de vize, precum și dezvoltarea de echipamente pentru controlul de frontieră și arestarea la frontierele externe a resortisanților cu intrare ilegală din țările terțe, ținându-se seama de gradul de risc al tronsonului relevant din frontiera externă. Indicatorii de impact au rolul de a determina nivelul de creștere a securității frontierelor, capacitățile de emitere a vizelor și capacitatea de a gestiona în condiții de siguranță și fără incidente traficul transfrontalier de călători.

1.4. Motivul (motivele) propunerii/inițiativei 1.4.1. Cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

În perioada 2014-2020, UE se va confrunta în continuare cu provocări considerabile în domeniul afacerilor interne.

Asigurarea unui climat de siguranță și securitate este necesară și benefică pentru creșterea economică, socială și culturală a UE. UE are un rol decisiv, atât în ceea ce privește abordarea amenințărilor în domeniul criminalității grave și organizate, al criminalității cibernetice și al terorismului, cât și în ceea ce privește asigurarea gestionării frontierelor externe ale UE sau reacția rapidă la crizele emergente cauzate de om sau de calamitățile naturale. În era globalizării, în care amenințările sunt din ce în ce mai mari și au o dimensiune transnațională tot mai pronunțată, niciun stat membru nu poate reacționa eficient pe cont propriu. Este necesar un răspuns european coerent și eficient, astfel încât să se asigure că autoritățile de aplicare a legii desfășoară o activitate eficientă, dincolo de frontiere și jurisdicții.

Cooperarea cu țările din afara UE și cu organizațiile internaționale este esențială pentru îndeplinirea acestor obiective. Evenimentele recente din Africa de Nord au pus în evidență cât de important este ca UE să pună în practică o abordare cuprinzătoare și coordonată în materie de migrație, frontiere și securitate. Prin urmare, este necesar să se consolideze importanța crescândă a dimensiunii externe a politicilor UE în domeniul afacerilor interne, în deplină coerență cu politica externă a UE.

1.4.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Gestionarea fluxurilor de migrație și a amenințărilor în materie de securitate sunt provocări care nu pot fi rezolvate numai de statele membre. Acestea sunt domenii în care există o valoare adăugată evidentă în mobilizarea bugetului UE.

Unele state membre suportă o sarcină majoră din cauza situației lor geografice și a lungimii frontierelor externe ale Uniunii Europene pe care trebuie să o gestioneze. Eliminarea controalelor la frontierele interne trebuie însoțită de măsuri comune pentru eficientizarea controlului și supravegherii frontierelor externe ale UE. Prin urmare, principiul solidarității și împărțirea echitabilă a responsabilităților între statele membre se află în centrul politicilor comune privind azilul, imigrația și frontierele externe. Bugetul UE prevede mijloacele de abordare a implicațiilor financiare ale acestui principiu. În domeniul securității, criminalitatea gravă și organizată, terorismul și alte amenințări cu impact asupra securității sunt tot mai mult de natură transfrontalieră. Cooperarea și coordinarea transnațională între autoritățile de aplicare a legii este esențială pentru reușita prevenirii și combaterii acestor infracțiuni, de exemplu prin schimburi de informații, investigații comune, tehnologii interoperabile și evaluări comune ale amenințărilor și riscurilor.

Gestionarea fluxurilor de migrație, a frontierelor externe ale UE și a securității UE necesită resurse și capacități considerabile din partea statelor membre. Îmbunătățirea cooperării și coordonării operaționale care implică punerea în comun a resurselor în domenii cum ar fi formarea și dotarea, atrage după sine economii de scară și sinergii, ceea ce asigură o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și consolidarea solidarității, a încrederii reciproce și a împărțirea responsabilității între statele membre în ceea ce privește politicile comune ale UE. Acest lucru este deosebit de relevant în domeniul securității, în care sprijinul financiar pentru toate formele de acțiuni transfrontaliere comune este esențial pentru intensificarea cooperării dintre poliție, vamă, poliție de frontieră și autorități judiciare.

În ceea ce privește dimensiunea externă a afacerilor interne, este evident că adoptarea măsurilor și punerea în comun a resurselor la nivelul UE vor spori semnificativ influența de care are nevoie UE pentru a convinge țările terțe să se alăture UE în problemele legate de migrație și securitate care prezintă interes în primul rând pentru UE și pentru statele membre.

Dreptul UE de a acționa în domeniul afacerilor interne rezultă din titlul V – „Spațiul de libertate, securitate și justiție” din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 77 alineatul (2), articolul 78 alineatul (2), articolul 79 alineatele (2) și (4), articolul 82 alineatul (1), articolul 84 și articolul 87 alineatul (2) din TFUE. Cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale este prevăzută de articolul 212 alineatul (3) din TFUE. Propunerile se conformează principiului subsidiarității, întrucât cea mai mare parte a finanțării va fi executată în conformitate cu principiul gestiunii partajate și cu respectarea competențelor instituționale ale statelor membre.

1.4.3. Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Cu toate că, în general, se consideră că instrumentele financiare actuale din domeniul afacerilor interne își îndeplinesc obiectivele și funcționează eficient, învățămintele desprinse din evaluarea la jumătatea perioadei și din consultarea părților interesate au evidențiat că este necesar:

– să se simplifice și să se raționalizeze viitoarele instrumente din domeniul afacerilor interne prin reducerea la două a numărului de programe financiare, prin crearea unui Fond pentru azil și migrație și a unui Fond pentru securitate internă. Acest lucru va permite UE să utilizeze într-un mod mai strategic instrumentele sale, astfel încât acestea să poată oferi un răspuns mai prompt priorităților și cerințelor politice ale UE;

– să se consolideze rolul UE de actor global, prin includerea unei componente cu dimensiune externă în viitoarele fonduri, astfel încât să se consolideze influența UE privind dimensiunea de politică externă a politicilor din domeniul afacerilor interne;

– să se acorde prioritate gestiunii partajate și nu gestiunii centralizate, atunci când este posibil, pentru a se elimina sarcinile birocratice inutile;

– să se stabilească o abordare axată mai mult pe rezultate în ceea ce privește gestiunea partajată, prin trecerea la o programare multianuală cu un dialog de politică la nivel de funcționari de rang înalt, ceea ce va asigura că programele naționale ale statelor membre sunt pe deplin aliniate la obiectivele și prioritățile de politică ale UE și sunt concentrate pe obținerea de rezultate;

– să se îmbunătățească gestiunea centralizată pentru a oferi o serie de instrumente pentru activitățile aferente politicii în domeniu, inclusiv sprijin pentru acțiunile transnaționale, în special acțiuni inovative și acțiuni din țările terțe sau legate de acestea (dimensiunea externă), precum și acțiuni urgente, studii și evenimente;

– să se stabilească un cadru comun de reglementare, cu un set comun de norme privind programarea, raportarea, gestionarea financiară și controalele financiare, care să fie cât mai asemănătoare cu cadrul celorlalte fonduri gestionate de UE în conformitate cu modul de gestiune partajată, astfel încât toate părțile interesate să înțeleagă mai bine normele și să se asigure un grad ridicat de coerență și consecvență;

– să se ofere un răspuns rapid și eficient în cazuri de urgență, prin structurarea în așa fel a fondurilor încât UE să poată reacționa corespunzător în situații cu o evoluție rapidă;

– să se intensifice rolul agențiilor din domeniul afacerilor interne pentru a se stimula cooperarea practică dintre statele membre, prin mandatarea lor să pună în aplicare acțiuni specifice, în același timp asigurându-se un control politic adecvat asupra activităților acestor agenții.

Mai multe detalii pot fi găsite în evaluarea impactului și în expunerile de motive din fiecare regulament.

1.4.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

O serie de instrumente ale UE vor oferi sprijin activităților care sunt complementare activităților ce vor beneficia de finanțare de la Fondul pentru securitate internă:

Linia de demarcație între Fondul pentru securitate internă și Instrumentul financiar pentru protecție civilă va rămâne astfel cum a fost descrisă la articolul 3 din actualul program CIPS: calamitățile naturale și dezastrele cauzate de om în mod involuntar intră în domeniul protecției civile (accidente), în timp ce dezastrele cauzate de om în mod intenționat intră în sfera securității și, prin urmare, vor fi acoperite de Fondul pentru securitate internă.

Atacurile teroriste sau alte incidente din sfera securității vor rămâne în afara domeniului de aplicare al Fondului de solidaritate al UE. Nu este clar nici domeniul de aplicare a articolului 222 din TFUE (clauza de solidaritate), nici măsura în care acest articol este aplicabil în scopul sprijinirii statelor membre care sunt victima unui atac terorist sau victima calamităților naturale ori a dezastrelor cauzate de om, întrucât este necesar să se adopte în mod oficial normele de aplicare a acestui articol, care nu au fost nici măcar propuse încă. Posibilitatea unei finanțări de urgență în cazul unui atac terorist major sau al altor incidente din sfera securității va fi suportată, prin urmare, de Fondul pentru securitate internă.

Decalajul dintre cercetarea în domeniul securității în cadrul Programului Orizont 2020 și aplicarea în practică a rezultatelor cercetării va fi eliminat, întrucât Fondul pentru securitate internă va prevedea obiective specifice și acțiuni eligibile care să permită finanțarea operațiunilor de verificare și validare a rezultatelor cercetării științifice („prototipuri”), în vederea aplicării lor constante în activitatea practică („achiziționare cu caracter pre-comercial”).

Viitorul Program pentru justiție va fi strâns legat de Fondul pentru securitate internă și complementar acestuia, în special componenta acestuia în domeniul justiției penale, dar se va concentra mai mult pe cooperare judiciară, armonizare procedurală și recunoaștere reciprocă, ceea ce, în practică, va fi de natură să împiedice apariția unor suprapuneri majore.

Componentele dimensiunii externe a Fondului pentru securitate internă vor sprijini acțiunile din țările terțe și legate de acestea, care au în vedere, în principal, interesele și obiectivele UE, au un impact direct în UE și în statele membre ale acesteia și asigură continuitatea activităților puse în aplicare pe teritoriul UE. Această finanțare va fi concepută și executată în concordanță cu acțiunea externă a UE și cu politica sa externă. Finanțarea în cauză nu este concepută pentru sprijinirea acțiunilor care sunt orientate spre dezvoltare și care vor suplimenta, când este cazul, asistența financiară acordată prin instrumentele de ajutor extern. În acest context, succesorul Programului tematic „Migrație și azil” și al Instrumentului de stabilitate va prezenta un interes deosebit pentru domeniul afacerilor interne. Instrumentele pentru ajutor extern sprijină nevoile de dezvoltare ale țărilor beneficiare sau interesele politice generale ale UE față de partenerii strategici, în timp ce fondurile pentru afacerile interne vor sprijini acțiuni specifice din țările terțe, în beneficiul politicii UE în domeniul migrației și al obiectivelor de securitate internă ale UE. Prin urmare, acestea vor rezolva o deficiență specifică și vor contribui la completarea setului de instrumente de care dispune UE.

1.5. Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

þ Propunere/inițiativă pe durată determinată

– þ    Propunere/inițiativă în vigoare din 1.1.2014 până la 31.12.2020

– þ    Impact financiar din 2014 până în 2023

¨ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

– punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6. Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[34]

þGestiune centralizată directă de către Comisie

þ Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

– þ    agențiilor executive

– þ    organismelor instituite de Comunități[35]

– þ    organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨    persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

þ Gestiune partajată cu state membre

þGestiune descentralizată împreună cu țări terțe

þ Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații:

În principal, propunerile vor fi puse în aplicare prin gestiune partajată, împreună cu programele naționale multianuale.

Obiectivele care urmează a fi atinse în conformitate cu programele naționale vor fi completate cu „acțiunile Uniunii” și un mecanism de reacție rapidă pentru a face față situațiilor de urgență. În cea mai mare parte, acestea vor fi sub forma unor granturi și achiziții în cadrul gestiunii partajate și vor include acțiuni în țările terțe și în legătură cu acestea.

Vor fi utilizate toate mijloacele posibile pentru a se evita fragmentarea, prin concentrarea resurselor în realizarea unui număr limitat de obiective ale UE, precum și prin utilizarea expertizei principalelor părți interesate, după caz, pe baza acordurilor de parteneriat și a acordurilor cadru.

Asistența tehnică la inițiativa Comisiei va fi pusă în aplicare prin gestiune directă centralizată.

Țările implicate în transpunerea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen vor participa, de asemenea, la cele două instrumente noi ale Fondului pentru securitate internă, care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen (instrumentul privind frontierele și vizele și instrumentul privind cooperarea polițienească), la fel ca și statele membre, în baza acordurilor de asociere la Schengen. Acestea vor participa la aceste instrumente în conformitate cu dispozițiile regulamentului, implementând propriile programe naționale multianuale, și au posibilitatea de a solicita finanțare în cadrul acțiunilor Uniunii etc. Ca și în cadrul Fondului pentru frontierele externe, vor fi încheiate acorduri specifice care vor preciza normele suplimentare necesare pentru participarea acestor țări (normele derivate din Regulamentul financiar, normele de punere în aplicare a acestui regulament și tratatele, inclusiv competența de auditare a Curții de Conturi). Având în vedere că aceste state vor contribui la bugetul UE pentru cele două instrumente proporțional cu PIB-urile lor, acordurile vor stabili, de asemenea, contribuțiile care vor fi primite de la aceste state, în cadrul împărțirii responsabilității privind guvernanța Schengen, indiferent de valoarea alocațiilor pe care le primesc în cadrul acestor instrumente. Până în prezent, statele asociate sunt Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein.

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

În cazul gestiunii partajate, se propune un cadru coerent și eficient pentru procedurile de raportare, monitorizare și evaluare. Pentru fiecare program național, statele membre vor fi solicitate să înființeze un comitet de monitorizare la care poate participa și Comisia.

Statele membre vor raporta anual cu privire la implementarea programului multianual. Aceste rapoarte reprezintă o condiție prealabilă pentru efectuarea plăților anuale. Pentru a fi luate în considerare în cadrul procesului de evaluare la jumătatea perioadei, rapoartele vor fi solicitate în 2017 pentru a furniza informații suplimentare cu privire la progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor. Un exercițiu similar va avea loc în 2019, pentru a facilita, după caz, regularizările în cursul ultimului exercițiu financiar (2020).

Pentru a sprijini dezvoltarea unei culturi întemeiate pe evaluări în domeniul afacerilor interne, fondurile vor avea un cadru comun de evaluare și monitorizare cu indicatori de politică globali, care pun în evidență o abordare axată pe rezultate a fondurilor și rolul esențial pe care îl pot juca în mixul de politici pentru atingerea obiectivelor privind crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Acești indicatori se referă la impactul pe care l-ar putea avea fondurile: dezvoltarea unei culturi comune în ceea ce privește securitatea frontierelor, cooperarea polițienească și gestionarea crizelor; gestionarea eficace a fluxurilor de migrație în UE; un tratament corect și echitabil al resortisanților țărilor terțe; solidaritate și cooperare între statele membre în modul de abordare a problemelor migrației și securității interne și o abordare comună la nivelul UE privind migrația și securitatea în ceea ce privește țările terțe.

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a principiilor privind evaluarea și, ținând seama de experiența practică legată de evaluare în statele membre în cadrul finanțării actuale acordate de către UE în domeniul afacerilor interne, Comisia și statele membre vor coopera pentru a dezvolta cadrul comun de evaluare și monitorizare, inter alia prin definirea modelelor și a indicatorilor comuni privind rezultatele.

Toate măsurile vor fi stabilite la începutul perioadei de programare, permițând astfel statelor membre să instituie propriile sisteme de raportare și de evaluare pe baza principiilor și cerințelor convenite.

Pentru a reduce sarcina administrativă și pentru a asigura sinergii între raportare și evaluare, informațiile necesare pentru rapoartele de evaluare vor valorifica și completa informațiile furnizate de către statele membre în rapoartele anuale privind implementarea programelor naționale.

În 2018, Comisia va prezenta, de asemenea, un raport privind evaluarea la jumătatea perioadei a programelor naționale.

Într-o perspectivă mai generală, Comisia va prezenta, până la 30.6.2018, un raport intermediar privind utilizarea fondurilor, precum și un raport de evaluare ex-post până la 30.6.2024, care să acopere în totalitate implementarea (și anume, nu doar programele naționale, în cadrul gestiunii partajate).

2.2. Sistemul de gestiune și control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

DG HOME nu s-a confruntat cu riscuri majore de erori în programele sale de cheltuieli. Acest lucru este confirmat de absența constantă a unor constatări semnificative în rapoartele anuale întocmite de Curtea de Conturi, precum și de absența unei rate de eroare reziduală mai mare de 2 % în ultimii ani în rapoartele anuale de activitate ale DG HOME (și ale fostei DG JLS).

În cazul gestiunii partajate, riscurile generale legate de implementarea programelor naționale se încadrează, în principal, în trei categorii:

– riscul unei utilizări ineficiente sau insuficient direcționate a fondurilor;

– erori provenite din complexitatea normelor și din deficiențe ale sistemelor de gestionare și control;

– utilizarea ineficientă a resurselor administrative (proporționalitatea limitată a cerințelor).

De asemenea, merită semnalate elementele specifice privind sistemul celor patru fonduri în cadrul Programului general „Solidaritate și gestionarea fluxurilor de migrație”.

– Sistemul programelor anuale asigură efectuarea cu regularitate a plăților finale, în baza unor cheltuieli certificate și auditate. Cu toate acestea, perioada de eligibilitate a programelor anuale nu este legată de exercițiul financiar al UE și, prin urmare, lanțul de asigurare este total nesatisfăcător, chiar dacă sistemul este foarte elaborat.

– Comisia a stabilit norme de eligibilitate detaliate. Acest lucru asigură, în principiu, omogenitatea cheltuielilor finanțate. Cu toate acestea, sistemul creează un volum de muncă inutil pentru autoritățile naționale și pentru Comisie și sporește riscul de comitere de erori de către beneficiari și/sau statele membre ca urmare a interpretării eronate a normelor UE.

– Sistemele actuale de gestionare și control sunt foarte asemănătoare cu sistemele din cadrul fondurilor structurale. Cu toate acestea există mici diferențe, în special în ceea ce privește responsabilitățile la nivelul autorităților de certificare și al autorităților de audit. Din această cauză se creează o confuzie în rândul statelor membre, în special atunci când autoritățile acționează în cele două tipuri de fonduri. De asemenea, crește riscul de producere de erori, ceea ce necesită o monitorizare mai intensă.

Aceste elemente vor fi revizuite semnificativ în cadrul prezentei propuneri:

– sistemele de gestionare și control vor respecta cerințele generale stabilite în fondurile CSC și vor fi conforme pe deplin cu noile cerințe ale noului Regulament financiar: cele trei autorități vor fi înlocuite de două autorități (autoritatea responsabilă și autoritatea de audit), rolurile acestora fiind clarificate pentru a se obține o asigurare îmbunătățită;

– programarea multianuală cuplată cu închiderea anuală a conturilor la plățile efectuate de autoritatea responsabilă va corela perioadele de eligibilitate cu conturile anuale ale Comisiei, fără să sporească sarcina administrativă comparativ cu cea din sistemul actual;

– controalele la fața locului vor fi efectuate ca parte din controalele de nivelul 1, și anume, de către autoritatea responsabilă, și vor sta la baza declarației anuale de asigurare de gestiune ;

– clarificarea și simplificarea normelor de eligibilitate, precum și armonizarea lor cu alte instrumente UE de asistență financiară, ceea ce va reduce erorile comise de către beneficiarii care recurg la asistență financiară din diferite surse; aceste norme de eligibilitate vor fi stabilite la nivel național, cu excepția unor principii de bază, similare celor utilizate pentru fondurile CSC;

– este încurajată utilizarea unor variante simplificate de costuri, în special în cazul granturilor cu valoare redusă.

În cazul gestiunii centralizate, principalele riscuri sunt următoarele:

– riscul unei slabe corespondențe între proiectele depuse și prioritățile politice ale DG HOME;

– riscul unei slabe calități a proiectelor selectate și al unei implementări deficitare a proiectului, de natură să reducă impactul programului; din cauza procedurilor de selecție inadecvate, lipsa de expertiză sau monitorizarea insuficientă;

– riscul utilizării ineficiente sau neeconomice a fondurilor alocate, atât în cazul granturilor (complexitatea rambursării costurilor eligibile efective, coroborată cu posibilități limitate de verificare documentară a costurilor eligibile), cât și în cazul achizițiilor (uneori există un număr limitat de furnizori economici care au cunoștințele de specialitate necesare, motiv pentru care posibilitățile de a compara ofertele de preț sunt insuficiente);

– riscul privind capacitatea organizațiilor mici (în special) de a controla efectiv cheltuielile și de a asigura transparența operațiunilor desfășurate;

– riscul reputațional pentru Comisie în cazul în care se descoperă fraude sau activități infracționale; din sistemele de control intern ale părților terțe se pot extrage numai asigurări parțiale, din cauza numărului destul de mare de contractanți și beneficiari eterogeni, fiecare operând propriul sistem de control, adeseori de dimensiuni mai degrabă reduse.

Se preconizează ca majoritatea acestor riscuri să fie reduse datorită unei direcționări îmbunătățite a propunerilor și a utilizării unor elemente simplificate introduse în noua revizuire a Regulamentului financiar.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Gestiunea partajată:

La nivelul statelor membre, arhitectura propusă privind sistemele de gestionare și control reprezintă o evoluție a configurației instituite în perioada 2007-2013 și păstrează majoritatea funcțiilor îndeplinite în perioada curentă, inclusiv verificările administrative și la fața locului, controalele de audit privind sistemele de gestionare și control și controalele de audit privind proiectele. Cu toate acestea, secvența acestor funcții a fost modificată, astfel încât verificările la fața locului să devină o responsabilitate clară a autorității responsabile, ca parte integrantă din pregătirea exercițiului anual de verificare și închidere a conturilor.

Pentru consolidarea responsabilității, autoritățile responsabile vor fi acreditate de către un organism de acreditare național, care răspunde de supravegherea lor constantă. Se preconizează că reducerea numărului de autorități – eliminarea autorității de certificare și reducerea numărului de fonduri – va avea drept efect reducerea sarcinii administrative și o posibilitate sporită de consolidare a capacității administrative dar, în același timp, va permite o diviziune mai clară a responsabilităților.

Până în prezent nu există a estimare fiabilă cu privire la costul controalelor legate de fondurile cu gestiune partajată din domeniul afacerilor interne. Singura estimare disponibilă se referă la FEDER și la Fondul de coeziune, unde costurile aferente sarcinilor care trebuie îndeplinite în cadrul controalelor (la nivel național și regional, cu excepția costurilor suportate de Comisie) sunt estimate la circa 2 % din totalul fondurilor administrate în perioada 2007-2013. Aceste costuri sunt legate de următoarele domenii de control: 1 % din costuri provin din coordonarea și pregătirea programelor naționale, 82 % se referă la gestionarea programelor, 4 % la certificare și 13 % la audit.

Următoarele propuneri vor crește costurile aferente controlului:

– înființarea și funcționarea unui organism de acreditare și, în general, modificarea sistemului;

– prezentarea unei declarații de gestionare atașată la conturile anuale;

– verificările la fața locului care vor fi întreprinse de autoritatea responsabilă;

– necesitatea unei activități de audit suplimentare, efectuată de autoritățile de audit în vederea auditării declarației de gestionare.

Cu toate acestea, există și propuneri care vor reduce costurile aferente controlului:

– autoritatea de certificare va înceta să mai existe. Deși funcțiile sale vor fi parțial transferate către autoritatea responsabilă, aceasta va permite statului membru să economisească o parte substanțială a costurilor privind certificarea datorită unei îmbunătățiri a eficienței administrative, reducerii nevoii de coordonare și reducerii domeniului de aplicare al auditurilor;

– controalele care vor fi efectuate de către autoritatea de audit vor fi orientate mai mult spre reefectuarea (unui eșantion al) controalelor administrative și la fața locului întreprinse la primul nivel de autoritatea responsabilă. Acest lucru va accelera procedura contradictorie și va asigura că sunt efectuate toate controalele necesare înainte de prezentarea conturilor anuale;

– utilizarea costurilor simplificate va reduce sarcina și costurile administrative la toate nivelurile, atât pentru administrații, cât și pentru beneficiari;

– verificarea și închiderea anuală a conturilor și limitarea perioadei de verificare a conformității la 36 de luni va reduce din perioada de păstrare a documentelor în vederea controlului, atât pentru administrațiile publice, cât și beneficiari;

– crearea de fluxuri de comunicare electronică între Comisie și statele membre va fi obligatorie.

La acestea trebuie adăugate elementele de simplificare menționate la punctul 2.2.1 de mai sus care vor contribui, de asemenea, la reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor și, prin urmare, reprezintă o reducere simultană a riscurilor de erori și a sarcinii administrative.

Prin urmare, în ansamblu, se preconizează că aceste propuneri vor determina o redistribuire a costurilor de control, mai degrabă decât o creștere sau o scădere. Cu toate acestea, se anticipează că această redistribuire a costurilor (la nivelul tuturor funcțiilor și datorită unui sistem de control adecvat, precum și la nivelul statelor membre și al programelor), va permite o reducere mai eficientă a riscurilor, precum și îmbunătățirea și eficientizarea lanțului de asigurare.

La nivelul Comisiei, nu se preconizează ca în primul semestru din perioada de programare să scadă costul gestionării și al controalelor efectuate privind gestiunea partajată. În primul rând, se preconizează acest lucru deoarece cantitatea și domeniile de politică vizate de gestiunea partajată se vor extinde, comparativ cu perioada curentă. Prin urmare, menținerea acelorași resurse necesită deja creșterea eficienței. În plus, primii ani vor fi caracterizați prin existența multor sarcini importante care vor trebui îndeplinite: încheierea programelor 2007-2013 (ultimele rapoarte de închidere trebuie predate până la 31 martie 2016), aprobarea programelor naționale multianuale pentru perioada 2014­2020, crearea noului sistem de verificare și închidere a conturilor. În a doua jumătate a perioadei, resursele potențiale disponibile vor fi utilizate pentru îmbunătățirea evaluării și a monitorizării.        

Gestiunea centralizată

În ceea ce privește gestiunea centralizată, Comisia va continua să aplice propriul sistem de control, alcătuit din următoarele elemente constitutive: supravegherea operațiunilor de către direcțiile operaționale, controlul ex-ante de către unitatea Buget și Control, Comitetul privind achizițiile interne (JPS/HPC), controalele ex-post privind granturile ori auditurile capacității de audit intern și/sau serviciului de audit intern. Sectorul de control ex-post aplică o „strategie de detectare” care vizează detectarea numărului maxim de anomalii în vederea recuperării plăților necuvenite. Pe baza acestei strategii, auditurile sunt efectuate pe un eșantion de proiecte selectate aproape exclusiv pe baza unei analize a riscurilor.

Datorită acestei combinații de controalele ex-ante și controalele ex-post, controale ale documentelor, cât și controale la fața locului, rata de eroare reziduală medie cuantificabilă a fost sub 2 % în ultimii ani. Prin urmare, sistemul de control intern, precum și costul acestuia este considerat adecvat în DG HOME pentru realizarea obiectivului de a se obține o rată de eroare scăzută.

Totuși, în acest context, DG HOME va continua să exploreze posibilitățile de a consolida gestionarea și de a intensifica simplificarea. În special, toate opțiunile simplificate puse la dispoziție în cadrul noului Regulament financiar vor fi utilizate cât mai mult posibil, întrucât se estimează că ele vor contribui la reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor și, prin urmare, reprezintă o reducere simultană a riscurilor de erori și a sarcinii administrative pentru Comisie.

Noi direcții de acțiune

Propunerile prevăd noi direcții de acțiune privind finanțarea din partea UE în domeniul afacerilor interne, de exemplu o mai bună utilizare a competențelor existente în cadrul agențiilor UE, dezvoltarea dimensiunii externe și consolidarea mecanismelor de urgență.        Acestea vor necesita noi metode de gestionare și control pentru DG HOME.   Sumele care vor fi alocate acestor noi direcții de acțiune nu sunt încă stabilite, dar este puțin probabil să fie semnificative în comparație cu bugetul general pentru afaceri interne. Cu toate acestea, va fi extrem de important să se stabilească mijloacele interne și sistemul de lucru pentru îndeplinirea acestor noi sarcini cât mai devreme posibil în perioada respectivă, cu respectarea deplină a principiilor bunei gestiuni financiare.

Analiza de mai sus reflectă în mod evident că, în pofida tuturor simplificărilor introduse, va trebui consolidat nivelul resurselor umane necesare pentru execuția bugetului majorat al DG HOME.        Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză, alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Pe lângă aplicarea tuturor mecanismelor de control normative, DG HOME va elabora o strategie antifraudă, în conformitate cu noua strategie a Comisiei de luptă împotriva fraudei (CAFS) adoptată la 24 iunie 2011 pentru a se asigura, inter alia, alinierea deplină la CAFS a controalelor sale interne privind combaterea fraudei și elaborarea unei abordări privind gestionarea riscurilor legate de fraude care să vizează identificarea zonelor cu risc de fraudă și formularea răspunsurilor adecvate. Atunci când este necesar, vor fi create rețele, precum și instrumente informatice adecvate de analiză a cazurilor de fraudă cu fonduri.

În ceea ce privește gestiunea partajată, CAFS precizează necesitatea unor propuneri de regulamente din partea Comisiei pentru perioada 2014-2020, pentru a solicita statelor membre să pună în aplicare măsurile de prevenire a fraudei care să fie eficace și proporționale cu riscurile de fraudă identificate. Propunerea actuală include la articolul 5 o cerință clară a statelor membre de a preveni, detecta și corecta neregulile și de a le raporta Comisiei. Detaliile suplimentare în ceea ce privește aceste obligații vor face parte din normele privind funcțiile autorității responsabile, astfel cum sunt prevăzute la articolul 24 alineatul (5) litera (c).

În plus, la articolul 41 s-a precizat refolosirea fondurilor provenite din corecții financiare bazate pe concluziile Comisiei sau ale Curții de Conturi.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Numărul || Dif.[36] || Țări AELS[37] || Țări candidate[38] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

3 ||   || Dif. || NU || NU || NU || NU

· Noile linii bugetare a căror creare se solicită

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Numărul Rubrica 3 || Dif./ Nedif. || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

3 || 18 01 04 bb – Fondul pentru securitate internă – Poliție și criminalitate – Asistență tehnică || Nedif. || NU || NU || DA || NU

3 || 18 02 bb - Fondul pentru securitate internă – Poliție și criminalitate || Dif. || NU || NU || DA || NU

3 || 18 01 04 cc – Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize – Asistență tehnică || Nedif. || NU || NU || DA || NU

3 || 18 02 cc - Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize || Dif. || NU || NU || DA || NU

|| || || || || ||

|| || || || || ||

|| || || || || ||

|| || || || || ||

Contribuțiile țărilor terțe se referă la ambele componente ale Fondului pentru securitate internă.

Criteriile și metoda pentru calcularea acestor contribuții urmează să fie negociate între UE și statele asociate pe baza unei proceduri separate.

Presupunând procente similare cu cele utilizate în prezent în cadrul FFE, statele asociate vor fi invitate să contribuie cu aproximativ 210 milioane EUR la componenta Frontiere și vize și cu aproximativ 50 de milioane EUR la componenta Cooperare polițienească.

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul 3 || Securitate și cetățenie

DG HOME || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || după 2020 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale (în prețuri curente) || || || || || || || || ||

18 02 bb Fondul pentru securitate internă - Poliție și criminalitate || Angajamente || (1a) || 135.076 || 143.047 || 151.283 || 159.791 || 168.578 || 177.653 || 187.022 || || 1,122.450

Plăți || (2a) || 15.714 || 43.881 || 71.419 || 111.709 || 147.854 || 156.248 || 164.918 || 410.707 || 1,122.450

18 02 cc  Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize || Angajamente || (1a) || 422.310 || 447.186 || 472.886 || 499.435 || 526.856 || 555.173 || 584.412 || - || 3,508.258

Plăți || (2a) || 59.999 || 120.794 || 223.204 || 350.813 || 461.098 || 487.256 || 514.275 || 1,290.818 || 3,508.258

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[39] || || || || || || || || ||

18 01 04 bb            Fondul pentru securitate internă - Poliție și criminalitate || || || 0.800 || 0.800 || 0.800 || 0.800 || 0.800 || 0.800 || 0.800 || || 5.600

18 01 04 cc             Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize || || || 1.700 || 1.700 || 1.700 || 1.700 || 1.700 || 1.700 || 1.700 || || 11.900

TOTAL credite pentru DG HOME || Angajamente || =1+1a +3 || 559,886 || 592,733 || 626,669 || 661,726 || 697,934 || 735,326 || 773,934 || || 4.648,208

Plăți || =2+2a +3 || 78,213 || 167,174 || 297,123 || 465,023 || 611,452 || 646,004 || 681,693 || 1.701,525 || 4.648,208

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Dat fiind că există elemente comune în ceea ce privește punerea în aplicare a Fondului pentru azil și migrație și a Fondului pentru securitate internă, cum ar fi un dialog politic cu fiecare stat membru, și având în vedere că organizarea internă a DG HOME pentru gestionarea noilor fonduri (precum și pentru închiderea programelor în curs de gestionare) ar putea să evolueze, nu se pot separa cheltuielile administrative între Fondul pentru azil și migrație și Fondul pentru securitate internă.

Prin urmare, cifrele referitoare la rubrica 5 de mai jos corespund cheltuielilor administrative totale considerate necesare pentru a asigura gestionarea ambele fonduri de către DG-ul în cauză și nu există un total al creditelor.

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || după 2020 || TOTAL

DG: HOME ||

Ÿ Resurse umane || 20.841 || 20.841 || 20.841 || 20.841 || 20.841 || 20.841 || 20.841 || || 145.887

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,156 || 0,159 || 0,162 || 0,165 || 0,168 || 0,172 || 0,175 || || 1,157

TOTAL DG HOME || Credite || 20.997 || 21.000 || 21.003 || 21.006 || 21.009 || 21.013 || 21.016 || || 147.044

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 20.997 || 21.000 || 21.003 || 21.006 || 21.009 || 21.013 || 21.016 || || 147.044

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A ||

Plăți || || || || || || || || ||

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– þ  Propunerea implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:            Politica în domeniul afacerilor interne este pusă în aplicare, în principal, prin gestiune partajată. Cu toate că prioritățile în materie de cheltuieli sunt stabilite la nivelul UE, gestionarea curentă efectivă revine autorităților responsabile la nivel național. Indicatorii comuni privind realizările și obiectivele vor fi stabiliți împreună de către Comisie și autoritățile responsabile, ca parte a programelor lor naționale, și aprobate de Comisie. Prin urmare, este dificil să se specifice ținte privind realizările înainte de conceperea, negocierea și aprobarea programelor pentru perioada 2013-2014.  În ceea ce privește gestiunea centralizată, nu este posibil pentru DG HOME să furnizeze o listă completă a tuturor rezultatelor care se vor obține prin intervenția financiară în cadrul fondurilor, a costurilor și a valorilor medii, în conformitate cu prezenta secțiune. Nu există în prezent instrumente statistice care să permită calcularea pe baza actualelor programe a costurilor medii relevante, și o astfel de definiție precisă ar fi contrară principiului conform căruia viitorul program ar trebui să ofere un grad suficient de flexibilitate pentru a permite adaptarea la prioritățile politice în perioada 2014-2020. Acest lucru este valabil în special pentru asistența de urgență și acțiunile din țările terțe și în legătură cu acestea.

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Obiective și realizări ò || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării[40] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Numărul de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1[41] || || || || || || || || || || || || || || || ||

Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal obiectivul specific nr. 1 || || || || || || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2… || || || || || || || || || || || || || || || ||

Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal obiectivul specific nr. 2 || || || || || || || || || || || || || || || ||

COSTURI TOTALE || || || || || || || || || || || || || || || ||

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– þ Propunerea implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

Dat fiind că există elemente comune în ceea ce privește punerea în aplicare a Fondului pentru azil și migrație și a Fondului pentru securitate internă, cum ar fi un dialog politic cu fiecare stat membru, și având în vedere că organizarea internă a DG HOME pentru gestionarea noilor fonduri (precum și pentru închiderea programelor în curs de gestionare) ar putea să evolueze, nu se pot separa cheltuielile administrative între Fondul pentru azil și migrație și Fondul pentru securitate internă.

Prin urmare, cifrele referitoare la rubrica 5 de mai jos corespund cheltuielilor administrative totale considerate necesare pentru a asigura gestionarea ambele fonduri de către DG-ul în cauză și nu există un total al creditelor.

milioane EUR (cu 3 zecimale) HOME

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual[42] || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

Resurse umane HOME || 20.841 || 20.841 || 20.841 || 20.841 || 20.841 || 20.841 || 20.841 || 145,887

Alte cheltuieli administrative || 0,156 || 0,159 || 0,162 || 0,165 || 0,168 || 0,172 || 0,175 || 1,157

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 20.997 || 21.000 || 21.003 || 21.006 || 21.009 || 21.013 || 21.016 || 147.044

În afara RUBRICII 5[43] din cadrul financiar multianual[44] || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

Resurse umane HOME || 0.640 || 0.640 || 0.640 || 0.640 || 0.640 || 0.640 || 0.640 || 4.480

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || 1.860 || 1.860 || 1.860 || 1.860 || 1.860 || 1.860 || 1.860 || 13.020

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 2.500 || 2.500 || 2.500 || 2.500 || 2.500 || 2.500 || 2.500 || 17.500

TOTAL || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos: cifrele utilizate pentru anul n sunt cele pentru 2011.

Dat fiind că există elemente comune în ceea ce privește punerea în aplicare a Fondului pentru azil și migrație și a Fondului pentru securitate internă, cum ar fi un dialog politic cu fiecare stat membru, și având în vedere că organizarea internă a DG HOME pentru gestionarea noilor fonduri (precum și pentru închiderea programelor în curs de gestionare) ar putea să evolueze, nu se pot separa cheltuielile administrative între Fondul pentru azil și migrație și Fondul pentru securitate internă.

Prin urmare, cifrele referitoare la rubrica 5 de mai jos corespund cheltuielilor administrative totale considerate necesare pentru a asigura gestionarea ambele fonduri de către DG-ul în cauză și nu există un total al creditelor.

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) HOME ||

|| 18 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 136 || 136 || 136 || 136 || 136 || 136 || 136

|| XX 01 01 02 (în delegații) || 15 || 15 || 15 || 15 || 15 || 15 || 15

|| 18 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

|| Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[45] ||

|| 18 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16

|| XX 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || 10 || 10 || 10 || 10 || 10 || 10 || 10

|| 18 01 04 bb [46] || - la sediu[47] || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4

|| - în delegații || * || * || * || * || * || * || *

|| 18 01 04 cc [48] || - la sediu[49] || 6 || 6 || 6 || 6 || 6 || 6 || 6

|| - în delegații || * || * || * || * || * || * || *

|| XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

|| Altele 13 01 04 02) || || || || || || ||

|| TOTAL || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul alocării anuale și în lumina constrângerilor bugetare. Sumele și alocările vor fi ajustate în eventualitatea unui proces de externalizare unei agenții executive.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari din sediul central || Sarcinile care trebuie îndeplinite cuprind toate sarcinile necesare gestionării unui program financiar, cum ar fi: - furnizare de contribuții pentru procedura bugetară;  - desfășurarea dialogului politic cu statele membre;     - pregătirea programelor de lucru anuale/deciziilor de finanțare, stabilirea priorităților anuale, aprobarea programelor naționale anuale;         - gestionarea programelor naționale, cererile de propuneri și cererile de oferte și procedurile de selecție ulterioare;   - comunicarea cu părțile interesate (beneficiarii potențiali/efectivi, statele membre, etc.); - elaborarea orientărilor pentru statele membre;              - gestionarea proiectelor din punct de vedere financiar și operațional;   - efectuarea controalelor, astfel cum sunt descrise mai sus (control ex ante, comitetul privind achizițiile publice, audituri ex post, audit intern, verificarea și închiderea conturilor);            - contabilitatea;    - dezvoltarea și gestionarea granturilor și a instrumentelor informatice naționale de gestionare a programului;   - monitorizare și raportare privind realizarea obiectivelor, inclusiv în raportul de activitate anuală și în raportul ordonatorului de credite subdelegat

Personal extern || Sarcinile sunt similare celor îndeplinite de funcționari și agenți temporari, cu excepția sarcinilor care nu pot fi îndeplinite de personalul extern

Personalul din delegații || Pentru a contribui la dezvoltarea punerii în aplicare a politicii în domeniul afacerilor interne, în special a dimensiunii sale externe, delegațiile UE vor trebui să aibă expertiză necesară în afaceri interne. Aceasta poate fi asigurată de personal de la Comisia Europeană și/sau Serviciul European de Acțiune Externă.

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– þ  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu următorul cadru financiar multianual.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[50].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– þ Propunerea prevede că finanțarea din partea Uniunii Europene are nevoie de cofinanțare. Suma exactă nu poate fi cuantificată. Regulamentul stabilește ratele maxime de cofinanțare, diferențiate în funcție de tipurile de acțiuni:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM ||

TOTAL credite cofinanțate || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini || a se defini ||

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– þ  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– ¨         asupra resurselor proprii

– ¨         asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[51]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Articolul …... || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

[1]               JO C 115, 4.5.2010, p.1.

[2]               COM (2010) 673 final.

[3]               COM (2011) 248 final.

[4]               COM (2011) 561 final.

[5]               COM(2011) 680 final.

[6]               COM(2011) 500 final.

[7]               Documentele de consultare și raportul privind rezultatele consultării sunt disponibile pe site-ul DG Afaceri Interne: http://ec.europa.eu/home-affairs/news/consulting_public/consulting_0020_en.htm

[8]               „Revizuirea bugetului UE”, COM (2010) 700, 19.10.2010.

[9]               Propunere a Comisiei de Regulament privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii [COM (2010) 815 final din 22.12.2010]. Această propunere constituie o retragere oficială de către Comisie a propunerilor legislative anterioare COM (2010) 71 final și COM (2010) 260 final.

[10]             În conformitate cu Protocolul nr. 5 la Tratatul de aderare a Lituaniei, pentru punerea în aplicare a Regulamentelor privind documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) (JO L 99, 17.4.2003, p.8; JO L 99, 17.4.2003, p. 15), UE suportă costurile suplimentare ale regimului și acordă Lituaniei compensații pentru neimpunerea de taxe la eliberarea documentelor în cauză pentru cetățeni ruși care tranzitează UE către și dinspre regiunea Kaliningrad.

[11]             Anexa privind costurile estimate ale sistemelor - COM (2011) 680 final.

[12]             JO L 286, 1.11.2011, p. 1.

[13]             JO C , , p. .

[14]             JO C , , p. .

[15]             Documentul Consiliului 7120/10.

[16]             COM(2010) 673 final.

[17]             [JO L …. a se completa].

[18]             JO L144, 6.6.2007, p. 22.

[19]             JO L 349, 25.11.2004, p. 1.

[20]             A se completa JO.

[21]             JO L 236, 23.9.2003, p. 946.

[22]             JO L 99, 17.4.2003, p. 8.

[23]             JO L 99, 17.4.2003, p. 15.

[24]             COM (2011) 559 final.

[25]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[26]             JO L 144, 6.6.2007, p. 22.

[27]             JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

[28]             JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

[29]             JO L 160, 18.6.2011, p. 19.

[30]             COM(2011)559 final

[31]             COM(2011)403 final

[32]             ABM (Activity Based Management): gestionarea pe activități – ABB (Activity Based Budgeting): stabilirea bugetului pe activități.

[33]             Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[34]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site‑ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[35]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[36]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate

[37]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[38]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii Occidentali.

[39]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[40]             Realizările se referă la produse și servicii care urmează a fi furnizate (de exemplu, numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construite etc.).

[41]             Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv (e) specific(e) ...”

[42]             Pachetul global, pe baza alocării finale din 2011 pentru resursele umane, inclusive funcționari și personal extern.

[43]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[44]             Personal extern pentru fostele linii BA, pe baza alocării finale din 2011 pentru resursele umane, inclusive personal extern din sediul central și din delegații.

[45]             AC= agent contractual; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL= agent local; END= expert național detașat.

[46]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[47]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[48]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[49]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[50]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[51]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.