EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020 (propunerea privind CFM)[1] stabilește cadrul bugetar și principalele orientări ale politicii agricole comune (PAC). Pe această bază, Comisia prezintă un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC pentru perioada 2014-2020, precum și o evaluare a impactului unor scenarii alternative privind evoluția politicii.

Actualele propuneri de reformă se bazează pe Comunicarea privind PAC în perspectiva anului 2020[2] care a evidențiat opțiunile de politică generale destinate să răspundă provocărilor viitoare cu care se vor confrunta agricultura și zonele rurale și să îndeplinească obiectivele stabilite pentru PAC, și anume 1) producția alimentară fiabilă; 2) gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice; și 3) dezvoltarea teritorială echilibrată. Orientările reformei prezentate în comunicare s-au bucurat până în prezent de un sprijin amplu atât în cadrul dezbaterilor interinstituționale[3], cât și în cadrul consultărilor cu părțile interesate, desfășurate în contextul evaluării impactului.

O temă comună, recurentă pe parcursul întregului proces, s-a dovedit a fi necesitatea de a promova utilizarea eficientă a resurselor, în vederea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii pentru agricultura și zonele rurale din UE, în concordanță cu strategia Europa 2020, menținând structura PAC în jurul a doi piloni care utilizează instrumente complementare pentru atingerea acelorași obiective. Pilonul I acoperă plățile directe și măsurile de piață, oferind fermierilor din UE un ajutor anual pentru venitul de bază și sprijin în caz de perturbări specifice ale pieței, în timp ce pilonul II acoperă dezvoltarea rurală, oferind statelor membre un cadru comun pentru elaborarea și cofinanțarea unor programe multianuale[4].

Prin reforme succesive, PAC a accentuat orientarea spre piață a agriculturii, asigurându-le totodată producătorilor un ajutor pentru venit, a ameliorat integrarea cerințelor de mediu și a consolidat sprijinul pentru dezvoltare rurală ca politică integrată pentru dezvoltarea zonelor rurale din întreaga UE. Acest proces de reformă a dat însă naștere unor exigențe cu privire la o mai bună distribuire a sprijinului între statele membre și în interiorul acestora, precum și la o mai bună orientare a măsurilor destinate să abordeze provocările legate de mediu și să combată mai bine volatilitatea ridicată a pieței.

În trecut, reformele răspundeau în principal unor provocări endogene, de la crize provocate de surplusuri enorme la crize legate de siguranța alimentară, și s-au dovedit a fi utile pentru UE atât pe plan intern, cât și la nivel internațional. Însă majoritatea provocărilor actuale sunt cauzate de factori exteriori agriculturii, necesitând astfel o reacție mai complexă la nivel de politici.

Se preconizează că veniturile agricole vor rămâne în continuare sub presiune, întrucât fermierii se confruntă cu mai multe riscuri, cu încetinirea ritmului de creștere a productivității și cu o reducere a marjei de profit din cauza creșterii costurilor de producție; prin urmare, este necesar să se mențină ajutorul pentru venit și să se consolideze instrumentele existente în vederea unei mai bune gestionări a riscurilor și a unei reacții mai eficiente la situațiile de criză. O agricultură puternică este vitală pentru industria alimentară din UE și pentru securitatea alimentară la nivel mondial.

În același timp, sectorul agricol și zonele rurale sunt invitate să își intensifice eforturile în scopul atingerii ambițioaselor obiective legate de schimbările climatice și de energie, precum și în vederea punerii în practică a strategiei în domeniul biodiversității, care fac parte din agenda Europa 2020. Fermierii, care, împreună cu silvicultorii, sunt principalii gestionari ai terenurilor, vor avea nevoie de sprijin pentru adoptarea și menținerea sistemelor și practicilor agricole care contribuie în mod deosebit la atingerea obiectivelor legate de mediu și de schimbările climatice, deoarece furnizarea acestor bunuri publice nu se reflectă în prețurile pieței. De asemenea, va fi esențial să se valorifice la maximum potențialul variat al zonelor rurale, contribuind astfel la creșterea favorabilă incluziunii și la realizarea coeziunii.

În consecință, viitoarea PAC nu se va mai axa doar pe o parte restrânsă, deși esențială, a economiei UE, ci va deveni și o politică de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial. În aceasta constă valoarea adăugată, specifică UE, a unei politici cu adevărat comune care utilizează în modul cel mai eficient resursele bugetare limitate cu scopul de a menține o agricultură sustenabilă pe întregul teritoriu al UE, de a aborda aspecte transfrontaliere importante, precum schimbările climatice, și de a consolida solidaritatea între statele membre, permițând totodată procesului de implementare să rămână flexibil pentru a răspunde necesităților la nivel local.

În conformitate cu cadrul prevăzut de propunerea privind CFM, PAC trebuie să-și mențină structura bazată pe doi piloni, în care bugetul alocat fiecărui pilon va fi menținut în termeni nominali la nivelul din 2013, iar accentul se va pune în mod clar pe obținerea de rezultate în privința priorităților-cheie ale UE. Plățile directe trebuie să promoveze o producție durabilă prin alocarea a 30 % din pachetul lor bugetar către măsuri obligatorii în favoarea climei și a mediului. Nivelurile plăților trebuie să devină treptat convergente, iar plățile către marii beneficiari să facă obiectul unei plafonări progresive. Dezvoltarea rurală trebuie inclusă într‑un cadru strategic comun împreună cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE, cu o abordare consolidată orientată spre rezultate și sub rezerva îndeplinirii unor condiții ex-ante mai bune și mai clare. În sfârșit, în ceea ce privește măsurile de piață, finanțarea PAC trebuie consolidată cu două instrumente din afara CFM: 1) o rezervă de urgență pentru a face față situațiilor de criză și 2) extinderea domeniului de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare.

Pe această bază, principalele elemente ale cadrului legislativ al PAC pentru perioada 2014‑2020 sunt stabilite în următoarele regulamente:

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune („regulamentul privind plățile directe”);

– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică) („Regulamentul privind OCP unică”);

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) („regulamentul privind dezvoltarea rurală”);

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune („regulamentul orizontal”);

– Propunere de Regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor agricole;

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 în ceea ce privește aplicarea plăților directe pentru fermieri în anul 2013;

– Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în ceea ce privește schema de plată unică și sprijinul acordat viticultorilor.

Regulamentul privind dezvoltarea rurală are la bază propunerea prezentată de Comisie la 6 octombrie 2011 care stabilește norme comune pentru toate fondurile care funcționează în cadrul strategic comun[5]. Va urma un regulament privind schema de ajutoare pentru persoanele cele mai defavorizate, finanțată în prezent în cadrul unei alte rubrici a cadrului financiar multianual.

În plus, pentru a găsi modalitatea optimă de reconciliere a principiul transparenței cu dreptul beneficiarilor la protecția datelor cu caracter personal, sunt în curs de elaborare și norme noi privind publicarea informațiilor referitoare la beneficiari, care țin seama de obiecțiile exprimate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Pe baza evaluării actualului cadru de politică și a unei analize a provocărilor și necesităților viitoare, evaluarea impactului analizează și compară efectele a trei scenarii alternative. Aceasta este rezultatul unui lung proces, inițiat în aprilie 2010 și condus de un grup interservicii care a reunit analize calitative și cantitative aprofundate, stabilind inclusiv un scenariu de bază sub formă de proiecții pe termen mediu privind piețele și veniturile agricole până în 2020 și modelând impactul diferitelor scenarii de politică asupra economiei sectorului.

Cele trei scenarii elaborate în cadrul evaluării impactului sunt: 1) un scenariu de ajustare care menține cadrul actual de politică, soluționând însă cele mai importante deficiențe ale acestuia, precum distribuirea plăților directe; 2) un scenariu de integrare care implică schimbări majore la nivel de politică, care constau într-o mai bună orientare și o ecologizare a plăților directe și într-o consolidare a orientării strategice a politicii de dezvoltare rurală în condițiile unei mai bune coordonări cu alte politici ale UE, precum și într-o extindere a temeiului juridic pentru a crea posibilități mai ample de cooperare între producători; și 3) un scenariu de redirecționare care reorientează politica exclusiv către mediu, eliminând progresiv plățile directe, și care se bazează pe ipoteza că pentru a menține capacitatea de producție nu este nevoie de sprijin și că necesitățile socio-economice ale zonelor rurale pot fi satisfăcute prin alte politici.

În contextul crizei economice și al presiunii exercitate asupra finanțelor publice, la care UE a reacționat prin strategia Europa 2020 și prin propunerea privind CFM, cele trei scenarii acordă o importanță diferită fiecăruia dintre cele trei obiective strategice ale viitoarei PAC care vizează o agricultură mai competitivă și mai durabilă în zone rurale dinamice. În vederea unei mai bune alinieri la strategia Europa 2020, în special în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor, o importanță tot mai mare o va dobândi creșterea productivității agricole prin cercetare, prin transfer de cunoștințe și prin promovarea cooperării și a inovării (inclusiv prin intermediul parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii). Deși politica agricolă a UE nu mai funcționează într-un mediu strategic care denaturează comerțul, se așteaptă ca sectorul să fie supus unei presiuni suplimentare din cauza unei mai mari liberalizări, mai ales în cadrul Agendei de dezvoltare de la Doha (ADD) sau al acordului de liber schimb cu Mercosur.

Cele trei scenarii de politică au fost elaborate luând în considerare preferințele exprimate cu ocazia consultării desfășurate în contextul evaluării impactului. Părțile interesate au fost invitate să-și prezinte contribuțiile în perioada 23.11.2010 ‑ 25.1.2011, iar la 12.1.2011 a fost instituit un comitet consultativ. Principalele concluzii sunt sintetizate mai jos[6]:

– În general, părțile interesate sunt de acord că, pentru abordarea provocărilor reprezentate din domeniul securității alimentare, al gestionării durabile a resurselor naturale și al dezvoltării teritoriale, este nevoie de o PAC puternică, bazată pe o structură cu doi piloni.

– Majoritatea respondenților consideră că PAC ar trebui să joace un rol în stabilizarea piețelor și a prețurilor.

– Părțile interesate au opinii divergente în ceea ce privește direcționarea sprijinului (în special redistribuirea ajutoarelor directe și plafonarea plăților).

– S-a căzut de acord asupra faptului că ambii piloni pot juca un rol important în intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice și în creșterea performanței de mediu, în beneficiul societății UE. Deși mulți fermieri consideră că acest lucru are deja loc, publicul mai larg argumentează că plățile din cadrul pilonului I ar putea fi utilizate mai eficient.

– Respondenții doresc ca toate zonele din UE, inclusiv cele mai defavorizate, să fie incluse în procesul viitor de creștere și dezvoltare.

– Mulți respondenți au pus accentul pe integrarea PAC cu alte politici, precum cele din domeniul mediului, al sănătății, al comerțului și al dezvoltării.

– Se consideră că inovarea, dezvoltarea întreprinderilor competitive și furnizarea de bunuri publice cetățenilor din UE reprezintă căi de aliniere a PAC la strategia Europa 2020.

În evaluarea impactului se face așadar o comparație între cele trei scenarii alternative de politică:

Scenariul de redirecționare ar accelera ajustarea structurală în sectorul agricol, reorientând producția spre domeniile cele mai rentabile și spre sectoarele cele mai profitabile. Deși fondurile pentru mediu ar crește considerabil, sectorul ar urma să fie expus unor riscuri mai mari din cauza domeniului de aplicare limitat al măsurilor de intervenție pe piață. În plus, costurile sociale și de mediu aferente ar urma să fie considerabile, întrucât zonele mai puțin competitive s-ar confrunta cu mari pierderi de venituri și cu degradarea semnificativă a mediului înconjurător, ca urmare a faptului că politica ar pierde efectul de levier al plăților directe cuplate cu cerințele de ecocondiționalitate.

La extrema cealaltă, scenariul de ajustare ar fi cel mai potrivit din punctul de vedere al continuității politicii, aducând îmbunătățiri limitate, dar vizibile, în ceea ce privește atât competitivitatea sectorului agricol, cât și performanța de mediu. Totuși, nu este deloc sigur că acest scenariu ar putea aborda în mod adecvat marile provocări viitoare în materie de schimbări climatice și de mediu, care stau și la baza durabilității pe termen lung a agriculturii.

Scenariul de integrare deschide noi posibilități prin îmbunătățirea direcționării și ecologizarea plăților directe. Analiza arată că ecologizarea poate fi realizată cu costuri rezonabile din partea fermierilor, deși nu se poate evita o oarecare sarcină administrativă. În mod similar, este posibil ca dezvoltarea rurală să ia un nou avânt, cu condiția ca statele membre și regiunile să utilizeze eficient noile posibilități, iar cadrul strategic comun cu alte fonduri ale UE să nu elimine sinergiile cu pilonul I și să nu reducă atuurile dezvoltării rurale. Dacă s-ar ajunge la echilibrul necesar, acest scenariu ar fi cel mai potrivit pentru realizarea durabilității pe termen lung a agriculturii și a zonelor rurale.

Pornind de la această bază, evaluarea impactului concluzionează că scenariul de integrare este cel mai echilibrat din punctul de vedere al alinierii progresive a PAC la obiectivele strategice ale UE, iar acest echilibru poate fi regăsit și în implementarea diferitelor elemente în cadrul propunerilor legislative. De asemenea, va fi esențială elaborarea unui cadru de evaluare pentru măsurarea performanței PAC, care să cuprindă un set comun de indicatori legați de obiectivele de politică.

Pe parcursul întregului proces, una dintre principalele preocupări a fost nevoia de simplificare; aceasta ar trebui realizată prin diverse metode, de exemplu, prin raționalizarea ecocondiționalității și a instrumentelor de piață sau prin elaborarea unei scheme de ajutoare destinate micilor fermieri. În plus, ecologizarea plăților directe ar trebui astfel concepută încât să reducă la minimum sarcina administrativă, inclusiv costurile controalelor.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Se propune menținerea structurii actuale cu doi piloni a PAC, în care măsurile obligatorii anuale cu aplicare generală din cadrul pilonului I sunt completate cu măsuri voluntare mai bine adaptate particularităților naționale și regionale în contextul unei abordări programatice multianuale în cadrul pilonului II. Cu toate acestea, noua configurare a plăților directe urmărește o mai bună valorificare a sinergiilor cu pilonul II care, la rândul său, este inclus într-un cadru strategic comun în vederea unei mai bune coordonării cu alte fonduri cu gestionare partajată ale UE.

Pe această bază, se menține și structura actuală alcătuită din patru instrumente juridice de bază, deși domeniul de aplicare al regulamentului privind finanțarea a fost extins pentru a reuni dispoziții comune în cadrul regulamentului cunoscut astăzi sub denumirea de regulament orizontal.

Propunerile respectă principiul subsidiarității. PAC este o politică cu adevărat comună: este un domeniu de competențe partajate între UE și statele membre, gestionat la nivelul UE în vederea menținerii unei agriculturi durabile și diversificate în întreaga UE și a abordării unor aspecte transfrontaliere importante, precum combaterea schimbărilor climatice și întărirea solidarității între statele membre. Având în vedere importanța provocărilor viitoare pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial, PAC rămâne o politică de importanță strategică, al cărei scop este să asigure cea mai eficace reacție la provocările din domeniul politicilor și cea mai eficientă utilizare a resurselor bugetare. În plus, se propune menținerea structurării actuale a instrumentelor în cei doi piloni, ceea ce lasă statelor membre o marjă de manevră mai mare pentru a adapta soluțiile la particularitățile lor locale și pentru a cofinanța pilonul II. Noul parteneriat european pentru inovare și setul de instrumente pentru gestionarea riscurilor sunt incluse tot în pilonul II. În același timp, politica va fi mai bine aliniată la strategia Europa 2020 (incluzând un cadru comun cu alte fonduri UE) și ar fi introduse o serie de îmbunătățiri și simplificări. În fine, analiza efectuată în cadrul evaluării impactului ilustrează în mod clar costul statu‑quoului din punctul de vedere al consecințelor economice, de mediu și sociale negative.

Prezenta modificare adusă regulamentului privind OCP unică prevede transferarea definitivă a măsurii privind sprijinul acordat viticultorilor spre SPU. Statele membre trebuie să ia o hotărâre în acest sens până la 1 decembrie 2012, aplicabilă începând cu anul 2014.

4.           IMPLICAŢII BUGETARE

În conformitate cu propunerea privind CFM, o parte semnificativă a bugetului UE trebuie să rămână în continuare dedicată agriculturii, care reprezintă o politică comună de importanță strategică. Astfel, în contextul prețurilor actuale, se propune alocarea a 317,2 miliarde EUR pentru pilonul I și a 101,2 miliarde EUR pentru pilonul II, în perioada 2014-2020, în vederea desfășurării principalelor activități din cadrul PAC.

Fondurile alocate pilonului I și pilonului II sunt completate cu fonduri suplimentare de 17,1 miliarde EUR, din care 5,1 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, 2,5 miliarde EUR pentru siguranța alimentară și 2,8 miliarde EUR pentru ajutoarele alimentare acordate persoanelor celor mai defavorizate, în cadrul altor rubrici din CFM; de asemenea, se va constitui o nouă rezervă de 3,9 miliarde EUR pentru situații de criză în sectorul agricol, iar 2,8 miliarde EUR vor fi alocați Fondului european de ajustare la globalizare, care nu face parte din CFM, ceea ce face ca bugetul total să se ridice la 435,6 miliarde EUR în perioada 2014-2020.

În ceea ce privește distribuția sprijinului între statele membre, propunerea prevede ca toate statele membre în care valoarea plăților directe este mai mică de 90 % din media UE să poată recupera o treime din acest decalaj. Plafoanele naționale prevăzute de regulamentul privind plățile directe se calculează pe baza acestei propuneri.

Distribuirea sprijinului pentru dezvoltare rurală se bazează pe criterii obiective legate de obiectivele de politică, ținând seama de distribuția actuală. Așa cum se întâmplă în prezent, regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să beneficieze în continuare de rate de cofinanțare mai ridicate, care se vor aplica și anumitor măsuri precum cele privind transferul de cunoștințe, grupurile de producători, cooperarea și axa Leader.

Se prevede o anumită flexibilitate între piloni (până la 5 % din plățile directe): de la pilonul I la pilonul II, pentru a permite statelor membre să își consolideze politica de dezvoltare rurală, și de la pilonul II la pilonul I, pentru statele membre unde nivelul plăților directe se menține sub 90 % din media UE.

Informații detaliate cu privire la impactul financiar al propunerilor de reformă a PAC sunt prezentate în fișa financiară care însoțește propunerile.

2011/0285 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în ceea ce privește schema de plată unică și sprijinul acordat viticultorilor

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[7],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară[8],

întrucât:

(1) Articolul 103o din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 septembrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole prevede[9] prevede posibilitatea ca statele membre să acorde viticultorilor ajutoare decuplate în cadrul schemei de plată unică. Mai multe state membre au recurs la această posibilitate, fapt care indică utilitatea măsurii.

(2) Totuși, faptul că statele membre pot modifica programele de sprijin o dată pe an, inclusiv în ceea ce privește partea din bugetul Uniunii alocată schemei de plată unică, precum și faptul că programele de sprijin respective durează cinci ani, în timp ce drepturile de plată în cadrul schemei de plată unică se acordă pentru o perioadă nedeterminată, au generat sarcini administrative și bugetare, în special în ceea ce privește monitorizarea fondurilor alocate schemei de plată unică.

(3) În vederea simplificării gestionării acestei măsuri, este necesar ca aceasta să primească un caracter definitiv, luând în considerare faptul că trebuie să continue să se aplice prin intermediul schemei de plată unică.

(4) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 trebuie modificat în consecință.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Articolul 103o din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 103o Schema de plată unică și sprijinul pentru viticultori

(1)          Statele membre pot decide până la 1 decembrie 2012 să acorde sprijin viticultorilor începând cu anul 2014 prin alocarea drepturilor de plată în sensul în sensul titlului III capitolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

În cazul în care cuantumul sprijinului menționat la primul paragraf este mai mare decât suma prevăzută pentru 2013, statul membru în cauză utilizează diferența pentru a acorda drepturi de plată viticultorilor în sensul capitolului 1 din titlul III al Regulamentului (CE) nr. 73/2009 în conformitate cu punctul C din anexa IX la regulamentul respectiv.

(2)          Statele membre care intenționează să acorde sprijinul menționat la alineatul (1) prevăd acest sprijin în programele lor de sprijin în conformitate cu articolul 103k alineatul (3).

(3)          După punerea în aplicare a sprijinului menționat la alineatul (1), acesta:

(a)     rămâne definitiv în cadrul schemei de plată unică și nu mai este disponibil în temeiul articolului 103k alineatul (3), pentru măsurile enumerate la articolele 103p-103y;

(b)     reduce proporțional cuantumul fondurilor disponibile pentru măsurile enumerate la articolele 103p-103y în cadrul programelor de sprijin.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Președintele                                                  Președintele                                                                       

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Denumirea propunerii/inițiativei

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică);

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește aplicarea plăților directe pentru fermieri în anul 2013;

-        Propunere de Regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor produselor agricole;

-        Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește schema de plată unică și sprijinul acordat viticultorilor.

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[10]

Domeniul de politică: titlul 05 de la rubrica 2

1.3. Tipul propunerii/inițiativei (cadrul legislativ pentru PAC după 2013)

x Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă

¨ Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[11]

x Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

x Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4. Obiective 1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Pentru promovarea utilizării eficiente a resurselor în vederea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii pentru agricultura și dezvoltarea rurală din UE, în concordanță cu strategia Europa 2020, obiectivele PAC sunt următoarele:

- producția alimentară viabilă;

- gestionarea durabilă a resurselor naturale și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice;

- dezvoltarea teritorială echilibrată.

1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiective specifice pentru domeniul de politică 05:

Obiectivul specific nr. 1:

furnizarea de bunuri publice de mediu

Obiectivul specific nr. 2:

compensarea dificultăților legate de producția în zone cu constrângeri naturale specifice

Obiectivul specific nr. 3:

continuarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea

Obiectivul specific nr. 4:

gestionarea bugetului UE (PAC) în conformitate cu standarde ridicate de gestiune financiară

Obiectivul specific pentru ABB 05 02 – Intervenții pe piețele agricole:

Obiectivul specific nr. 5:

creșterea competitivității sectorului agricol și accentuarea valorii a acestuia în cadrul lanțului alimentar

Obiectivul specific pentru ABB 05 03 – Ajutoare directe:

Obiectivul specific nr. 6:

contribuția la veniturile fermelor și la limitarea variabilității acestora

Obiective specifice pentru ABB 05 04 – Dezvoltare rurală:

Obiectivul specific nr. 7

promovarea dezvoltării ecologice prin inovare

Obiectivul specific nr. 8:

susținerea ocupării forței de muncă în mediul rural și menținerea structurii sociale a zonelor rurale

Obiectivul specific nr. 9

ameliorarea economiei rurale promovarea diversificării

Obiectivul specific nr. 10

facilitarea diversității structurale a sistemelor agricole

1.4.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Nu este posibilă fixarea unor ținte cantitative pentru indicatorii de impact în acest stadiu. Deși politica se poate îndrepta într-o anumită direcție, rezultatele economice, de mediu și sociale ample, măsurate prin astfel de indicatori, ar depinde, în ultimă instanță, și de impactul creat de o serie de factori externi care, conform experienței recente, au devenit semnificativi și imprevizibili. Se află în curs o analiză suplimentară, care se estimează că va fi încheiată pentru perioada de după 2013.

În privința plăților directe, statele membre vor avea posibilitatea de a decide, într-o măsură limitată, cu privire la aplicarea anumitor componente ale schemelor de plăți directe.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, rezultatele și impactul preconizate vor depinde de programele de dezvoltare rurală pe care le vor prezenta statele membre Comisiei. Se va solicita statelor membre să stabilească ținte în programele lor.

1.4.4. Indicatori de rezultat și de impact

Propunerile prevăd instituirea unui cadru comun de monitorizare și evaluare în vederea măsurării performanței politicii agricole comune. Cadrul respectiv trebuie să cuprindă toate instrumentele legate de monitorizarea și de evaluarea măsurilor din cadrul PAC, în special monitorizarea și evaluarea în cazul plăților directe, al măsurilor de piață, al măsurilor de dezvoltare rurală și al aplicării ecocondiționalității.

Impactul acestor măsuri din cadrul PAC trebuie să fie măsurat în raport cu următoarele obiective:

(a)      producția viabilă de produse alimentare, acordând o atenție deosebită veniturilor agricole, productivității agricole și stabilității prețurilor;

(b)     gestionarea durabilă a resurselor naturale și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră, biodiversității, solului și apei;

(c)      dezvoltarea teritorială echilibrată, acordând o atenție ocupării forței de muncă în mediul rural, creșterii economice și sărăciei în zonele rurale.

Comisia definește setul de indicatori specifici pentru aceste obiective și domenii prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

În plus, în privința dezvoltării rurale, se propune un sistem comun reconsolidat de monitorizare și de evaluare. Sistemul respectiv urmărește (a) să demonstreze progresele și realizările politicii de dezvoltare rurală și să evalueze impactul, eficacitatea, eficiența și relevanța intervențiilor politicii de dezvoltare rurală, (b) să contribuie la o mai bună orientare a sprijinului pentru dezvoltare rurală și (c) să sprijine un proces comun de învățare legat de monitorizare și de evaluare. Comisia va întocmi, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, o listă de indicatori comuni referitori la prioritățile politice.

1.5. Motivul (motivele) propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau pe termen lung

Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice multianuale ale PAC, care reprezintă o transpunere directă a strategiei Europa 2020 pentru zonele rurale europene, și pentru a îndeplini cerințele relevante din tratat, propunerile urmăresc instituirea cadrului legislativ pentru politica agricolă comună pentru perioada de după 2013.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Viitoarea PAC nu se va mai axa doar pe o parte restrânsă, deși esențială, a economiei UE, ci va deveni și o politică de importanță strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu și pentru echilibrul teritorial. Astfel, PAC, ca politică cu adevărat comună, folosește în modul cel mai eficient resurse bugetare limitate pentru a menține o agricultură durabilă în întreaga UE, pentru a aborda probleme transfrontaliere importante cum sunt schimbările climatice și a pentru consolida solidaritatea dintre statele membre.

După cum se precizează în Comunicarea Comisiei intitulată „Un buget pentru Europa 2020”[12], PAC este o politică cu adevărat europeană. În loc să gestioneze 27 de politici și bugete separate pentru agricultură, statele membre își pun în comun resursele pentru a gestiona o singură politică europeană, cu un buget unic european. Rezultă, în mod firesc, că bugetul PAC reprezintă o parte semnificativă din bugetul UE. Această abordare este însă mai eficientă și mai rentabilă decât o abordare națională necoordonată.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențele similare anterioare

Pe baza evaluării cadrului politic actual, s-au realizat o consultare amplă cu părțile interesate, o analiză a provocărilor și nevoilor viitoare și o evaluare cuprinzătoare a impactului. Se pot găsi mai multe detalii în evaluarea impactului și în expunerea de motive care însoțesc propunerile legislative.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Propunerile legislative la care se referă prezenta fișă financiară trebuie privite în contextul mai larg al propunerilor pentru un regulament-cadru unic, cu norme comune pentru fondurile din cadrul strategic comun (FEADR, FEDER, FSE, Fondul de coeziune și EMFF). Regulamentul-cadru respectiv va avea o contribuție importantă la reducerea sarcinii administrative, la cheltuirea fondurilor UE în mod eficace și la punerea în practică a simplificării. Acest aspect va sta și la baza noilor concepte ale cadrului strategic comun pentru toate aceste fonduri și a viitoarelor contracte de parteneriat care vor viza de asemenea aceste fonduri.

Cadrul strategic comun care va fi instituit va transforma obiectivele și prioritățile Strategiei Europa 2020 în priorități ale FEADR și ale FEDER, ale FSE, ale Fondului de coeziune și EMFF, ceea ce va asigura o folosire integrată a fondurilor pentru atingerea obiectivelor comune.

Cadrul strategic comun va stabili și mecanisme de coordonare cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii.

De asemenea, în privința PAC, se vor obține sinergii și efecte de simplificare semnificative prin armonizarea și alinierea normelor în materie de gestionare și de control pentru primul și al doilea pilon (FEGA, respectiv FEADR) ale PAC. Legătura solidă dintre FEGA și FEADR trebuie păstrată, iar structurile deja existente în statele membre trebuie susținute.

1.6. Durata și impactul financiar

x Propunere/inițiativă cu durată limitată (pentru proiectele de regulamente privind schemele de plăți directe, regulamentele privind dezvoltarea rurală și cele tranzitorii)

– x   Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– x   Impact financiar pentru perioada următorului cadru financiar multianual. Pentru dezvoltarea rurală, impactul asupra plăților până în 2023.

x Propunere/inițiativă cu durată nelimitată (pentru proiectul de regulament privind OCP unică și pentru regulamentul orizontal)

– Punere în aplicare din 2014.

1.7. Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)[13]

x Gestiune centralizată directă de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨  agențiilor executive

– ¨  organismelor instituite de Comunități[14]

– ¨  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

x Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Observații

Nicio schimbare semnificativă față de situația actuală, adică cea mai mare parte a cheltuielilor implicate de propunerile legislative privind reforma PAC va fi gestionată prin gestiune partajată cu statele membre. Totuși, o parte foarte mică va continua să fie gestionată direct și centralizat de Comisie.

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

În ceea ce privește monitorizarea și evaluarea PAC, o dată la patru ani Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport, primul raport urmând să fie prezentat cel târziu la sfârșitul anului 2017.

Această obligație este completată de dispoziții specifice în toate domeniile PAC, mai multe cerințe cuprinzătoare referitoare la raportare și la notificare urmând a fi specificate în normele de punere în aplicare.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, sunt prevăzute de asemenea norme referitoare la monitorizarea la nivelul programelor, care va fi aliniată cu celelalte fonduri și îmbinată cu evaluări ex ante, in itinere și ex post.

2.2. Sistemul de gestiune și de control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

Există peste șapte milioane de beneficiari ai PAC, care primesc sprijin printr-o amplă varietate de scheme de ajutoare diferite, fiecare dintre acestea având criterii de eligibilitate detaliate și uneori complexe.

Reducerea ratei de eroare în domeniul politicii agricole comune poate fi considerată deja o tendință. Astfel, o rată de eroare apropiată de 2 % constatată recent confirmă evaluarea generală pozitivă din anii precedenți. Intenția este de a continua eforturile pentru a ajunge la o rată de eroare de sub 2 %.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată(e)

Pachetul legislativ, în special propunerea de regulament privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, vizează menținerea și consolidarea sistemului actual instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1290/2005. Pachetul prevede o structură administrativă obligatorie la nivelul statelor membre, concentrată în jurul agențiilor de plăți acreditate, care sunt responsabile cu desfășurarea controalelor la nivelul beneficiarului final, în conformitate cu principiile prezentate la punctul 2.3. În fiecare an, persoana aflată la conducerea fiecărei agenții de plăți trebuie să prezinte o declarație de asigurare care să se refere la exhaustivitatea, la exactitatea și la veridicitatea conturilor, la buna funcționare a sistemelor de control intern, precum și la legalitatea și la regularitatea tranzacțiilor subiacente. Un organism de audit independent trebuie să prezinte un aviz referitor la toate aceste trei elemente.

Comisia va continua să auditeze cheltuielile agricole, utilizând o abordare bazată pe riscuri pentru a se asigura că auditurile sale vizează domeniile cu cele mai mari riscuri. Dacă aceste audituri arată că au fost efectuate cheltuieli cu încălcarea normelor Uniunii, Comisia va exclude sumele în cauză de la finanțarea de către Uniune, în cadrul sistemului de verificare a conformității.

În ceea ce privește costul controalelor, anexa 8 la studiul de evaluare a impactului care însoțește propunerile legislative prezintă o analiză detaliată.

2.3. Măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor

Pachetul legislativ, mai ales propunerea de regulament privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, vizează menținerea și consolidarea actualelor sisteme detaliate referitoare la controale și la penalitățile care trebuie aplicate de agențiile de plăți, cu caracteristicile de bază comune și cu normele speciale adaptate la particularitățile fiecărei scheme de ajutoare. În general, sistemele prevăd controale administrative exhaustive asupra a 100 % din cererile de ajutoare, controale încrucișate cu alte baze de date, atunci când sunt considerate oportune, precum și controale la fața locului înainte de efectuarea plăților în cazul unui număr minim de tranzacții, în funcție de riscul asociat schemei în cauză. Dacă prin aceste controale la fața locului se constată un număr mare de nereguli, trebuie efectuate controale suplimentare. În acest context, de departe cel mai important sistem este Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), care în exercițiul financiar 2010 a cuprins aproximativ 80 % din totalul cheltuielilor din cadrul FEGA și FEADR. Se va delega Comisiei competența de a permite reducerea numărului controalelor la fața locului în cazul statelor membre cu sisteme de control care funcționează corespunzător și cu rate de eroare scăzute.

În plus, pachetul prevede că statele membre trebuie să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile și fraudele, să impună penalități eficace, disuasive și proporționale în conformitate cu legislația Uniunii sau cu dreptul național și să recupereze toate plățile neconforme, cu dobânzile aferente. Pachetul include un mecanism de închidere automată a cazurilor de neregulă care prevede că, dacă recuperarea nu are loc în termen de patru ani de la data cererii de recuperare sau în termen de opt ani în cazul unor proceduri judiciare, sumele nerecuperate sunt imputate statului membru în cauză. Acest mecanism va constitui un stimulent puternic pentru statele membre, determinându-le să recupereze cât se poate de repede plățile neconforme.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Cuantumurile indicate în prezenta fișă financiară sunt exprimate în prețuri curente și în angajamente.

În plus față de modificările care rezultă din propunerile legislative și care sunt enumerate în tabelele de mai jos, propunerile legislative implică modificări suplimentare care nu au niciun impact financiar.

Pentru oricare dintre anii din perioada 2014-2020, nu poate fi exclusă deocamdată aplicarea disciplinei financiare. Totuși, acest lucru nu va depinde de propunerile de reformă ca atare, ci de alți factori, precum executarea ajutoarelor directe sau evoluțiile viitoare ale piețelor agricole.

În ceea ce privește ajutoarele directe, plafoanele nete extinse pentru 2014 (anul calendaristic 2013) incluse în propunerea referitoare la tranziție depășesc cuantumurile alocate pentru ajutoarele directe indicate în tabelele de mai jos. Scopul acestei extinderi este asigurarea continuității legislației existente într-un scenariu în care toate celelalte elemente ar rămâne nemodificate, fără a se aduce atingere eventualei nevoi de aplicare a mecanismului de disciplină financiară.

Propunerile de reformă conțin dispoziții care acordă statelor membre un anumit grad de flexibilitate în ceea ce privește alocarea de către acestea a ajutoarelor directe și, respectiv, a sprijinului pentru dezvoltare rurală. În cazul în care statele membre decid să utilizeze acea flexibilitate, decizia respectivă va avea consecințe financiare în cadrul cuantumurilor acordate ca finanțare, consecințe care nu pot fi cuantificate în prezent.

Prezenta fișă financiară nu ține cont de posibila utilizare a rezervei pentru situații de criză. Trebuie subliniat că sumele luate în considerare în ceea ce privește cheltuielile legate de piață se bazează pe faptul că nu se vor efectua achiziții în cadrul intervenției publice și nu se vor lua măsuri legate de o situație de criză în niciun sector.

3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Tabelul 1: Cuantumuri pentru PAC, inclusiv cuantumurile complementare prevăzute de propunerile privind CFM și propunerile de reformare a PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

|| || || || || || || || || ||

În CFM || || || || || || || || || ||

Rubrica 2 || || || || || || || || || ||

Ajutoare directe și cheltuieli legate de piață (2) (3) (4) || 44 939 || 45 304 || 44 830 || 45 054 || 45 299 || 45 519 || 45 508 || 45 497 || 45 485 || 317 193

Venituri alocare estimate || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 672 || 4 704

P1 Ajutoare directe și cheltuieli legate de piață (cu venituri alocate) || 45 611 || 45 976 || 45 502 || 45 726 || 45 971 || 46 191 || 46 180 || 46 169 || 46 157 || 321 897

P2 Dezvoltare rurală (4) || 14 817 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 14 451 || 101 157

Total || 60 428 || 60 428 || 59 953 || 60 177 || 60 423 || 60 642 || 60 631 || 60 620 || 60 608 || 423 054

Rubrica 1 || || || || || || || || || ||

Cadrul strategic comun pentru cercetare și inovare agricolă || – || – || 682 || 696 || 710 || 724 || 738 || 753 || 768 || 5 072

Persoanele cele mai defavorizate || – || – || 379 || 387 || 394 || 402 || 410 || 418 || 427 || 2 818

Total || – || – || 1 061 || 1 082 || 1 104 || 1 126 || 1 149 || 1 172 || 1 195 || 7 889

Rubrica 3 || || || || || || || || || ||

Siguranța alimentară || – || – || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 350 || 2 450

|| || || || || || || || || ||

În afara CFM || || || || || || || || || ||

Rezerva pentru situații de criză în agricultură || – || – || 531 || 541 || 552 || 563 || 574 || 586 || 598 || 3 945

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) || || || || || || || || || ||

Din care maximum disponibil pentru agricultură: (5) || – || – || 379 || 387 || 394 || 402 || 410 || 418 || 427 || 2 818

|| || || || || || || || || ||

TOTAL || || || || || || || || || ||

TOTAL Propunerile Comisiei (CFM + în afara CFM) + venituri alocate || 60 428 || 60 428 || 62 274 || 62 537 || 62 823 || 63 084 || 63 114 || 63 146 || 63 177 || 440 156

TOTAL Propunerile CFM (mai exact, excluzând rezerva și FEG) + venituri alocate || 60 428 || 60 428 || 61 364 || 61 609 || 61 877 || 62 119 || 62 130 || 62 141 || 62 153 || 433 393

Observații:

(1)           Având în vedere modificările legislative deja convenite, și anume modularea voluntară în cazul Regatului Unit și articolul 136, până cel târziu la sfârșitul anului 2013 va înceta aplicarea „cuantumurilor necheltuite”.

(2)           Cuantumurile se referă la plafonul anual propus pentru primul pilon. Totuși, trebuie să se țină cont de faptul că se propune mutarea cheltuielilor negative în urma închiderii conturilor (în prezent la postul bugetar 05 07 01 06) la venituri alocate (la postul 67 03). Pentru detalii, a se vedea tabelul cu veniturile estimate, pe pagina de mai jos.

(3)           Cifrele pentru 2013 includ cuantumurile pentru măsurile veterinare și fitosanitare, precum și măsurile de piață pentru sectorul pescăresc.

(4)           Cuantumurile din tabelul de mai sus corespund celor din Comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final, 29 iunie 2011]. Totuși, urmează să se decidă dacă CFM va reflecta transferul propus cu începere din 2014 din pachetul financiar al unui stat membru alocat programului național de restructurare în sectorul bumbacului către dezvoltarea rurală, ceea ce ar implica o ajustare (4 milioane EUR pe an) a cuantumurilor pentru subplafonul FEGA și, respectiv, pentru pilonul 2. În tabelele din secțiunile de mai jos, cuantumurile au fost transferate, indiferent de reflectarea sau nereflectarea lor în CFM.

(5)           În conformitate cu comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final], un cuantum total de până la 2,5 miliarde EUR (corespunzător prețurilor din 2011) va fi disponibil în cadrul Fondului european de ajustare la globalizare pentru acordarea de sprijin suplimentar fermierilor care suferă din cauza efectelor globalizării. În tabelul de mai sus, defalcarea pe an în prețuri curente este doar indicativă. Proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară [COM(2011)403 final, 29 iunie 2011] stabilește, pentru FEG, un cuantum anual general maxim de 429 milioane EUR (corespunzător prețurilor din 2011)            .

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Tabelul 2: Veniturile și cheltuielile estimate pentru domeniul de politică 05 în cadrul rubricii 2

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

VENITURI || || || || || || || || || ||

123 – Taxa pe producția de zahăr (resurse proprii) || 123 || 123 || 123 || 123 || || || || || || 246

|| || || || || || || || || ||

67 03 - Venituri alocate || 672 || 672 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 5 187

din care: ex 05 07 01 06 – închiderea conturilor || 0 || 0 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 795 || 795 || 864 || 864 || 741 || 741 || 741 || 741 || 741 || 5 433

CHELTUIELI || || || || || || || || || ||

05 02 – Piețe (1) || 3 311 || 3 311 || 2 622 || 2 641 || 2 670 || 2 699 || 2 722 || 2 710 || 2 699 || 18 764

05 03 – Ajutoare directe (înaintea plafonării) (2) || 42 170 || 42 535 || 42 876 || 43 081 || 43 297 || 43 488 || 43 454 || 43 454 || 43 454 || 303 105

05 03 – Ajutoare directe (după plafonare) (2) || 42 170 || 42 535 || 42 876 || 42 917 || 43 125 || 43 303 || 43 269 || 43 269 || 43 269 || 302 027

|| || || || || || || || || ||

05 04 – Dezvoltare rurală (înaintea plafonării) || 14 817 || 14 451 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 14 455 || 101 185

05 04 – Dezvoltare rurală (după plafonare) || 14 817 || 14 451 || 14 455 || 14 619 || 14 627 || 14 640 || 14 641 || 14 641 || 14 641 || 102 263

|| || || || || || || || || ||

ex 05 07 01 06 – Închiderea conturilor || -69 || -69 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Total || 60 229 || 60 229 || 59 953 || 60 177 || 60 423 || 60 642 || 60 631 || 60 620 || 60 608 || 423 054

BUGET NET după veniturile alocate || || || 59 212 || 59 436 || 59 682 || 59 901 || 59 890 || 59 879 || 59 867 || 417 867

Observații:

(1)           Pentru 2013, estimare preliminară bazată pe proiectul de buget pentru 2012, ținând cont de ajustările juridice deja convenite pentru 2013 (de exemplu, plafonul pentru sectorul vitivinicol, renunțarea la prima pentru feculele de cartofi, nutrețul uscat), precum și de unele evoluții prevăzute. Pentru toți anii, estimările presupun că nu va fi necesară o finanțare suplimentară pentru măsurile de sprijin datorate perturbărilor pieței sau crizelor de pe piață.

(2)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

Tabelul 3: Calcularea impactului financiar (pe capitol bugetar) al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește veniturile și cheltuielile PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

Exercițiul bugetar || 2013 || 2013 ajustat || || TOTAL 2014-2020

|| || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 ||

VENITURI || || || || || || || || || ||

123 – Taxa pe producția de zahăr (resurse proprii) || 123 || 123 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

|| || || || || || || || || ||

67 03 - Venituri alocate || 672 || 672 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

din care: ex 05 07 01 06 – închiderea conturilor || 0 || 0 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 795 || 795 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

CHELTUIELI || || || || || || || || || ||

05 02 – Piețe (1) || 3 311 || 3 311 || -689 || -670 || -641 || -612 || -589 || -601 || -612 || -4 413

05 03 – Ajutoare directe (înaintea plafonării) (2) || 42 170 || 42 535 || -460 || -492 || -534 || -577 || -617 || -617 || -617 || -3 913

05 03 – Ajutoare directe – Produsul estimat al plafonării care urmează a fi transferat spre dezvoltarea rurală || || || 0 || -164 || -172 || -185 || -186 || -186 || -186 || -1 078

05 04 – Dezvoltare rurală (înaintea plafonării) || 14 817 || 14 451 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 28

05 04 - Dezvoltare rurală – Produsul estimat al plafonării care urmează a fi transferat de la ajutoarele directe || || || 0 || 164 || 172 || 185 || 186 || 186 || 186 || 1 078

ex 05 07 01 06 – Închiderea conturilor || -69 || -69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 69 || 483

Total || 60 229 || 60 229 || -1 076 || -1 089 || -1 102 || -1 115 || -1 133 || -1 144 || -1 156 || -7 815

BUGET NET după veniturile alocate || || || -1 145 || -1 158 || -1 171 || -1 184 || -1 202 || -1 213 || -1 225 || -8 298

Observații:

(1)           Pentru 2013, estimare preliminară bazată pe proiectul de buget pentru 2012, ținând cont de ajustările juridice deja convenite pentru 2013 (de exemplu, plafonul pentru sectorul vitivinicol, renunțarea la prima pentru feculele de cartofi, nutrețul uscat), precum și de unele evoluții prevăzute. Pentru toți anii, estimările presupun că nu va fi necesară o finanțare suplimentară pentru măsurile de sprijin datorate perturbărilor pieței sau crizelor de pe piață.

(2)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

Tabelul 4: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește cheltuielile legate de piață din cadrul PAC

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013 ||

|| || || 2013 (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Măsuri excepționale: raționalizarea și extinderea domeniului de aplicare al temeiului juridic || || articolele 154, 155, 156 || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm

Retragerea de la intervenție a grâului dur și a sorgului || || fostul articol 10 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

Programe de distribuire de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate || (2) || fostul articol 27 din Regulamentul 1234/2007 || 500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -500,0 || -3 500,0

Depozitare privată (fibre de in) || || articolul 16 || – || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || Pm

Ajutoare pentru sectorul bumbacului - restructurare || (3) || fostul articol 5 din Regulamentul 637/2008 || 10,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -4,0 || -28,0

Ajutoare pentru instalare destinate grupurilor de producători din sectorul fructelor și legumelor || || fostul articol 117 || 30,0 || 0,0 || 0,0 || 0,0 || -15,0 || -15,0 || -30,0 || -30,0 || -90,0

Programul de încurajare a consumului de fructe în școli || || articolul 21 || 90,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 60,0 || 420,0

Renunțarea la ajutoarele pentru organizațiile de producători din sectorul hameiului || || fostul articol 111 || 2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -2,3 || -15,9

Depozitare privată opțională în cazul laptelui praf degresat || || articolul 16 || – || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm || pm

Eliminarea ajutorului pentru utilizarea laptelui degresat/laptelui praf degresat ca furaj/pentru cazeină și pentru utilizarea cazeinei || || fostele articole 101, 102 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

Depozitare privată opțională pentru unt || (4) || articolul 16 || 14,0 || [-1,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-14,0] || [-85,0]

Eliminarea prelevării promoționale în sectorul laptelui || || fostul articol 309 || pm || - || - || - || - || - || - || - || -

TOTAL 05 02 || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare (5) || || || || -446,3 || -446,3 || -446,3 || -461,3 || -461,3 || -476,3 || -476,3 || -3 213,9

Observații:

(1)           Estimarea nevoilor din 2013 se bazează pe proiectul de buget pentru 2012 al Comisiei, cu excepția: (a) a sectorului fructelor și sectorului legumelor unde nevoile se bazează pe fișa financiară a proiectelor de reformare respective și (b) a oricăror modificări juridice deja aprobate.

(2)           Cuantumul pentru 2013 corespunde propunerii Comisiei COM(2010)486. Începând cu 2014, măsura va fi finanțată în cadrul rubricii 1.

(3)           Pachetul financiar pentru programul de restructurare a sectorului bumbacului pentru Grecia (4 milioane de euro pe an) va fi transferat dezvoltării rurale începând cu 2014. Pachetul financiar pentru Spania (6,1 milioane de euro pe an) va fi dedicat schemei de plată unică începând cu 2018 (decizia a fost deja luată).

(4)           Efectul estimat în cazul neaplicării măsurii.

(5)           Pe lângă cheltuielile din cadrul capitolelor 05 02 și 05 03, se anticipează că cheltuielile directe din cadrul capitolelor 05 01, 05 07 și 05 08 vor fi finanțate din venituri care vor fi atribuite FEGA.

Tabelul 5: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește ajutoarele directe

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013 ||

|| || 2013 (1) || 2013 ajustat (2) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

|| || || || || || || || || || || ||

Ajutoare directe || || || 42 169,9 || 42 535,4 || 341,0 || 381,1 || 589,6 || 768,0 || 733,2 || 733,2 || 733,2 || 4 279,3

 - Modificări deja hotărâte: || || || || || || || || || || || ||

Introducerea treptată a UE 12 || || || || || 875,0 || 1 133,9 || 1 392,8 || 1 651,6 || 1 651,6 || 1 651,6 || 1 651,6 || 10 008,1

Restructurarea sectorului bumbacului || || || || || 0,0 || 0,0 || 0,0 || 0,0 || 6,1 || 6,1 || 6,1 || 18,4

Bilanțul de sănătate || || || || || -64,3 || -64,3 || -64,3 || -90,0 || -90,0 || -90,0 || -90,0 || -552,8

Reforme anterioare || || || || || -9,9 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -32,4 || -204,2

|| || || || || || || || || || || ||

- Modificări ca urmare a noilor propuneri de reformare a PAC || || || -459,8 || -656,1 || -706,5 || -761,3 || -802,2 || -802,2 || -802,2 || -4 990,3

din care: plafonare || || || || || 0,0 || -164,1 || -172,1 || -184,7 || -185,6 || -185,6 || -185,6 || -1 077,7

|| || || || || || || || || || || ||

TOTAL 05 03 || || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare || || || || || -459,8 || -656,1 || -706,5 || -761,3 || -802,2 || -802,2 || -802,2 || -4 990,3

TOTAL CHELTUIELI || || || 42 169,9 || 42 535,4 || 42 876,4 || 42 916,5 || 43 125,0 || 43 303,4 || 43 268,7 || 43 268,7 || 43 268,7 || 302 027,3

Observații:

(1)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

(2)           Având în vedere modificările legislative deja convenite, și anume modularea voluntară în cazul Regatului Unit și articolul 136, până cel târziu la sfârșitul anului 2013 va înceta aplicarea „cuantumurilor necheltuite”.

Tabelul 6: Componente ale ajutoarelor directe

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || || || || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Anexa II || || || || || 42 407,2 || 42 623,4 || 42 814,2 || 42 780,3 || 42 780,3 || 42 780,3 || 256 185,7

Plăți pentru practici agricole care sunt benefice pentru climat și pentru mediul înconjurător (30 %) || || || || || 12 866,5 || 12 855,3 || 12 844,3 || 12 834,1 || 12 834,1 || 12 834,1 || 77 068,4

Suma maximă care poate fi alocată plăților destinate fermierilor tineri (2 %) || || || || || 857,8 || 857,0 || 856,3 || 855,6 || 855,6 || 855,6 || 5 137,9

Schema de plată de bază, plăți pentru zonele cu constrângeri naturale, sprijinul voluntar cuplat || || || || || 28 682,9 || 28 911,1 || 29 113,6 || 29 090,6 || 29 090,6 || 29 090,6 || 173 979,4

Suma maximă care poate fi luată de la liniile anterioare pentru finanțarea schemei pentru micii fermieri (10 %) || || || || || 4 288,8 || 4 285,1 || 4 281,4 || 4 278,0 || 4 278,0 || 4 278,0 || 25 689,3

Transferuri din cadrul sectorului vitivinicol incluse în anexa II[15] || || || || || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 159,9 || 959,1

Plafonare || || || || || -164,1 || -172,1 || -184,7 || -185,6 || -185,6 || -185,6 || -1 077,7

Sectorul bumbacului || || || || || 256,0 || 256,3 || 256,5 || 256,6 || 256,6 || 256,6 || 1 538,6

POSEI/Insulele mici din Marea Egee || || || || || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 417,4 || 2 504,4

Tabelul 7: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru acordarea ajutoarelor directe în 2014

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Nevoi estimate || Modificări față de 2013

|| || || 2013 (1) || 2013 ajustat || 2014 (2)

Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 73/200 al Consiliului || || || 40 165,0 || 40 530,5 || 541,9

Introducerea treptată a UE 10 || || || || || 616,1

Bilanțul de sănătate || || || || || -64,3

Reforme anterioare || || || || || -9,9

TOTAL 05 03 || || || || ||

TOTAL CHELTUIELI || || || 40 165,0 || 40 530,5 || 41 072,4

Observații:

(1)           Cuantumul pentru 2013 cuprinde o estimare privind defrișarea viței-de-vie în 2012.

(2)           Plafoanele nete extinse includ o estimare a transferurilor din cadrul sectorului vitivinicol către SPU pe baza deciziilor luate de statele membre pentru 2013.

Tabelul 8: Calcularea impactului financiar al propunerilor de reformare a PAC în ceea ce privește dezvoltarea rurală

În milioane EUR (în prețuri curente)

EXERCIȚIUL BUGETAR || || Temei juridic || Alocare pentru dezvoltarea rurală || Modificări față de 2013 ||

|| || || 2013 || 2013 ajustat (1) || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL 2014-2020

Programe de dezvoltare rurală || || || 14 788,9 || 14 423,4 || || || || || || || ||

Ajutoare pentru sectorul bumbacului - restructurare || (2) || || || || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 4,0 || 28,0

Produsul plafonării ajutoarelor directe || || || || || || 164,1 || 172,1 || 184,7 || 185,6 || 185,6 || 185,6 || 1 077,7

Pachetul financiar DR exclusiv asistența tehnică || (3) || || || || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -8,5 || -59,4

Asistența tehnică || (3) || || 27,6 || 27,6 || 8,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 3,5 || 29,4

Premiul pentru cooperare locală inovatoare || (4) || || – || – || 0,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 5,0 || 30,0

TOTAL 05 04 || || || || || || || || || || || ||

Efectul net al propunerilor de reformare || || || || || 4,0 || 168,1 || 176,1 || 188,7 || 189,6 || 189,6 || 189,6 || 1 105,7

TOTAL CHELTUIELI (înainte de plafonare) || || || 14 816,6 || 14 451,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 14 455,1 || 101 185,5

TOTAL CHELTUIELI (după plafonare) || || || 14 816,6 || 14 451,1 || 14 455,1 || 14 619,2 || 14 627,2 || 14 639,8 || 14 640,7 || 14 640,7 || 14 640,7 || 102 263,2

Observații:

(1)           Ajustări în conformitate cu legislația existentă, în vigoare numai până la sfârșitul exercițiului financiar 2013.

(2)           Cuantumurile din tabelul 1 (secțiunea 3.1) corespund celor din comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011)500 final]. Totuși, urmează să se decidă dacă CFM va reflecta transferul propus cu începere din 2014 din pachetul financiar al unui stat membru de la programul național de restructurare în sectorul bumbacului către dezvoltarea rurală, ceea ce implică o ajustare (4 milioane EUR pe an) a cuantumurilor pentru subplafonul FEGA și, respectiv, pentru pilonul 2. În tabelul 8 de mai sus, cuantumurile au fost transferate, indiferent de reflectarea sau de nereflectarea lor în CFM.

(3)           Suma pentru 2013 pentru asistență tehnică a fost stabilită pe baza pachetului inițial pentru dezvoltare rurală (nu sunt incluse transferurile din pilonul 1).

Asistența tehnică pentru 2014-2020 este stabilită la 0,25 % din pachetul financiar total pentru dezvoltare rurală.

(4)           Acoperit de suma disponibilă pentru asistența tehnică.

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „ Cheltuieli administrative ”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Observație:   Se estimează că propunerile legislative nu vor avea niciun impact asupra creditelor cu caracter administrativ, concret, se intenționează să se poată pune în aplicare cadrul legislativ cu nivelul actual de resurse umane și de cheltuieli administrative.

|| || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

DG: AGRI ||

Ÿ Resurse umane || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 958,986

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 67,928

TOTAL DG AGRI || Credite || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || Total angajamente = Total plăți) || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N[16] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || || || || || || || ||

Plăți || || || || || || || ||

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– x   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Indicați obiectivele și realizările ò || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării || Costul mediu al realizării || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr total de realizări || Costuri totale

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 5: creșterea competitivității sectorului agricol și accentuarea valorii acestuia în cadrul lanțului alimentar || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Fructe și legume: Comercializarea prin intermediul organizațiilor de producători (OP)[17] || Proporția din valoarea producției comercializate prin intermediul OP din valoarea producției totale || || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 830,0 || || 5 810,0

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – restructurare17 || Număr de hectare || || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || 54 326 || 475,1 || || 3 326,0

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – investiții17 || || || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || 1 147 || 178,9 || || 1 252,6

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – distilarea produselor secundare17 || Hectolitri || || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || 700 000 || 98,1 || || 686,4

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – alcool alimentar17 || Număr de hectare || || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || 32 754 || 14,2 || || 14,2

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – Folosirea mustului concentrat17 || Hectolitri || || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || 9 || 37,4 || || 261,8

- Sectorul vitivinicol: Pachetul financiar național – promovare17 || || || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 267,9 || || 1 875,3

- Altele || || || || 720,2 || || 739,6 || || 768,7 || || 797,7 || || 820,3 || || 808,8 || || 797,1 || || 5 452,3

Subtotal obiectivul specific nr. 5 || || 2 621,8 || || 2 641,2 || || 2 670,3 || || 2 699,3 || || 2 721,9 || || 2 710,4 || || 2 698,7 || || 18 763,5

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 6: contribuția la veniturile fermelor și la limitarea variabilității acestora || || || || || || || || || || || || || || || ||

 - Sprijinul direct pentru venit[18] || Număr de hectare care beneficiază de plată (în milioane) || || 161,014 || 42 876,4 || 161,014 || 43 080,6 || 161,014 || 43 297,1 || 161,014 || 43 488,1 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 43 454,3 || 161,014 || 303 105,0

Subtotal obiectivul specific nr. 6 || || 42 876,4 || || 43 080,6 || || 43 297,1 || || 43 488,1 || || 43 454,3 || || 43 454,3 || || 43 454,3 || || 303 105,0

COSTURI TOTALE || || || || || || || || || || || || || || || ||

Observație: Pentru obiectivele specifice 1-4 și 7-10, realizările trebuie încă stabilite (a se vedea secțiunea 1.4.2 de mai sus)

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Rezumat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– x   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane[19] || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 136,998 || 958,986

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 9,704 || 67,928

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual iar multianual || || || || || || || ||

În afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli administrative || || || || || || || ||

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual iar multianual || || || || || || || ||

TOTAL || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 146,702 || 1 026,914

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– x   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Observație: Se estimează că propunerile legislative nu vor avea niciun impact asupra creditelor cu caracter administrativ, concret, se intenționează să se poată pune în aplicare cadrul legislativ cu nivelul actual de resurse umane și de cheltuieli administrative. Cifrele pentru perioada 2014-2020 se bazează pe situația pentru 2011.

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) ||

XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034 || 1 034

XX 01 01 02 (în delegații) || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || 3 || 3

XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[20] ||

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 78 || 78 || 78 || 78 || 78 || 78 || 78

XX 01 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || || || || || || ||

XX 01 04 yy || - la sediu || || || || || || ||

- în delegații || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

10 01 05 02 (AC, INT, END în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL[21] || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115 || 1 115

XX este domeniul de politică sau titlul bugetar în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG, completate, dacă este necesar, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari ||

Personal extern ||

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– x   Propunerea/inițiativa este compatibilă cu PROPUNERILE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL PENTRU 2014-2020.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– X  Propunerea privind dezvoltarea rurală (FEADR) prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM

TOTAL credite cofinanțate[22] || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza || urmează a se preciza

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– x   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– x   asupra resurselor proprii

– x   asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[23]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

|| || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se vedea tabelele 2 și 3 din secțiunea 3.2.1.

[1]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Un buget pentru Europa 2020- COM(2010)500 final, 29.6.2011.

[2]               Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii, COM(2010) 672 final, 18.11.2010.

[3]               A se vedea, în special, rezoluția Parlamentului European din 23 iunie 2011, 2011/2015(INI), și concluziile președinției din 18.3.2011.

[4]               Actualul cadru legislativ cuprinde Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (plăți directe), Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (instrumente de piață), Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (dezvoltare rurală) și Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului (finanțare).

[5]               Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, COM(2011)615, 6.10.2011.

[6]               Pentru o imagine de ansamblu a celor 517 contribuții primite, a se vedea anexa 9 din evaluarea impactului.

[7]               JO C […], […], p. […].

[8]               JO C […], […], p. […].

[9]               JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

[10]             ABM: gestionarea pe activități (Activity-Based Management) – ABB: întocmirea bugetului pe activități (Activity-Based Budgeting).

[11]             Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[12]             COM(2011) 500 final, 29.6.2011.

[13]             Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[14]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[15]             Ajutoarele directe pentru perioada 2014-2020 include o estimare a transferurilor din cadrul sectorului vitivinicol către SPU pe baza deciziilor luate de statele membre pentru 2013.

[16]             Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/inițiativei.

[17]             Pe baza execuției trecute și a estimărilor din proiectul de buget pe 2012. Pentru organizațiile de producători din sectorul fructelor și legumelor, sumele sunt conforme cu reforma din sectorul respectiv și, după cum s-a indicat deja în declarațiile de activitate din proiectul de buget pe 2012, realizările vor fi cunoscute doar către sfârșitul anului 2011.

[18]             Bazat pe zonele potențial eligibile pentru 2009.

[19]             Pe baza unor costuri medii de 127 000 EUR pentru posturile de funcționari și de agenți temporari din schema de personal.

[20]             AC = agent contractual; INT = personal interimar („Intérimaire"); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END = expert național detașat.

[21]             Nu include subplafonul aferent liniei bugetare 05.010404.

[22]             Acesta va fi stabilit în programele de dezvoltare rurală care urmează să fie prezentate de statele membre.

[23]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.