{SEC(2011)1130 final}

{SEC(2011)1131 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

· Contextul general

Societățile europene se confruntă cu provocări multiple, provocate de concurența mondială tot mai mare, de ritmul rapid al progresului tehnologic, de tendințele demografice și de schimbările climatice. Această situație a fost agravată de recenta criză financiară și economică, care a afectat toate statele membre și regiunile din UE. În domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale, Uniunea continuă să se confrunte cu probleme complexe, cum ar fi:

– nivelul ridicat al șomajului, în special în rândul lucrătorilor slab calificați, al tinerilor, al lucrătorilor în vârstă, al migranților și persoanelor cu handicap;

– o piață a muncii tot mai fragmentată, caracterizată prin apariția unor modele de organizare a muncii mai flexibile și a altor provocări care au un impact asupra siguranței locurilor de muncă și asupra condițiilor de lucru;

– diminuarea forței de muncă și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială ca urmare a schimbărilor demografice;

– dificultăți în asocierea responsabilităților profesionale cu cele personale și în atingerea unui echilibru durabil între viața profesională și cea privată, care împiedică dezvoltarea personală și familială;

– un număr inacceptabil de mare de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie și în condiții de excludere socială.

Criza a scos în evidență, de asemenea, legăturile strânse și interferențele între economiile țărilor din UE-27, în special în zona euro, ceea ce înseamnă că reformele sau lipsa reformelor dintr-o țară influențează performanța celorlalte țări. Așadar, o acțiune coordonată la nivelul Uniunii este mai eficientă în abordarea acestor provocări decât acțiunile individuale ale statelor membre. De asemenea, pentru a fi rentabile, reformele trebuie să se bazeze, în măsura posibilităților, pe dovezi. Implicarea factorilor politici și a altor părți interesate într-un proces de învățare colectivă și în dezvoltarea și testarea noilor abordări pot conduce la o mai bună acceptare, adeziune și angajament față de Strategia Europa 2020. În acest context, inovarea socială și în special experimentarea socială pot fi instrumente puternice de orientare a reformelor și de adaptare a politicilor pentru punerea în aplicare a strategiei Europa 2020.

Cu toate acestea, dezvoltarea și difuzarea conceptului de inovare socială pe o scară mai largă în Uniune se confruntă cu o serie de factori, incluzând:

– cunoașterea insuficientă a nevoilor și capacităților organizațiilor societății civile, a întreprinderilor sociale și a antreprenorilor sociali, precum și a organizațiilor din sectorul public;

– fragmentarea eforturilor și resurselor, lipsa de transparență și de vizibilitate, un sprijin financiar limitat și un deficit de competențe tehnice care pot ajuta organizațiile să dezvolte și să ofere inovații sociale;

– o participare insuficientă a cetățenilor și întreprinderilor;

– o difuzare și o dezvoltare nesatisfăcătoare a bunelor practici;

– metode slabe de evaluare a impactului acțiunilor și politicilor.

Deși soluționarea problemelor socio-economice este, în principal, responsabilitatea statelor membre și a regiunilor și trebuie efectuată cât mai aproape de cetățean, UE are un rol important de jucat în abordarea necesității de reforme specifice, identificând barierele în calea schimbărilor și modalitățile de depășire a acestora, asigurând respectarea normelor existente la nivelul Uniunii, stimulând schimbul de bune practici și învățarea reciprocă și sprijinind inovarea socială și abordările la nivel european.

· Motivele propunerii

Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială se bazează pe trei instrumente existente:

– Programul Progress, instituit prin Decizia nr. 1672/2006/CE;

– EURES;

– Instrumentul european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială instituit prin Decizia nr. 283/2010/UE.

Programul Progress

Politica Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă urmărește cu precădere, în limitele competențelor Uniunii, să asigure acțiunea colectivă și coordonarea eficientă a politicilor între statele membre. Cadrul este prevăzut în Tratat (TUE), care stabilește două tipuri principale de acțiune, și anume coordonarea (adoptare de măsuri destinate să încurajeze cooperarea între statele membre) și legislația (adoptare, prin intermediul directivelor, a cerințelor minime).

Experiența anterioară în încurajarea cooperării dintre statele membre în domeniul social și al ocupării forței de muncă indică o serie de factori care influențează succesul răspunsurilor politice coordonate, inclusiv conceptualizarea coerentă a factorilor-cheie și interdependența acestora (de exemplu, cum se explică sărăcia persoanelor încadrate în muncă, cum trebuie abordate inegalitățile în domeniul sănătății), terminologia comună și evaluarea pentru a permite monitorizarea și analiza comparativă, datele comparabile și convergența sau sinergiile între obiectivele, valorile și interesele diferitor părți interesate.

De la crearea sa, programul Progress a contribuit la furnizarea de răspunsuri politice eficiente. Cadrul politic consolidat în conformitate cu noua strategie Europa 2020 implică o nevoie și mai mare pentru elaborarea unor politici bazate pe dovezi, astfel încât politicile și legislația Uniunii să se adapteze la provocările socio-economice. Succesorul programului Progress va sprijini Comisia în punerea în aplicare a sarcinilor sale:

– stabilirea faptelor și strângerea dovezilor referitoare la evoluțiile politice relevante;

– monitorizarea și raportarea cu privire la progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește prioritățile și obiectivele comune ale Uniunii;

– asigurarea aplicării eficiente și uniforme a legislației Uniunii;

– modernizarea legislației Uniunii privind condițiile de muncă, în conformitate cu principiile reglementării inteligente.

EURES

Libera circulație a lucrătorilor, una din cele patru libertăți consacrate în Tratat, contribuie la dezvoltarea economică și coeziunea socială în Uniune. Cu toate acestea, există o serie de obstacole în calea mobilității geografice în Uniune, începând cu obstacolele juridice și administrative, costurile legate de locuință, portabilitatea drepturilor la pensie, barierele lingvistice și terminând cu lipsa de transparență a ofertelor de locuri de muncă și sprijinul pentru găsirea ofertelor de muncă în concordanță cu necesitățile solicitanților de locuri de muncă. EURES are ca obiectiv să îmbunătățească transparența pe piața muncii prin publicarea ofertelor de locuri de muncă disponibile pe portalul EURES pentru mobilitatea forței de muncă și prin furnizarea de sprijin pentru informare, de consiliere și servicii de orientare la nivel național și transfrontalier.

În același timp, rolul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă s-a schimbat ca urmare a recentei crize economice și a nevoii de servicii mai personalizate. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă ar trebui să devină furnizori a unei game largi de servicii de învățare pe tot parcursul vieții (și anume evaluarea competențelor, formare, orientare profesională, găsirea unor locuri de muncă potrivite profilurilor candidaților, consiliere acordată clienților) și să satisfacă nevoile persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. În plus, EURES ar trebui să promoveze noi metode de lucru cu serviciile private de ocupare a forței de muncă.

Instrumentul european de microfinanțare Progress

A desfășura activități independente este una dintre modalitățile prin care persoanele fără loc de muncă pot intra pe piața muncii. Crearea de locuri de muncă prin crearea și consolidarea de noi întreprinderi joacă un rol cheie în realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020: un număr semnificativ de locuri de muncă noi în Uniune sunt create în întreprinderile nou înființate și aproape 85% dintre aceste locuri de muncă au fost create în microîntreprinderi. Cu toate acestea, Uniunea este departe de a exploata întregul potențial în această privință. Unul dintre principalele obstacole în calea creării de întreprinderi este lipsa accesului la finanțare, în special la micro-credite, care a fost amplificată de criza economică recentă. Sectorul de microfinanțare al Europei nu a ajuns încă la maturitate. Pentru a crește, instituțiile europene de microfinanțare ar trebui să construiască și să mențină modele de finanțare adecvate. Prin urmare, există o nevoie clară de consolidare a capacităților instituționale (în special ale instituțiilor de microfinanțare nebancare) pentru a acoperi costurile de constituire și de finanțare pentru împrumuturi ale grupurilor țintă cu risc ridicat.

Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială are drept scop să sporească coerența acțiunilor UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă, reunind programul Progress, EURES și Instrumentul european de microfinanțare și beneficiind de experiența dobândită din acestea. În plus, programul oferă posibilitatea de a simplifica punerea în aplicare prin dispoziții comune care reglementează, printre altele, obiectivele generale comune, tipologia comună a acțiunilor și raționalizarea raportării și evaluării. De asemenea, programul prevede un set limitat de dispoziții specifice care se aplică celor trei axe (Progress, EURES și Microfinanțare și antreprenoriat social) pentru a ține seama de cerințele legale (de exemplu, normele referitoare la procedura comitetelor care se aplică numai axei Progress, cerințele specifice în materie de acoperire geografică, raportare și evaluare în cazul axei Microfinanțare și antreprenoriat social).

· Obiectivul propunerii

Programul va urmări să contribuie la următoarele obiective generale:      

(a) să încurajeze adeziunea la obiectivele Uniunii în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă în rândul principalilor responsabili politici europeni și naționali, precum și în rândul altor părți interesate pentru a determina realizarea unor acțiuni concrete și coordonate, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre;

(b) să sprijine dezvoltarea unor sisteme adecvate, accesibile și eficiente de protecție socială și a piețelor muncii și să faciliteze reforma politică, prin promovarea unei bune guvernări, a învățării reciproce și a inovării sociale;

(c) să modernizeze legislația Uniunii în conformitate cu principiile reglementării inteligente și să garanteze aplicarea efectivă a legislației Uniunii în domeniile legate de condițiile de muncă;

(d) să promoveze mobilitatea geografică a lucrătorilor și să stimuleze oportunitățile de ocupare a forței de muncă prin dezvoltarea piețelor europene ale muncii, deschise și accesibile tuturor;

(e) să promoveze ocuparea forței de muncă și incluziunea socială prin creșterea disponibilității și accesibilității microfinanțărilor pentru categoriile vulnerabile și microîntreprinderi și prin facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile sociale.

Secțiunile privind „egalitatea de gen” și „nediscriminarea” din programul Progress vor fi incluse în noile instrumente din domeniul justiției. Totuși, în urmărirea obiectivelor sale, programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială promovează integrarea aspectelor care țin de egalitatea de gen și de nediscriminare.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI EVALUAREA IMPACTULUI

· Consultarea părților interesate

În contextul revizuirii actualului program Progress, Comisia a organizat o consultare în două etape:

1. A fost înființat un grup de lucru format din reprezentanții principalelor părți interesate din cadrul programului, cu scopul de a oferi Comisiei o serie de recomandări privind conceptul, obiectivele, punerea în aplicare și finanțarea viitorului instrument.

2. Între 4 aprilie și 21 mai 2011, s-a desfășurat o consultare publică online privind un nou instrument care va succeda programului Progress.

În cursul anului 2011, grupul de lucru EURES și responsabilii serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă au avut discuții specifice privind viitorul EURES.

În ceea ce privește microfinanțarea, Comisia a centralizat opiniile exprimate de Rețeaua europeană de microfinanțare (EMN), care reprezintă sectorul de microfinanțare al Uniunii, de autoritățile de gestionare a Fondului Social European și a Fondului European de Investiții (care pun în aplicare instrumentul de microfinanțare Progress în numele Comisiei) și de Banca Europeană de Investiții. În plus, au fost luate în considerare concluziile a două ateliere organizate de serviciile Comisiei, care au vizat atât microfinanțarea, cât și sprijinirea spiritului antreprenorial social.

· Evaluarea impactului

A fost realizată o evaluare a impactului compozită pentru instrumentele financiare aflate în responsabilitatea Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, care vizează Fondul social european, Fondul european de ajustare la globalizare, programul Progress, EURES și instrumentul de microfinanțare Progress[1]. Evaluarea impactului a examinat trei opțiuni:

– opțiunea 1: politicile în vigoare rămân neschimbate: în cadrul acestei opțiuni, programul Progress, EURES și instrumentul de microfinanțare Progress continuă să existe ca instrumente distincte care însoțesc Fondul social european.

– opțiunea 2: un nou program integrat pentru schimbări sociale și inovare socială: noul program este format din trei axe distincte, dar complementare: Progress, EURES și Microfinanțare și antreprenoriat social.

– opțiunea 3: un instrument unic pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale: un astfel de instrument ar avea o componenta de gestionare comună (Fondul social european) și o componentă de gestionare directă.

Evaluarea impactului a concluzionat că opțiunea 2 este cea preferată, întrucât ar aduce cele mai multe beneficii în termeni de creștere a eficienței, masă critică, coerență și eficacitate, evitând totodată riscurile politice și instituționale.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

· Temeiul juridic

Propunerea se bazează pe articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a) și articolul 175 alineatul (3) din Tratat.

· Principiile subsidiarității și proporționalității

Deoarece obiectivele programului propus pentru schimbări sociale și inovare socială nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul în cauză, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor în cauză.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Creditele financiare pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 se vor ridica la 958,19 milioane EUR (la prețurile curente).

2011/0270 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a) și articolul 175 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[2],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[3],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) În conformitate cu Comunicarea Comisiei „A budget for Europe 2020”[4] (Un buget pentru Europa 2020), care recomandă raționalizarea și simplificarea instrumentelor de finanțare ale Uniunii și orientarea acestora atât către plusul de valoare pe care îl aduc Uniunii, cât și către impact și rezultate, prezenta decizie instituie un program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială (denumit în continuare „programul”) care să permită continuarea și dezvoltarea activităților desfășurate în temeiul Deciziei nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a Programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress[5], al Regulamentului (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii[6] și al Deciziei 2003/8/CE a Comisiei din 23 decembrie 2002 de punere în aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului cu privire la compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă[7] și al Deciziei nr. 283/2010/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 martie 2010 de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială[8] (denumit în continuare „instrument”).

(2) La 17 iunie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei pentru o Strategie Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, care prevede cinci obiective principale (dintre care trei referitoare la ocuparea forței de muncă, lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale și educație) și șapte inițiative strategice, creând astfel un cadru politic coerent pentru următorul deceniu. Consiliul European propunea mobilizarea generală a instrumentelor și politicilor corespunzătoare ale UE pentru a sprijini realizarea obiectivelor comune și invita statele membre să accelereze acțiunile coordonate.

(3) În conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a adoptat, la 21 octombrie 2010, orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă care, alături de orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, adoptate în conformitate cu articolul 121 din Tratat, cuprind orientări integrate privind Europa 2020. Programul ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a orientărilor integrate ale strategiei Europa 2020 și, în special, orientările 7, 8 și 10, sprijinind totodată punerea în aplicare a inițiativelor strategice, acordând o atenție deosebită Platformei europene împotriva sărăciei și excluziunii sociale, Agendei pentru noi competențe și locuri de muncă și inițiativei „Tineretul în mișcare”.

(4) Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale și inițiativele strategice pentru inovare ale Uniunii consideră inovarea socială ca un instrument puternic pentru a soluționa problemele sociale generate de îmbătrânirea populației, sărăcie, șomaj, noile modele de organizare a muncii și noile stiluri de viață și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor în ceea ce privește justiția socială, educația și asistența medicală. Programul ar trebui să susțină acțiuni destinate să accelereze inovarea socială în domenii de politică care intră în domeniul său de acțiune și țin de sectorul public, privat și terțiar, ținând seama în mod corespunzător de rolul autorităților regionale și locale. În special, acesta ar trebui să contribuie la identificarea, evaluarea și dezvoltarea de soluții inovatoare și practici prin experimentare socială pentru a furniza statelor membre o asistență mai eficientă în reformarea piețelor muncii și a politicilor de protecție socială ale acestora. De asemenea, programul ar trebui să acționeze ca un catalizator pentru parteneriatele transnaționale și crearea de rețele între actorii publici, privați și din sectorul terțiar, precum și pentru sprijinirea implicării lor în elaborarea și punerea în aplicare a unor abordări noi în vederea satisfacerii nevoilor sociale presante și soluționării problemelor sociale.

(5) În conformitate cu Strategia Europa 2020, programul ar trebui să urmărească o abordare coerentă pentru promovarea ocupării forței de muncă și lupta împotriva excluziunii sociale și a sărăciei. Punerea în aplicare a programului ar trebui raționalizată și simplificată, în special printr-un set de dispoziții comune care includ, printre altele, obiectivele generale, tipologia acțiunilor, monitorizarea și dispozițiile privind evaluarea. Programul ar trebui să se concentreze, de asemenea, asupra proiectelor de anvergură cu o valoare adăugată clară pentru UE, pentru a atinge masa critică și a reduce sarcina administrativă atât pentru beneficiari, cât și pentru Comisie. De asemenea, ar trebui să se utilizeze mai mult opțiunile de simplificare a costurilor (finanțări cu sume forfetare și la rate fixe), în special pentru implementarea programelor de mobilitate. Programul ar trebui să servească drept ghișeu unic pentru furnizorii de microfinanțări, acordând finanțare pentru microcredite, dezvoltarea capacităților și asistență tehnică. În cele din urmă, programul ar trebui să prevadă flexibilitate bugetară prin constituirea unei rezerve care urmează a fi alocată în fiecare an în funcție de prioritățile politice.

(6) Uniunea ar trebui să se doteze cu o bază analitică solidă pentru a sprijini elaborarea politicilor în domeniul social și al ocupării forței de muncă. O astfel de bază de date aduce un plus de valoare acțiunilor naționale, oferind o dimensiune europeană și un mijloc de comparație pentru culegerea datelor și dezvoltarea instrumentelor și metodelor statistice și a indicatorilor comuni, cu scopul de a oferi o imagine completă a situației în domeniul ocupării forței de muncă, al politicii sociale și al condițiilor de muncă pe întreg teritoriul Uniunii și pentru a asigura evaluări de înaltă calitate ale eficienței și eficacității programelor și politicilor.

(7) Uniunea se află într-o poziție privilegiată pentru a oferi o platformă a Uniunii destinată schimburilor de politici și învățării reciproce între statele membre în domeniul social și al ocupării forței de muncă. Cunoașterea politicilor aplicate în alte țări și a rezultatelor acestora extinde gama de opțiuni pe care le au la dispoziție responsabilii politici, determină noi evoluții ale politicilor și încurajează reforma națională.

(8) Preocuparea principală a politicii sociale a Uniunii este asigurarea existenței unor standarde minime și îmbunătățirea constantă a condițiilor de muncă în Uniune. Uniunea joacă un rol important atât în adaptarea cadrului legislativ în funcție de modelele de organizare a muncii în schimbare și de noile riscuri pentru sănătate și siguranță, în conformitate cu principiile reglementării inteligente, cât și în finanțarea măsurilor menite să asigure respectarea strictă a normelor UE privind protecția drepturilor lucrătorilor.

(9) Organizațiile societății civile care activează în diverse domenii joacă un rol important în atingerea obiectivelor programului, participând la procesul de elaborare a politicilor și contribuind la inovarea socială.

(10) Uniunea s-a angajat să consolideze dimensiunea socială a mondializării, prin promovarea la nivel internațional a unor standarde de muncă decente, fie direct față de țări terțe, fie indirect, prin cooperare cu organizații internaționale. În consecință, este necesar să se dezvolte relații adecvate cu țările terțe care nu participă la program, în vederea contribuirii la realizarea obiectivelor programului, ținând seama de existența unor acorduri relevante între aceste țări și Uniune. Astfel, reprezentanții acestor țări terțe pot participa la evenimente de interes comun (conferințe, ateliere și seminare) organizate în țările care participă la program. De asemenea, trebuie dezvoltată colaborarea cu organizațiile internaționale în cauză, în special cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Europei și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a pune în aplicare programul într-un mod care să țină seama de rolul acestor organizații.

(11) În conformitate cu articolele 45 și 46 din Tratat, Regulamentul (UE) nr. 492/2011 prevede dispoziții destinate să asigure libera circulație a lucrătorilor, prin intermediul unei colaborări strânse între statele membre și cu Comisia. EURES ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, stimulând mobilitatea geografică transnațională a lucrătorilor, asigurând o mai mare transparență pe piața muncii, garantând compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă și sprijinind activitățile în domeniul recrutării, consilierea și serviciile de orientare la nivel național și transfrontalier, contribuind astfel la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020.

(12) Domeniul de aplicare al EURES ar trebui extins cu scopul de a dezvolta programe specifice de mobilitate la nivelul Uniunii pentru a ocupa posturile în domeniile în care s-au constatat lipsuri. În conformitate cu articolul 47 din Tratat, programul ar trebui să faciliteze mobilitatea în rândul tinerilor lucrători.

(13) Strategia Europa 2020 și în special orientarea 7 identifică activitățile independente și spiritul antreprenorial ca fiind esențiale pentru a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii[9].

(14) Lipsă de acces la credit este unul dintre principalele obstacole în fața creării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Trebuie accelerate eforturile Uniunii și cele naționale în acest domeniu pentru a crește oferta de microfinanțări și a satisface cererile celor care au cea mai mare nevoie de acestea, și anume șomerii și persoanele vulnerabile care doresc să pornească sau să dezvolte o microîntreprindere, inclusiv sub formă de activitate independentă, dar nu au acces la credite. Ca un prim pas, în 2010 Parlamentului European și Consiliului instituie instrumentul.

(15) Pentru a facilita accesul la microfinanțare pe tânăra piață de microfinanțare a Uniunii, este necesară dezvoltarea capacității instituționale a furnizorilor de microfinanțare, în special a instituțiilor de microfinanțare nebancare, în conformitate cu Comunicarea Comisiei „O inițiativă europeană de dezvoltare a microcreditelor”[10].

(16) Întreprinderile sociale sunt o piatră de temelie a economiei de piață sociale pluraliste a Europei. Ele pot acționa ca vectori ai schimbărilor sociale, oferind soluții inovatoare, și să aducă astfel o contribuție valoroasă la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020. Programul ar trebui să îmbunătățească accesul la finanțare pentru întreprinderile sociale și să contribuie astfel la inițiativa privind antreprenoriatul social lansată de Comisie[11].

(17) Pentru a profita de experiența instituțiilor financiare internaționale, în special a Grupului Băncii Europene de Investiții, Comisia ar trebui să întreprindă acțiuni care implică microfinanțarea și antreprenoriatul social în mod indirect, încredințând sarcinile de execuție a bugetului instituțiilor financiare în conformitate cu regulamentul financiar. Folosirea resurselor Uniunii concentrează influența instituțiilor financiare internaționale și a altor investitori, uniformizează soluțiile și facilitează astfel accesul la finanțare a microîntreprinderilor, inclusiv a persoanelor care desfășoară activități independente și a întreprinderilor sociale. Prin urmare, Uniunea contribuie la dezvoltarea sectorului emergent al întreprinderilor sociale și a pieței de microfinanțare din Uniune și încurajează activitățile transfrontaliere.

(18) În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratat, programul ar trebui să sprijine integrarea în toate activitățile sale a obiectivelor de egalitate de gen și de luptă împotriva discriminării. Trebuie efectuate monitorizări și evaluări periodice pentru a evalua modul în care sunt abordate în activitățile programului aspectele care țin de egalitatea de gen și de lupta împotriva discriminării.

(19) În conformitate cu articolul 9 din Tratat, programul ar trebui să se asigure că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, se ține seama de cerințele legate de promovarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale adecvate și de lupta împotriva excluziunii sociale.

(20) Pentru a asigura o comunicare mai eficientă către publicul larg și sinergii mai puternice între acțiunile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate activităților de informare și comunicare în conformitate cu prezentul regulament contribuie, de asemenea, la comunicarea orizontală a priorităților politice ale Uniunii Europene în măsura în care au legătură cu obiectivele generale ale prezentului regulament.

(21) Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător la nivelul statelor membre și că, în consecință, având în vedere amploarea și efectele lor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul în cauză, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor în cauză.

(22) Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a programului, o sumă totală care constituie principala referință pentru autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din {…} dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară.

(23) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri corespunzătoare pe tot parcursul ciclului cheltuielilor, respectiv prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, aplicarea de sancțiuni.

(24) Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare, cu scopul a se asigura existența de condiții uniforme pentru punerea în aplicare a măsurilor în cadrul axelor EURES și Microfinanțarea și antreprenoriat social ale programului.

(25) Competențele de executare referitoare la acțiunile desfășurate în cadrul axei Progress a programului ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[12].

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Titlul I Dispoziții comune

Articolul 1 Obiect

1. Prezentul regulament instituie un program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială (denumit în continuare „programul”) al cărui scop este de a contribui la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020, a obiectivelor sale principale și a orientărilor integrate, prin acordarea de sprijin financiar pentru obiectivele Uniunii Europene în materie de promovare a unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții sociale adecvate, lupta împotriva excluziunii sociale și a sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de muncă.

2. Programul se desfășoară între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentului regulament:

(a) „Întreprindere socială” înseamnă o întreprindere al cărei obiectiv principal este să producă mai degrabă un impact social decât un profit general pentru proprietarii și acționarii săi. Aceasta operează pe piață producând bunuri și servicii într-un mod antreprenorial și inovator și folosește surplusurile în principal pentru atingerea unor scopuri sociale. Este administrată într-un mod responsabil și transparent, implicându-i pe lucrători, clienți și părțile interesate vizate de activitățile sale economice.

(b) „Microcredit” înseamnă un împrumut în valoare de până la 25 000 EUR.

(c) „Microîntreprinderea” este o întreprindere care angajează mai puțin de 10 persoane, inclusiv persoane care îndeplinesc activități independente, și a cărei cifră de afaceri și/sau bilanț anual total nu depășește 2 milioane EUR, în conformitate cu Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii[13].

(d) „Microfinanțarea” include garanții, contragaranții, microcredite, capital propriu și cvasi‑capital acordate persoanelor și microîntreprinderilor;

Articolul 3 Structura programului

3. Programul este alcătuit din următoarele trei axe complementare:

(a)     Axa Progress, care sprijină dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și a legislației în domeniul condițiilor de muncă și promovează elaborarea unor politici și inovarea bazate pe dovezi, în colaborare cu parteneri sociali, organizații ale societății civile și alte părți interesate;

(b)     Axa EURES, care sprijină activitățile desfășurate de rețeaua EURES, adică serviciile de specialitate solicitate de statele membre ale SEE și Confederația Elvețiană și alte părți interesate pentru a dezvolta activitățile de schimburi de informații și diseminare și alte forme de cooperare în vederea promovării mobilității geografice a lucrătorilor;

(c)     Axa Microfinanțare și antreprenoriat social, care facilitează accesul antreprenorilor la finanțare, în special a persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii și a întreprinderilor sociale.

4. Dispozițiile comune prevăzute la articolele 1-14 se aplică celor trei axe stabilite la alineatul (1) literele (a), (b) și (c), și fiecărei secțiuni i se aplică, de asemenea, dispoziții specifice.

Articolul 4 Obiectivele generale ale programului

1. Programul urmărește să contribuie la următoarele obiective generale:

(a) să încurajeze adeziunea la obiectivele Uniunii în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă în rândul principalilor responsabili politici europeni și naționali, precum și în rândul altor părți interesate pentru a determina realizarea unor acțiuni concrete și coordonate, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre;

(b) să sprijine dezvoltarea unor sisteme adecvate, accesibile și eficiente de protecție socială și a piețelor muncii și să faciliteze reforma politică, prin promovarea unei bune guvernări, a învățării reciproce și a inovării sociale;

(c) să modernizeze legislația Uniunii în conformitate cu principiile reglementării inteligente și să garanteze aplicarea efectivă a legislației Uniunii în domeniile legate de condițiile de muncă;

(d) să promoveze mobilitatea geografică a lucrătorilor și să stimuleze oportunitățile de ocupare a forței de muncă prin dezvoltarea piețelor europene ale muncii, deschise și accesibile tuturor;

(e) să promoveze ocuparea forței de muncă și incluziunea socială prin creșterea disponibilității și accesibilității microfinanțărilor pentru categoriile vulnerabile și microîntreprinderi și prin facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile sociale.

2. În vederea îndeplinirii acestor obiective, programul urmărește:

(a) să promoveze egalitatea între femei și bărbați și să combată discriminarea pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală;

(b) să se asigure că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii, se ține seama de cerințele legate de promovarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale adecvate și de lupta împotriva excluziunii sociale.

Articolul 5 Buget

1. Creditele financiare pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 se ridică la 958,19 milioane EUR[14].

2. Axelor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) li se alocă, cu titlu indicativ, următoarele procente:

(a) 60% pentru axa Progress, din care cel puțin 17% se alocă pentru promovarea experimentării sociale ca metodă de testare și pentru evaluarea soluțiilor inovatoare în vederea dezvoltării acestora;

(b) 15% pentru axa EURES;

(c) 20% pentru axa Microfinanțare și antreprenoriat social.

Restul de 5% vor fi împărțiți între axe în fiecare an în funcție de prioritățile politice.

3. Comisia poate folosi creditele menționate la alineatul (1) pentru a finanța asistența tehnică și/sau administrativă, în special în legătură cu auditul, externalizarea traducerilor, reuniunile experților și activitățile de informare și comunicare în avantajul comun al Comisiei și al beneficiarilor.

4. Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limitele stabilite în cadrul financiar multianual.

Articolul 6 Tipuri de acțiuni

În cadrul programului, pot fi finanțate următoarele tipuri de acțiuni:

1. Activități analitice:

(a) colectarea de date și statistici, elaborarea de metodologii comune, clasificări, indicatori și valori de referință;

(b) anchete, studii, analize și rapoarte, inclusiv prin finanțarea rețelelor de experți;

(c) evaluări și analize de impact;

(d) monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;

(e) conceperea și punerea în practică a experimentării sociale ca metodă de testare și evaluare a soluțiilor inovatoare în vederea dezvoltării acestora;

(f) diseminarea rezultatelor activităților analitice.

2. Activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare:

(a) schimburi și diseminare de bune practici, abordări inovatoare și experiență, evaluări inter pares, evaluare comparativă și învățare reciprocă la nivel european;

(b) evenimente, conferințe și seminarii legate de Președinția Consiliului;

(c) formarea juriștilor, a politicienilor și a consilierilor EURES;

(d) elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale educaționale;

(e) activități de informare și comunicare;

(f) crearea și întreținerea sistemelor informatice în vederea schimbului și difuzării de informații cu privire la politica și legislația Uniunii, precum și de informații referitoare la piața muncii.

3. Sprijin pentru actorii principali în ceea ce privește:

(a) cheltuielile de funcționare ale principalelor rețele europene, ale căror activități se referă și contribuie la obiectivele axei Progress;

(b) consolidarea capacităților administrațiilor naționale și a serviciilor de specialitate responsabile de promovarea mobilității geografice desemnate de statele membre, precum și a furnizorilor de microcredite;

(c) organizarea de grupuri de lucru compuse din funcționari naționali, pentru a monitoriza punerea în aplicare a legislației Uniunii;

(d) dezvoltarea de rețele și cooperarea la nivel european între organismele specializate, autorități naționale, regionale și locale și serviciile de ocupare a forței de muncă;

(e) finanțarea observatorilor la nivel european;

(f) schimburi de personal între administrațiile naționale.

4. Acțiuni de promovare a mobilității persoanelor în Uniune, în special crearea unei platforme digitale multilingve pentru compensarea cererilor și ofertelor de locuri de muncă și programele de mobilitate specifice, destinate să ocupe posturile acolo unde au fost identificate lipsuri pe piața muncii și/sau să ajute anumite grupuri de lucrători cum sunt tinerii.

5. Sprijin acordat întreprinderilor sociale și pentru microfinanțare, în special prin intermediul instrumentelor financiare prevăzute în partea I titlul VIII din Regulamentul nr. XXX/2012 [Regulament financiar nou] privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii și prin intermediul subvențiilor.

Articolul 7 Acțiuni comune

Acțiunile eligibile în cadrul programului pot fi puse în aplicare concomitent cu alte instrumente ale Uniunii, cu condiția ca aceste acțiuni să îndeplinească atât obiectivele programului, cât și ale altor instrumente în cauză.

Articolul 8 Coerență și complementaritate

1. Comisia, în cooperare cu statele membre, se asigură că activitățile desfășurate în cadrul programului sunt coerente cu alte acțiuni ale Uniunii și complementare acestora, în special cu cele din cadrul Fondului social european (FSE) și în domenii precum dialogul social, justiția și drepturile fundamentale, educație, formare profesională și politica în domeniul tineretului, cercetare și inovare, antreprenoriat, sănătate, extindere și relații externe, precum și în politica economică generală.

2. Activitățile care beneficiază de sprijin acordat în cadrul programului sunt conforme cu legislația Uniunii și cea națională, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat.

Articolul 9 Colaborarea cu comitetele

Comisia stabilește relații cu comitetele care au de a face cu politici, instrumente și acțiuni relevante pentru program cu scopul de a le informa corespunzător și periodic cu privire la modul în care decurge punerea în aplicare a programului.

Articolul 10 Diseminarea rezultatelor și comunicare

1. Rezultatele acțiunilor puse în aplicare în cadrul programului sunt comunicate și diseminate în mod corespunzător, pentru a maximiza impactul, durabilitatea și valoarea lor adăugată la nivelul Uniunii.

2. Activitățile de comunicare contribuie, de asemenea, la comunicarea orizontală a priorităților politice ale Uniunii Europene, în măsura în care au legătură cu obiectivele generale ale prezentului regulament.

Articolul 11 Dispoziții financiare

1. Comisia gestionează programul în conformitate cu [Regulament financiar nou] nr. XXXX/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii (denumit în continuare „Regulamentul financiar”)[15].

2. Finanțarea sub formă de sumă forfetară, prin aplicarea unui barem pentru costurile unitare și la rate forfetare pot fi utilizate în cazul sprijinului acordat participanților la program, în special pentru programele de mobilitate menționate la articolul 6 alineatul (4).

Articolul 12 Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

1. Comisia ia măsuri preventive adecvate pentru a se asigura că, atunci când sunt întreprinse acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate împotriva fraudei, corupției și a altor activități ilegale, prin controale eficiente, iar în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni efective, proporționale și disuasive, în conformitate cu articolul 325 din Tratat, cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene[16] și cu Regulamentul financiar.

2. Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competențe de control, pe baza documentelor și la fața locului, în cazul tuturor beneficiarilor de subvenții, al contractanților și subcontractanților, precum și al părților terțe care au primit fonduri din partea Uniunii. OLAF este autorizat să efectueze controale și inspecții la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri[17] cu scopul de a constata eventuale cazuri de fraudă, corupție sau alte activități ilegale în legătură cu vreun acord de subvenționare sau vreo decizie sau contract privind finanțarea din partea Uniunii.

3. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatele (1) și (2), deciziile, acordurile și contractele care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament acordă în mod expres Comisiei, OLAF și Curții de Conturi competența de a efectua astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului.

Articolul 13 Monitorizare

Pentru a monitoriza cu regularitate programul și a aduce ajustările necesare priorităților sale politice și de finanțare, Comisia întocmește rapoarte bienale de monitorizare și le trimite Parlamentului European și Consiliului. Aceste rapoarte prezintă rezultatele programului și măsura în care activitățile din cadrul acestuia au abordat aspecte care țin de egalitatea de gen și de lupta împotriva discriminării, inclusiv aspectele privind accesibilitatea.

Articolul 14 Evaluare

1. Până la sfârșitul anului 2017, se realizează o evaluare intermediară a programului pentru a măsura progresele înregistrate în realizarea obiectivelor sale, a stabili dacă resursele sale au fost folosite în mod eficient și a evalua valoarea adăugată a programului la nivelul Uniunii.

2. Cel târziu la doi ani de la expirarea programului, Comisia efectuează o evaluare ex post a impactului și a valorii adăugate la nivelul Uniunii și transmite un raport cu privire la evaluarea respectivă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Titlul II Dispoziții specifice

Capitolul I Axa Progress

Articolul 15 Obiective specifice

Pe lângă obiectivele generale prevăzute la articolul 4, obiectivele specifice ale axei Progress sunt:

(a) să dobândească și să difuzeze informații analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din fiecare stat membru și din alte țări participante;

(b) să faciliteze schimbul de informații eficient și cuprinzător, învățarea reciprocă și dialogul la nivel european, național și internațional privind politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă, cu scopul de a sprijini statele membre și alte țări participante în elaborarea politicilor și în punerea în aplicare a legislației Uniunii;

(c) să furnizeze sprijin financiar responsabililor politici pentru testarea reformelor politicilor sociale și a politicilor în domeniul pieței muncii, să dezvolte capacitatea actorilor principali de a elabora și de a pune în practică experimentarea socială și să faciliteze accesul la informațiile și competențele corespunzătoare;

(d) să furnizeze organizațiilor Uniunii și celor naționale sprijin financiar pentru a le stimula capacitatea de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și a legislației în domeniul condițiilor de muncă.

Articolul 16 Participare

1. Următoarele țări pot participa la axa Progress:

(a) statele membre;

(b) țările membre ale AELS și SEE, în conformitate cu dispozițiile Acordului SEE;

(c) țările candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și termenii și condițiile generale prevăzute în acordurile-cadru încheiate cu aceste țări pentru participarea lor la programele Uniunii;

2. Accesul la axa Progress este deschis tuturor organismelor, actorilor și instituțiilor publice și/sau private, în special:

(a) autorități naționale, regionale și locale;

(b) servicii de ocupare a forței de muncă;

(c) organisme specializate prevăzute de legislația Uniunii;

(d) parteneri sociali;

(e) organizații neguvernamentale, în special cele din Uniune;

(f) instituții de învățământ superior și institute de cercetare;

(g) experți în evaluare și în analiza impactului;

(h) oficii naționale de statistică;

(i) mass-media.

3. Comisia poate să coopereze cu organizații internaționale, în special cu Consiliul Europei, OCDE, OIM și cu Banca Mondială.

4. Comisia poate să coopereze cu țări terțe care nu participă la program. Reprezentanții acestor țări terțe pot participa la evenimente de interes comun (conferințe, ateliere și seminarii) care se desfășoară în țările care participă la program, iar costurile participării lor pot fi acoperite de program.

Articolul 17 Competențele de executare conferite Comisiei

1. Următoarele măsuri necesare pentru punerea în aplicare a axei Progress se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18 alineatul (3).

(a) planurile de lucru multianuale care stabilesc prioritățile de politică și finanțare pe termen mediu;

(b) planurile de lucru anuale, care includ criteriile pentru selecția beneficiarilor în urma unor cereri de propuneri.

2. Toate celelalte măsuri necesare pentru punerea în aplicare a axei Progress se adoptă în conformitate cu procedura consultativă prevăzută la articolul 18 alineatul (2).

Articolul 18 Comitetul

1. Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 19 Măsuri tranzitorii

Acțiunile inițiate înainte de 1 ianuarie 2014 pe baza Deciziei 1672/2006/CE (secțiunile 1, 2 și 3 menționate la articolul 3 din decizia menționată) continuă să fie reglementate de decizia respectivă. În ceea ce privește aceste acțiuni, comitetul menționat la articolul 13 din decizia respectivă se înlocuiește cu comitetul prevăzut la articolul 18 din prezentul regulament.           

Capitolul II Axa EURES

Articolul 20 Obiective specifice

Pe lângă obiectivele generale prevăzute la articolul 4, obiectivele specifice ale axei EURES sunt:

(a) să se asigure că ofertele și cererile de locuri de muncă și toate informațiile aferente sunt transparente pentru potențialii solicitanți și angajatori; acest lucru se realizează prin schimbul și difuzarea acestor informații la nivel transnațional, interregional și transfrontalier, utilizând formulare standard de interoperabilitate;

(b) să creeze servicii pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel european; acest obiectiv acoperă toate etapele plasării, de la pregătirea în faza anterioară recrutării până la asistența ulterioară recrutării în vederea integrării cu succes a solicitantului pe piața muncii; aceste servicii includ programe specifice de mobilitate, destinate să ocupe posturile acolo unde au fost identificate lipsuri pe piața muncii și/sau să ajute anumite grupuri de lucrători cum sunt tinerii.

Articolul 21 Participare

1. Următoarele țări pot participa la axa EURES:

(a) statele membre;

(b) țările membre ale AELS și SEE, în conformitate cu dispozițiile Acordului SEE și ale Acordului dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor[18].

2. Accesul la axa EURES este deschis tuturor organismelor, actorilor și instituțiilor publice și private, desemnate de un stat membru sau de Comisie, care îndeplinesc condițiile de participare la rețeaua EURES, în conformitate cu Decizia 2003/8/CE a Comisiei[19]. Aceste organisme și organizații includ în special:

(a) autorități naționale, regionale și locale;

(b) servicii de ocupare a forței de muncă;

(c) organizații sociale partenere și alte părți interesate.

Capitolul III Axa Microfinanțare și antreprenoriat social

Articolul 22 Obiective specifice

Pe lângă obiectivele generale prevăzute la articolul 4, obiectivele specifice ale axei Microfinanțare și antreprenoriat social sunt:

1.         Facilitarea accesului la microfinanțare și creșterea disponibilității acesteia pentru:

(a) persoanele care și-au pierdut sau riscă să își piardă locul de muncă sau care au dificultăți de integrare sau reintegrare pe piața muncii, persoanele care se confruntă cu amenințarea excluderii sociale sau cele vulnerabile, aflate într-o situație dezavantajoasă în privința accesului la piața de credit convențională și care doresc să deschidă sau să-și dezvolte propria microîntreprindere;

(b) microîntreprinderile, în special cele care angajează persoane din categoria celor menționate la litera (a);

2.         Dezvoltarea capacității instituționale a furnizorilor de microcredite;

3.         Sprijinirea creării de întreprinderi sociale, în special prin facilitarea accesului la finanțare.

Articolul 23 Participare

1. Accesul la axa Microfinanțare și antreprenoriat social este deschis organismelor publice și private înființate la nivel național, regional sau local în țările menționate la articolul 16 alineatul (1) care acordă în țările respective:

(c) microfinanțări pentru persoane și microîntreprinderi;

(d) finanțări pentru întreprinderile sociale.

2. Pentru a veni în ajutorul beneficiarilor finali și a crea microîntreprinderi competitive și viabile, organismele publice și private care desfășoară activitățile menționate la alineatul (1) litera (a) cooperează strâns cu organizațiile care reprezentă interesele beneficiarilor finali ai microcreditelor și cu organizațiile, în special cele sprijinite de FSE, care le oferă acestor beneficiari finali programe de mentorat și formare.

3. Organismele publice și private care desfășoară activitățile menționate la alineatul (1) litera (a) respectă standardele înalte în materie de guvernanță, gestionare și protecția consumatorilor în conformitate cu principiile enunțate în Codul european de bună conduită pentru furnizorii de microcredite (European Code of Good Conduct for Microcredit Provision) și caută să evite supraîndatorarea persoanelor și a întreprinderilor.

Articolul 24 Contribuția financiară

Cu excepția acțiunilor comune, creditele financiare alocate axei Microfinanțare și antreprenoriat social acoperă costul întreg al acțiunilor implementate prin intermediul instrumentelor financiare, inclusiv plata obligațiilor către intermediarii financiari, cum sunt pierderile din garanții, comisioanele de gestionare ale instituțiilor financiare internaționale care gestionează contribuția Uniunii, precum și orice alte costuri eligibile.

Articolul 25 Gestionare

1. Pentru a pune în aplicare instrumentele și subvențiile menționate la articolul 6 alineatul (5), Comisia poate să încheie acorduri cu entitățile menționate la articolul 55 alineatul (1) litera (b) punctele (iii) și (iv) din Regulamentul nr. XXX/2012 [Regulament financiar nou 2012] privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii și în special cu Banca Europeană de Investiții și cu Fondul european de investiții. Acele acorduri prevăd dispoziții detaliate pentru executarea sarcinilor încredințate instituțiilor financiare respective, precum dispozițiile care precizează necesitatea de a asigura adiționalitatea și coordonarea cu instrumentele financiare ale Uniunii și cele naționale existente și de a repartiza în mod echilibrat resursele între statele membre și alte țări participante. Instrumentele financiare, cum sunt instrumentele de preluare a riscului,  instrumentele de capitaluri proprii și instrumentele de debit pot fi furnizate prin intermediul investițiilor într-o structură de investiții dedicată.

2. Acordurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol prevăd obligația instituțiilor financiare internaționale de a reinvesti resursele și veniturile, inclusiv dividendele și rambursările, în acțiunile menționate la articolul 6 alineatul (5) pentru o perioadă de zece ani de la data începerii programului.

3. În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din [Regulamentul financiar], veniturile și plățile generate de un instrument financiar se alocă instrumentului financiar respectiv. În cazul instrumentelor financiare stabilite deja în cadrul financiar multianual precedent, veniturile și plățile generate de operațiunile inițiate în perioada precedentă se alocă instrumentului financiar în perioada curentă.

4. La expirarea acordurilor încheiate cu instituțiile financiare internaționale sau după încetarea perioadei alocate pentru investițiile efectuate de structurile de investiții specializate, veniturile și sumele restante datorate Uniunii se plătesc în bugetul general al Uniunii.

5. Instituțiile financiare internaționale și, după caz, administratorii de fonduri încheie acorduri scrise cu organismele publice și private menționate la articolul 23. Aceste acorduri prevăd obligațiile furnizorilor publici și privați de a utiliza resursele puse la dispoziție în cadrul axei Microfinanțare și antreprenoriat social în conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 22 și de a furniza informații pentru redactarea rapoartelor anuale prevăzute la articolul 26.

Articolul 26 Rapoartele de punere în aplicare

1. Instituțiile financiare internaționale și, după caz, administratorii de fonduri trimit Comisiei rapoarte anuale de punere în aplicare în care precizează activitățile pentru care s-a acordat sprijin și descriu execuția financiară a acestora, precum și alocarea și accesibilitatea finanțărilor și a investițiilor în funcție de sector și tipul beneficiarilor, menționează cererile aprobate sau respinse și contractele încheiate de organismele publice și private în cauză, acțiunile finanțate și rezultatele acestora, inclusiv în termeni de impact social, crearea de locuri de muncă și caracterul durabil al sprijinului acordat întreprinderilor.

2. Informațiile furnizate în aceste rapoarte anuale de punere în aplicare sunt incluse în rapoartele bienale de monitorizare prevăzute la articolul 13. Aceste rapoarte de monitorizare includ rapoartele anuale prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din Decizia nr. 283/2010/UE.

Articolul 27 Evaluare

1. Evaluarea finală prevăzută la articolul 14 alineatul (2) include evaluarea finală prevăzută la articolul 9 din Decizia nr. 283/2010/UE.

2. Comisia efectuează o evaluare finală specifică a axei Microfinanțare și antreprenoriat social cel târziu în termen de un an de la expirarea acordurilor cu instituțiile financiare internaționale.

Articolul 28 Modificări

Decizia nr. 283/2010/UE se modifică după cum urmează:

(a) La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

'4. La expirarea instrumentului, sumele restante datorate Uniunii sunt puse la dispoziție pentru microfinanțare și sprijin acordat întreprinderilor sociale în conformitate cu regulamentul nr. XX/201X/.”

(b) La articolul 8, alineatele (3) și (4) se elimină.

Articolul 29

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB

              1.3.    Tipul propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

              1.7.    Metoda (metodele) de gestionare preconizată (preconizate)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Norme de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) vizată (vizate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei

Regulament de instituire a unui program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială

1.2. Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB[20]

În prezent: Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, politicile comunitare în domeniul ocupării forței de muncă/instrumente comunitare în domeniul ocupării forței de muncă: Progress (04 04 01), EURES (04 03 04), EPMF (04 04 15)

Viitoarele perspective financiare multianuale: Rubrica 1 (Agenda de dezvoltare socială)

1.3. Tipul propunerii/inițiativei

þPropunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare

¨ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune nouă

1.4. Obiective 1.4.1. Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Scopul programului este de a contribui la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020, a obiectivelor sale principale (sărăcia, ocuparea forței de muncă și educația) și a orientărilor integrate (în special orientările 7, 8 și 10), prin acordarea de sprijin financiar pentru obiectivele Uniunii Europene în materie de promovare a unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții sociale adecvate, lupta împotriva excluziunii sociale și a sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de muncă.

1.4.2. Obiectivul (obiectivele) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiective specifice:

1. să dobândească și să difuzeze informații analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din fiecare stat membru și din alte țări participante;

2. să faciliteze schimbul de informații eficient și cuprinzător, învățarea reciprocă și dialogul la nivel european, național și internațional privind politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă, cu scopul de a sprijini statele membre și alte țări participante în elaborarea politicilor și în punerea în aplicare a legislației Uniunii;

3. să furnizeze sprijin financiar responsabililor politici pentru testarea reformelor politicilor sociale și a politicilor în domeniul pieței muncii, să dezvolte capacitatea actorilor principali de a elabora și de a pune în practică experimentarea socială și să faciliteze accesul la informațiile și competențele corespunzătoare;

4. să furnizeze organizațiilor Uniunii și celor naționale sprijin financiar pentru a le stimula capacitatea de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și a legislației în domeniul condițiilor de muncă.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizată (vizate):

04 04 01 și 04 01 04 10

Obiective specifice:

1. să se asigure că ofertele și cererile de locuri de muncă și toate informațiile aferente sunt transparente pentru potențialii solicitanți și angajatori; acest lucru se realizează prin schimbul și difuzarea acestor informații la nivel transnațional, interregional și transfrontalier, utilizând formulare standard de interoperabilitate;

2. să creeze servicii pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel european; acest obiectiv acoperă toate etapele plasării, de la pregătirea în faza anterioară recrutării până la asistența ulterioară recrutării în vederea integrării cu succes a solicitantului pe piața muncii; aceste servicii includ programe specifice de mobilitate, destinate să ocupe posturile acolo unde au fost identificate lipsuri pe piața muncii și/sau să ajute anumite grupuri de lucrători cum sunt tinerii.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizată (vizate):

04 03 04 și 04 01 04 04

Obiective specifice:

1.         Facilitarea accesului la microfinanțare și creșterea disponibilității acesteia pentru:

(a) persoanele care și-au pierdut sau riscă să își piardă locul de muncă sau care au dificultăți de integrare sau reintegrare pe piața muncii, persoanele care se confruntă cu amenințarea excluderii sociale sau cele vulnerabile, aflate într-o situație dezavantajoasă în privința accesului la piața de credit convențională și care doresc să deschidă sau să-și dezvolte propria microîntreprindere;

(b) microîntreprinderile, în special cele care angajează persoane din categoria celor menționate la litera (a);

2.         Dezvoltarea capacității instituționale a furnizorilor de microcredite;

3.         Sprijinirea creării de întreprinderi sociale, în special prin facilitarea accesului la finanțare.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizată (vizate):

04 04 15 și 04 01 04 11

Rezultat(e) preconizat(e) și impact

Principalul obiectiv al programului este de a realiza schimbări pozitive în situația socio‑economică, determinând, de exemplu, un nivel mai ridicat al ocupării forței de muncă, mai puțină sărăcie, un grad mai mare de incluziune socială și condiții de lucru mai bune. Eforturile se vor concentra asupra îndeplinirii obiectivului strategiei Europa 2020 de creștere favorabilă incluziunii și a principalelor obiective conexe acordând un sprijin de valoare acțiunilor-cheie din cadrul inițiativelor strategice „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”, „Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale” și „Tineretul în mișcare”.

Cu toate acestea, programul va avea o influență foarte redusă asupra schimbărilor efective în situația socio-economică. Mai degrabă, obiectivul primordial și rolul instrumentului succesor este de a sprijini dezvoltarea, coordonarea și punerea în aplicare a unor politici moderne, eficiente și inovatoare ale Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă pentru îndeplinirea principalului obiectiv menționat anterior prin:

– sprijinirea procesului de elaborare a politicilor Uniunii în domeniul legislativ, în conformitate cu principiile reglementării inteligente, în ceea ce privește o coordonare politică/ guvernanță economică mai bună;

– o atenție deosebită acordată dimensiunii transnaționale a politicilor Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă, a căror promovare necesită acțiuni concertate în toate statele membre;

– sprijinirea acțiunilor colective care se susțin reciproc, întreprinse de statele membre ale UE pentru a consolida cooperarea în cadrul Uniunii și a încuraja învățarea reciprocă și inovarea socială;

– crearea de servicii pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor (în special a tinerilor) în câmpul muncii prin compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel european, încurajând astfel mobilitatea geografică a lucrătorilor;

– facilitarea accesului la finanțare pentru antreprenori, în special persoanele cele mai îndepărtate de piața muncii, și pentru întreprinderile sociale.

1.4.3. Indicatori ai rezultatelor și impactul acestora

Gestionarea bazată pe rezultate utilizată în actualul program Progress și monitorizarea anuală a performanțelor s-au dovedit a fi o modalitate bună de a demonstra realizările programului, precum și de a spori responsabilitatea Uniunii. Bazându-se pe această experiență, noul program dispune de o logică clară de intervenție (obiectivele specifice SMART contribuie la realizarea obiectivelor generale) și de un set de indicatori ai rezultatelor și ai impactului corespunzători. Trebuie reținut faptul că activitățile legate de axa Progress au drept scop să contribuie la obiectivele strategice ale Strategiei Europa 2020 și nu prevăd, ca atare, furnizarea de bunuri sau servicii; pe de altă parte, activitățile care au legătură cu axa Progress au un impact indirect asupra dezvoltării politicilor UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă, având în vedere că un proces mai eficient de elaborare a politicilor va determina rezultate socio-economice mai bune. Întrucât axa Progress se bazează în principal pe politici, stabilirea indicatoarelor este problematică și același lucru este valabil pentru stabilirea obiectivelor cantitative la un nivel mai global (în acest caz, măsurătoarea se bazează în principal pe indicatori indirecți).

Prin urmare, este foarte greu ca cele patru obiective specifice să devină cu adevărat „măsurabile”, având în vedere că sunt specifice, realizabile, realiste și determinate în timp (până la sfârșitul programului). De exemplu, evenimentele de învățare reciprocă nu pot fi cuantificate deoarece numărul și subiectul lor depinde de interesul și voința statelor membre de a găzdui astfel de evenimente și de a participa la ele; la fel, volumul informațiilor depinde de nevoile legate de elaborarea politicilor. Din acest motiv, se propune utilizarea variabilelor, cum sunt gradul de satisfacție și informare în rândul părților interesate, anchete cu privire la modul în care este perceput rolul UE în politica socială și de ocupare a forței de muncă, precum și utilizarea preconizată și efectivă a realizărilor axei Progress. Din motive similare, nu se pot stabili ținte specifice pe termen mediu în toate cazurile. Cu toate acestea, abordarea respectă în continuare principiile gestionării bazate pe rezultate care prevede obiective eficiente la un nivel apropiat de activitatea ca atare.

A se vedea lista indicatorilor de la secțiunea 2.1.2.

1.5. Motivele propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerința (cerințele) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Programul va urmări să sprijine Comisia, statele membre și principalele părți interesate în elaborarea, coordonarea și punerea în aplicare a reformelor politice eficiente care vor avea drept scop soluționarea următoarelor probleme pe termen lung:

– nivelul ridicat al șomajului, în special în rândul lucrătorilor slab calificați, al lucrătorilor în vârstă, al migranților și persoanelor cu handicap;

– o piață a muncii tot mai fragmentată, caracterizată prin apariția unor modele de organizare a muncii mai flexibile și alte provocări care au un impact asupra siguranței locurilor de muncă și asupra condițiilor de lucru;

– diminuarea forței de muncă și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială ca urmare a schimbărilor demografice (îmbătrânirea populației);

– un număr inacceptabil de mare de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie și în condiții de excludere socială.

Pe termen scurt, programul va avea drept scop abordarea următoarelor probleme/necesități:

– necesitatea unor dovezi, statistici și indicatori siguri și comparabili la nivelul UE, pentru ca politica și legislația în domeniul social și al ocupării forței de muncă să fie relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din fiecare stat membru;

– necesitatea unui exercițiu de învățare reciprocă în UE pentru o cunoaștere mai bună a obiectivelor și politicilor UE și o adeziune mai puternică la acestea în rândul responsabililor politici și al părților interesate;

– necesitatea unui sprijin financiar adecvat acordat responsabililor politici în scopul testării, evaluării și dezvoltării de soluții inovatoare;

– mobilitatea geografică limitată în Europa și sprijin insuficient pentru găsirea unor oferte de muncă potrivite pentru solicitanții de locuri de muncă;

– accesul insuficient la finanțare și la microcredite pentru întreprinderile sociale și șomeri, persoanele expuse riscului de a-și pierde locul de muncă și persoanele care provin din grupuri dezavantajate, de exemplu tinerii sau persoanele în vârstă sau migranții.

1.5.2. Valoarea adăugată a implicării UE

UE se află într-o poziție privilegiată pentru a oferi o platformă europeană destinată schimburilor de politici și învățării reciproce în domeniul social și al ocupării forței de muncă între statele membre (inclusiv țările membre ale SEE și țările candidate). Cunoașterea politicilor desfășurate în alte țări crește gama de opțiuni disponibile pentru responsabilii politici, declanșează evoluții politice inovatoare și încurajează reformele naționale.

Acțiunea UE aduce un plus de valoare acțiunilor la nivel național, oferind o dimensiune europeană colectării și comparării dovezilor, asigurând dezvoltarea instrumentelor și metodelor statistice și a indicatorilor comuni, pentru a crea o imagine completă a situației sociale și a ocupării forței de muncă. Astfel de dovezi colectate la nivel european constituie o condiție prealabilă pentru o bună analiză a principalelor dificultăți în domeniul social și al ocupării forței de muncă cu care se confruntă fiecare stat membru. De asemenea, sunt esențiale pentru monitorizarea progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor strategiei Europa 2020 și pentru redactarea recomandărilor specifice pentru fiecare țară necesare în cadrul „semestrului european”.

Necesitatea aplicării mai bune a legislației UE a fost recunoscută ca prioritate absolută în cadrul agendei pentru o reglementare inteligentă. Modernizarea legislației pentru a crea condiții de egalitate și a garanta un nivel comun de protecție juridică pentru toți în UE în domeniul sănătății și securității la locul de muncă și în dreptul muncii este realizată cel mai bine la nivelul UE. UE este, de asemenea, în cea mai bună poziție pentru a finanța măsuri de îmbunătățire a respectării normelor UE și de reexaminare sistematică a aplicării legislației UE în toate statele membre.

Dezvoltarea capacității principalelor rețele ale societății civile la nivel european, astfel încât acestea să poată susține și dezvolta obiectivele politicii sociale ale Uniunii se poate face cel mai bine la nivelul UE.

Datorită noului program, în special axei EURES, statele membre vor beneficia de o mobilitate mai mare pe piața muncii în interiorul UE, ceea ce ar putea ajuta la ocuparea posturilor pentru care nu există candidați suficienți sau care sunt greu de ocupat și astfel ar stimula activitatea economică și ar contribui la creșterea economică. Mobilitatea mai mare pe piața europeană a muncii este, de asemenea, esențială pentru realizarea unui spațiu fără frontiere interne și pentru întărirea coeziunii economice și sociale și a cetățeniei europene active. Instituțiile UE și în special Comisia, care dispune de resurse administrative, competențe și de capacitatea de a coordona o rețea transnațională ca EURES, ar trebui să sprijine și să faciliteze acțiunea de stimulare a mobilității geografice a lucrătorilor. De asemenea, Comisia poate să aducă un plus de valoare rețelei EURES prin elaborarea de politici destinate să înlăture ultimele obstacole în calea liberei circulații, să faciliteze schimburile de bune practici și învățarea reciprocă între membrii rețelei EURES.

Creșterea disponibilității microcreditelor se poate realiza cel mai bine la nivel european: în primul rând, Comisia, în cooperare cu Fondul european de investiții, poate să se bazeze pe experiența dobândită din actualul instrument european de microfinanțare Progress și din alte inițiative ale UE în domeniul microfinanțării. Instituțiile de microfinanțare din toate statele membre pot profita acum de aceste competențe fără ca autoritățile lor naționale, regionale sau locale să își folosească resursele pentru a institui sisteme similare.

Acțiunea la nivelul UE ar putea netezi calea pentru o acțiune mai hotărâtă în viitor la nivel național și regional și, prin urmare, ar trebui să cuprindă dezvoltarea capacităților și mobilizarea intermediarilor și a multiplicatorilor pentru a crea un ecosistem cuprinzător de sprijin.

În plus, în cazul în care resursele financiare sunt reunite la nivel european, este mai probabil să fie atrase finanțări suplimentară de la terți investitori cum ar fi Banca Europeană de Investiții, care, în cazul instrumentului de microfinanțare Progress, a egalat contribuția de 100 de milioane EUR a UE. Acest lucru este valabil, de asemenea, pentru un fond european de capital propriu pentru investiții în întreprinderile sociale, care ar putea atrage mai multe resurse de la alți investitori.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Evaluarea intermediară a programului Progress (2007-2013) concluzionează că obiectivele sale sunt extrem de importante pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale Comisiei, astfel cum au fost stabilite în Strategia de la Lisabona și în Strategia Europa 2020. Principalele tipuri de activități (activități analitice și de învățare reciprocă, sprijinul pentru actorii principali) din cadrul programului sunt eficiente în îndeplinirea obiectivelor sale. Planificarea anuală, punerea în aplicare, ciclul de monitorizare și evaluarea activităților sunt considerate în general adecvate; cu toate acestea, se recomandă elaborarea unei planificări multianuale care să stabilească obiectivele de politică pe termen lung, alături de prioritățile anuale de finanțare.

O evaluare ex-post a rețelei EURES (2006-2008) arată că, în comparație cu alte rețele ale UE, EURES se concentrează într-o măsură mult mai mare asupra oportunităților de angajare și este, de asemenea, singura rețea care urmărește să ofere servicii de plasare a forței de muncă specifice. Portalul EURES pentru mobilitatea forței de muncă este apreciat de solicitanții de locuri de muncă, de persoanele care își schimbă locul de muncă și de angajatori, care găsesc avantaje clare în posibilitatea de a accesa sau publica informații privind posturile vacante în întreaga Europă.

Întrucât UE a început să acorde sprijin pentru microfinanțare de-abia în a doua jumătate a anului 2010, nu a fost realizată încă o evaluare independentă. Judecând după reacțiile părților interesate (Rețeaua europeană de microfinanțare – EMN), care reprezintă sectorul european de microfinanțare, instrumentul european de microfinanțare se ridică la așteptările lor. El stimulează înființarea de programe de sprijin naționale sau regionale, realizează economii de scară și/sau reduce la minimum riscul proastei funcționări în domenii în care un stat membru de unul singur nu poate să reunească masa critică necesară și generează avantaje mai mari decât programele naționale la scară mică.

1.5.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Comisia, în cooperare cu statele membre, se va asigura că activitățile desfășurate în cadrul programului sunt coerente și nu se suprapun cu alte acțiuni ale Uniunii fiind complementare acestora, în special cu cele din cadrul Fondului social european (FSE) și în domenii precum dialogul social, justiția și drepturile fundamentale, educație, formare profesională și politica în domeniul tineretului, cercetare și inovare, antreprenoriat, sănătate, extindere și relații externe, precum și în politica economică generală.

1.6. Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

þ Propunere/inițiativă cu durată limitată

– þ  Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– þ  Impact financiar din 2014 până în 2020.

¨ Propunere/inițiativă cu durată nelimitată

– Punere în aplicare cu o perioadă de demarare din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7. Tipul (tipurile) de gestionare preconizat(e)

þ Gestionare centralizată directă de către Comisie

¨ Gestionare centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție către:

– ¨  agenții executive

– ¨  organisme instituite de Comunități

– ¨  organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public.

– ¨  persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestionare partajată cu statele membre

¨ Gestionare descentralizată împreună cu țări terțe

þ Gestionare în comun cu organizații internaționale

Gestionarea centralizată directă (articolul 53a din Regulamentul financiar) se aplică tuturor activităților desfășurate în cadrul axelor Progress și EURES. Activitățile desfășurate în cadrul axei Microfinanțare și antreprenoriat social vor fi întreprinse în conformitate cu tipul de gestionare în comun (Comisia va semna acorduri cu instituții financiare internaționale, ca de exemplu BEI/FEI).

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Norme de monitorizare și raportare 2.1.1. Dispoziții privind monitorizarea și evaluarea

Programul va fi monitorizat o dată la doi ani atât pentru a evalua progresele în sensul atingerii obiectivelor sale generale și specifice în funcție de o serie de indicatori clari, cât și pentru a se putea aduce ajustările necesare politicilor și priorităților de finanțare. Monitorizarea va face posibilă, de asemenea, evaluarea modului în care activitățile din cadrul programului abordează aspectele care țin de egalitatea de gen și de lupta împotriva discriminării. Dacă este cazul, indicatorii ar trebui să fie defalcați în funcție de sex, vârstă și handicap.

Programul va face obiectul unor evaluări intermediare și ex-post. Evaluarea intermediară va urmări să măsoare progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor programului, să stabilească dacă resursele sale au fost utilizate eficient și să evalueze valoarea adăugată europeană a acestuia. Raport de evaluare intermediară trebuie prezentat până la sfârșitul anului 2017, pentru a sta la baza elaborării unui instrument care va succeda programului. În plus, evaluarea finală examinează impactul programului. Raportul de evaluare ex-post trebuie prezentat până la sfârșitul anului 2022.

Dată fiind durata de viață mai lungă a axei Microfinanțare și antreprenoriat social (investițiile vor fi efectuate în termen de până la zece ani de la punerea în funcțiune a instrumentului), va fi realizată o evaluare finală specifică pentru această axă cel târziu la un an de la terminarea acordului încheiat între Comisie și Fondul european de investiții.

2.1.2. Indicatorii de performanță

Obiective generale

Indicatori || Situația actuală || Obiective pe termen lung

Încurajarea adeziunii la obiectivele Uniunii în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă în rândul principalilor responsabili politici europeni și naționali, precum și în rândul altor părți interesate pentru a determina realizarea unor acțiuni concrete și coordonate, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre

Participarea activă a părților interesate la nivelul UE și în statele membre în dezbaterea problemelor comune și în adoptarea de acțiuni concrete pentru soluționarea lor || Nu există o metodă uniformă de măsurare a gradului de implicare a părților interesate în dezbaterea politică. Evaluările recente[21] au arătat că participarea părților interesate diferă în funcție de subiectul politic abordat și de statul membru. Ultimul raport anual privind performanța Progress sugerează tendința autorităților (UE, naționale, regionale sau locale) de a avea legături mai strânse între ele decât cu parteneri sociali și ONG-uri. || Participarea la fel de activă a tuturor părților interesate la nivelul UE și în toate statele membre

Acceptarea recomandărilor relevante pentru fiecare țară || Indicatorul se bazează pe recomandările specifice pentru fiecare țară care au fost elaborate pentru prima dată în iunie 2011. Potrivit evaluării pe care a făcut-o Comisia în cazul rapoartelor strategice naționale și al recomandărilor specifice integrate, trei sferturi dintre statele membre dispun de politici sau strategii conforme cu obiectivele UE. || Toate statele membre acceptă recomandările specifice pentru fiecare țară în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă (după cum dovedesc strategiile și politicile incluse în programele ulterioare de reformă națională)

Sprijinirea dezvoltării unor sisteme adecvate, accesibile și eficiente de protecție socială și a piețelor muncii și facilitarea reformei politice, prin promovarea unei bune guvernanțe, a învățării reciproce și a inovării sociale

Incidența utilizării rezultatelor inovării sociale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor referitoare la piața activă a muncii și la protecția socială || Sprijinirea inovării sociale este un nou domeniu de intervenție. Nu există o abordare mai sistematică care să permită utilizarea deplină a rezultatelor inovării sociale pe piața activă a muncii și în politicile de protecție socială. || Fiecare stat membru raportează în programul său de reformă națională cel puțin un exemplu de preluare preconizată sau efectivă a rezultatelor disponibile ale inovării sociale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor referitoare la piața activă a muncii și la protecția socială

Sensibilizarea cu privire la inovarea socială || A se vedea mai sus. || A se vedea mai sus.

Modernizarea legislației Uniunii în conformitate cu principiile reglementării inteligente și garantarea aplicării efective a legislației Uniunii în domeniile legate de condițiile de muncă

Parte din: (a) acquis-ul legislativ (directive) revizuit în totalitate            (b) numărul de propuneri concrete de revizuire (renunțare, fuzionare) a legislației existente sau de elaborare a unei noi legislații || (a) O directivă („directiva privind timpul de lucru”) este în curs de revizuire. (b) n/a. || (a) 100% dintre directive referitoare la aspecte care țin de condițiile de muncă sunt revizuite integral la sfârșitul programului. (b) Acolo este necesar, Comisia inițiază acțiuni de modificare, clarificare sau simplificare a legislației existente sau de elaborare a unei noi legislații, dacă acestea se justifică printr-o evaluare a impactului și, după caz, după consultarea partenerilor sociali ai UE.

Respectarea legislației UE de către statele membre (rată de transpunere și factor de fragmentare) || În 2010, rata de transpunere era de 98,3% pentru directivele în domeniul muncii și de 100% pentru directivele referitoare la sănătatea și securitatea la locul de muncă; factorii de fragmentare corespunzători erau de 5% și 0%. Analiza istorică indică că aceste rate au tendința să scadă după introducerea de legislație nouă. Având în vedere eventualele acțiuni ale Comisiei de modificare, clarificare sau simplificare a legislației existente sau de elaborare a unei noi legislații, este important să se păstreze o rată de transpunere ridicată și un factor de fragmentare scăzut. || Rată de transpunere de 100% și factor de fragmentare scăzut, de 0%

Punere în aplicare și aplicare activă || În prezent, punerea în aplicare și aplicarea activă sunt evaluate din punct de vedere calitativ (prin rețele formate din experți independenți și evaluări realizate de aceștia) și diferă în funcție de directivă și de țară. || 100% dintre directivele referitoare la condițiile de muncă sunt puse în aplicare și aplicate în mod activ în aproape toate statele membre (evaluare calitativă)

Promovarea mobilității geografice a lucrătorilor și stimularea oportunităților de ocupare a forței de muncă prin dezvoltarea piețelor europene ale muncii, deschise și accesibile tuturor

Impactul mobilității geografice asupra PIB‑ului statelor membre || Se fac încercări preliminare de a modela și evalua impactul pentru anumite țări (respectiv Regatul Unit și Irlanda), care nu acoperă însă întreaga Uniune. Raportul din 2008 privind ocuparea forței de muncă în Europa estimează că fluxurile de mobilitate din UE-8 au contribuit, până în 2007, cu 0,4% la creșterea PIB-ului Irlandei și cu 0,3% la creșterea PIB-ului Regatului Unit. || Impactul mobilității geografice asupra PIB‑ului statelor membre este evaluat pentru întreaga Uniune și este pozitiv. Previziunile pe termen lung prevăd o creștere a PIB-ului Irlandei cu 1,7% și al Regatului Unit cu 0,6% în 2015 față de situația dinainte de extindere.

Impactul mobilității geografice asupra scăderii numărului de posturi vacante neocupate/pentru ocuparea cărora nu există candidați || Se fac încercări preliminare de a modela și evalua impactul pentru anumite țări, care nu acoperă însă întreaga Uniune. || Impactul mobilității geografice asupra scăderii numărului de posturi vacante neocupate/pentru ocuparea cărora nu există candidați este evaluat pentru întreaga Uniune și este pozitiv.

Diferențele în ceea ce privește participarea pe piața muncii și ratele de angajare a lucrătorilor mobili între țara gazdă și țara de origine || În rândul lucrătorilor mobili în sensul mobilității în interiorul UE ratele de angajare sunt mai mari decât în rândul lucrătorilor nemobili. || Informațiile vor fi furnizate de ancheta privind forța de muncă a Eurostat și de alte statistici.

Promovarea ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale prin creșterea disponibilității și accesibilității microfinanțărilor pentru categoriile vulnerabile și microîntreprinderi și prin facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile sociale

Numărul întreprinderilor înființate sau consolidate care au beneficiat de sprijinul UE || 0 || 51 000 (dintre care 1 000 de întreprinderi sociale)

Numărul de locuri de muncă create sau menținute prin înființarea sau dezvoltarea unei întreprinderi || Potrivit unei evaluări a programului-cadru pentru competitivitate și inovare, au fost create 1,2 locuri de muncă pe microcredit acordat ||

Profilul persoanelor (inclusiv, dacă este posibil, vârsta, sexul, apartenența la o minoritate, handicap, statutul profesional) care au creat sau dezvoltat o întreprindere cu sprijin din partea UE sub formă de microfinanțare || Nu este disponibil || 50% dintre beneficiari sunt șomeri sau persoane din grupuri defavorizate

Obiective specifice

Indicatori || Ultimele rezultate cunoscute || Obiectiv pe termen mediu

1. Dobândirea și difuzarea de informații analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din fiecare stat membru și din alte țări participante

Gradul de satisfacție a părților interesate de informațiile generate de program și utilizarea declarată a acestora || Diverse părți interesate (Comisia, PE, administrații naționale, organisme de punere în aplicare, parteneri sociali, ONG-uri, etc.) folosesc informațiile generate de actualul program Progress. În 2010, ancheta anuală arată că cei care știu de existența informațiilor generate (aproximativ 50%) le consideră utile (aproximativ 85% dintre părțile interesate intervievate) și le utilizează (preconizează să le utilizeze). || Extinderea numărului de părți interesate care știu de existența informațiilor generate de program (cunoașterea mai bună a principalelor rezultate: 75% dintre părțile interesate intervievate) și menținerea unei rate de satisfacție ridicate (minimum 85% dintre părțile interesate intervievate)

Proporția inițiativelor politice lansate de DG EMPL care sunt alimentate de informațiile generate de program || Nu este disponibil. || 100% dintre inițiativele politice ale UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă și din legislația în domeniul condițiilor de muncă sunt alimentate de informațiile generate de program

Proporția eforturilor[22] destinate dezvoltării de noi informații (anterior inexistente) (idei, concepte, abordări, modele, analize prospective) || Nu există estimări exacte, dar ponderea bugetului alocat pentru generarea acestui tip de informații se situează în jurul a 10-20%. Se așteaptă ca acest procent să crească, având în vedere în special accentul pus pe inovarea socială. || Cel puțin 25% din buget este destinat generării de noi informații (anterior inexistente) (idei, concepte, abordări, modele, analize prospective)

2. Facilitarea schimbului de informații eficient și cuprinzător, a învățării reciproce și a dialogului la nivel european, național și internațional privind politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă, cu scopul de a sprijini statele membre și alte țări participante în elaborarea politicilor și în punerea în aplicare a legislației Uniunii

Câștigul declarat în ceea ce privește înțelegerea mai bună a politicilor și obiectivelor UE (inclusiv, după caz, integrarea aspectelor care țin de gen,nediscriminare și accesibilitate) || Aproximativ 89% dintre respondenții în cadrul anchetei anuale din 2010 afirmă că participarea la evenimentele finanțate în cadrul programului Progress i-a ajutat să înțeleagă mai bine obiectivele politice ale UE. || 9 din 10 părți interesate afirmă că participarea la evenimentele finanțate în cadrul programului i-a ajutat să înțeleagă mai bine politicile și obiectivele UE.

Măsura în care activitățile de învățare reciprocă/schimb de informații sunt cuprinzătoare și îndeplinesc condițiile minime pentru consultare || Ancheta de monitorizare din 2010 arată că evenimentele de învățare reciprocă finanțate în cadrul programului Progress sunt deosebit de apreciate pentru claritatea subiectelor discutate și implicarea factorilor de decizie corespunzători (4 din 5 părți interesate intervievate au exprimat o opinie favorabilă), dar sunt văzute ceva mai puțin bine în ceea ce privește participarea altor părți interesate (parteneri sociali, ONG-uri, etc.). || 4 din 5 părți interesate afirmă că activitățile de învățare reciprocă/schimb de informații sunt cuprinzătoare și îndeplinesc toate condițiile pentru consultare

Utilizarea (preconizată/efectivă) informațiilor pentru elaborarea/promovarea politicilor declarată de participanții implicați, dar și de alți factori de decizie și părți interesate || Ancheta ex-post privind evenimentele finanțate în cadrul programului Progress în 2010 a arătat că aproximativ 2/3 dintre participanți au intenționat să utilizeze sau chiar au utilizat informațiile pentru elaborarea sau promovarea politicilor. Principala dificultate însă (în special în cazul evenimentelor de învățare reciprocă) este încurajarea schimbului de informații dobândite cu alți factori de decizie și părți interesate (respectiv, cu cei care nu au participat la evenimente). || - 3 din 4 participanți implicați declară că folosesc (preconizează sau folosesc efectiv) informațiile dobândite. - Îmbunătățirea schimbului de informații cu alți factori de decizie și părți interesate (care nu au participat la evenimente)

3. Furnizarea de sprijin financiar responsabililor politici pentru testarea reformelor politicilor sociale și ale politicilor în domeniul pieței muncii, dezvoltarea capacității actorilor principali de a elabora și de a pune în practică experimentarea socială și facilitarea accesului la informațiile și competențele corespunzătoare

Utilizarea (preconizată/efectivă) informațiilor pentru elaborarea/promovarea politicilor și pentru alte experimente sociale declarată de participanții implicați, dar și de alți factori de decizie și părți interesate || Sprijinirea inovării sociale este un domeniu nou de intervenție, adică nu există un precedent pentru aceasta. || Având în vedere noutatea acestui tip de activitate, este de așteptat ca până la 2/3 dintre participanții implicați să declare utilizarea preconizată sau efectivă a informațiilor dobândite prin experimentarea socială în scopul elaborării/promovării politicilor și/sau pentru alte experimente sociale.

Existența condițiilor necesare (resurse financiare, accesul la cunoștințele și competențele corespunzătoare) pentru conceperea și punerea în practică a experimentelor sociale în domeniul politicii UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă: capacitatea adecvată a principalilor actori || Sprijinirea inovării sociale este un domeniu nou de intervenție, adică nu există un precedent pentru aceasta. || Principalele condiții prealabile (resurse financiare, accesul la cunoștințele și competențele corespunzătoare, capacitatea actorilor principali) pentru conceperea și punerea în practică a experimentelor sociale în domeniul politicii UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă sunt considerate (de exemplu, prin evaluare) a fi suficiente

4. Furnizarea de sprijin financiar organizațiilor Uniunii și celor naționale pentru a le stimula capacitatea de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și a legislației în domeniul condițiilor de muncă.

Organizații și rețele puternice recunoscute ca fiind o sursă utilă de informații pentru responsabilii politici și factorii de decizie, precum și alte părți interesate din UE și din statele membre || Nu există un precedent ca atare pentru niciunul dintre tipurile de organizații și rețele pentru care se planifică acordarea de sprijin în cadrul noului program. În prezent (2011), există date conform cărora 9 din 10 părți interesate intervievate, în general, și 3 din 4 factori de decizie și funcționari intervievați apreciază, în special, că cele mai eficiente rețele și ONG‑uri ale UE sunt o sursă utilă de informații. || Cele mai puternice organizații și rețele sunt recunoscute de 3 din 4 factori de decizie și alte părți interesate ca fiind o sursă utilă de informații pentru politicile UE și ale statelor membre

Schimbările declarate în capacitatea[23] de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii și a legislației UE în domeniul ocupării forței de muncă și în domeniul social de către participanții (persoane sau organizații, după caz) implicați în măsurile de consolidare a capacităților care beneficiază de sprijin || Nu există un precedent ca atare pentru acest tip de autoevaluare de către participanți (persoane sau organizații, după caz) implicați în măsurile de consolidare a capacităților care beneficiază de sprijin. Primele rezultate ale activităților similare de evaluare a performanțelor prezentate de principalele rețele și ONG-uri din UE finanțate în cadrul programului Progress indică schimbări pozitive, în special în ceea ce privește dobândirea de informații specifice relevante pentru elaborarea/promovarea politicilor, cu ceva mai puțin succes în îmbunătățirea organizării interne. || 3 din 4 participanți implicați în măsurile de consolidare a capacităților care beneficiază de sprijin declară îmbunătățirea capacității de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii și legislației UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă

5. Asigurarea transparenței, pentru potențialii solicitanți și angajatori, a ofertelor și cererilor de locuri de muncă și a tuturor informațiilor aferente

Numărul total de oferte de muncă și de CV-uri pe portalul EURES pentru mobilitatea forței de muncă, portalul EURES găzduiește în prezent peste 1 000 000 de oferte de muncă și 600 000 de CV-uri || În prezent, portalul EURES găzduiește peste 1 000 000 de oferte de muncă și 600 000 de CV-uri || Se așteaptă creșterea numărului de oferte de muncă cu un ritm de 3% pe an.

Numărul de recrutări/plasări și oferte de muncă făcute prin intermediul portalului EURES || Estimat în prezent la 150 000 de plasări pe an || Serviciile responsabile pentru EURES au lansat un studiu pentru evaluarea sistemelor de măsurare a performanțelor serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă și emiterea de recomandări privind indicatorii de mobilitate geografică cu scopul de a identifica indicatorii pentru EURES 2020.

6. Crearea de servicii pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel european

Numărul de plasări transnaționale facilitate de EURES. Creșterea numărului de plasări cu 3% pe an (estimat în prezent la 150 000 pe an) || Comisia a lansat de puțin timp acțiunea de pregătire a primului program de mobilitate specific - „Primul tău loc de muncă EURES”. Potrivit estimărilor, aceasta va contribui la plasarea a 2 000 – 3 000 de tineri lucrători. || A se vedea mai sus

7. Facilitarea accesului la microfinanțare și creșterea disponibilității acesteia

Numărul de microcredite furnizate de intermediari beneficiarilor finali, cu sprijinul UE (50 000 de microcredite furnizate până la sfârșitul perioadei totale de investiție). || 0 || 50 000 de microcredite furnizate până la sfârșitul perioadei totale de investiție.

Volumul microcreditelor furnizate în euro (un volum total de aproape 450 de milioane, rezultat dintr-un factor de multiplicare de 5 x contribuția Uniunii de 87 de milioane) || Nu este disponibil || Un volum total de 500 de milioane, corespunzător unui factor de multiplicare de 5 x contribuția Uniunii

Profilul beneficiarilor finali (vârstă, sex, minoritate, statut profesional …) care au primit un microcredit cu ajutorul UE. 50% dintre beneficiari sunt șomeri sau persoane din grupuri defavorizate) || Nu este disponibil || 50% dintre beneficiari sunt șomeri sau persoane din grupuri defavorizate

8. Dezvoltarea capacității instituționale a furnizorilor de microcredite

Numărul furnizorilor de microcredite care beneficiază de sprijin prin finanțare pentru consolidarea capacităților (50 de furnizori de microcredite care beneficiază de sprijin până la sfârșitul perioadei de sprijin) || Nu este disponibil || 50 de furnizori de microcredite care beneficiază de sprijin până la sfârșitul perioadei de sprijin.

Nivelul capacității instituționale în ceea ce privește finanțarea, resursele umane, gestionarea operațională, precum și sistemele și infrastructurile (capacitate mai ridicată a sectorului față de nivelul constatat în 2009) || În 2009, neajunsurile constatate în ceea ce privește consolidarea capacităților erau legate de dificultățile de a acoperi costurile de demarare și de funcționare, de sistemele nedezvoltate de măsurare și analiză a performanțelor, capacitatea mediocră de gestionare a resurselor umane și incapacitatea furnizorilor de microcredite nebancari de a coopera și a dezvolta rețele[24] || Capacitatea mai ridicată a sectorului față de nivelul constatat în 2009

9. Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor sociale

Numărul de întreprinderi sociale care au fost sprijinite prin intermediul inițiativei (1 000 de întreprinderi sociale au beneficiat de sprijin) || 0 || 900 de întreprinderi sociale care beneficiază de sprijin până la sfârșitul perioadei totale de investiție

Volumul investițiilor acordate întreprinderilor sociale (270 de milioane, corespunzător unui factor de multiplicare de 3 ori) || 0 || 270 de milioane, corespunzător unui factor de multiplicare de 3 x contribuția UE

2.2. Sistemul de gestionare și control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

În cadrul axei Progress, gestionarea centralizată directă va include (a) atribuirea de numeroase contracte și subvenții pentru activități specifice (relevantă, de asemenea, pentru secțiunea EURES), (b) plata a numeroase subvenții de funcționare organizațiilor neguvernamentale; (c) cooperarea cu organizațiile internaționale (relevantă, de asemenea, pentru axa Microfinanțare și antreprenoriat social, pusă în practică în conformitate cu tipul de gestionare în comun). Principalul risc va fi legat de capacitatea (în special a) organizațiilor mai mici de a controla eficient cheltuielile, precum și de a asigura transparența operațiunilor desfășurate.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Având în vedere caracterul programului, gestionarea eficientă a creditelor se va baza pe un sistem de controale cumulative care, la rândul lui, se va baza pe standardele de control intern, controlul tranzacțiilor în cadrul DG EMPL și controlul tranzacțiilor în statele membre.

Circuitul financiar creat pentru execuția bugetului se va baza pe modelul 1 (adică descentralizat la nivelul unităților operaționale care folosesc verificări suplimentare prin eșantionare). Această organizare respectă principiul celor 4 ochi, în conformitate deplină cu regulamentul financiar.

Tranzacțiile vor fi verificate de două ori: 100% dintre tranzacțiile efectuate de agentul financiar de verificare (FVA) (primul nivel ex-ante) și controalele ex-ante suplimentare ale documentației efectuate de agentul suplimentar de verificare (CVA) (al doilea nivel ex-ante), al căror scop vor fi să verifice 10 - 20% din toate tranzacțiile, reprezentând cel puțin 50% din buget. În mod excepțional, în cazul în care ordonatorul de credite subdelegat (AOSD) nu va avea siguranța regularității operațiunilor subiacente, vor fi organizate verificări la fața locului înainte de plata finală. Aceste verificări la fața locului vor fi realizate de auditori externi.

Pentru un număr de tranzacții, auditorii externi vor realiza, de asemenea, audituri ex-post la fața locului. Selectarea acestor tranzacții se va face pe baza unei evaluări a riscurilor combinată cu o selecție aleatorie.

În plus, celula de contabilitate existentă va examina controalele contabile ex-post.

În ceea ce privește organizațiile internaționale, acestea vor fi obligate să aplice, în derularea procedurilor contabile, de audit, de control intern și de achiziții, standarde care oferă garanții echivalente cu standardele acceptate pe plan internațional. De asemenea, acordurile individuale încheiate cu organizațiile internaționale pentru alocarea finanțărilor conțin dispoziții detaliate pentru punerea în practică a sarcinilor încredințate acestor organizații internaționale. De asemenea, acestea din urmă vor publica ex post în fiecare an și în mod corespunzător lista beneficiarilor fondurilor provenite din buget.

2.2.3. Costurile controalelor

Au fost estimate costurile controalelor (care să acopere toate activitățile legate direct sau indirect de verificarea drepturilor beneficiarului/contractantului și de regularitatea cheltuielilor). Costul datelor a fost dat de răspunsurile angajaților cu privire la echivalentul în normă întreagă acordat controlului.

Rezultatul calculului pentru un an calendaristic:

Controalele ex-ante bazate pe documente și la fața locului: 5 616 200 EUR (0,6% din fonduri – 958,19 MEUR)

Controalele ex-post la fața locului: 531 000 EUR (0,05% din fonduri – 958,19 MEUR)

Totalul costurilor controalelor pentru un an calendaristic: 6 147 200 EUR (0,64% din fonduri – 958, 19 MEUR)

2.2.4. Avantajele controalelor

Costul anual al nivelului propus al controalelor reprezintă aproximativ 5% din bugetul anual pentru cheltuielile operaționale (în credite, respectiv 6 147 200 EUR/123 627 000 EUR pentru primul an, după cum indică tabelul 3.2.1). Acest fapt se explică prin numărul mare de tranzacții care trebuie controlate (a se vedea realizările de la secțiunea 3.2.2). Într-adevăr, în domeniul social și al ocupării forței de muncă, gestionarea directă și gestionarea comună includ atribuirea de numeroase contracte și subvenții pentru activități și plata a numeroase subvenții de funcționare organizațiilor neguvernamentale, asociațiilor și sindicatelor. Riscul acestor activități este legat de capacitatea (în special a) organizațiilor mai mici de a controla eficient cheltuielile.

Anul trecut, agenții de verificare suplimentară au verificat 21,8% din toate tranzacțiile, ceea ce reprezintă 84,6% din bugetul total (59,4% pentru cheltuielile legate de gestionarea directă). În consecință, numărul erorilor detectate a scăzut de la 95 în 2009 la 67 în 2010, adică o rată de eroare de 8,6% din numărul tranzacțiilor financiare. Majoritatea erorilor aveau un caracter formal și nu aveau niciun efect asupra asigurării legalității și corectitudinii tranzacțiilor în cauză.

Auditorii externi au verificat 20,78% din buget la fața locului în 2010. Rata de eroare se situa sub pragul de toleranță (1,08%).

2.2.5. Nivelul probabil al riscului legat de nerespectarea normelor

Rata de eroare precedentă pentru controalele ex-ante ale tranzacțiilor a atins 8,6% din numărul total al tranzacțiilor financiare în 2010. După cum indică raportul anual de activitate al DG EMPL din anul trecut, niciuna dintre erorile detectate nu a avut impact asupra gradului de siguranță privind legalitatea și corectitudinea tranzacțiilor în cauză.

Rata de eroare precedentă pentru auditurile la fața locului legate de gestionarea directă a fost de 1,08%. Această rată de eroare a fost considerată acceptabilă, deoarece se situează sub pragul de toleranță de 2%.

Modificările propuse pentru program nu vor avea nici un impact asupra modului în care sunt gestionate în prezent creditele. Sistemul de control existent s-a dovedit a fi capabil să evite și/sau detecteze erori și/sau nereguli, iar în cazul erorilor și neregulilor, să le remedieze. Prin urmare, ratele de eroare istorice ar trebui să rămână la același nivel.

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Comisia ia măsuri adecvate pentru a se asigura că, atunci când sunt întreprinse acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament, interesele financiare ale Uniunii Europene sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin controale eficiente, iar în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni efective, proporționale și disuasive, în conformitate cu articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene[25] și cu articolul 53 litera (a) din Regulamentul financiar.

Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competențe de control, pe baza documentelor și la fața locului, în cazul tuturor beneficiarilor de subvenții, al contractanților și subcontractanților care au primit fonduri din partea Uniunii. OLAF este autorizat să efectueze controale și inspecții la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996[26] cu scopul de a stabili dacă a existat fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală în legătură cu vreun acord de subvenționare sau vreo decizie sau contract privind finanțarea din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere paragrafelor precedente, deciziile, acordurile și contractele care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament acordă în mod expres Comisiei, OLAF și Curții de Conturi competența de a efectua astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) vizată (vizate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuția

Număr [Descrierea ………………………...……….] || CD/CND ([27]) || Țări AELS[28] || Țări candidate[29] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din regulamentul financiar

1a || 04 03 04 XX EURES – – cheltuieli operaționale || CD || DA || DA || NU || NU

1a || 04 04 01 XX Progress – – cheltuieli operaționale || CD || DA || DA || NU || NU

1a || 04 04 15 XX EPMF – – cheltuieli operaționale || CD || NU || NU || NU || NU

1a || 04 01 04 04 EURES (Servicii europene de ocupare a forței de muncă) Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || NU || NU || NU

1a || 04 01 04 10 Programul Progress Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || DA || NU || NU

1a || 04 01 04 11 Instrumentul european de microfinanțare – Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || NU || NU || NU || NU

· Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuția

Număr [Rubrica……………………………………..] || CD/ CND || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din regulamentul financiar

1 || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa Progress – cheltuieli operaționale || CD || DA || DA || NU || NU

1 || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa EURES – cheltuieli operaționale || CD || DA || NU || NU || NU

1 || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa Microfinanțare și antreprenoriat social – cheltuieli operaționale || CD || DA || DA || NU || NU

1a || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa Progress Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || DA || NU || NU

1a || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa EURES Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || NU || NU || NU

1a || [XX.YY.YY.YY] Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială – axa Microfinanțare și antreprenoriat social – Cheltuieli pentru gestionarea administrativă || CND || DA || DA || NU || NU

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Număr || RUBRICA 1: Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

DG: <EMPL> || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || 2022 || 2023 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || || || ||

Axa Progress || Angajamente || (1) || 74,176 || 75,858 || 77,413 || 78,618 || 80,297 || 82,098 || 85,694 || || || || 554,154

Plăți || (2) || 23,617 || 46,581 || 50,306 || 70,130 || 68,425 || 69,129 || 71,773 || 61,677 || 52,866 || 39,650 || 554,154

Axa EURES || Angajamente || (1a) || 18,544 || 18,964 || 19,353 || 19,654 || 20,075 || 20,524 || 21,424 || || || || 138,538

Plăți || (2a) || 14,703 || 15,033 || 15,333 || 15,573 || 15,903 || 16,209 || 16,984 || 14,400 || 14,400 || || 138,538

Axa Microfinanțare || Angajamente || (1a) || 24,726 || 25,286 || 25,804 || 26,206 || 26,766 || 27,366 || 28,564 || || || || 184,718

Plăți || (2a) || 24,726 || 25,286 || 25,804 || 26,206 || 26,766 || 27,366 || 28,564 || || || || 184,718

Rezervă || 6,181 || 6,322 || 6,451 || 6,551 || 6,692 || 6,842 || 7,141 || || || || 46,180

|| || || || || || || || || || ||

TOTAL credite pentru DG <EMPL> || Angajamente || =1+1a +3 || 123,627 || 126,430 || 129,021 || 131,029 || 133,831 || 136,829 || 142,823 || || || || 923,590

Plăți || =2+2a +3 || 69,227 || 93,222 || 97,894 || 118,460 || 117,786 || 119,546 || 124,462 || 76,077 || 67,266 || 39,650 || 923,590

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || 123,627 || 126,430 || 129,021 || 131,029 || 133,831 || 136,829 || 142,823 || || || || 923,590

Plăți || (5) || 69,227 || 93,222 || 97,894 || 118,460 || 117,786 || 119,546 || 124,462 || 76,077 || 67,266 || 39,650 || 923,590

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice || (6) || 4,400 || 4,600 || 5,000 || 5,000 || 5,200 || 5,200 || 5,200 || || || || 34,600

TOTAL credite la RUBRICA 1 din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 128,027 || 131,030 || 134,021 || 136,029 || 139,030 || 142,029 || 148,024 || || || || 958,190

Plăți || =5+ 6 || 73,627 || 97,822 || 102,894 || 123,460 || 122,986 || 124,746 || 129,662 || 76,077 || 67,266 || 39,650 || 958,190

În cazul în care propunerea/inițiativa vizează mai multe rubrici:

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || || || || ||

Plăți || (5) || || || || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice || (6) || || || || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 4 din cadrul financiar multianual (suma de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || || || || ||

Plăți || =5+ 6 || || || || || || || || || || ||

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

Milioane EUR (3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

DG: <EMPL.> ||

Ÿ Resurse umane || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 102,2

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 9,94

TOTAL DG <EMPL.> || Credite || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 112,14

TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 112,14

Milioane EUR (3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || 2022 || 2023 || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 - 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 144,047 || 147,05 || 150,041 || 152,049 || 155,05 || 158,049 || 164,044 || || || || 1 070,33

Plăți || 89,647 || 133,844 || 118,91 || 139,483 || 139,007 || 140,767 || 145,679 || 76,077 || 67,266 || 39,650 || 1 070,33

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– þ  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Precizați obiectivele și realizările ò || || || Exercițiu 2014 || Exercițiu 2015 || Exercițiu 2016 || Exercițiu 2017 || Exercițiu 2018 || Exercițiu 2019 || Exercițiu 2020 || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării[30] || Costul mediu al realizării || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Număr realizări || Costul || Numărul total de realizări || Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1: Dobândirea și să difuzarea de informații analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din fiecare stat membru și din alte țări participante

Monitorizare și evaluare, inclusiv prin intermediul unor rețele de experți relevante, privind punerea în aplicare și efectele legislației și politicilor UE în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă || Depozit de date, rețea națională de experți în domeniul juridic || 0,20 || 14 || 2,698 || 14 || 2,708 || 14 || 2,718 || 14 || 2,968 || 14 || 2,739 || 14 || 3,049 || 14 || 3,191 || 98 || 20,071

Cercetare și analiză privind ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă și domenii de politică socială în scopul de a informa și forma agenda politică la nivelul UE și la nivel internațional, inclusiv prin cooperarea cu organizațiile internaționale || Studii (de prospectare), cooperare cu organizații internaționale || 0,34 || 14 || 4,338 || 14 || 4,67 || 14 || 4,495 || 14 || 4,842 || 14 || 4,749 || 14 || 5,267 || 14 || 5,585 || 98 || 33,946

Elaborarea și difuzarea metodologiilor comune, a indicatorilor și valorilor de referință legate de politica în domeniul social și al ocupării forței de muncă || Laboratorul european de mobilitate. Cooperarea cu CEDEFOP, noi indicatori, proiecte comune cu JRC || 0,79 || 5 || 3,87 || 5 || 3,886 || 5 || 3,691 || 5 || 3,918 || 5 || 3,936 || 5 || 4,102 || 5 || 4,4 || 35 || 27,803

Colectarea, elaborarea și diseminarea de date și statistici, în special în colaborare cu ESTAT, anchete || Clasificarea europeană standard a ocupațiilor (ESCO), Monitorul european al locurilor de muncă disponibile, sondajele Eurobarometru, modulele speciale ale bazelor de date LFS, LMP || 0,5 || 10 || 7,112 || 10 || 7,115 || 10 || 6,94 || 10 || 7,187 || 10 || 7,124 || 10 || 7,262 || 10 || 7,301 || 70 || 50,041

Evaluările impactului (EI) și evaluările destinate să alimenteze procesele de elaborare a politicilor ale Comisiei, inclusiv evaluările programului || Rapoarte, studii de pregătire pentru evaluarea impactului || 0,32 || 6 || 1,747 || 5 || 1,549 || 7 || 2,847 || 5 || 1,785 || 7 || 2,915 || 5 || 1.,946 || 7 || 2,376 || 42 || 15,165

Monitorizarea anuală a programului || Rapoarte anuale de monitorizare || 0,3 || 0 || 0 || 1 || 0,3 || 0 || 0 || 1 || 0,3 || 0 || || 1 || 0,3 || 0 || 0 || 3 || 0,9

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || 49 || 19,765 || 49 || 20,228 || 50 || 20,691 || 49 || 21 || 50 || 21,463 || 49 || 21,926 || 50 || 22,853 || 346 || 147,926

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2: Facilitarea schimbului de informații eficient și cuprinzător, a învățării reciproce și a dialogului la nivel european, național și internațional privind politicile Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și legislația în domeniul condițiilor de muncă, cu scopul de a sprijini statele membre și alte țări participante în elaborarea politicilor și în punerea în aplicare a legislației Uniunii;

Evaluări inter pares, învățarea reciprocă și schimbul de bune practici în domenii de politică conexe || Dialogul între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, evaluări inter pares, seminarii de învățare reciprocă || 0,19 || 30 || 5,71 || 29 || 5,545 || 31 || 6,062 || 31 || 6,1 || 31 || 6,076 || 31 || 6,093 || 32 || 6,471 || 215 || 42,057

Crearea și întreținerea sistemelor informatice pentru a face schimb și a difuza informații cu privire la politica și legislația UE în domeniile conexe || Proiecte comune cu OCDE, OIM, Banca Mondială, EUROMOD; Panorama competențelor în UE, instrument web pentru practicile evaluate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă || 0,93 || 6 || 5,15 || 6 || 5,343 || 6 || 5,248 || 6 || 5,514 || 6 || 5,713 || 6 || 6,114 || 6 || 6,143 || 42 || 39,225

Formarea și învățarea reciprocă pentru juriști și politicieni || Seminarii || 0,1 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 8 || 0,8 || 56 || 5,6

Campanii de informare și comunicare la nivel național și al UE || Evenimente, materiale audiovizuale și de promovare || 0,49 || 4 || 1,9 || 4 || 1,914 || 4 || 1,928 || 4 || 1,943 || 4 || 2,069 || 4 || 1,973 || 4 || 1,988 || 28 || 13,715

Schimb de personal între administrațiile naționale || Schimbul de inspectori SLIC, vizite, rapoarte || 0,06 || 16 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 0,06 || 0,9 || 112 || 6,3

Finanțarea observatoarelor la nivel european || Observatorul european pentru ocuparea forței de muncă || 0,29 || 5 || 1,32 || 5 || 1,344 || 5 || 1,368 || 5 || 1,393 || 5 || 1,419 || 5 || 1,445 || 5 || 1,471 || 35 || 9,76

Ghiduri, rapoarte și materiale educaționale || Ghiduri de bune practici și alte publicații educaționale || 0,16 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 5 || 0,8 || 35 || 5,6

Activități de colaborare în rețea între organismele specializate la nivel european || Rețeaua șefilor serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, alte reuniuni || 0,23 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 6 || 1,39 || 42 || 9,73

Conferințe internaționale pentru promovarea dimensiunii externe a politicii în domeniul social și al ocupării forței de muncă || Conferințe internaționale || 0,7 || 14 || 0,9 || 14 || 0,912 || 14 || 0,924 || 14 || 0,937 || 14 || 0,949 || 14 || 0,962 || 14 || 1,336 || 98 || 6,92

Conferințe, seminarii, mese rotunde etc., privind aspecte legate de legislația și politicile UE în domeniul social, al ocupării forței de muncă și al condițiilor de muncă || Evenimente la nivel european, conferințe ale președinției, seminarii în sprijinul MDC || 0,16 || 18 || 2,906 || 19 || 3,24 || 20 || 3,041 || 20 || 3,082 || 21 || 3,216 || 22 || 3,447 || 23 || 3,85 || 143 ||

Valorificarea și diseminarea rezultatelor programului || Publicații, instrumente informatice || 0,17 || 3 || 0,45 || 3 || 0,5 || 4 || 0,57 || 3 || 0,56 || 3 || 0,55 || 3 || 0,54 || 3 || 0,48 || 22 || 3,65

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || 115 || 22,226 || 115 || 22,688 || 119 || 23,031 || 118 || 23,419 || 119 || 23,882 || 120 || 24,464 || 122 || 25,629 || 828 || 165,339

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 3: Furnizarea de sprijin financiar responsabililor politici pentru testarea reformelor politicilor sociale și ale politicilor în domeniul pieței muncii, dezvoltarea capacității actorilor principali de a elabora și de a pune în practică experimentarea socială și facilitarea accesului la informațiile și competențele corespunzătoare

Sprijin financiar pentru proiectele de experimentare socială || Subvenții || 1,17 || 9 || 9,8 || 9 || 9,8 || 9 || 10,7 || 9 || 11,2 || 10 || 11,7 || 10 || 12 || 10 || 12,2 || 66 || 77,4

Activități de dezvoltare a capacităților || Cercetare, noi metodologii, analize, activități de formare, inclusiv prin intermediul rețelelor de experți, al comunităților de practică, al platformelor digitale || 0,14 || 10 || 1,65 || 12 || 1,8 || 10 || 1,3 || 10 || 1,4 || 10 || 1,2 || 8 || 0,986 || 8 || 1,098 || 68 || 9,434

Activități de sensibilizare a publicului || Conferințe, ateliere, evaluări inter pares și schimburi de bune practici, comunicare || 0,15 || 10 || 1,609 || 12 || 1,765 || 14 || 1,671 || 10 || 1,275 || 10 || 1,281 || 10 || 1,5 || 10 || 1,8 || 76 || 10,901

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 3 || 29 || 13,059 || 33 || 13,365 || 33 || 13,671 || 29 || 13,875 || 30 || 14,181 || 28 || 14,486 || 28 || 15,098 || 210 || 97,735

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 4: Furnizarea de sprijin financiar organizațiilor Uniunii și celor naționale pentru a le stimula capacitatea de a dezvolta, promova și susține punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul social și al ocupării forței de muncă și a legislației în domeniul condițiilor de muncă.

Sprijin pentru principalele rețele la nivelul UE, ale căror activități sunt legate de punerea în aplicare a obiectivelor programului (acorduri-cadru de parteneriat) || Subvenții (costurile curente ale rețelelor) || 0,71 || 14 || 9 || 14 || 9,3 || 14 || 9,5 || 14 || 9,8 || 14 || 10 || 14 || 10,249 || 14 || 11 || 98 || 68,849

Sprijin pentru autoritățile publice, organizațiile societății civile și alți actori relevanți (de exemplu, serviciile de ocupare a forței de muncă) în urma publicării de cereri de propuneri || Subvenții pentru proiecte || 0,6 || 16 || 8,927 || 16 || 9,051 || 16 || 9,276 || 16 || 9,249 || 16 || 9,472 || 16 || 9,645 || 16 || 9,775 || 112 || 65,395

Dezvoltarea capacităților furnizorilor de microcredite || Schimburi de bune practici, formare, consultanță și rating || 0,06 || 20 || 1,2 || 20 || 1,224 || 20 || 1,248 || 20 || 1,273 || 20 || 1,299 || 20 || 1,325 || 20 || 1,341 || 140 || 8,91

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 4 || 50 || 19,127 || 50 || 19,575 || 50 || 20,024 || 50 || 20,322 || 50 || 20,771 || 50 || 21,219 || 50 || 22,116 || 350 || 143,154

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 5: Asigurarea transparenței, pentru potențialii solicitanți și angajatori, a ofertelor și cererilor de locuri de muncă și a tuturor informațiilor aferente

Dezvoltarea site-ului EURES, a serviciului de asistență tehnică și a portalurilor pentru mobilitatea forței de muncă || Baza de date cu CV-uri și posturi vacante a portalului pentru mobilitatea forței de muncă || 1,5 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 4 || 6,000 || 28 || 42

Sprijin acordat serviciilor de ocupare a forței de muncă pentru dezvoltarea piețelor muncii din Uniune, deschise și accesibile tuturor prin formare și colaborare în cadrul rețelei EURES, activități de informare și comunicare și organizarea zilelor locurilor de muncă || Reuniuni de formare și coordonare, reuniuni ale grupurilor de lucru în materie de formare, reuniuni ale grupurilor de lucru, campanii de comunicare, contribuții la organizarea de târguri de locuri de muncă || 1,4 || 3 || 3,019 || 3 || 3,439 || 3 || 3,829 || 3 || 4,129 || 3 || 4,549 || 3 || 4,999 || 3 || 5,899 || 21 || 29,863

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 5 || 7 || 9,019 || 7 || 9,439 || 7 || 9,829 || 7 || 10,129 || 7 || 10,549 || 7 || 10,999 || 7 || 11,899 || 49 || 71,863

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 6: Crearea de servicii pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel european

Plasarea lucrătorilor în câmpul muncii prin compensarea ofertelor și cererilor de locuri de muncă la nivel european, inclusiv acțiuni de plasare a tinerilor în câmpul muncii || Numărul de lucrători tineri plasați în câmpul muncii în alte state membre decât țara lor de reședință || 3175 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 3000 || 9,525 || 21000 || 66,675

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 6 || 66,675

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 7 Facilitarea accesului la microfinanțare și creșterea disponibilității acesteia

Microcredite || Volumul microcreditelor acordate (MEUR) || 0,002 || 5657 || 11,314 || 5837 || 11,674 || 5972 || 11,944 || 6015 || 12,030 || 6074 || 12,148 || 6134 || 12,268 || 6269 || 12,538 || 41958 || 83,916

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 7 || 83,916

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 8: Dezvoltarea capacității instituționale a furnizorilor de microcredite

Finanțarea pentru dezvoltarea capacităților prin subvenții, împrumuturi și investiții în capital propriu || Numărul de furnizori de microcredite care beneficiază de sprijin || 0,203 || 4 || 0,812 || 5 || 1,015 || 5 || 1,015 || 6 || 1,218 || 7 || 1,421 || 7 || 1,421 || 8 || 1,62 || 42 || 8,522

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 8 || 8,522

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 9: Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor sociale

Împrumuturi, capital propriu pentru întreprinderile sociale || Numărul de întreprinderi sociale care au obținut împrumuturi/capital propriu || 0,12 || 105 || 12,600 || 105 || 12,600 || 107 || 12,840 || 108 || 12,960 || 110 || 13,200 || 114 || 13,680 || 120 || 14,400 || 769 || 92,28

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 9 || 92,28

COST TOTAL Credite operaționale, fără alocarea rezervei de 5%) || || 97,682 || || 99,881 || || 101,879 || || 103,478 || || 105,677 || || 108,062 || || 112,825 || || 877,41

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Rezumat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– þ  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 14,6 || 102,2

Alte cheltuieli administrative || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 1,42 || 9,94

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 16,02 || 112,14

În afara RUBRICII 5[31] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || || || || || || || ||

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 24,969

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 3,567 || 24,969

TOTAL || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 19,587 || 137,109

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– þ  Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimare exprimată în echivalent de normă întreagă fără zecimale

|| || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari) ||

|| 04 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 109 || 109 || 109 || 109 || 109 || 109 || 109

|| XX 01 01 02 (în delegații) || || || || ||

|| XX 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || ||

|| 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || ||

|| Ÿ Personal extern (în echivalent de normă întreagă: ENI)[32] ||

|| 04 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 11 || 11 || 11 || 11 || 11 || 11 || 11

|| XX 01 02 02 (AC, INT, JED, LA și END în delegații) || || || || ||

|| XX 01 04 yy[33] || - la sediu[34] || || || || ||

|| - în delegații || || || || ||

|| XX 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare indirectă) || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END – cercetare directă) || || || || ||

|| Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || ||

|| TOTAL || 120 || 120 || 120 || 120 || 120 || 120 || 120

XX este domeniul de politică sau titlul vizat din buget.

Necesarul de resurse umane și administrative se acoperă în cadrul alocării deja acordate pentru gestionarea acestei acțiuni și/sau redistribuite în cadrul DG-ului, la care se adaugă, după caz, orice alocare suplimentară care ar putea fi acordată DG-ului responsabil de gestionarea în cadrul procedurii de alocare anuală, având în vedere restricțiile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari ||

Personal extern ||

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– þ  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită utilizarea instrumentului de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[35].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.5. Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Exercițiu N || Exercițiu N+1 || Exercițiu N+2 || Exercițiu N+3 || …a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– þ  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

¨         asupra diverselor venituri

Milioane EUR (3 zecimale)

Linie bugetară de venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[36]

Exercițiu N || Exercițiu N+1 || Exercițiu N+2 || Exercițiu N+3 || ...a se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

-

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

-

[1]               Se adaugă referința.

[2]               JO C , , p. .

[3]               JO C , , p. .

[4]               COM(2011) 500.

[5]               JO L 315, 15.11.2006, p. 1.

[6]               JO L 141, 27.5.2011, p. 1.

[7]               JO L 5, 10.1.2003, p. 16.

[8]               JO L 87, 7.4.2010, p. 1.

[9]               Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 308, 24.11.2010, p. 46).

[10]             COM(2007) 708, 13.11.2007.

[11]             COM(2011) XXX

[12]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[13]             JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

[14]             La prețuri curente.

[15]             JO L XXX, XX.XX.2012, p. XX.

[16]             JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

[17]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[18]             JO L 114, 30.4.2002, p. 6.

[19]             JO L 005, 10.1.2009, p. 16.

[20]             ABM: gestionare pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.

[21]             Evaluarea MDC în domeniul social, 2011; Studiu privind implicarea părților interesate și punerea în practică a MDC în domeniul social, 2010.

[22]             Se măsoară ca pondere estimată din bugetul alocat pentru generarea acestui tip de informații.

[23]             Capacitatea înseamnă, în acest context: informațiile relevante pentru elaborarea și promovarea politicilor, competențele și capacitatea de a le susține în mod activ și eficient, (în cazul organizațiilor) o organizare internă mai bună (inclusiv o mai bună planificare strategică și gestionare a performanțelor).

[24]             Evers and Jung / EMN, EIF Market studies on micro lending in the European Union: capacity building and policy recommendations, martie 2009. Potrivit studiului, capacitatea instituțională cuprinde viziunea și strategia, finanțarea, resursele umane, gestionarea operațională, sistemele și infrastructura.

[25]             JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

[26]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[27]             CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate.

[28]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[29]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate.

[30]             Realizările sunt produsele și serviciile care urmează a fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

[31]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli în sprijinul implementării programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[32]             AC= agent contractual, INT = personal interimar („Intérimaire"), JED = „Jeune Expert en Délégation” (experți secundari în delegații), AL = agent local, END = expert național detașat.

[33]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[34]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[35]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[36]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxele vamale și cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea a 25% pentru costuri de colectare.