2.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 296/105

—

având în vedere concluziile Reuniunii miniștrilor de externe ai Parteneriatului Estic din 13 decembrie 2010,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare: Rezoluția din 19 ianuarie 2006 privind politica europeană de vecinătate (PEV) (1), Rezoluția din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea PEV (2), Rezoluția din 6 iulie 2006 privind Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP) (3), Rezoluția din 5 iunie 2008 referitoare la raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind aspectele principale și opțiunile de bază ale PESC (4) și Rezoluția din 19 februarie 2009 referitoare la revizuirea IEVP (5), Rezoluția din 17 ianuarie 2008 privind o nouă abordare a politicii regionale pentru zona Mării Negre (6) și Rezoluția din 20 ianuarie 2011 referitoare la o strategie UE pentru Marea Neagră (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la necesitatea unei strategii UE pentru Caucazul de Sud (8),

—

având în vedere evoluția politicii europene de vecinătate (PEV) începând din 2004 și, în special, rapoartele intermediare ale Comisiei privind punerea sa în aplicare,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Armenia, Azerbaidjanul, Republica Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și recomandările comisiilor parlamentare de cooperare cu aceste țări, cu excepția Republicii Belarus,

—

având în vedere punctul 41 din Rezoluția Parlamentului European din 15 noiembrie 2007, care solicită înființarea unei Adunări Parlamentare UE-Vecinătatea de est (EURONEST),

—

având în vedere planurile de acțiune adoptate în comun cu Armenia, Azerbaidjanul, Georgia și Moldova și programul de asociere cu Ucraina,

—

având în vedere Concluziile din 26 iulie 2010 ale Consiliului Afaceri Externe referitoare la PEV,

—

având în vedere declarația comună a Summit-ului Parteneriatului estic, organizat la Praga la 7 mai 2009,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 mai 2010 intitulată „Bilanțul politicii europene de vecinătate” COM(2010)0207,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2008 privind Parteneriatul estic COM(2008)0823,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2007 intitulată „Consolidarea politicii europene de vecinătate” COM(2007)0774, cea din 4 decembrie 2006 privind consolidarea PEV COM(2006)0726, cea din 12 mai 2004 referitoare la Documentul de strategie privind politica europeană de vecinătate (PEV) COM(2004)0373, cea din 11 martie 2003 intitulată „Europa extinsă – vecinătatea: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri din Est și din Sud” COM(2003)0104,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui Instrument european de vecinătate și de parteneriat (9),

—

având în vedere Raportul special nr. 13/2010 al Curții de Conturi Europene intitulat „Noul Instrument european de vecinătate și parteneriat a fost lansat cu succes în Caucazul de Sud (Armenia, Azerbaidjan și Georgia) și reușește să obțină rezultate în această regiune?”,

—

având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.

întrucât Tratatul de la Lisabona a creat condițiile necesare pentru îmbunătățirea eficienței și coerenței relațiilor UE cu toți actorii și partenerii, în special cu vecinii săi;

B.

întrucât, în temeiul articolului 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea trebuie să dezvolte relații privilegiate cu țările învecinate în vederea stabilirii unui spațiu de prosperitate și de bună vecinătate, întemeiat pe valorile Uniunii și caracterizat prin relații strânse și pașnice, bazate pe cooperare;

C.

întrucât, de la lansarea sa, PEV a dus la consolidarea relațiilor cu țările partenere și a creat beneficii reale; întrucât există în continuare provocări și accentul ar trebui pus acum pe punerea în aplicare, prin definirea unor priorități clare de acțiune, o evaluare comparativă clară și o diferențiere bazată pe performanță;

D.

întrucât Parteneriatului estic (PEs) este un cadru politic semnificativ pentru aprofundarea relațiilor cu și între țările partenere, bazat pe principiile asumării și responsabilității comune, precum și pe condiționalitate; întrucât consolidarea relațiilor necesită un angajament comun consolidat și un progres real către buna guvernanță și standardele democratice;

E.

întrucât PEs se axează pe patru platforme tematice de cooperare, și anume: democrația, buna guvernanță și stabilitatea; integrarea economică și convergența cu politicile UE; mediul, schimbările climatice și securitatea energetică; contactele interumane;

F.

întrucât cooperarea în cadrul Adunării parlamentare EURONEST vizează obținerea de efecte pozitive prin faptul că servește drept platformă pentru schimbul de opinii, pentru ajungerea la poziții comune privind provocările globale ale epocii prezente, din punctul de vedere al democrației, politicii, economiei, securității energetice și al afacerilor sociale, precum și pentru consolidarea legăturilor dintre țările din regiune și UE, precum și între țările Parteneriatului estic;

G.

întrucât UE ar trebui să promoveze și să consolideze în mod semnificativ o abordare ascendentă, mărind sprijinul economic pe care-l acordă societăților civile și promovând libertatea presei și libertatea de întrunire pentru a susține procesele de democratizare, o condiție prealabilă pentru stabilitatea pe termen lung;

H.

întrucât conflictele regionale nesoluționate din vecinătatea UE subminează dezvoltarea economică, socială și politică sustenabilă a țărilor în cauză și prezintă un obstacol solid în calea cooperării, stabilității și securității regionale; întrucât acestea reprezintă, de asemenea, un impediment serios în calea dezvoltării depline a priorităților și potențialului PEV; întrucât aceste conflicte subminează dezvoltarea unei reale dimensiuni multilaterale eficiente a PEV; întrucât rolul pe care societatea civilă l-ar putea juca în țările vizate este în continuare subestimat;

I.

întrucât recentele demonstrații ale populațiilor din Belarus, Tunisia și Egipt împotriva regimurilor represive au exprimat în mod clar aspirațiile legitime ale acestora la democrație;

J.

întrucât politica UE și a statelor membre de susținere și cooperare cu regimurile nedemocratice din Tunisia și Egipt a eșuat și ar trebui să se dovedească a fi o lecție învățată pentru relațiile UE cu Belarus, iar întreaga politică UE-PEV ar trebui să se bazeze pe valoare;

K.

întrucât IEPV a contribuit la simplificarea finanțării PEV; întrucât procesul de elaborare a instrumentului care va înlocui IEPV ar trebui să reflecte concluziile revizuirii strategice a PEV și ar trebui să includă consultări extinse,

1.

salută progresul înregistrat în relațiile dintre UE și țările învecinate în cadrul PEV și reafirmă valorile, principiile și angajamentele care stau la baza PEV, printre care se numără democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, economia de piață, dezvoltarea durabilă și buna guvernanță; consideră că PEV continuă să reprezinte un cadru de importanță strategică pentru aprofundarea și consolidarea relațiilor cu partenerii noștri cei mai apropiați în vederea susținerii reformelor politice, sociale și economice ale acestora și subliniază importanța menținerii principiului asumării comune în ceea ce privește conceperea și aplicarea programelor și acțiunilor;

2.

salută revizuirea în curs a PEV și subliniază faptul că acest proces ar trebui să conducă la o îmbunătățire suplimentară a legăturilor UE cu țările din vecinătate și că, deși pot urmări aspirații și obiective diferite, toate aceste țări au potențialul de a fi aliații cei mai apropiați ai UE;

3.

constată că cele două dimensiuni (sud și est) ale PEV ar trebui percepute drept părți integrante ale aceleiași politici prioritare; subliniază necesitatea flexibilității și nevoia de a diferenția într-o măsură mai mare abordarea noastră față de fiecare partener și de a gestiona într-un mod mai eficient cheltuielile bugetare;

4.

subliniază că revizuirea strategică a PEV ar trebui să reflecte un angajament politic mai puternic din partea tuturor partenerilor și să consolideze diferențierea în funcție de performanță, pe baza unor criterii de evaluare comparativă clar definite;

5.

consideră deosebit de utilă evaluarea continuă nu numai a rezultatelor care au fost obținute până în prezent, prin programele puse în aplicare, ci și a gradului de adecvare a resurselor folosite în cadrul parteneriatului; consideră că această procedură va oferi o ocazie de a corecta, pe viitor, toate deficiențele și opțiunile neinspirate;

6.

subliniază necesitatea recunoașterii schimbărilor aduse de Tratatul de la Lisabona, în special rolul consolidat al Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei (ÎR/VP), crearea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), numirea unui comisar pentru extindere și politica de vecinătate și acordarea de noi competențe Parlamentului European, pentru a îmbunătăți coerența politicii externe a UE și a spori eficiența și legitimitatea acțiunii și dimensiunii sale externe; se așteaptă ca statele membre să nu întreprindă inițiative bilaterale cu țările PEV de natură să submineze eficacitatea acțiunii UE;

7.

solicită SEAE și delegațiilor UE din întreaga lume să-și aducă o contribuție substanțială la asigurarea unei integrări mai solide a drepturilor omului și principiilor politice în analiza situației politice din țările terțe și la includerea acestora în posibilele politici „de transformare” prin intermediul proiectelor de ajutorare;

8.

salută lansarea Parteneriatului estic drept cadru politic pentru progresul dimensiunii estice a PEV, care vizează aprofundarea și consolidarea relațiilor dintre UE și vecinii săi de la est, continuând parteneriatul politic, integrarea economică și armonizarea legislativă și sprijinind în același timp reformele socioeconomice în țările partenere; invită Consiliul, Comisia și SEAE să elaboreze criterii de evaluare comparativă clare pentru monitorizarea acestor reforme, subliniind că criteriile de evaluare comparativă ar trebui să țină seama de particularitățile fiecărui partener, inclusiv obiectivele și potențialul acestora; solicită Consiliului, Comisiei și SEAE să implice Parlamentul în elaborarea acestor repere; subliniază faptul că reformele economice trebuie să se alăture reformelor politice și că buna guvernanță nu poate fi obținută decât printr-un proces decizional deschis și transparent, bazat pe instituții democratice

9.

subliniază importanța promovării în continuare a consolidării stabilității și încrederii multilaterale în cadrul PEs, astfel cum s-a convenit în Declarația comună a Summitului de la Praga privind PEs;

10.

subliniază că o perspectivă europeană, inclusiv articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, constituie un motor al reformelor din aceste țări și contribuie la o mai mare consolidare a angajamentului acestor țări față de valori și principii comune, precum democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și buna guvernanță;

11.

reamintește că valorile fundamentale comune - inclusiv democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, independența justiției, combaterea corupției, respectarea libertăților mass-mediei și promovarea ONG-urilor - care constituie criteriile de bază pe care s-au clădit PEV și PEs, ar trebui să rămână principalele puncte de referință în funcție de care se evaluează performanțele țărilor noastre partenere; în acest scop, solicită tuturor partenerilor PEV să adopte măsuri concrete în această direcție; încurajează, astfel, Comisia și SEAE să adopte o abordare mai ambițioasă față de aplicarea programelor de acțiune anuale în acest domeniu;

12.

constată faptul că, de la lansarea PEV în 2004, s-au înregistrat rezultate diferite, cu evoluții pozitive referitoare la drepturile omului și democratizare în unele țări partenere și unele evoluții negative în altele, în special în Belarus;

13.

constată că Belarus rămâne singura țară parteneră din Est care nu participă decât în anumite limite la PEV și la componenta bilaterală a PEs, iar participarea în continuare a acestei țări la programele respective va depinde doar de voința sa de a adera la valorile și principiile fundamentale comune; consideră că evoluțiile recente din Belarus reprezintă un afront la adresa viziunii UE asupra respectării drepturilor omului, democrației și statului de drept; salută concluziile din 31 ianuarie 2011 ale Consiliului Afacerii Externe privind Belarusul; solicită UE să ia toate măsurile necesare pentru a aplica de deplin aceste concluzii, inclusiv prin încercarea de a determina cetățeni obișnuiți din Belarus să se angajeze în favoarea ideei reformelor prin reducerea birocrației și a costurilor legate de obținerea de vize Schengen și prin facilitarea contactelor interumane; solicită, în acest sens, statelor membre să recurgă la toată flexibilitatea de care dispun în cadrul codului UE al vizelor atunci când eliberează vize Schengen; îndeamnă Comisia Europeană și alți donatori să susțină dezvoltarea partidelor politice din Belarus orientate spre democrație și înființarea de ONG-uri și organizații ale societății civile mai vaste, precum și să susțină inițiativele civice și ale comunității din regiunile din Belarus;

14.

subliniază faptul că, într-o serie de țări, cadrul legislativ electoral și derularea alegerilor nu au fost conforme cu standardele internaționale; insistă asupra importanței alegerilor libere și echitabile, în conformitate cu standardele și angajamentele internaționale;

15.

subliniază faptul că lupta împotriva corupției, în special în justiție și poliție, ar trebuie să fie una dintre prioritățile principale pentru UE în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor sale cu partenerii din est, iar acest aspect ar trebui să se reflecte în cadrul global de consolidare a instituțiilor; subliniază, de asemenea, importanța intensificării luptei împotriva rețelelor internaționale de criminalitate organizată și solicită o cooperare polițienească și judiciară sporită cu agențiile UE;

16.

subliniază importanța completării relațiilor bilaterale ale UE cu țările PEs prin adăugarea unei dimensiuni multilaterale, mărind numărul de activități și inițiative incluse în platformele tematice, acordând o atenție deosebită consolidării proiectelor transfrontaliere, intensificând programele interumane, dezvoltând stimulente pentru cooperarea regională și intensificând în continuare dialogul activ cu societatea civilă, în vederea promovării necesității de a crea instituții neguvernamentale deschise și a consolidării coeziunii sociale; subliniază totuși faptul că dimensiunea bilaterală rămâne proeminentă și solicită o diferențiere și o condiționalitate mai clare și mai riguroase, în cadrul cărora obiectivele ambițioase și angajamentele să fie urmate de punerea lor în aplicare, iar progresele reale de pași concreți către o perspectivă europeană; este ferm convins că intensificarea legăturilor cu partenerii care înregistrează cele mai bune performanțe va avea un efect pozitiv asupra celorlalți parteneri și ar putea îmbunătăți cooperarea multilaterală;

17.

îndeamnă Consiliul European și Comisia să se asigure că, în ceea ce privește calendarul și conținutul, oferta de liberalizare a regimului de acordare a vizelor adresată țărilor din cadrul Parteneriatului Estic este cel puțin la fel de generoasă ca și propunerile adresate altor țări limitrofe mai îndepărtate, astfel încât să nu se încurajeze emiterea de pașapoarte pentru cetățeni ai țărilor din cadrul Parteneriatului estic, ceea ce - ca și în cazul Georgiei, Ucrainei și Moldovei - ar putea avea efecte destabilizatoare pentru țările în cauză, putând prejudicia, astfel, securitatea și interesele UE;

18.

subliniază importanța unei încurajări mai accentuate a cooperării regionale în zona Mării Negre și a consolidării politicilor UE adresate regiunii Mării Negre, în special prin lansarea unei strategii complete a UE pentru Marea Neagră și prin asigurarea resurselor financiare și umane adecvate pentru punerea eficientă în aplicare a acesteia; subliniază complementaritatea dinte politicile UE adresate Mării Negre și PEs și solicită Comisiei și SEAE să utilizeze în mod pozitiv diferitele abordări ale celor două inițiative, precum și să clarifice, la toate nivelurile, modalitatea în care trebuie exploatat acest grad substanțial de complementaritate;

19.

încurajează țările din regiune să coopereze mai mult între ele și să se angajeze într-un dialog consolidat și prelungit la toate nivelurile relevante, privind domenii precum libertatea, securitatea și justiția, și, în special, gestionarea frontierelor, migrația și azilul, combaterea criminalității organizate, traficului de persoane, imigrației ilegale, terorismului, spălării banilor și a traficului cu droguri, precum și cooperarea la nivel polițienesc și judiciar; reamintește că bunele relații de vecinătate constituie una dintre cele mai importante condiții prealabile care trebuie îndeplinite de țările PEV pentru a înregistra progrese în vederea aderării la UE;

20.

subliniază faptul că, în numeroase țări, persistă probleme grave în ceea ce privește libertatea de exprimare, în special în media, și libertatea de asociere și de întrunire, iar spațiul disponibil pentru actorii societății civile și pentru apărătorii drepturilor omului este, în continuare, restricționat, în mod inexplicabil;

21.

salută rolul activ al organizațiilor societății civile în promovarea valorilor pe care se întemeiază PEV, în special drepturile omului, libertatea presei și democratizarea; subliniază faptul că acest rol, alături de implicarea în implementarea și în monitorizarea proiectelor din cadrul IEPV și al planurilor de acțiune ale PEV, trebuie susținute în continuare prin alocarea de ajutor financiar și instituțional în favoarea acestora; salută implicarea activă a organizațiilor societății civile, în special a celor din țările partenere, în cadrul Forumului Societății Civile; încurajează Forumul Societății Civile să urmărească implicarea în reuniunile oficiale ale platformei și în grupurile de lucru tematice ale PEs;

22.

consideră că este necesar să se evalueze în profunzime credibilitatea tuturor organizațiilor societății civile implicate în acest proces, în vederea asigurării legitimității și eficienței acțiunilor noastre;

23.

subliniază importanța autorităților locale în dezvoltarea democratică a țărilor noastre partenere și îndeamnă Comisia să le susțină în mod activ pentru a consolida democrația și guvernanța locale; încurajează extinderea programelor de înfrățire între autoritățile locale din UE și din țările partenere, precum și înființarea Adunării Autorităților Locale și Regionale din Europa de Est și Caucazul de Sud;

24.

subliniază importanța sindicatelor și a dialogului social ca elemente componente ale dezvoltării democratice a partenerilor estici; subliniază faptul că drepturile sindicatelor sunt limitate și solicită partenerilor estici să consolideze în continuare drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor; recomandă intensificarea dialogului social și a consultării partenerilor sociali;

25.

subliniază importanța libertății de exprimare și a existenței unei mass-medii libere și independente, inclusiv pe internet, pentru dezvoltarea democrațiilor și ca mijloc de promovare a schimburilor și a comunicării dintre societățile din regiune și între acestea și UE; încurajează UE să continue să acorde finanțare pentru Belsat, Radyo Racyja și Radioul european pentru Belarus, precum și să sprijine crearea și consolidarea altor organe de presă, inclusiv prin contribuții financiare, inter alia, ca o formă de promovare a canalelor directe de comunicare între societăți; subliniază nevoia de a retrage asistența acordată mass-mediei aflate sub controlul și în proprietatea statului, precum cea din Belarus;

26.

își reiterează opinia potrivit căreia acordurile de asociere sunt un instrument important pentru stimularea reformei și ar trebui să includă condiții concrete, calendare și criterii de evaluare comparativă a performanței și să fie însoțite de un proces de monitorizare periodică pentru aprofundarea eficientă a relațiilor bilaterale cu UE în mod global și pentru îmbunătățirea coerenței între toate componentele acestor acorduri, adică cele politice, economice, sociale și culturale și obligațiile legate de drepturile omului; subliniază necesitatea unei lansări cât mai rapide a programelor cuprinzătoare de dezvoltare instituțională; subliniază faptul că, având în vedere caracterul ambițios al acordurilor de asociere și importanța lor crucială pentru viitorul PEs, UE ar trebui să sprijine aceste țări, prin asistență tehnică și financiară, pentru a le ajuta să capete capacitatea de a-și îndeplini angajamentele privind punerea lor în aplicare; reamintește Comisiei responsabilitatea sa de a asigura informarea corespunzătoare a Parlamentului și a raportorilor responsabili cu privire la mandatele de negociere a acordurilor de asociere și la negocierile în sine;

27.

salută activitatea Grupului de consultanță la nivel înalt al UE în Armenia și lansarea unui grup similar în Moldova; invită ÎR/VP și Comisia să discute posibilitatea de a oferi astfel de asistență și altor parteneri estici;

28.

consideră că o integrare economică mai strânsă poate fi un puternic agent de schimbări sociale și politice; subliniază faptul că zonele de liber schimb consolidate și globale (ZLSCG) cu UE trebuie să fie instituite numai după îndeplinirea condițiilor necesare; subliniază că acestea rămân unul dintre factorii esențiali de atracție ai PEs pentru țările partenere și un stimulent puternic pentru reforme, cu condiția ca impactul social și de mediu al acestor acorduri să fie pe deplin evaluat în timp util; recunoaște că, în schimb, conceptul de ZLSCG ar trebui adaptat la circumstanțele în schimbare ale fiecărei țări estice partenere;

29.

subliniază importanța cooperării economice sporite la nivel bilateral și multilateral în rândul țărilor partenere din cadrul PEV, deoarece aceasta ar produce avantaje reale pentru cetățeni, ar îmbunătăți climatului politic în regiune și ar contribui la dezvoltarea economică a țărilor partenere; încurajează, prin urmare, instituirea de zone de liber schimb între țările partenere;

30.

constată prezența economică în creștere a Chinei în țările vizate de Parteneriatul estic;

31.

subliniază importanța sprijinirii mobilității cetățenilor, a menținerii contactelor interpersonale și a gestionării fluxurilor migrației, în special prin acorduri de facilitare a regimului vizelor și de readmisie, în vederea unei evoluții treptate spre liberalizarea totală a vizelor, cu condiția îndeplinirii condițiilor relevante; invită UE să continue în mod activ și rapid negocieri în acest sens, asigurând, în același timp, o mai bună punere în aplicare a acordurilor de facilitare a eliberării vizelor; recomandă ca acordurile bilaterale să includă dispoziții legate de actualizarea legislațiilor naționale privind migrația în țările PEV; subliniază că punerea în aplicare a acestor acorduri și politici, în special acordarea azilului, trebuie să se facă în deplină conformitate cu obligațiile și angajamentele internaționale și cu standardele UE, în special cu cele din domeniul drepturilor omului;

32.

subliniază, în plus, faptul că liberalizarea vizelor poate fi folosită drept un stimulent puternic pentru promovarea democratizării și pentru realizarea de reforme în materie de drepturile omului în țările partenere, precum și ca un mijloc de recunoaștere a măsurilor concrete de asociere politică și integrare economică cu UE în cadrul PEV;

33.

propune publicarea, de către Comisie, a unui raport anual de evaluare privind acordurile europene de readmisie;

34.

consideră că este necesară o cooperare sporită între țările PEV și FRONTEX

35.

îndeamnă Comisia să acorde o atenție deosebită mobilității studenților, cadrelor universitare, cercetătorilor și oamenilor de afaceri, asigurându-se că se pun la dispoziție resurse suficiente, consolidând și extinzând programele existente de burse; subliniază, în această privință, importanța dezvoltării, în cadrul PEs, de noi proiecte care să se axeze pe o cooperare mai structurată în domeniul învățământului superior și al cercetării, promovând schimburile între universități și parteneriatele public-privat în domeniul cercetării; salută stabilirea de parteneriate de mobilitate cu Moldova și Georgia și încurajează încheierea de astfel de parteneriate cu alți parteneri estici în cadrul abordării globale a UE privind migrația; consideră, în această privință, că instrumentele de flexibilitate existente în cadrul Codului vizelor pentru spațiul Schengen ar trebui folosite și aplicate mai bine, în vederea facilitării mobilității acestor grupuri;

36.

își reafirmă sprijinul ferm acordat proiectului finanțat de UE care constă în acordarea de burse pentru Colegiul Europei absolvenților de studii superioare din țările PEV și UE; consideră că acest lucru va permite pregătirea de viitori parteneri de discuții în Europa și în țările vecine - altfel spus, de personal care să ocupe posturile legate de UE și PEV - familiarizați, pe deplin și în mod profesionist, cu substanța și spiritul politicilor, dreptului și instituțiilor UE;

37.

subliniază importanța cooperării sectoriale, având în vedere creșterea nivelului de interdependență, în special în domenii cum ar fi securitatea energetică, mediul și schimbările climatice, educația, tehnologia informației, cercetarea, transportul, dezvoltarea și incluziunea socială, politicile pentru crearea de locuri de muncă și cooperarea în domeniul sănătății; subliniază faptul că o cooperare sectorială consolidată ar putea promova sinergii între politicile interne ale UE și PEV; în acest context, consideră că ar trebuie încurajate mai multe țări partenere să încheie protocoale cu UE privind participarea la programe și agenții comunitare; salută, în acest sens, aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Comunitatea Energiei;

38.

consideră că este necesar să se intensifice cooperarea în domeniul energiei, al eficienței energetice și în materie de promovare a energiei regenerabile, care vor constitui obiective-cheie ale acordurilor de cooperare cu partenerii din cadrul PEV; accentuează importanța strategică a proiectului Nabucco și a implementării rapide a acestuia, precum și a transportului de gaze naturale lichefiate (GNL) în conformitate cu proiectul AGRI;

39.

subliniază necesitatea asigurării unui nivel adecvat de finanțare din partea UE pentru cooperarea cu țările vecine și reiterează valoarea IEVP ca instrument de finanțare al PEV, instrument care trebuie să evolueze într-un mod care să răspundă cu mai multă flexibilitate diferitelor nevoi ale regiunilor și țărilor din vecinătate, să garanteze asocierea directă dintre obiectivele PEV și programarea IEPV și să reflecte caracterul bazat pe performanțe al viitoarei PEV; subliniază totuși necesitatea de a asigura o mai mare flexibilitate și o mai bună capacitate de reacție la crize, precum și o asistență mai bine orientată, vizând în special nivelurile societății civile și al autorităților locale, garantând o abordare ascendentă și asigurând faptul că asistența financiară nu face obiectul unei interferențe nejustificate din partea statului; subliniază importanța monitorizării proceselor de gestionare și punere în aplicare a diferitelor programe din cadrul IEPV și subliniază că un criteriu fundamental pentru finanțarea proiectelor trebuie să fie valoarea adăugată la dezvoltarea economiilor locale, luând în considerare costul real și contribuția autentică ale fiecărui proiect; invită Comisia și SEAE să poarte din timp consultări cu Parlamentul și reprezentanții societății civile pe durata elaborării, în viitorul apropiat, a instrumentului care va înlocui IEPV;

40.

solicită creșterea și utilizarea mai eficientă a finanțării acordate în baza Instrumentului pentru democrație și drepturile omului în vederea consolidării capacității societății civile de a promova drepturile omului și reforma democratică, precum și în baza Instrumentului privind actorii nestatali, susținând punerea în aplicare a activităților de dezvoltare locală, la scară redusă, de către organizațiile societății civile;

41.

subliniază importanța menținerii unor niveluri adecvate de finanțare și este încurajat de îmbunătățirea coordonării activității instituțiilor financiare internaționale și a altor donatori în vederea îmbunătățirii eficienței și a creării de sinergii; subliniază că UE ar trebui să contribuie, de asemenea, la o mai bună utilizare a resurselor existente de către țările partenere, axându-se într-o măsură mai mare pe cooperarea practică, astfel încât să permită instituțiilor țărilor respective să devină capabile să pună în aplicare reformele și angajamentele care decurg din diferitele acorduri încheiate cu UE; atrage atenția asupra necesității de a consolida legătura directă dintre performanță și asistența financiară (de exemplu, Facilitatea pentru guvernanță în cadrul IEPV), mai ales în domeniul democrației, al drepturilor omului și al statului de drept;

42.

consideră că sprijinul bugetar ar putea fi luat în discuție cu titlu de opțiune utilă, care ar putea oferi stimulente reale în viitor; consideră totuși că acesta ar trebui să se bazeze pe principiul diferențierii și să fie acordat în anumite condiții, printre care aderarea țărilor beneficiare la principiile și valorile comune, introducerea de proceduri eficiente de gestionare bugetară și de control bugetar, scăderea nivelurilor corupției și capacitatea de a utiliza acest sprijin într-un mod transparent, eficient și responsabil;

43.

subliniază că pragul specificat la rubrica 4 din bugetul general ar trebui majorat considerabil, în special pentru IEVP, dat fiind faptul că, în ultimii ani, în pofida înregistrării unui progres în promovarea consolidării cooperării și a integrării economice treptate între Uniunea Europeană și țările partenere, trebuie intensificate acțiunile din cauza apariției de noi provocări și domenii de cooperare;

44.

solicită Comisiei Europene să crească, dar nu în detrimentul finanțării Uniunii pentru Mediterana, susținerea financiară pentru componenta estică a PEV, în vederea îndeplinirii obiectivelor și a asigurării punerii eficiente în aplicare a PEs;

45.

subliniază că, deși ajutoarele pot acționa ca o pârghie pentru țările PEV, acestea nu sunt suficiente pentru a garanta o dezvoltare sustenabilă și de durată; solicită, prin urmare, țărilor PEV să își consolideze și să își mobilizeze resursele interne, să angreneze în mod activ sectorul privat, administrația locală și societatea civilă în calendarul PEV, precum și asigure un grad sporit de responsabilizare cu privire la proiectele PEV;

46.

ia act de faptul că consolidarea dimensiunii „tineret” din cadrul Parteneriatului estic reprezintă o investiție importantă în viitorul relațiilor dintre UE și vecinătatea estică, prezentând un potențial important în anii următori, precum și în democratizarea partenerilor respectivi și în armonizarea legislațiilor acestora cu standardele europene; reiterează faptul că încă 1 000 000 EUR alocat IEVP pentru anul 2011 în cadrul bugetului UE pentru 2011 ar trebui cheltuit de Comisia Europeană pentru consolidarea dimensiunii „tineret” din cadrul Parteneriatului estic, furnizând:

47.

salută rezultatul conferinței donatorilor organizate la 2 februarie 2011 pentru Belarus, în urma căreia s-au obținut aproximativ 87 de milioane de euro care să fie cheltuiți pentru susținerea purtătorilor de cuvânt din domeniul drepturilor omului, consolidarea sindicatelor, a centrelor de cercetare și a organizațiilor studențești;

48.

ia act de angajamentul mai ferm asumat de către UE în privința securității în vecinătatea estică prin stabilirea EUBAM în Moldova și a EUMM în Georgia; invită ÎR/VP și SEAE să-și intensifice implicarea în soluționarea conflictelor prelungite din Transnistria și Caucazul de Sud, pe baza principiilor dreptului internațional - în special evitarea folosirii forței, autodeterminarea și integritatea teritorială - prin orientări politice mai active, printr-o participare mai activă și un rol mai pregnant în cadrul structurilor permanente și ad-hoc de soluționare a conflictelor, inclusiv la formele de negociere deja existente, în special cele ale OSCE;

49.

invită ÎR/VP și SEAE să elaboreze mai multe programe și măsuri de consolidare a încrederii, care să includă lansarea de noi misiuni, strategii de comunicare publică și examinarea unor inițiative pragmatice și a unor abordări novatoare, cum ar fi contactele și consultările informale cu societățile teritoriilor separatiste, menținând, în același timp, politica UE de a nu acorda recunoaștere teritoriilor în cauză, în vederea susținerii culturii civice și a dialogului la nivelul comunității; subliniază importanța consolidării principiului bunelor relații de vecinătate, precum și a dezvoltării cooperării regionale prin PEV, PEs și negocierile privind acordurilor de asociere; consideră că reprezentanții speciali ai UE (RSUE) continuă să aibă un rol important, în special în cazurile în care mandatul lor are o dimensiune regională, precum în Caucazul de Sud; consideră că ar trebui puse în aplicare măsuri mai numeroase și de o mai bună calitate în vederea soluționării conflictelor prelungite din regiune, care afectează dimensiunea multilaterală;

50.

atrage atenția, în această privință, asupra faptului că lipsa oricărui progres în încheierea conflictelor nesoluționate din Caucazul de Sud a împiedicat dezvoltarea tuturor tipurilor de cooperare în regiune, cu excepția Centrului Regional pentru Mediu, și, prin urmare, a slăbit PEV; consideră că este deosebit de important să se identifice domeniile de cooperare în care să fie angrenate cele trei țări, punându-se accentul pe dialogul dintre societățile civile, organizațiile de tineret și mass-media independentă, precum și pe interacțiunea economică, și solicită SEAE să depună toate eforturile pentru ca Federația Rusă și Turcia să participe, la rândul lor, la această inițiativă;

51.

consideră că, pentru a reduce volumul de lucru al delegațiilor UE din aceste țări și pentru a consolida implicarea UE în soluțiile negociate la nivel internațional cu privire la conflictele prelungite, numirea unor RSUE poate fi un instrument util, în special în cazul Transnistriei și al Caucazului de Sud; subliniază faptul că activitatea RSUE ar trebui să fie coordonată de ÎR/VP;

52.

se declară deosebit de îngrijorat de faptul că persoanelor strămutate cu forța (atât refugiații, cât și persoanele strămutate intern - PSI) li se neagă drepturile, inclusiv dreptul la reîntoarcere, drepturile la proprietate și dreptul la securitatea personală, ca urmare a conflictelor armate din teritoriile țărilor partenere; invită toate părțile să recunoască fără echivoc și necondiționat aceste drepturi și necesitatea de a le respecta cu promptitudine și de a soluționa neîntârziat aceste probleme, cu respectarea principiilor de drept internațional; solicită, în acest sens, Comisiei și statelor membre ale UE să continue și să intensifice asistența și sprijinul financiar acordate de UE respectivelor țări din PEs care se confruntă cu această situație, în special contribuind la renovarea și construirea clădirilor și străzilor necesare, a infrastructurii pentru alimentarea cu apă și electricitate, a spitalelor și a școlilor;

53.

subliniază importanța esențială a Parlamentului European în promovarea dezbaterilor politice și în consolidarea libertății și a democrației în țările vecine partenere, inclusiv prin misiuni de observare a alegerilor parlamentare; subliniază angajamentul său privind creșterea coerenței activității sale prin diferitele organe parlamentare, consolidarea relațiilor sale cu societatea civilă și a eficienței activității organelor sale, inclusiv printr-o mai bună folosire a delegațiilor sale la organele interparlamentare;

54.

reafirmă puternica sa susținere acordată Adunării Parlamentare EURONEST, evidențiind rolul său în dezvoltarea în profunzime a democrației și a instituțiilor democratice și de dimensiune parlamentară a Parteneriatului Estic; consideră că o astfel de Adunare va contribui în mod util la punerea în aplicare a unei PEV consolidate și va conferi valoare adăugată tuturor părților interesate de consolidarea cooperării, a solidarității și a încrederii reciproce; susține faptul că parlamentarii din Belarus sunt bineveniți în Adunarea Parlamentară EURONEST, dar numai în cazul în care Parlamentul din Belarus este ales în mod democratic și recunoscut ca atare de Uniunea Europeană;

55.

subliniază rolul Parlamentului European în toate fazele și domeniile de dezvoltare a PEV, atât în privința definirii opțiunilor strategice, cât și în privința controlului aplicării PEV și își reafirmă angajamentul de a continua exercitarea dreptului de control parlamentar asupra aplicării PEV, inclusiv prin organizarea de dezbateri periodice cu Comisia privind aplicarea IEPV; își exprimă totuși regretul cu privire la caracterul limitat al accesului la documente și al consultărilor purtate cu ocazia elaborării documentelor de programare relevante; solicită ca Parlamentul să aibă acces la mandatele de negociere pentru toate acordurile internaționale în curs de negociere cu țările partenere PEV, în conformitate cu articolul 218 alineatul (10) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că Parlamentul „este informat de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii”;

56.

salută decizia Consiliului de a convoca un al doilea summit privind Parteneriatul estic, în a doua jumătate a anului 2011; solicită, în această privință, statelor membre ale UE să profite de această ocazie pentru a face un bilanț al progreselor înregistrate și a revizui în continuare o orientare strategică pentru PEs, astfel încât să poată obține în continuare rezultate substanțiale în viitor;

57.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședinte al Comisiei (ÎR/VP), Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Comitetului Regiunilor, guvernelor și parlamentelor naționale ale țărilor PEV, OSCE și Consiliului Europei.